Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, împreună cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, a organizat, în data de 24 februarie 2023, un seminar în sprijinul crescătorilor de bovine din județul Iași. Cercetătorii în domeniul zootehnic au evidențiat aspecte privind importanța asigurării condițiilor de microclimat și igienă pentru o producție corespunzătoare de lapte. De asemenea, s-a pus accent pe importanța raselor pentru obținerea unor producții semnificative.

În cadrul laboratoarelor Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu au fost prezentate probe practice pentru analiza colostrului administrat la viței, precum și pentru laptele obținut pentru valorificare. S-au evidențiat rezultatele cercetărilor cu aplicabilitate practică în creșterea taurinelor, cu efecte în păstrarea sănătății animalelor și a eficienței economice a activității.

Reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județeană Iași au prezentat condițiile de accesare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, depunerea cererii unice de plată la APIA, intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic, prevăzute în Planul Național Strategic 2023-2027, plățile directe decuplate, sprijinul cuplat pentru venit, ajutoarele naționale tranzitorii, normele de condiționalitate, fondurile europene pentru investiții în consolidarea exploatațiilor, investițiile în fermele de mici dimensiuni, sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri, investițiile în sectorul zootehnic, formele asociative, cursurile de instruire și calificare organizate de DAJ Iași.

În cadrul discuțiilor, crescătorii de animale au evidențiat dificultățile întâmpinate privind perioada de referință pentru accesarea subvențiilor, precum și necesitatea sprijinirii taurinelor pentru carne prin ajutor de stat.

Controlul oficial al producției a fost un alt subiect de interes abordat de reprezentantul Asociației Crescătorilor de Taurine din România.

Discuțiile privind organizarea activității în ferma Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, rasele de animale, sistemul de furajere au fost de un real interes pentru crescătorii de animale.

Iasi

Reprezentanții Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu și-au manifestat întreaga disponibilitate pentru colaborare și sprijin direct pentru fermieri, evidențiind scopul final al activității de cercetare – realizarea în practică a rezultatelor obținute.

La eveniment au participat crescători de animale din localitățile Andrieșeni, Costești, Lespezi, Mircești, Moțca, Pașcani, Răducăneni, Stolniceni Prăjescu, Tătăruși, Vlădeni. La solicitarea fermierilor vor fi organizate și activități cu alte tematici.

Beatrice Alexandra MODIGA

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV ) Blaj se bucură în prezent de un solid prestigiu naţional şi internaţional. Anul 2022 marchează peste 75 de ani de activitate de cercetare, dezvoltare și inovare în viticultură și vinificație. „Succesul nostru a fost construit pas cu pas, prin muncă și dedicare, grație activităţii de cercetare a unor generații de cercetători dedicați, cu o înaltă ținută profesională și morală, personalităţi recunoscute care au contribuit la modernizarea viticulturii din Transilvania. Chiar și în condiții mai dificile, la SCDVV Blaj activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare a mers înainte, menținând vie comunicarea cu fermierii și mediul academic. Determinarea, inovarea, calitatea sunt câteva atribute ce vor defini acțiunile noastre și în perioada următoare. La mulți ani!“ declară dr. ing. Liliana-Lucia Tomoiaga, director SCDVV Blaj, membru corespondent ASAS „Gheorghe Ionescu Șișești“ București, cu ocazia aniversării a 75 de ani de institut.

SCDVV Blaj derulează cercetări în domeniul viticultură-vinificaţie pentru tematici din domeniile: protecția fitosanitară a viței-de-vie, vinificație, chimia și microbiologia vinului, genetică și ameliorarea sortimentului viticol, producerea materialului săditor viticol cu valoare biologică ridicată, resurse ecologice pentru viticultură, agrochimia şi fiziologia viţei-de-vie, agrotehnica viticolă, extensie, consultanță și îndrumare tehnică în domeniul vitivinicol și pomicol.

La SCDVV Blaj cercetãrile sistematice de protecţie fitosanitarã a viţei-de-vie au început în anul 1958. Încă din acea perioadă laboratorul a coordonat întreaga activitate de prognoză și avertizare a bolilor și dăunătorilor viței-de-vie din zonă.

În anul 1969 s-a înregistrat primul atac masiv de acarieni la vița-de-vie. Din acest moment s-a impus organizarea unor cercetări riguroase în această direcție. În aceste condiții, după 1985 au fost reconsiderate toate mijloacele posibile de luptă împotriva speciilor dăunătoare, rezultând un concept strategic nou, cunoscut sub numele de combatere integrată, prin promovarea metodelor și mijloacelor biologice și biotehnice de combatere. Sunt studiați feromonii și posibilitățile folosirii lor în supravegherea și combaterea biologică a moliilor strugurilor, speciile Lobesia botrana și Eupoecilia ambiguella.

Au fost întreprinse cercetări privind noi specii de dăunători și agenți patogeni semnalați în plantațiile viticole din zonă: Calepitrimerus vitis, Colomerus vitis, Lygus spinolay, putregaiul negru al strugurilor (Guignardia bidwelli) și esca sau apoplexia (Stereum hirsutum), elaborându-se tehnologii specifice de prevenire și combatere.

După 1990, cercetările de protecția fitosanitară a viței-de-vie au ocupat un loc important în cadrul tematicii de cercetare a SCDVV Blaj. Marea majoritate a proiectelor de cercetare-dezvoltare câștigate de SCDVV Blaj în calitate de director de proiect au fost pe tematica de protecția fitosanitară a bolilor și dăunătorilor viței-de-vie, sub conducerea dr. ing. Liliana Tomoiagă.

În prezent, cercetãrile de protecţie fitosanitarã a viţei-de-vie sunt orientate spre elaborarea și promovarea unor concepte noi şi tehnici noi inovative care să asigure creşterea calităţii şi competitivităţii producţiei, stabilitate ecologică, protecţia plantei şi a mediului înconjurător, conservarea și sporirea biodiversității și ecosistemului viticol.

În baza studiilor s-au elaborat tehnologii, verigi tehnologice, tehnici, metode şi metodologii omologate: Tehnici agroecologice inovative, favorabile conservării şi reconstrucţiei biodiversităţii în fermele viticole şi pomicole (2018); Tehnologii moderne de combatere a bolilor şi dăunătorilor la viţa-de-vie (strategii ecologice/strategii convenţionale) (2017); Tehnici de prevenire și combatere a putregaiului negru al viței-de-vie, Guignardia bidwelli, adaptate podgoriilor din centrul Transilvaniei; Soluţii tehnologice avansate pentru limitarea declinului biologic produs de bacterii şi ciuperci lignicole la viţa-de-vie în podgoria Târnave (2018); Înmulţirea şi extinderea în producţie a soiurilor de viţă-de-vie cu rezistenţă la boli, dăunători şi ger Brumăriu şi Radames (2018); Optimizarea sistemului de prognoză și avertizare, prin proiectarea și dezvoltarea unei noi tehnologii: bazate pe Viticultura de precizie (PV) prin implementarea tehnologiilor IoT (internetul lucrurilor).

Vinoteca este tezaurul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj

crama blaj 3

La Blaj se pune în lumină traseul parcurs de vinuri de la an la an, încă de la înfiinţarea unității în anul 1946. Orice sticlă de vin vechi este practic o capsulă a timpului, cele mai vechi sticle din vinoteca stațiunii provenind din 1948. În vinotecă sunt peste 11.300 de sticle de vin vechi și, generic vorbind, valoarea stocului din vinotecă se măreşte odată cu trecerea timpului, vechimea vinului fiind unul dintre criteriile de evaluare ale acestor stocuri.

Vinoteca este amplasată în pivnița Cramei în două hrube cu condiții speciale de temperatură (10 -12 grade) și umiditate, între 50 și 70%. În vinotecă, sticlele cu vin sunt așezate în poziție culcată pe rafturi. Prin păstrarea sticlelor în această poziție se realizează un contact permanent al dopurilor cu lichidul, ceea ce asigură o bună închidere a buteliilor. În pivnița Cramei este amplasată și vinoteca cu vin spumant producția 2002 (22 ani), obținut după metoda champenois printr-un proiect de cercetare RELANSIN.

Vinuri DOC obținute din soiurile omologate la SCDVV Blaj

Radames – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 11,0% și o aciditate de 5,3-7,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,1-20,0 g/L.

Rubin – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,5 și 11,9% și o aciditate de 4,0-5,0 g/L H2SO4, extract nereducător 19,0-20,1 g/L.

Selena – vin alb de calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 11,0 și 12,0% și aciditate de 5,6-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,8-20,5 g/L.

Astra – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 10 și 10,8 % și aciditate de 5,6-6,0 g/L H2SO4, extract nereducător 19,0-19,4 g/L.

Roze Blaj – vin alb de calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 11,0 și 12,0% și aciditate de 5,6-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,8-20,5 g/L.

Amurg – vin roșu sau roze de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 10,5 și 11,6% și o aciditate de 3,7-4,6 g/L H2SO4 extract nereducător 16,3-26,1 g/L.

Brumăriu – vin alb de consum curent, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 10,0% și o aciditate de 4,8-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 17,2-18,8 g/L.

Blasius – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,5 și 11,5% și o aciditate de 4,5-6,9 g/L H2SO4, extract nereducător 16,3-26,1 g/L.

La Crama SCDVV Blaj, obţinerea vinurilor de calitate este o artă

Tezaurul naturii este adus cât mai aproape de desăvârşire în laboratoarele staţiunii. Acolo, sucul auriu al boabelor de struguri trece prin complicate etape, cu nume puţin poetice ca spectrofotometrie, pe care cel ce savureză un pahar cu vin nici măcar nu le bănuieşte.

La ora actuală, crama SCDVV Blaj este dotată cu utilaje și aparatură performantă achiziționată în ultimii 3 ani. Crama include clădirea hală cu funcţia de cramă de vinificație propriu-zisă, cu o capacitate de 900.000 tone struguri anual, iar capacitatea de stocare va fi de 400 hectolitri de vin brut. Condiţionarea și îmbutelierea vinurilor, stocarea temporară a produselor finite sunt asigurate cu utilaje și spații corespunzătoare.

Amenajarea incintei este organizată astfel: săli de degustare cu arhitectură specifică și dimensiuni diferite, în funcție de grupul de turiști, crama (pivnița) cu zona istorică, hrube în arcadă, săli de vinotecă și zona modernă cu rezervoare de inox cu temperatură controlată și toată gama de utilaje de ultimă generație, filtre prese, pompe etc. Prin achiziţionarea acestor utilaje s-au aplicat metodele moderne de procesare primară a strugurilor, începând cu presarea acestora și continuând cu macerarea - fermentarea în cisterne.

Achiziţionarea unei linii de îmbuteliere cu o capacitate de 600 sticle/oră a permis diversificarea permanentă a ofertei în funcţie de exigențele pieţei.

