Dobrogea a devenit cel mai mare parc eolian din Europa Centrală și de Est, județul Constanța fiind împânzit cu sute de turbine, ce au o putere de 2,5MW, în zone precum Cogealac, Fântânele, Peștera, Independența, Chirnogeni, Siliștea, Târgușor, Crucea.

Vânturile din Dobrogea și prețul ridicat al energiei electrice continuă să atragă investițiile în parcuri eoliene, cu toate că a început să apară problema lipsei infrastructurii de transport a energiei produse. În aceste condiții, specialiști în domeniu atrag atenția că investițiile în parcuri eoliene ar trebui stopate în zona Dobrogei.

Unul dintre cele mai mari parcuri eoliene funcționale din județul Constanța este în zona Cogealac-Fântânele, cu 240 de turbine și o capacitate totală instalată de 600 MW, în condițiile în care un reactor al Centralei Nuclearo-Electrice Cernavodă are puterea electrică de circa 700 MW.

La Peștera, conform primarului comunei, Valentin Vrabie, funcționează un parc eolian format din 30 de turbine, pentru alte 270 existând autorizații de construire.

Investitorii în parcurile eoliene din Dobrogea sunt companii, în general cu capital străin, din Cehia, Spania, Portugalia, Germania, Franța și alte țări europene.

Potrivit directorului executiv al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța, Dănuț Jugănaru, în Dobrogea este vorba de un surplus de energie produsă prin forța vântului, care nu ar mai putea fi preluat de sistemul energetic național.

"Din informațiile pe care le avem noi, în această zonă din România, adunând toate parcurile, este deja cel mai mare parc eolian din Europa Centrală și de Est. (...) Problema care se pune însă este dacă ar mai putea fi extinse aceste parcuri eoliene cu noi investiții, în măsura în care Transelectrica mai poate sau nu să absoarbă în sistemul energetic național noi surse de energie eoliană. Se pare că și-a atins maximul referitor la cât poate sistemul nostru național să preia", a declarat, pentru AGERPRES, reprezentantul CCINA.

Potrivit acestuia, situația este "mult mai delicată" și nu se referă strict la producția de energie eoliană, ci la întregul sistem energetic național.

"Trebuie văzut, în contextul celorlalte surse producătoare de energie din România, ce înseamnă Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă cu cele două reactoare, ce înseamnă Hidroelectrica, ce înseamnă celelalte centrale pe cărbune, pe gaze și așa mai departe. În contextul în care avem mari probleme cu furnizarea de gaze, iată ce se întâmplă în Ucraina referitor la livrarea de gaze (...) și s-ar putea să avem probleme și noi pe viitor, să fie prea scumpe gazele de import. Sigur că ar trebui să se mai folosească foarte puțin gazele în producția de energie electrică în România. Ar trebui să mergem pe un alt mixt, din care să excludem pe cât se poate gazele pentru că, atât cât importăm, 25% — 30%, sunt totuși gaze de import scumpe. Până când vom ajunge să exploatăm în Marea Neagră suficient de multe gaze care se pare că s-au găsit, până când se va ajunge la exploatarea gazelor de șist în România, dacă se vor găsi până la urmă. (...) Ați văzut ce s-a întâmplat în Polonia, așteptările au fost foarte mari de la gazele de șișt, ca până la urmă unele companii mari din vest să se retragă pentru că au constatat că erau mult mai puține rezervele. (...) Deci este o problemă, mult mai delicată, a întregului sistem energetic național", a menționat Jugănaru.

Un proiect care ar putea fi viabil pentru exportarea de energie electrică din România către Turcia este cel prezentat de autoritățile române și care se referă la construirea, prin Marea Neagră, a unui cablu submarin de transport.

"Avem de multe ori surplus de energie electrică pe care nu avem cum să-l exportăm, pentru că nu avem conexiunile necesare, cabluri... Se tot discută de acel cablu care ar trebui să ducă energie electrică din România în Turcia, subteran, prin fundul Mării Negre. Turcia, de exemplu, are nevoie de energie electrică, ar putea cumpăra de la noi dacă noi am putea-o livra așa cum trebuie, pe un cablu suficient de puternic", a afirmat directorul executiv al CCINA Constanța.

Conform acestuia, în țara noastră consumul de energie electrică este în scădere, în primul rând din cauza diminuării activității industriale, situație care, cumulată cu imposibilitatea țării noastre de a exporta energie, nu poate duce la continuarea creșterii investițiilor în parcurile eoliene din Dobrogea.