Turismul vinicol, agroturism, turism gastronomic, turism eco și durabil

Dezvoltarea turismului vitivinicol are loc în cea mai mare parte în cadrul programului „Drumul Vinului“, cunoscut şi cu denumirea „Calea Vinului“ („Wine Road“, „Route des Vins“, „La Strada del Vino“, „Vino Carretera“ ş.a). „Drumul Vinului“ reprezintă un program care se concretizează în crearea, dezvoltarea şi parcurgerea unor anumite trasee prin care turiştii nu numai că vor descoperi frumuseţea şi bogăţia tradiţiilor oenologice ale podgoriei Târnave și Aiud, dar vor îmbina și plăcerea degustărilor de vin cu descoperirea unor parcursuri şi locaţii inedite, cu întreaga lor semnificaţie istorică şi socială, într-un cadru natural de excepţie.

Anca LĂPUȘNEANU

În 2022 s-au împlinit 95 de ani de la înființarea Institutului de Cercetări Agronomice. Evenimentul a fost marcat de sesiunea aniversară a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ consacrată acestuia.

Au participat membri ai Academiei, cercetători din institutele și stațiunile de cercetări agricole din țară și numeroși invitați.

Cuvântul introductiv a fost rostit de prof. univ. emerit dr. ing. doc. H.C. Valeriu Tabără, președintele ASAS. Lucrările sesiunii au fost conduse de dr. ing. Aurel Badiu, vicepreședintele ASAS. În sesiune au fost prezentate 18 referate cu teme din toate ramurile agriculturii.

În mod aleatoriu prezentăm câteva titluri:

Primul referat, prezentat de Ion Bold, Creatorii ICAR, C. Garofild și Gh. Ionescu-Șisești – economiști agrari scoate în evidență faptul că marele agrofitotehnician, acad. Gh. Ionescu-Șișești, este considerat și un economist agrar, alături de C. Garofild care, la rândul său, a fost un specialist în agricultură.

Cu tentă actuală au fost referatul numit Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din zootehnie fără afectarea profitabilității-suport tehnico-științific pentru fundamentarea politicilor științifice, avându-i ca autori pe C. Dragomir, M. Hăbeanu, H. Grosu, referatul Contribuția cercetării viticole din România la conservarea și dezvoltarea fondului de germoplasmă viticolă, realizat de I. Marin, E. Brândușa, A. Serdinescu și L. Ficiu. Un alt referat a fost Realizări în ameliorarea plantelor furajere la INCDA-Fundulea, semnat de Maria Schitea.

Se menționează că această activitate a început în anul 1949 la ICAR, iar în 1961 s-a transferat la Fundulea. Pe parcursul a 62 ani, INCDA-Fundulea a efectuat lucrări de ameliorare la 13 specii de plante furajere, la care s-au creat 71 de soiuri.

Seria referatelor a continuat cu lucrarea numită Rezultate privind crearea a trei noi rase de ovine la Palas-Constanța, semnată de autorii R. Radu, P. Vicovan, A. Enciu, C. Zamfir, A. Vicovan și M. Stanciu.

Se menționează că din fondul genetic Merinos de Palas și al unor rase amelioratoare importate pe parcursul a trei decenii și prin încrucișări s-au realizat rasele respective specializate în lapte, carne și prolificitate.

Realizări și perspective ale programului de ameliorare a soiei la SCDA-Turda, cu autorii R. Rezi, C. Urdă, A. Negrea, a fost o altă lucrare prezentată. Astfel s-a arătat că Stațiunea Turda a reușit să omologheze 24 soiuri de soia de la foarte timpuriu, la semitimpurii.

Ultimele creații cu creștere determinată, internodii scurte și număr mare de păstăi la nod, au potențial de producție ridicat.

Rom-Agrobiofertil NP – o alternativă biologică pentru agricultura sustenabilă și ecologică. Autori: V. Chiurciu, P. Seveciuc, I. Nicolae, A. Radu, A. Nanu, P. Stube, I. Diaconu, F. Tudor. Este vorba de un biostimulator realizat la Romvac dintr-un amestec, în părți egale, din trei culture de germeni vii care acționează sinergic pentru a furniza azotul și fosforul necesare plantelor.

Toate referatele au fost interesante, tratând aspecte importante din cercetarea agricolă românească, cu reflectare în practica agricolă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În data de 10 iunie 2022, în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române s-a desfășurat conferința cu tema „Gestionarea biodiversității genetice, prin ameliorarea plantelor cultivate și aplicarea tehnologiilor adecvate“.

Au fost prezenți prof. univ. emerit dr. ing. doc. h.c. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“, secretari de stat din Ministerul Agriculturii și Ministerul Cercetării, dr. ing. Aurel Badiu, vicepreședinte ASAS, Ion Cioroianu, liderul fermierilor din România, cadre didactice din învățământul agronomic și alți invitați alături de cercetătorii din institutele și stațiunile de cercetări agricole.

Prima parte a lucrărilor a fost condusă de prof. Gabriel Popescu, care a salutat prezența invitațiilor și a dat cuvântul prof. Valeriu Tabără, care a felicitat unitățile de cercetare participante pentru că au ales o asemenea temă interesantă supusă dezbaterii. Domnia sa a menționat că avem o bogată zestre genetică pe care trebuie să o păstrăm cu grijă, să fie depusă în Banca de gene Suceava și să înființăm alte bănci de gene, pentru celelalte ramuri agricole.

Au luat apoi cuvântul secretarii de stat de la Agricultură și de la Cercetare care au menționat preocuparea ministerelor respective pentru cercetarea științifică din agricultură și sprijinul acordat.

În partea a doua a evenimentului a avut loc prezentarea referatelor care a fost condusă de dr. ing. Elena Petcu, director științific la INCDA-Fundulea.

Menționăm câteva titluri științifice, respectiv Contribuția INCDA-Fundulea la creșterea diversității genetice a culturilor cerealiere în România, Evaluarea performanțelor productive de calitate ale noilor soiuri de grâu de primăvara în condiții pedoclimatice diferite (SCDA-Turda), Biodiversitatea în agricultura ecologică, prima strategie Green Deal (INCDA-Fundulea).

După fiecare referat prezentat s-au pus întrebări și s-au punctate discuții pentru clarificarea problemelor.

Au fost prezentate 7 referate de la INCDA-Fundulea și 2 referate de la SCDA-Turda.

Demn de remarcat este numărul mare de stațiuni și de cercetători care au colaborat la realizarea acestei tematici.

În afară de unitățile de cercetare menționate mai sus au mai avut contribuții cercetători de la stațiunile: Secuieni, Livada, Lovrin, Brăila, Albota, Simnic, Odobești, precum și de la Institutul de cercetări pentru cartof și sfeclă de zahăr Brașov, ANM București, ICDPP-București, ISTIS-București și CSCBAS – București.

La încheirea conferinței dr.ing Elena Petcu a apreciat că tematica supusă dezbaterii a fost interesantă, a creat multe discuții, s-au clarificat multe probleme, dar au rămas și unele semne de întrebare la care vom trebui să găsim răspuns în viitor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Agricover, liderul pieței de agribusiness din România, a încheiat anul 2021 cu rezultate remarcabile care vin sa demonstreze încă o dată reziliența modelului său de afaceri, pe baza căruia au crescut veniturile și performanța financiară ale Grupului, consolidând cota sa de piață.

„Continuăm dezvoltarea unor segmente de activitate extrem de importante în cadrul sectorului agribusiness (finanțarea fermierilor și distribuția de tehnologii agricole) și investim în dezvoltarea de soluții digitale pentru fermieri. În anul 2021, ne-am mărit cotele de piață, ne-am consolidat performanța și poziția financiară.” a declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding.

REZULTATELE la 31 decembrie 2021 la nivel de Grup Agricover sunt:

+51% venit: Creștere anuală venituri la 1,7 miliarde RON în 2021

+36% profit din exploatare: Creștere a profitului din exploatare al Grupului la 117 milioane RON în 2021

+32% EPS: Creșterea anuală a câștigului pe acțiune (din activități continuate)

40 milioane EUR emisiune de obligațiuni: listate la Bursa de Valori București

Grupul Agricover se poziționează ca lider de piață în sectoarele în care activează fiind un vector de dezvoltare și inovare în agricultura din România. „Au fost făcute investiții substanțiale atât pentru automatizarea proceselor, cât și în viitorul digital al agriculturii. În 2021 am început tranzacționarea inputurilor agricole pe noua noastră platformă de e-commerce și am lansat Crop360, platforma digitală integrată pentru fermieri.  Astfel,  fermierii de pe întreg teritoriul României pot deveni mai competitivi, mai rezilienți și își pot îmbunătăți sustenabilitatea practicilor agricole.” a mai declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding.

  • Performanta financiară pe segmente de business

Principalele rezultate financiare ale Agricover Distribution

Grupul și-a consolidat poziția de lider al pieței de distribuție de inputuri agricole, grație avansului înregistrat pentru toate categoriile de produse (sămânță certificată, produse de protecția plantelor, îngrășăminte și combustibil), venitul total al Agricover Distribution crescând cu 51% pana la 1.716,4 milioane RON. Creșterea venitului total a fost însoțită și de o creștere cu 40% a profitului din exploatare.

Principalele rezultate financiare ale Agricover Credit

Grupul a continuat să păstreze o poziție importantă pe piața finanțărilor pentru fermieri, valoarea nominală a împrumuturilor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2021 atingând 2,02 miliarde RON, cu 18% mai mare față de sfârșitul anului precedent.

Profitul înainte de impozitare a înregistrat o creștere accelerată de 35% determinată de gestionarea riguroasă a costului riscului și de creșterea venitului net din comisioane.

Ponderea creditelor neperformante a fost de 2,66% la 31 decembrie 2021, semnificativ mai mică față de mediile de pe piața locală și în scădere față de ponderea înregistrată la sfârșitul anului 2020 de 3,26%.

Investiții de 2 milioane EUR în activități de cercetare și dezvoltare in tehnologie.

În noiembrie 2021, Grupul a lansat Crop360, o platformă de agricultura digitală cu structură modulară și arhitectură scalabilă, creată de Agricover Technology pentru a oferi fermierilor acces în timp real la serviciile și datele necesare activităților de zi cu zi din cadrul fermei, în sprijinul procesului lor decizional sau a analizelor specifice din fermă. Investițiile realizate pentru dezvoltarea platformei Crop360 și pentru proiectele de digitalizare din cadrul Grupului se aliniază strategiei de creștere și dezvoltare a Agricover, strategie concentrată pe fermieri și satisfacerea nevoilor lor, prin diseminarea pe scară largă a celor mai avansate tehnologii din domeniu, prin accelerarea vitezei de adoptare a acestora, precum și prin oferirea de soluții de finanțare specializate, adaptate specificului sectorului agricol.

Pregătim viitorii lideri ai agriculturii românești.

În 2021, am continuat să acordăm sprijin programului Tineri Lideri pentru Agricultură, dezvoltat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, acordând un număr de 108 burse pentru pregătirea și formarea tinerilor fermieri. Alți 120 de tineri fermieri vor fi de asemenea sponsorizați în 2022, ceea ce înseamnă un pas înainte pentru atingerea obiectivul nostru de a susține 1.000 de tineri fermieri, viitori lideri ai agriculturii românești pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești.

  • Perspective de dezvoltare.

Anul 2022 ne găsește plini de încredere, pe baza unei situații financiare solide asigurate anul trecut. Transformări geopolitice profunde au loc la nivel global, cu un impact dramatic și profund asupra economiei planetei.  În acest context, prioritățile noastre legate de sustenabilitate și reînnoirea generațiilor nu au fost niciodată mai relevante, pe măsură ce securitatea alimentară și lanțurile de aprovizionare globală  continuă să fie amenințate.

În paralel, continuam eforturile de promovare a progresului tehnologic în rândul fermierilor români, pentru a asigura stabilitatea lor financiară și succesul pe termen lung. In acest sens, întărim ecosistemul fermierilor prin inițiative în parteneriat cu companii de tehnologie și universități, menite să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale și educarea fermierilor.

Despre Agricover

Agricover este liderul pieței de agribusiness din România, un generator de soluții inovatoare care transformă agricultura și viața fermierilor pe termen lung, creând progres și prosperitate la scară socială.

Încă de la înființare, Grupul Agricover și-a propus să deservească fermierii români și să le ofere soluții inovatoare, adaptate nevoilor lor reale, astfel încât aceștia să își poată consolida în mod sustenabil productivitatea, prin acces la tehnologii agricole performante la nivel internațional, la soluții de finanțare adaptate specificului sectorului agricol și la servicii de agricultură digitală.

Agricover Holding SA reunește Agricover SA – societate care va fi redenumită Agricover Distribution SA, specializată în distribuția de tehnologii agricole, Agricover Credit IFN SA - instituție financiară nebancară specializată în finanțarea fermierilor și Agricover Technology SRL prin care Grupul oferă fermierilor acces la cele mai noi inovații în agricultura digitală mondială.

La sfârșitul anului 2021, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding S.A. își desfășurau activitatea 470 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 9.200 de clienți fermieri activi, care exploatează peste 2,6 milioane de hectare de teren arabil la nivel național.

Agricover Holding SA este deținută de Jabbar Kanani, cu o participație de 87,269% din capitalul social subscris și vărsat, alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care deține 12,727% din acțiunile Agricover Holding iar restul de 0,004% fiind deținut de acționari tip listă. Adama Agriculture B.V., membră a Grupului Syngenta, unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse pentru protecția plantelor și semințe certificate, deține 10% din acțiunile Agricover S.A.

Prin procesele și produsele sale inovatoare, industria chimică aduce o contribuție importantă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar echipa de cercetători de la BASF susține acest efort prin întreaga sa activitate. Exemple actuale de inovație din rețeaua de cercetare BASF pentru mobilitate și agricultură, cum ar fi lichidele de răcire inovatoare pentru mașini electrice sau noile tehnologii de aplicare de înaltă precizie în agricultură, au fost prezentate în cadrul conferinței pe tema cercetării de către dr. Melanie Maas-Brunner, membru al Consiliului Executiv de Directori și Chief Technology Officer în cadrul BASF SE, împreună cu cercetătorii BASF.

„Migrarea către sustenabilitate începe cu cercetarea“, a spus Maas-Brunner, BASF ocupând un loc de frunte în această privință și având o configurație unică de cercetare și dezvoltare, cu aproximativ 10.000 de angajați, la nivel global. „Pentru a depăși provocările acestei transformări într-un ritm rapid și pentru a avea succes pe termen lung trebuie să consolidăm, în continuare, apropierea față de clienți și să profităm de avantajul pe care ni-l oferă cunoștințele și expertiza de pe platforma chimică integrată Verbund“, cercetare la nivel mondial. Astfel, unitățile de cercetare legate de afaceri, care au făcut parte, până în prezent, din cele trei divizii de cercetare, vor fi integrate în diviziile operaționale și vor deveni mai orientate către nevoile clienților.

BASF și-a propus obiective ambițioase de sustenabilitate, precum accelerarea proceselor cu emisii zero de CO2, dezvoltarea economiei circulare sau digitalizarea. În total, BASF a investit aproximativ 2 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare în 2020.

Creșterea siguranței în mobilitatea electrică

Sectorul transporturilor este responsabil pentru o parte substanțială din emisiile globale de dioxid de carbon, iar trecerea către mobilitatea electrică poate reduce aceste emisii. Pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare inovații precum reducerea timpului de încărcare a bateriilor, creșterea siguranței și transformarea proceselor de producție a vehiculelor electrice în unele mai sustenabile și mai eficiente.

Chimia va juca un rol cheie: conținutul chimic al unui vehicul electric (EV) este considerabil mai mare decât cel al unui vehicul cu motor cu ardere internă. Acest lucru se datorează faptului că multe dintre celelalte componente ale vehiculelor electrice se schimbă, ca urmare a sistemului de propulsie modificat. Echipele de cercetare și dezvoltare BASF lucrează continuu la produse de ultimă generație pentru vehicule electrice, precum: materiale pentru baterii, materiale plastice de înaltă performanță, lichide de răcire modificate și produse inedite de acoperire.

Materialele plastice, de exemplu, au o contribuție importantă la siguranța vehiculelor electrice. Acestea sunt utilizate pentru a obține o protecție stabilă la impact, o distribuție sigură a energiei electrice, ca adezivi conductivi termic, și pentru a codifica pe culori componentele și conectorii de înaltă tensiune.

Noul lichid de răcire din gama de produse Glysantin® este un alt produs BASF care aduce îmbunătățiri suplimentare siguranței vehiculelor electrice. Are o conductivitate electrică foarte scăzută datorită formulei sale inovatoare. Astfel, în cazul în care bateria este deteriorată, spre exemplu, într-un accident, noul produs BASF nu reacționează cu componentele de înaltă tensiune ale bateriei. În același timp, Glysantin® ElectrifiedTM oferă protecție fiabilă împotriva coroziunii din interiorul sistemului de răcire al vehiculelor electrice.

Cu ajutorul metodelor digitale, cercetătorii BASF au dezvoltat, de asemenea, o nouă versiune a electrocoat-ului catodic (e-coat), CathoGuard®, special conceput pentru a îndeplini cerințele de electromobilitate. Acesta permite aplicarea la temperaturi mai scăzute, reducând, astfel, emisiile de CO2 și păstrând, în același timp, proprietățile produsului. În plus, tehnologia îndeplinește standardele de durabilitate stabilite deoarece nu conține staniu și poluanți atmosferici periculoși, ci doar un nivel scăzut de compuși organici volatili.

Inovații pentru o agricultură sustenabilă

Echipa de cercetare BASF lucrează și la soluții pentru o agricultură durabilă. Fermierii se confruntă cu provocări majore: hrănirea unei populații mondiale în creștere, ce  va ajunge la 10 miliarde până în 2050, condiții meteorologice mereu în schimbare din cauza modificărilor climatice, controlul sigur și eficient al dăunătorilor și buruienilor, în contextul unei rezistențe în creștere, dar și nivelul limitat al resurselor naturale și al terenurilor arabile. Prin urmare, domeniul are nevoie de inovații cât mai curând posibil, precum noi semințe și trăsături genetice sau  produse de protecție a plantelor inedite și aplicații digitale.

Grâul este una dintre cele mai importante cereale din lume, cu un volum de peste 770 de milioane de tone metrice pe an. Producția de grâu trebuie să crească semnificativ în următorii ani. Acest obiectiv va fi mai greu de atins din cauza numărului limitat de terenuri arabile și a recoltelor insuficiente, cauzate de schimbările climatice. În cadrul programelor sale de cercetare, BASF dezvoltă un hibrid de grâu care să asigure producții mai mari, calitate sporită, precum și o mai mare rezistență la boli și insecte. Utilizând diverse trăsături genetice din regiunile cheie în care se cultivă grâul, cercetătorii BASF selectează cele mai bune trăsături ale plantelor din linii parentale distincte genetic, asigurând astfel o recoltă stabilă și o rezistență mai puternică la schimbările climatice.

Pentru a optimiza producția culturilor, compania a dezvoltat o platformă inteligentă de modelare a plantelor, care oferă recomandări agronomice precise, bazate pe analiza continuă a datelor. Aceasta monitorizează parametrii economici și biologici, ajutându-i pe fermieri să obțină o cultură bogată și sigură pentru mediul înconjurător. Datele platformei sunt utilizate în cadrul aplicațiilor xarvio® Digital Farming Solutions. De exemplu, în soluția Smart Spraying, dezvoltată în parteneriat cu Bosch, datele sunt asociate cu senzorii camerelor de înaltă tehnologie și integrate în software, pentru a aplica erbicid pe buruieni numai acolo unde este necesar. Testele pe teren arată că această combinație de tehnologie poate reduce cu până la 70% volumul de erbicid utilizat. Aceasta este o contribuție importantă la protecția mediului, oferind, în același timp, beneficii financiare fermierilor.

Schimbările aduse etapelor cercetării, precum  trecerea de la cercetarea secvenţială la cea paralelă, reprezintă, de asemenea, o abordare înclinată spre inovaţii și produse durabile.

La Eschbach, în Germania, este în construcție un centru consolidat de cercetare care va reuni științele integrate pentru câmp (Integrated Field Sciences, IFS) și ameliorarea plantelor. Facilitatea urmează să fie deschisă anul viitor.

Cu o investiție totală de 5,7 milioane EUR, situl integrat de cercetare și dezvoltare se bazează pe facilitățile existente și va permite Corteva Agriscience să efectueze studii privind protecția plantelor în contextul țintelor europene, la cel mai înalt nivel, și va funcționa ca un centru de excelență pentru studierea modului în care se dezvoltă rezistența.

Aducând într-un singur loc ameliorarea plantelor și IFS, se facilitează și dezvoltarea de noi metode, precum evaluarea digitală a loturilor de testare cu ajutorul dronelor, teledetecția și utilizarea biologiei moleculare pentru a înțelege cum răspund bolile plantelor la noi moduri de acțiune.

Situat la granița franco-germană și în zona climatică de tranziție între Europa de Nord și de Sud, noul centru oferă o bază excelentă pentru efectuarea testelor de teren la aproape toate culturile relevante din Europa.

Construcția unui centru modern, eficient din punct de vedere energetic, dezvoltat pentru a atinge zero emisii de gaze cu efect de seră este în conformitate cu Obiectivele de Durabilitate Corteva Agriscience 2030,  care includ un angajament pentru creșterea eforturilor de sustenabilitate ale centrelor sale.

Facilitatea din Eschbach, situată în sud-vestul Germaniei, va oferi, de asemenea, un imbold pentru economia locală, nu numai prin mutarea programelor europene de cercetare în acest centru, ci și prin suplimentarea echipei actuale formate din peste 20 de cercetători cu șase experți în gestionarea dăunătorilor, bolilor și a buruienilor.

Elliot Heffner, director pentru ameliorarea plantelor la Corteva Agriscience Europa, a declarat: „Reunirea IFS și ameliorării plantelor sub un singur acoperiș reprezintă o etapă importantă și ne va ajuta să oferim soluții avansate fermierilor din Europa.