"Pe de o parte, avem o scădere a consumului de energie electrică, iar pe de alta, încercăm să facem producție cât mai mare, de exemplu din eoliene. Nu putem face decât un echilibru. Până când nu avem posibilitatea, acea supapă de export, nu putem să producem mai mult, ca să ajungă pentru ... cine? Pentru un consumator care este în scădere?", a spus Dănuț Jugănaru.

În județul Constanța, un alt producător de energie este Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă, unitate ale cărei două reactoare asigură circa 18% din consumul de energie electrică al țării.

Prima unitate a centralei a intrat în funcțiune în 1996 și are o putere electrică instalată de aproximativ 700 MW. Cea de a doua unitate este funcțională din 2007.

Planul inițial al CNE Cernavodă, conceput în 1980, prevedea construirea a cinci reactoare.

În situații extreme, când apa de răcire nu mai poate fi pompată în instalațiile de răcire din cauza scăderii accentuate a nivelului Dunării, reactoarele centralei nucleare trebuie oprite.

În prezent, autoritățile fac demersuri pentru găsirea investitorilor care să finalizeze lucrările de construire a reactoarelor numerele trei și patru.

Directorul executiv al CCINA Constanța susține că peste circa 10 ani, primul reactor al CNE Cernavodă își termină ciclul de funcționare pentru care a fost proiectat și trebuie decis dacă va fi reabilitat sau dacă se va construi o unitate nouă.

"Dacă ar veni investitorii de mult căutați să facă reactoarele 3 și 4 la Cernavodă, ce facem? Că ar însemna și mai multă producție de energie electrică. (...) Să nu uităm însă că în circa 10 ani, primul reactor de la Cernavodă își îndeplinește ciclul de viață pentru care a fost proiectat. Și atunci problema se pune ... Ce facem? Cheltuim foarte mulți bani ca să-l modernizăm dacă se poate sau facem un reactor nou? Și deci, încet, încet, ar trebui înlocuite cele două reactoare vechi de la Cernavodă cu altele noi", a afirmat Dănuț Jugănaru.

Din punctul acestuia de vedere, un subiect delicat este și cel al producerii energiei electrice prin utilizarea panourilor fotovoltaice, dând drept exemplu un parc fotovoltaic din apropierea autostrăzii Constanța — București, construit unde nu ar fi trebuit, adică pe un teren agricol.

"La un moment dat s-a putut în România, așa cum s-a întâmplat și în alte țări ale lumii, ca aceste panouri să fie montate cam oriunde a dorit investitorul. Este o problemă de securitate alimentară dacă vreți. Nu trebuie să poată fi amplasate noile dezvoltări de parcuri fotovoltaice pe teren agricol de calitate bună, ci pe acele terenuri sterpe, cu mici posibilități de a avea producție agricolă. Și atunci, se limitează și posibilitățile de extindere în România a producerii energie fotovoltaică, care este una foarte curată de altfel, dar nu este ieftină", a spus Jugănaru.

Pentru energia regenerabilă produsă în țara noastră în 2013, Transelectrica a emis pentru producători 10,1 milioane de certificate verzi, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM, operatorul pieței de energie electrică.

Producția de energie regenerabilă a ajuns la un nivel-record la finele anului trecut, când capacitatea totală a proiectelor existente în sistem a atins 4.255 de MW, fiind cu 82% mai mare decât la sfârșitul anului 2012, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).

Producătorii de energie regenerabilă primesc subvenții sub forma certificatelor verzi, pe care le plătesc toți consumatorii, inclusiv cei casnici, și care sunt reliefate separat în factura lunară la electricitate.

România și-a asumat ca 24% din consumul de electricitate din anul 2020 să provină din surse regenerabile, însă ANRE a anunțat că această țintă a fost deja atinsă la 1 ianuarie 2014.

Pentru a tempera creșterea facturilor, Guvernul a decis, pe 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017 — 2020 acordarea unui număr de certificate verzi.

"România, deocamdată, este țara care și-a permis luxul să acorde cel mai mare număr de certificate verzi, față de ceea ce se întâmplă în alte țări, ceea ce duce până la urmă la un aspect extrem de neplăcut pentru noi toți în calitate de consumatori. Toate aceste certificate verzi plătite se vor regăsi în facturile noastre de consumatori de energie electrică. Ceea ce nu este bine (...) pe de o parte dorința aceasta de a avea o pondere cât mai mare a energiei verzi trebuie împăcată cu o ținere sub control a costurilor, astfel încât populația să nu fie nevoită să suporte o factură mai încărcată. Este un subiect sensibil", a afirmat Dănuț Jugănaru.

Sursa AGERPRES