„În conformitate cu obiectivele noastre privind durabilitatea, rămânem neclintit în angajamentul nostru de a dezvolta și implementa soluții agricole inovatoare și durabile în beneficiul clienților, consumatorilor și comunităților pe care le servim.”

Andreas Huber, director pentru cercetare integrată al Corteva Agriscience Europa, a adăugat: „Corteva Agriscience se angajează să protejeze mediul înconjurător în timp ce oferă fermierilor produsele de care au nevoie pentru a-și proteja culturile. Odată cu creșterea cererii pentru produse de protecție a plantelor de origine naturală din partea consumatorilor, Eschbach se va concentra și asupra produselor biologice și a eficacității acestora împotriva dăunătorilor și bolilor prezente în Europa. Acest nou sit ne va permite să continuăm să inovăm, sprijinind fermierii pe măsură ce se îndreaptă spre practici mai durabile. ”

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ (USAMV) din Iași este coordonatoarea unui proiect transfrontalier în care și-a propus să dezvolte cercetarea în prevenirea și controlul hepatitei E.

Profesorii și cercetătorii Facultății de Medicină Veterinară din Iași îi vor avea alături, în cadrul acestui proiect, pe colegii de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, Universitatea Agrară de Stat din Republica Moldova și Institutul de Sănătate Publică din Chișinău.

„Rețea transfrontalieră de dezvoltare a cercetării în prevenirea și controlul hepatitei E, pe scurt MED-VET HEV, este titlul proiectului pe care îl vom derula timp de 18 luni alături de partenerii noștri. Obiectivul general este acela de a dezvolta și consolida cooperarea dintre universități și centrele de cercetare, ceea ce va duce la o creștere a calității cercetării în ambele regiuni transfrontaliere. Prin aceasta, proiectul va îmbunătăți condițiile prealabile pentru o cooperare susținută în domeniul cercetării și inovării în domeniul bolilor zoonotice“, a precizat prof. univ. dr. Gheorghe Savuța, de la Facultatea de Medicină Veterinară din Iași, coordonatorul proiectului.

Proiectul își propune să construiască o rețea de cunoștințe și competență în România și Republica Moldova în domeniul hepatitei E, concentrându-se pe aspectele de sănătate publică și promovând colaborarea interprofesională în jurul inovației, cercetării și dezvoltării. Astfel, vor fi evaluate, descrise și comunicate profesioniștilor din domeniul sănătății publice instrumentele și condițiile necesare pentru punerea în aplicare a programului de gestionare cu succes a infecției cu hepatita E în cele două țări transfrontaliere. „Ne propunem furnizarea de date epidemiologice ca bază pentru planificarea unei strategii pe termen lung pentru prevenirea și controlul hepatitei E în cele două țări transfrontaliere. Obiectivul va fi îndeplinit prin investigarea situației epidemiologice și evaluarea riscului de infecții cu HEV în populația generală și în diferite grupuri de persoane cu risc crescut, prin elaborarea unor orientări practice pentru supraveghere și control“, a mai punctat prof. univ. dr. Gheorghe Savuța.

Cercetătorii își mai propun dezvoltarea unui program educațional privind conștientizarea socială a problemelor generate de infecțiile cu HEV și a metodelor de prevenire, cu un accent deosebit asupra participării lucrătorilor din domeniul sănătății. Cercetarea se concentrează asupra unuia dintre agenții patogeni prioritari în UE (virusul hepatitei E), obiectiv sprijinit de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Valoarea totală a proiectului coordonat de USAMV Iași este de 200.000 euro.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cercetarea, inovarea și digitalizarea pot fi mai bine direcționate spre domeniul produselor ecologice. Acest lucru a fost scos în evidență recent, când Asociația și Consorțiul de clustere INTER-BIO împreună cu USH Pro Business au organizat, la Brașov, seminarul „Provocările din agricultura ecologică“, o nouă întâlnire dedicată operatorilor din sector. Evenimentul a fost găzduit de Cooperativa agricolă Bio Carpathia din Braşov și s-a desfășurat în format hibrid.

Dezbaterea a punctat subiecte legate de importanța standardizării în agricultura ecologică, necesitatea colaborării între operatori, importanța cercetării, a transferului de cunoștințe și de tehnologii, precum și aplicarea de soluții de digitalizare, conectare a proceselor, dar și algoritmi de AI pentru predicția evenimentelor specifice domeniului. Potrivit reprezentanților USH Pro Business, concluziile dezbaterii au evidențiat provocările imediate din domeniul agriculturii ecologice, accelerate și de criza epidemiologică. Presiunea cade deopotrivă pe fermieri, procesatori, comercianți în efortul fiecăruia sau conjugat de a oferi produse de calitate, la standarde naționale sau internaționale solicitate. Presante sunt acum obiectivele operatorilor legate de digitalizarea proceselor. Acestea implică pregătirea personalului calificat pentru tehnologii avansate, în vederea implementării noilor soluții la nivel de fermă. Lista nevoilor imediate, identificate, este lungă și cuprinde: identificarea și implementarea de soluții inteligente pentru reducerea consumului de energie în ferme și unități de procesare, reducerea amprentei de carbon/produs alimentar, găsirea unor soluţii inovative pentru prelungirea termenului de valabilitate a produselor bio, monitorizarea inteligentă a culturilor și a efectivelor de animale în sistem ecologic și, nu în ultimul rând, transferul tehnologic în domeniul producţiei şi procesării bio a alimentelor.

Standardizarea, importantă

agricultura 4.0

Totodată, un reper important în alinierea la cerințele pieței este standardizarea. Este necesară celor care lucrează în domeniu, pentru că aduce informația corectă la nivelul părților interesate. Reprezentantul ASRO a expus rolul referențial al standardelor naționale și internaționale pentru operatorii bio, de ghidare a operatorilor, autorităților, consumatorilor în identificarea acelor produse agroalimentare ecologice de calitate. Mai mult, a insistat pe implicarea standardizării în cercetare, în elaborarea ghidurilor, a liniilor directoare și chiar a suporturilor tehnice ce stau la baza elaborării legislației specifice. „Avem în vedere susținerea tuturor celor implicați pe filierele de produse ecologice să investească în CDI și în digitalizare. Suntem parte din centrele regionale de digitalizare și inovare și suntem pregătiți să-i sprijinim. Și de această dată, start-up-urile și firmele partenere ale Universității Spiru Haret au prezentat soluții digitale care au fost apreciate“, a declarat Costin Lianu, director general USH Pro Business, președintele Asociației INTER-BIO.

„Ne bucurăm că am putut găzdui un astfel de eveniment împreună cu Universitatea Spiru Haret și Asociația Inter-Bio, unde aceasta este membru fondator. Avem multiple colaborări atât în domeniul CDI cât și în zona organizării și susținerii filierelor de produse. Asociația noastră este un promotor activ al produselor ecologice atât în regiune, cât și la nivel național“, a declarat Aurel Blaj, președintele Cooperativei agricole Bio Carpathia, cu sediul în Brașov.

Bogdan Panțuru

Data de 20 noiembrie 2020 a marcat împlinirea a 80 de ani de la înființarea Institutului de Cercetări Piscicole al României (I.C.P.R.).

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet fiind moștenitoarea și continuatoarea activității institutului (la desființarea institutului, în anul 1974, Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet a preluat programul de cercetare, personalul, biblioteca și o parte din dotarea acestuia) ar fi trebuit să organizeze o amplă manifestare pentru această importantă aniversare.

Din nefericire, situația actuală gravă în care se află țara noastră și întreaga lume, în această perioadă, au făcut imposibil un astfel de demers. Totuși, acum, aici, în câteva cuvinte, aducem un omagiu zecilor de conducători și cercetători ai Institutului de Cercetări Piscicole al României și ai instituțiilor care i-au succedat, pe parcursul a 80 de ani, aceștia având o contribuție hotărâtoare la dezvoltarea sectorului de producție piscicolă în România.

Anca Lăpușneanu

O cercetare de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași contribuie la influența de a schimba o parte din zona de producție viticolă europeană. Astfel, timp de șase ani, cercetarea specialiștilor de la Universitatea de Agronomie a analizat impactul schimbărilor climatice asupra unora dintre cele mai importante podgorii europene – Bordeaux și Valea Loirei (Franța), Valea Rhinului (Germania), La Rioja (Spania), Cotnari (România) – și arealului South Sussex din Marea Britanie.

Cercetători din cadrul Facultății de Horticultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași au studiat, timp de șase ani, impactul schimbărilor climatice asupra unora dintre cele mai importante podgorii europene – Bordeaux și Valea Loirei (Franța), Valea Rhinului (Germania), La Rioja (Spania), Cotnari (România) – și arealului South Sussex din Marea Britanie. Cercetările, începute în anul 2014 și efectuate în cadrul proiectului european LIFE ADVICLIM, coordonat de Universitatea Rennes 2 din Franța, au reunit universități și instituții de cercetare de mare prestigiu din Europa: CNRS, INRA, IFV și Bordeaux ScienceAgro din Franța; Universitatea Geisenheim din Germania, Universitatea Publică Navarra din Spania, Plumpton College din Marea Britanie și USAMV Iași din România.

Cercetare care poate schimba întreaga producție viticolă europeană, la USAMV Iași

În site-urile pilot ale proiectului, amplasate în cele șase podgorii, s-au colectat date prin utilizarea senzorilor de temperatură, s-a urmărit fenologia soiurilor, s-a stabilit amprenta de carbon generată de practicile tehnologice și s-au prelucrat datele obținute prin utilizarea de softuri informatice. „În contextul schimbărilor climatice, ne-am propus să studiem, alături de partenerii noştri din instituţii europene, impactul acestui fenomen global asupra podgoriilor, să elaborăm prognoze privind evoluţia viticulturii în următoarele decenii, să identificăm soluţii de adaptare la acest fenomen şi de diminuare a impactului său asupra viticulturii. Cercetările efectuate de noi au evidenţiat modificarea profilului climatic al tuturor podgoriilor studiate, ca efect al creşterii temperaturilor, cu consecinţe pozitive pentru cele din zona temperată, mai răcoroasă, precum Valea Rinului, Cotnari, Valea Loirei, dar şi preocupante pentru podgoriile mai apropiate de climatul mediteranean, precum Bordeaux şi La Rioja“, a declarat prof. univ. dr. Liviu Mihai Irimia, decanul Facultăţii de Horticultură din Iaşi, cercetător principal în cadrul proiectului.

Au fost dezvoltate tehnologii adaptabile podgoriilor europene

Pentru a demonstra importanța managementului local al strategiilor de adaptare și atenuare, în cadrul proiectului ADVCLIM au fost dezvoltate tehnologii adaptabile podgoriilor europene – rețele de senzori de temperatură pentru fiecare podgorie și o platformă web care permit viticultorilor să evalueze impactul schimbării climatice asupra propriilor parcele, să experimenteze metode de adaptare și să măsoare emisiile de gaze cu efect de seră, pe care le generează propriile lucrări de întreținere. Toate aceste tehnologii sunt experimentate pe siturile demonstrative din cele șase podgorii: Saint Emilion – Bordeaux, Coteaux du Layon – Valea Loirei, Rüdesheim – Valea Rinului, Rock Lodge – South Sussex, Ausejo – La Rioja și Cotnari, din podgoria Cotnari, România.

Scenariile climatice pentru deceniile viitoare și valorile amprentei de carbon ale podgoriilor sunt integrate în platformă, cu scopul de a atrage atenția asupra impactului major al schimbării temperaturii globale.

Platforma web creată în cadrul proiectului – CLIMAVISTA WINE – permite reunirea datelor obținute de cercetători, a datelor de la stațiile meteorologice, a datelor furnizate de sateliți, rezultate ale modelelor de adaptare, rezultatele calculului amprentei de carbon și reprezintă o interfață ce oferă producătorilor din viticultura europeană date relevante pentru procesul de decizie. Scenariile climatice pentru deceniile viitoare și valorile amprentei de carbon ale podgoriilor sunt integrate în platformă, cu scopul de a atrage atenția asupra impactului major al schimbării temperaturii globale.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Acvatică din Iași (SCDAEA) a Universității Alexandru Ioan Cuza au realizat un minisistem acvaponic. Acesta este de tipul floating raft/rafturi plutitoare, fiind compus dintr-o plută (raft) realizată din tuburi de PVC și coșuri umplute cu bioballs-uri, care au rolul de susținere a rădăcinilor plantelor, dar și de dezvoltare a comunităților de bacterii nitrificatoare.

Ce presupune un sistem acvaponic?

sistem acvaponic

„Acest sistem a fost montat într-un bazin metalic în care sunt crescuți sturioni din specia Acipenser ruthenus (cega) pe perioada verii. Scopul este acela de a studia capacitatea de îmbunătățire a calității apei prin utilizarea unor combinații de specii de plante, medii de suport pentru rădăcinile plantelor și bacteriile care se formează pe aceste medii. De asemenea, se dorește creșterea gradului de conștientizare publică privind utilitatea sistemelor acvaponice, ca sisteme de producție de alimente în mediul urban concomitent cu prezervarea calității mediului acvatic. Sistemele acvaponice încorporează sistemele de acvacultură (creșterea peștilor) și sistemele hidroponice (cultivarea plantelor pe apă) într-un sistem unic. Principiul care stă la baza acvaponiei se bazează pe ciclul azotului, principala sursă de azot introdusă în sistem fiind furajele peștilor. Concret, apa din bazinul de creștere a peștilor ajunge într-un bazin de filtrare biologică în care bacteriile nitrificatoare (Nitrosomonas sp. și Nitrobacter sp.) transformă amoniacul rezultat din procesele metabolice ale peștilor și din furajele neconsumate în nitriți și apoi în nitrați, după care această apă bogată în nutrienți este condusă către plante și înapoi la pești. Plantele utilizează sursa de azot din apă pentru procesele fiziologice de creștere și dezvoltare. În același timp, prin preluarea compușilor de azot, dar și a altor compuși cum ar fi cei de fosfor din apă se produce epurarea acesteia și deci o îmbunătățire a calității ei, fapt care va determina o stare fiziologică mai bună a peștilor. În plus, sistemele hidroponice pot integra componenta de filtrare biologică, ceea ce va duce la o reducere a costurilor de operare“, a susținut dr. ing. Barbacariu Cristian-Alin, director SCDAEA.

Avantajele sistemului acvaponic

sistem acvaponic Iasi

Colectivul de la SCDAEA susține că avantajele unui sistem acvaponic sunt reprezentate de: reutilizarea apei de acvacultură ca sursă de nutrienți pentru plante, obținerea a două culturi de pești și plante, creșterea calității apei evacuate prin preluarea nutrienților de către plante, reducerea volumului de apă de primenire și scăderea costurilor de producție, creșterea biodiversității și a stabilității ecosistemului de producție.

Cu toate că sistemul acvaponic este ușor de construit și ieftin, cea mai mare provocare este legată de eficiența economică a acestuia. Până în prezent, eficiența economică a celor două sisteme de producție, de acvacultură și de hidroponie, este mai mare dacă sunt separate deoarece în cadrul unui sistem acvaponic trebuie făcute permanent ajustări în ceea ce privește nevoile de calitate a apei pentru pești și cele nutriționale pentru plante.

Realizarea unui sistem acvaponic la stațiune are o deosebită importanță atât din punct de vedere științific cât și ca material didactic, acesta fiind parte componentă a direcțiilor de cercetare de la SCDAEA. Stațiunea este localizată în Iași, pe Șoseaua Iași-Ciurea km 5, și are în componența sa o hală de 2.200 m2 ce cuprinde două sisteme de recirculare pentru creșterea peștilor și un sistem de creștere de tip flow-through, o stație de reproducere și o stație de realizat furaje micro FNC compusă din moară, extruder și granulator.

De asemenea, stațiunea are 8 bazine de pământ cu o suprafață totală de 5,9 ha. În biobaza stațiunii se găsesc reproducători din rase autohtone de crap (Podu Iloaiei, Frăsinet, Ineu). De asemenea, sunt crescute și conservate trei specii de sturioni: cega (Acipenser ruthenus), nisetru (Acipenser gueldenstaedtii) și morun (Huso huso). Stațiunea deține și un lot de crap japonez (Cyprinus carpio var. koi), acesta având o importanță ornamentală datorită coloritului deosebit. Stațiunea desfășoară atât activități de cercetare cât și o colaborare activă cu fermierii și cu cea mai importantă asociație de profil, ROMFISH, prin producerea de pui predezvoltați de crap, dar și servicii de consiliere științifică privind calitatea furajelor și a apei.

Beatrice Alexandra MODIGA, SCDAEA, Iași

Situat la 35 km de București și străbătut de DN3, Autostrada Soarelui și magistrala feroviară București-Constanța, orașul Fundulea a crescut și s-a modernizat în ritmul prefacerilor socio-economice din ultima jumătate de secol.

Am cunoscut Fundulea din anul 1957, anul înființării Institutului de Cercetări pentru Cultura Porumbului, unde am efectuat stagiul de practică, fiind student în anul V la Agronomie.

Era un sat cu gospodării sărăcăcioase, cu drumuri pline de noroi, cu apa scoasă din puțuri de la mare adâncime. În prezent, orașul Fundulea care administrează o suprafață de 10.678 ha, cu 6.724 de locuitori, are toate drumurile asfaltate, alimentare cu apă și canalizare și este în lucru alimentarea cu gaze.

Referindu-ne numai la așa-numita „Șoseaua Gării“, actuala stradă M. Kogălniceanu, în anul 1957 avea câteva gospodării în apropierea gării, în rest erau culturi agricole pe ambele părți ale drumului. Acum, pe această stradă se găsesc blocuri de locuințe, gospodării moderne și vile cochete, inclusiv Primăria. Această stradă face legătura între DN3 și Autostrada Soarelui.

Este un important centru al cercetării științifice din agricultură deoarece aici funcționează de peste 60 de ani cel mai mare institut de cercetări agricole din România alături de care a mai funcționat Institutul de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahăr, precum și Stațiunea Centrală de Cercetări ale Plantelor Medicinale și Aromatice.

Principalele realizări ale INCDA constau în crearea de soiuri și hibrizi, hibrizii de porumb fiind generalizați în toată agricultura în numai 7 ani; tot aici au fost creați primii hibrizi de floarea-soarelui în premieră mondială și soiuri de grâu de mare productivitate cu calități superioare de panificație.

Institutul de Sfeclă asigura necesarul de sămânță pentru întreaga țară și coordona, la nivel național, producția și industrializarea sfeclei de zahăr.

Stațiunea de Plante Medicinale coordona cercetarea în acest domeniu pe întreaga țară.

Este centru important al învățământului agricol deoarece aici funcționează de peste 50 de ani liceul agricol, actualul Liceu Tehnologic nr. 1 Fundulea, care a furnizat mii de specialiști pentru agricultura Bărăganului.

Demn de remarcat este o familie din Fundulea cu 7 copii, din care 5 fete, toate absolvente ale liceului agricol. Ele au lucrat un timp în institut, după care au trecut în sectorul privat și au organizat Expert Agribusiness, o societate de cercetare și producție condusă de Mariana Mălaia, cea mai mare dintre fete.

Georgeta a lucrat un timp în institut sub conducerea celor mai mari amelioratori: O. Cosmit, T. Sarce și I. Ciocăzan, iar acum este un specialist recunoscut în ameliorarea porumbului.

Victorița conduce stația de condiționat semințe, iar celelalte două surori sunt ajutoare directe ale celor dintâi.

În puține zone din agricultura Bărăganului nu găsești absolvenți de la Fundulea.

Iată de ce se poate spune că orașul Fundulea este într-adevăr un important centru al cercetării și învățământului agricol.

Semnatarul acestor rânduri se mândrește cu faptul că mai mult de 15 ani a funcționat ca profesor la acest liceu.


Făcând o succintă trecere în revistă a locurilor ocupate de foștii elevi ai liceului agricol, menționăm:

  • Primarul (D. Dorobanțu) și viceprimarul (L. Bivol) orașului Fundulea sunt foști elevi.
  • Fuia Stelian – fost ministru al Agriculturii.
  • Sălăjan D., Copilău F. Voicu T – înalți funcționari în Ministerul Agriculturii.
  • Stan Vasilica – prof. univ. prorector USAMV București.
  • Dinu Toma – prof. univ. decan Facultatea Management USAMV București.
  • Șerban Gheorghe – ing. șef INCDA Fundulea
  • Bețeanu Steluța – director Stațiunea Plante Medicinale și Aromatice.
  • Peste 25 sunt cercetători și șefi fermă la INCDA Fundulea.
  • Majoritatea tehnicienilor și laboranților din institut sunt foști elevi.
  • Vasile P. și Dinu C. conduc asociații agricole în Fundulea.
  • Măturaru Aurelia, redactor-șef la Agricultura 365.
  • Baia A. și Sârbu G., profesori la actualul liceu.
  • Stoica I., Bordeiașu M., Pătroi F. – colonei în Poliția Română.
  • Gărgăriță R. – șef stație meteo Fundulea etc.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În anul 2017, potrivit INS, numărul bolnavilor de cancer rămași în evidențele Ministerului Sănătății a fost de 479.454 de persoane. La o populație rezidentă de 19, 41 milioane de locuitori, ar înseamna că 2,4% din cetățeni sunt afectați de această maladie necruțătoare. În același an s-au înregistrat 59.450 de noi îmbolnăviri (4.954/lună, 159,8/zi, 6,65/oră) și 50.902 decese (4.241,8/lună, 137/zi, 5,7 la fiecare oră). Statul român desfășoară un program național oncologic, dar se axează prea puțin pe depistarea precoce a bolii. Poate lucrurile sub acest aspect se vor îmbunătăți pe viitor, dat fiind faptul că Planul european de combatere a cancerului în UE, supus chiar zilele acestea dezbaterii publice, se bazează pe patru piloni: prevenire, depistare precoce, tratament și îngrijire post-tratament. Și-atunci, cine știe, autoritățile sanitare române vor fi obligate să facă ceea ce de mulți ani solicită ONG-urile: depistare precoce! Una dintre organizațiile neguvernamentale care susțin programul de screening este Asociația Pacienților Oncologici din România, condusă de Iolanda Gheorghiu.

Chimist medical principal la Centrul de Transfuzie Sanguină Ploiești, Iolanda Gheorghiu face voluntariat de 23 de ani. A fondat și a condus ori conduce mai multe asociații – Asociația Română Anti-Sida, Asociația „Noi și Ceilalți“ și este în board-ul mai multor organizații – vicepreședinte în Uniunea Organizațiilor Persoanelor Seropozitive, președinte al Federației ONG Muntenia. Am lăsat intenționat la urmă Asociația Pacienților Oncologici din România (APOR), înființată în 2012, aceasta fiind singura care, cu sigla și campania „Sunt femeie orice-ar fi“, de depistare prococe a cancerului la sân, este marcă înregistrată OSIM. Și, atenție, aspect care ne-a determinat să dorim să publicăm acest interviu, este singura entitate neguvernamentală care deține unul dintre cele trei aparate din România pentru depistarea precoce a cancerului!

– Doamna Iolanda Gheorghiu, v-aș ruga să ne vorbiți despre ceea ce face organizația dumneavoastră.

– În primul rând avem un laborator al nostru (Ploiești, Aleea Zamora), unde facem analizele medicale. Pe urmă, APOR desfășoară doar campanii de prevenție! De exemplu, pentru depistarea precoce a leucemiei la copii, am avut campania „Te rog, mamă, ai grijă de mine!“, apoi campania de screening a cancerului de sân din ecografie „Sunt femeie orice-ar fi“. Anul trecut am redactat un ghid pentru cardiologie și oncologie „Timpul nu așteaptă! Tu ce aștepți?“ și tot în 2019 am lansat campania „Câștigă timp“ care, după cum sugerează numele, se axează pe a afla un diagnostic la un timp necesar pentru a avea posibilitatea de vindecare și am cumulat-o cu o campanie de prevenție pentru afecțiuni cardiace. Am mers la căminele de bătrâni din rețeaua DGASP Prahova și, la persoanele de peste 65 de ani, am realizat analize de biochimie, markeri pentru accident vascular și infarct miocardic, iar pentru căminele de copii am făcut analize pentru 1.200 de asistați și copii de la asistenți maternali. Pe unele dintre acestea le-am repetat, la recomandarea medicului cu care am colaborat, dr. Radu Crăciun, din motive pur obiective. Anul acesta, la sugestia unui sponsor care ne-a asigurat finanțare pentru achiziționarea aparatului de hematologie, o să începem să lucrăm pentru trei comune defavorizate din Prahova și două din Dâmbovița.

– În 2018 a făcut mare vâlvă un aparat pe care l-ați achiziționat dvs., capabil să depisteze cancerul din vreme. Ce anume face acesta?

– Da, anul 2018 a fost cu acțiuni de amploare fiindcă atunci am prezentat acest aparat de biologie moleculară Idylla – primul din România – pentru depistarea precoce a cancerului. Între timp s-au mai adus două aparate, unul la Fundeni și altul la Iași. Incidența cancerului este aceeași în toată Europa, deosebirea este că, de exemplu, în Germania sau în țările care au case de asigurări după modelul german există programe de screening la nivel național și atunci cancerul este depistat precoce, în gradul I, maximum 2. La noi se identifică în gradul 3-4, când pacientul are metastază și-atunci ce poți să mai faci? De aceea la ei rata de vindecare este mare, iar la noi nu! Aparatul acesta tocmai asta face, prevenție și depistare precoce. Prin analiza de sânge el este capabil să spună care fenotip a suferit mutație, deci merge până în profunzime și indică prezența bolii în organism. În oncologie sunt extrem de importante 50 de zile, să zicem, în bătălia cu această boală necruțătoare. Un alt avantaj enorm este că aparatul livrează rezultatul în trei ore, pe când o biopsie din protocolul standard, luată și aceea după ce a apărut și a fost extirpată tumora, oferă rezultatul în 15-30 de zile! Chiar și în condițiile de la noi, cu intervenții tardive, aparatul Idylla oferă informații prin care poate fi personalizat tratamentul, cauza care a condus la boală, informații pe care o biopsie nu le dă! Acest aparat poate diagnostica precoce cancerul de colon și rect, de piele (cu extensie la sân) și acum este în pregătire cartușul pentru cancerul pulmonar.

iolanda 2

– V-a solicitat vreun spital oncologic colaborarea?

– Nu, spitalele nu trimit pacienți. Casa de Sănătate nu decontează costul cartușelor, pe când biopsia este gratuită. Dar vin la noi oameni care au auzit de aparat, bolnavi sau nu. Apropo de costuri, nimeni nu pune în balanță că o depistare precoce scutește enorm alte cheltuieli ulterioare cu tratarea bolii. Dar cel mai important lucru, dincolo de bani, depistarea precoce poate salva sute și mii de vieți!

– Dacă aparatul acesta este atât de bun, de ce nu îl au toate spitalele oncologice din România?

– Bună întrebare! Păi... ce face aparatul? Depistează din timp! Ce interes o fi să fie diagnosticat un cancer înainte de a deveni tumoră? Ne-am dus cu Idylla până în Camera Deputaților. Ne-a ajutat o doamnă deputat, dânsa văzuse ce poate să facă aparatul, a vorbit în Comisia de Sănătate. Să vă spun că au trecut vreo 14-15 luni de atunci și nu avem niciun răspuns?

– La minister ați fost? Poate ei nu știu că există în lume și chiar la noi aparate care fac această treabă grozavă.

– Am fost în audiență la patru miniștri ai Sănătății, e drept, pe altă problemă, cea a inițierii și la noi a unui program național de screening al cancerului de sân prin ecografie. Din 2012, împreună cu dr. Alina Turcu, de la Spitalul „Schuller“ și dr. Ileana Constantiniu, de la Câmpina, am fost prin comunele din Prahova, le-am vorbit femeilor despre cancer, le-am făcut ecografii. Eram întrebate de ce două doctorițe care oricum sunt suprasaturate de munca aceasta extenuantă cu maladia, merg să facă lucrul acesta prin sate. Iar răspunsul a fost clar, ceva de genul că „ne-am săturat să tot vedem venind la noi femei cu sânul supurând, s-ajungă în faze atât de avansate ale bolii, când nu mai ai nimic de făcut. Mi-am dat seama cât de frustrant poate să fie să înveți o jumătate din viață carte și să nu-l poți ajuta pe cel din fața ta fiindcă se adresează medicului târziu. Cu ideea aceasta am fost la miniștri, să facem și noi un program național de screening pentru ecografie. Există în Franța, în Germania, de ce nu s-ar putea și la noi? Unul dintre miniștri mi-a spus tranșant că nu se poate, că nu este, citez, „pe agenda noastră de lucru“.

Maria BOGDAN

Indiferent de vremuri sau de civilizațiile care au dominat pământul, dintotdeauna a existat o forță abstractă, incomensurabilă, care s-a insinuat în viața umană. În mod conștient sau nu, de-a lungul mileniilor oamenii au purtat în suflet o moștenire divină. Și acum știința modernă, cea care mult timp a ignorat forța credinței și întâmplările miraculoase cărora le-a dat naștere, admite că, într-adevăr, dincolo de tot ce este capabilă rațiunea să înțeleagă, există un alt adevăr. Altul decât cel pe care ne-am obișnuit să îl trăim.

O echipă de cercetători de la Harvard și-a dedicat studiul decriptării misterelor ADN-ului uman. Acest cod unic imprimat fiecărui om are o vechime de peste 10 milioane de ani și are în structura sa 23 de perechi de cromozomi formați din hidrogen, azot, oxigen şi carbon. ADN-ul este însă mai mult decât chimie pură. Cercetătorii au descoperit că structura sa are o asemănare incredibilă cu limba aramaică veche, pe care o vorbea Mântuitorul lumii. Și că, transformată în litere aramaice, această structură pare să aibă codificat în ea chiar numele lui Dumnezeu. YAHVE (YHWH), nume relevat lui Moise și menționat în Biblie de peste 7.000 de ori.

Cum au ajuns cercetătorii la această concluzie? Raportându-se la valorile de masă atomică ale celor patru elemente din ADN-ul uman. Astfel, fiecare dintre ele a căpătat forma unei litere și, în final, din alăturarea acestora a reieșit numele YAHVE. Intrigați de descoperirea făcută, cercetătorii au continuat studiile și într-o altă direcție, și anume înlocuirea literelor rezultate cu elemente chimice. Litera H a fost înlocuită, spre exemplu, cu echivalentul său chimic, adică azot. Rezultatele inițiale ale acestui experiment au arătat că, prin înlocuirea primelor trei litere, se formează practic 75% din, ceea ce pare a fi, numele Divinității.

În final, după ce toate literele au fost asociate cu echivalentele chimice s-a constatat că rezultatul este de fapt un gaz cu patru elemente (hidrogen, azot, oxigen, azot). Acesta este incolor și inodor, iar oamenii de știință sunt de părere că este vorba, practic, despre o substanță intangibilă... În termeni mai puțin științifici, cercetătorii spun că descoperirea lor confirmă faptul că suntem făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și că numele Lui este înscris în ființa noastră.

Tot în cadrul cercetărilor efectuate asupra ADN-ului uman s-a constatat că ultima literă din numele lui Dumnezeu, înlocuită cu echivalentul ei chimic, carbonul, este cea care ne face, totuși, umani. În opinia oamenilor de știință, acest ultim element chimic asociat numelui lui Dumnezeu este cel care ne conferă materialitatea.

Suntem, așadar, parte din Creator! Ce alegem să facem cu divinitatea noastră?

Laura ZMARANDA

Recent a ieşit de sub tipar lucrarea „Predicția valorii de ameliorare a taurinelor“, autori – Horia GROSU, Sorin LUNGU, Pascal Anton OLTENACU, Corneliu DRĂGĂNESCU și Raluca MATEESCU – lucrare  elaborată, după cum susţin autorii, cu scopul de a pune la dispoziţia celor interesaţi un material care să prezinte cronologic procedurile de predicție a valorii de ameliorare a taurinelor în ultima sută de ani. Sunt prezentate în detaliu toate metodele utilizate pentru evaluarea genetică a reproducătorilor, de la metoda Comparației fiicelor cu mamele acestora (1915) până la selecția genomică, introdusă în SUA începând cu anul 2009.

În lucrare au fost prezentate pe larg cele două clase de modele biometrice (liniare și neliniare) recomandate de ICAR (Comitetul internațional pentru controlul performanțelor la animale – Roma, Italia) și INTERBULL (Centrul internațional pentru evaluarea genetică a taurilor, Universitatea din Uppsala, Suedia), în procesul de predicție a valorii de ameliorare a taurinelor, pentru caracterele de:

a) producție (cantitatea de lapte; cantitatea de grăsime; cantitatea de proteine; greutatea corporală la o anumită vârstă);

b) conformație (caracterele de exterior apreciate prin metoda descrierii liniare);

c) caracterele de reproducție (vârsta primei fătări; numărul de însămânțări/monta fecundă; service-period-ul; nota la fătare)

d) caractere referitoare la rezistența la îmbolnăviri (numărul de celule somatice din lapte folosit în selecția indirectă pentru sănătatea ugerului);

e) caractere funcționale, în care longevitatea productivă ocupă un loc important.

Pentru analiza biometrică a respectivelor grupe de caractere s-a utilizat metodologia BLUP, aplicată unei game variate de modele animale, de la cel mai simplu, până la analiza de tip „prag“, în cazul notei la fătare (Treshold-model) sau analizei longevității, prin modele de tip Weibull (Survival analysis).

Pentru fiecare model biometric în parte s-au prezentat aspectele teoretice asociate, cu accent pe  scrierea modelului matematic, urmate de analiza detaliată a rezultatelor, astfel încât cititorul interesat să poată urmări şi înţelege filiera de calcul, etapă cu etapă, de la organizarea datelor primare până la obţinerea valorii de ameliorare, pe baza căreia se poate lua decizia de selecție, respectiv admiterea sau respingerea taurinelor de la reproducție.

Din conţinutul prezentei lucrări reiese, fără putinţă de tăgadă, bogata experienţă în domeniu a autorilor.

De pildă, Horia Grosu este profesor la disciplina Ameliorarea animalelor din cadrul Facultății de Zootehnie – București și director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală Balotești, Ilfov, iar Sorin Lungu a activat în cadrul Facultății de Zootehnie –București, unde a predat, pe lângă disciplina de bază, Programarea calculatoarelor și informatică în zootehnie.

Pascal Anton Oltenacu este profesor în cadrul departamentului de Zootehnie al Universității din Florida și profesor emerit al Universității Cornell, din New-York, SUA, iar Raluca Mateescu – profesor de genetică cantitativă și genomică în cadrul departamentului de Zootehnie al Universității din Florida, SUA.

Un alt autor a cărui personalitate merită amintită este Corneliu Drăgănescu, fost șef al Laboratorului de Genetică și Ameliorare din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești.

Lucrarea de faţă se adresează tuturor celor interesaţi de problema evaluării genetice a taurinelor, în conformitate cu standardele internaționale în domeniu, respectiv: doctoranzi, cadre didactice de la disciplinele de profil, cercetători ştiinţifici, specialişti care activează în reţeaua naţională de ameliorare genetică a animalelor, asociaţii ale crescătorilor de taurine etc.

ameliorare taurine carte

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a început derularea proiectului ”Evaluarea bunăstării salmonidelor din păstrăvăriile românești, în contextul creșterii productivității și a calității produselor”, printr-un grant de cercetare în valoare de circa 65.000 de euro, finanțat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020.

Prin acest proiect de cercetare, se dorește o mai strânsă colaborare între instituțiile de învățământ superior şi cercetare, cu operatorii din domeniul creșterii păstrăvilor și a altor pești din familia Salmonidae.

Proiectul se va finaliza în luna iulie 2020 prin editarea unui ghid de bune practici în domeniul creșterii peștilor din zonele montane, care va fi distribuit în mod gratuit păstrăvarilor.

Directorul de proiect, Conf. Dr. Daniel Cocan, precizează: ”Ne-am dorit foarte mult să accesăm acest proiect, întrucât considerăm că putem contribui la implementarea unui management integrat în păstrăvăriile românești. Cu alte cuvinte, experiența noastră în domeniul creșterii peștilor şi a științelor fundamentale precum ihtiologia, fiziologia organismelor acvatice, alimentația și reproducția peștilor, poate fi de un real folos păstrăvarilor. Aceasta, în contextul în care cel puțin în momentul de față, nu avem o strategie națională privind toate componentele salmoniculturii. Cu mici excepții, păstrăvarii lucrează individual, fără a fi constituiți în asociații şi de multe ori fără a avea studii de specialitate în domeniul creșterii peștilor. Din această cauză le este aproape imposibil să intre cu produsele lor pe piața magazinelor mari. De asemenea, partea de reproducție, care este aproape inexistentă, se derulează fără planuri concrete de selecție și ameliorare. În general, se importă icre embrionate din alte țâri, uneori fără a avea un certificat sanitar-veterinar care să confirme că acel material biologic este liber de boli. Avem toate condițiile să înființăm un centru de selecție și reproducție a salmonidelor, atât din punct de vedere al condițiilor de mediu, cât şi a surselor de finanțare”.

Proiectul de cercetare presupune deplasări și contacte ale echipei de proiect cu toate păstrăvăriile din România, urmând a fi făcută o evaluare a tuturor problemelor care pot influența negativ productivitatea fermelor piscicole și calitatea produselor: parametrii mediali, tehnologia de creștere, calitatea furajelor, dinamica de creștere, modificările climaterice, poluarea apelor, statusul fiziologic și patologic al peștilor.

”Pe baza acestor date culese din teren și a analizei acestora, va fi editat ghidul de bune practici în domeniul Salmoniculturii, având ca obiectiv țintit îmbunătățirea productivității păstrăvăriilor românești și creșterea calității produselor, fie că vorbim despre peștele proaspăt sau cel prelucrat (eviscerat, filetat, sărat, afumat sau conservat, icre proaspete sau prelucrate). Pentru aceasta, ne dorim o deschidere și o colaborare bună cu păstrăvarii, convinși fiind că toți cei implicați vom avea doar de câștigat în viitor. În ultima perioadă s-a discutat foarte mult despre piscicultură și despre problemele din acest domeniu, inclusiv despre impactul negativ al păsărilor ihtiofage. Aceste probleme vor putea fi rezolvate, dar numai prin colaborarea operatorilor din producție cu specialiștii din acest domeniu. Din păcate, în momentul de față, în cadrul învățământului superior din România, singurul program de studiu în domeniul Pisciculturii și Acvaculturii care mai este activ este la USAMV Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii”, a mai spus specialistul din cadrul universității noastre.

 Specialiștii în Piscicultură și Acvacultură din cadrul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii au derulat până în prezent peste 10 proiecte cu impact la nivel național în domeniul lor de activitate.

Ultimii ani au fost marcați de ecologie. Toată lumea – de la producătorii de energie, la cei de obiecte de uz casnic sau autoturisme – vrea să răspundă la una și aceeași întrebare: ce trebuie să facem ca să fim cât mai „eco“, „bio“ ș.a.m.d.? Un răspuns ar fi folosirea energiilor regenerabile, a „forțelor“ existente în natură, mai ales pentru uzul casnic dar și industrial. Dar una dintre cele mai mari probleme care oprește răspândirea pe scară largă a energiilor regenerabile este stocarea energiei. Unde stochezi energia atunci când soarele nu strălucește, nu bate vântul etc.?

Revelația...

O echipă de cercetători din Suedia crede că a făcut o descoperire epocală, „revelația“ de care energia regenerabilă avea nevoie. În fapt, este vorba de un combustibil termic care poate stoca energia solară până la 18 ani, după cum se arată într-un material publicat recent de revista Forbes. Hidrocarburile, parțial, au devenit sursa dominantă de energie pentru că sunt relativ ieftin de extras, pot fi stocate pentru perioade lungi de timp și pot fi utilizate imediat. Acești factori le transformă într-o sursă bună de energie pentru consumatori care cer putere mare. Dar, după cum se știe, hidrocarburile nu sunt eco. De aceea, pe măsură ce bateriile continuă să avanseze ca și capacitate de stocare a energiei pentru perioade lungi de timp, acestea au început să înlocuiască hidrocarburile. Iar mașinile electrice sunt un exemplu bun în acest sens. Ca alternativă la baterii, fluidul termic specializat, nou descoperit, poate menține energia solară pentru perioade lungi de timp și poate oferi acea energie la cerere. Spre deosebire de baterii, care descarcă electricitate, lichidul solar termal emite căldură atunci când este activat de un catalizator. Acest lucru înseamnă că ar putea să fie ideal pentru zona de rezidențial și comercial. „Un combustibil termal este precum o baterie reîncărcabilă, însă în locul electricităţii aceasta este alimentată cu lumina solară şi eliberează căldură atunci când este nevoie“, a declarat Jeffrey Grossman, inginer ce lucrează cu aceste materiale în cadrul MIT.

molecula foto1

Compoziție

Combustibilul este compus din molecule de carbon, hidrogen și norbornadiene (o hidrocarbură biciclică și un compus organic). Moleculele pot fi văzute în figura de mai jos, sursa originală de energie fiind moleculele de norbornadiene. Atunci când aceste molecule sunt atinse de lumina solară, unele dintre ele creează legături între atomi ce sunt reașezați ca quadriciclan (QC1).

Această conversie chimică într-o structură moleculară diferită numită izomer închide energia în interiorul moleculei. Versiunea ener­gizată a moleculei este stabilă, cu legături chimice puternice. Cheia este faptul că această moleculă stabilă poate sta aproximativ două decenii fără să piardă energia stocată, au arătat oamenii de știință pentru publicația Forbes.

Pentru a elibera energia, molecula poate fi trecută printr-un catalizator ce rearanjează legăturile chimice înapoi la norbonadiene, rezultând multă căldură în acest proces. Echipa a descoperit că procesul de catalizare încălzește lichidul la 63 de grade Celsius. Acest lucru înseamnă că, dacă temperatura ambientală este undeva la 21 de grade Celsius, fluidul s-ar încălzi undeva în jur de 84 de grade Celsius. Fluidul încălzit ar putea fi atunci folosit pentru încălzirea locuințelor, a clădirilor comerciale etc.

Cu teste suplimentare și optimizare, echipa crede că poate produce o moleculă ce poate încălzi fluidul cu peste 80 de grade Celsius. Fluidul ar putea fi luat în considerare atunci pentru generare de electricitate. Cu toate că mai este multă muncă de făcut, echipa crede că tehnologia ar putea fi disponibilă în zona de comercial într-o decadă. Acest lucru este posibil și datorită interesului investitorilor.

molecula foto2

Dezvoltarea și comercializarea acestui lichid termic ar putea fi o altă componentă cheie în migrația către surse de energie regenerabilă. Fluidul termal nu are nevoie de nicio altă sursă externă în afara soarelui și operează într-un sistem închis. Pe măsură ce dezvoltăm noi tehnologii și modernizăm sistemele actuale, tranziția către surse regenerabile nu doar devine mai ușoară, ci și favorabilă din punct de vedere economic.

Fluidul este de fapt o moleculă în formă lichidă pe care cercetătorii din cadrul Universităţii de Tehnologie Chalmers au îmbunătăţit-o în ultimii ani. Molecula este compusă din carbon, hidrogen şi nitrogen. Atunci când este atinsă de lumina solară, de exemplu, legăturile dintre atomii săi sunt rearanjate, fiind astfel transformată într-o variantă „energizată“ a sa, denumită izomer. Energia solară este capturată în interiorul acestor legături ale izomerului, unde rămâne până când molecula ajunge la temperatura camerei. Atunci când energia este necesară, pe timpul nopţii sau iarna, fluidul este transmis printr-un catalizator ce aduce moleculele la forma iniţială şi eliberează energie sub forma căldurii. „Energia din izomer poate fi stocată timp de 18 ani. Atunci când extragem energia pentru a o utiliza obţinem o creştere a temperaturii, lucru pe care ni-l doream“, a declarat specialistul în nanomateriale Kasper Moth-Poulsen, din cadrul Universităţii Chalmers.

Bogdan Panțuru

În cercetarea științifică din România există doi poli. Cel al lipsei totale de investiții și implicit al absenței oricăror rezultate în domeniu și cel al cercetării care a a rezistat presiunilor impuse de lipsa resurselor. Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu Iași face parte din categoria unităților care s-au salvat de la dispariție. Și, mai mult decât atât, completează portofoliul cercetării românești cu rezultate importante în sectorul de creștere a bovinelor. Ce arată retrospectiva activității de cercetare la stațiunea de la Iași aflăm dintr-un material pus la dispoziția noastră de directorul unității, Steofil Creangă.

Reproducţie şi biotehnologii

Prin activitatea de cercetare desfăşurată în cadrul laboratorului de reproducţie şi biotehnologii de reproducţie s-a urmărit optimizarea proceselor de reproducție, creşterea ratei de concepție, scurtarea intervalului fătare-concepție şi a intervalului între fătări, precum şi creşterea vieţii reproductive şi productive a vacilor.

  • creşterea ratei de concepție la vacile cu monte repetate prin utilizarea diferitelor scheme de tratament, cu 10-20%;
  • optimizarea proceselor de reproducţie la vaci prin diferite metode aplicate în perioada de gestaţie avansată şi puerperium: scăderea ponderii infecţiilor genitale cu 5-10%, reducerea intervalelor fătare –concepție cu 20-40 zile, comparativ cu lotul martor;
  • creşterea imunităţii nespecifice la vaci post­partum prin utilizarea unor imunomodulatori în peri­oada puerperală, de tipul Polidin, Imunostimulent „SRL parvum“, cu efecte de reducere a incidenţei afecţiunilor genitale inflamatorii, stimularea funcţiei sexuale şi creşterea ratei de concepţie cu 10-15%;
  • testarea în condiţii de fermă a biotehnologiei transferului de embrioni la vaci de rasa Bălțată cu Negru Românească şi Sura de stepă; stabilirea protocolului de superovulaţie şi sincronizarea estrului la donatoare şi receptoare de embrioni;
  • îmbunătăţirea arsenalului terapeutic de combatere a infecundităţii la vaci prin diferite scheme de tratamente hormonale. La vacile din loturile experimentale diagnosticate cu diverse tulburări ovariene (corp luteal persistent, chişti ovarieni, hipotrofie ovariană) ratele de gestaţie au fost între 50-70%, iar intervalele medii între tratament şi IA fecundă au variat între 53-82 zile;
  • creşterea fecundităţii cu 20-30% la vacile cu estru normal şi indus prin administrarea de gonadoreline, tip Receptal, în perioada de însămânţare.

Nutriţie şi tehnologii de creştere a taurinelor

În cadrul laboratorului de nutriţie şi tehnologii de creştere a taurinelor s-a desfăşurat o activitate de cercetare în direcţia creşterii calităţii furajelor şi optimizării raţiilor de furajare a animalelor pe categorii de vârstă, stări fiziologice, sezon şi nivele productiv, precum şi îmbunătăţirea tehnologiilor de creştere şi exploatare pentru vacile de lapte înalt productive. Principalele rezultate s-au materializat în următoarele:

  • elaborarea unei tehnologii de creştere a tineretului taurin în vârstă de 0-3 luni în cuşti individuale în afara adăpostului şi a tineretului taurin 3-6 luni în boxe colective cu sistem de ventilaţie îmbunătăţit. Impactul economic a fost reducerea morbidităţii şi mortalităţii la viţeii cu 20-25%, creşterea sporului mediu zilnic la 600-700 g/zi, ceea ce a permis realizarea unei greutăţi corporale medii de 150 kg la 6 luni, iar la tineretul mascul îngrăşat realizarea unui spor mediu de 1.200-1.300 g/zi;
  • îmbunătăţirea indicilor de creştere şi dezvoltare la viţei în perioada de înţărcare prin utilizarea unor arome furajere, cu influenţe pozitive asupra palatabilităţii furajelor, crescând ingestia de furaje, nutrienţi specifici;
  • optimizarea parametrilor de reproducţie şi producţie la primipare printr-o tehnologie de hrănire îmbunătăţită, cu o raţie de bază alcătuită din nutreţuri de volum de bună calitate (fân, nutreţ murat) administrate la discreţie şi cantităţi minime de concentrate (porumb uruit – 80%, orz – 10%, şrot de floarea-soarelui – 10%), câte 1,5-2 kg/cap, care a permis realizarea unor sporuri medii de 750-900 g/zi, o greutate medie la prima montă de 400-440 kg, vârsta medie la prima fătare 26-28 luni; producţia de lapte la 100 zile de peste 1.900 kg/cap; producţia de lapte la lactaţia I-a de peste 5.000 kg/cap, cu o cantitate de grăsime de peste 190 kg/cap, fecunditatea la prima IA între 45-65%, cu un indice de însămânţare de 1,45;
  • creşterea performanţelor de producţie la îngrăşarea tăuraşilor de carne: spor mediu zilnic între 980-1.300 g/cap, cu un consum mediu zilnic de substanţă uscată de 7,7 kg/zi; randament la sacrificare 50-52%; creşterea calităţii carcasei prin utilizarea unor raţii zilnice cu următoarea structură: nutreţ murat de porumb la discreţie, fân de lucernă 2-3 kg/cap, orz măcinat 1,1 kg/cap (75%), şrot de floarea-soarelui (25%) şi substanţă uscată la furajele utilizate între 32-35%;
  • reducerea perioadei de îngrăşare a tineretului taurin cu 35-40 zile/cap, sporuri medii de până la 1.086 g/cap, un consum specific de 7,72 kg SU/kg, randament la sacrificare peste 50%, carcase de calitate superioară prin adausul în raţia furajeră tradiţională de soia boabe netratată termic în cantitate de 0,25-0,5 kg/cap, comparativ cu lotul martor;
  • optimizarea indicilor de creştere şi dezvoltare, reducerea totală a mortalităţii şi scăderea cu 23% a morbidităţii determinate de afecţiuni respiratorii, sporuri de creştere mai mari cu 15% la tineretul taurin de prăsilă prin optimizarea parametrilor de microclimat din adăpost.

Laura ZMARANDA

Puțini știu că pe bulevardul Ion Ionescu de la Brad din sectorul 1 al capitalei se află una dintre cele mai impozante și spectaculoase case ale Bucureștiului. Este vorba despre fosta reşedinţă a Mareşalului Ion Antonescu şi sediul Consiliului de Miniştri din timpul războiului. Construcția a fost ridicată sub viziunea filozofului Nae Ionescu și construită de arhitectul C.M. Cantacuzino în anul 1938.

În prezent, clădirea istorică găzduiește sediul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa. Casa face parte din patrimoniul architectural al României, iar personalitatea sa se integrează armonios cu specificul Staţiunii. Instituția s-a ocupat de renovarea parțială și întreținerea clădirii și a încercat să o aducă la strălucirea de altădată, fiind în simbioză totală cu trecutul istoric al acestui monument.

„Edificiul a adăpostit oameni de mare valoare pentru cultura şi viaţa românească precum Nae Ionescu, cunoscut istoric si filosof român, Mareşalul Ion Antonescu şi istoricul Mircea Vulcănescu. Acestea sunt numai câteva nume care susţin valoarea şi suportul istoric al clădirii. Construcția ei a durat doi ani. Proiectul  a fost realizat de arhitectul M. Cantacuzino la rugămintea doctorului Malaxa pentru Nae Ionescu, tocmai pentru a deschide o școală de agricultură. Ulterior a început războiul, iar mareșalul Antonescu și-a stabilit, aici, reședința de vară și sediul consiliului de miniștri. Această zonă e încărcată de istorie, păcat că nu reușim să o promovăm așa cum trebuie și cum ar fi trebuit. Până la urmă face parte din trecutul României. În curând, vom începe un program amplu de reabilitare, e clar că trebuie să venim cu investiții în această clădire, să o reparăm și să o aducem la adevărata ei valoare. De asemenea, dorim să o deschidem publicului“, explică Viorel Oltenacu, dir. Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.

Un teren dorit de mulți

Din cele peste 60 de hectare, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă Băneasa mai gestionează doar 31 de hectare din teren. Retrocedările prin compensare au diminuat constant suprafața de teren pe care sunt plantați pomii fructiferi.

„Ne-am confruntat cu anumiți «doritori» care au făcut tot ce s-a putut ca noi să devenim o țintă. Într-adevăr, noi eram o țintă foarte vulnerabilă. Am rezistat și am apărat patrimoniul, deoarece aparține statului și trebuie protejat. Înainte stațiunea beneficia de o suprafață de 61 de hectare, acum mai avem doar 31. Nu este mult, dar nici puțin. Ușor, ușor, stațiunea va reface patrimoniul“, spune Viorel Oltenacu, dir. Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.

1000 de fenotipuri de piersic şi nectarin

Instituția conservă, în colecţiile naţionale, tezaurul genetic pentru speciile cais, piersic şi nectarin, cantonate în zona de sud a României, tezaur concretizat în peste 655 fenotipuri de cais şi 950 fenotipuri de piersic şi nectarin.

Staţiunea  împlinește în anul 2019 frumoasa vârstă de 42. În toţi acest timp, cercetătorii staţiunii, inginerii, tehnicienii și muncitorii şi-au adus contribuţia prin crearea de soiuri noi de cais, nectarin, prun, vişin, dar și tehnologii pentru cultivarea pomilor în sistem intensiv şi gospodăresc, a căpşunilor şi arbuştilor fructiferi şi ornamentali, precum şi pentru producerea de material săditor pomicol şi ornamental. Și asta nu e tot...

„Agricultura are un trend al ei, în ultimul timp s-a tot modernizat. Este clar că trebuie să reîncepem această activitate de cercetare și dezvoltare. În momentul de față nu mai putem discuta despre plantațiile clasice cu distanțe mari de plantare, acum vorbim de plantații în sisteme super intensive cu distanțe mici de plantare. Acestea sunt dotate cu sisteme de susținere, de protecție. Trebuie să reîncepem să venim cu toate aceste noutăți pe specii și să obținem informații concludente pe care să le prezentăm și  promovăm celor care sunt interesați“, conchide Viorel Oltenacu, dir. Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.

Ruxandra HĂBEANU

Pagina 1 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti