O tânără din Crocna, județul Arad, în vârstă de 18 ani, a spart tiparele tinerilor de vârsta ei și a îmbrățișat o meserie nobilă. În ciuda vârstei, Iasmina Mustea păstorește, alături de familia sa, o turmă de oi și are planuri mari.

Adolescenta din Crocna, județul Arad, este în clasa a XII-a la profilul matematică-informatică. În fiecare an este premiantă și ceea ce o motivează sunt doar mioarele. Pe viitor își dorește să urmeze și o facultate în domeniu, deoarece vede în zootehnie luminița de la capătul tunelului.

Mieluți crescuți cu biberonul

„Eu și părinții mei avem o mică fermă, aceasta însemnând 20 de bovine, 50 de ovine, o mânză, porcine și alte animale prietenoase! De mic copil, animalele fac parte din familia noastră, chiar dacă noi suntem doar trei, eu, mama și tata. Sunt în clasa a XII-a la profilul matematică-informatică, în fiecare an sunt premiantă și asta se datorează animalelor. Îmi place la școală, dar abia aștept să vin acasă pentru a-mi îngriji animalele. Sunt singură la părinți, iar pe strada mea nu erau copii de vârsta mea. Astfel, când eram mică, ai mei îmi aduceau câte un mieluț pe care îl creșteam cu biberonul ca să am cu cine să mă joc, iar de Sărbătorile Pascale îl vindeau. Plângeam atât de mult după ei...“, ne spune tânăra din Arad.

Studiile superioare, ajutor pentru o... turmă mare

În schimb, în urmă cu 3 ani, „a luat mieluțele de coarne“ și s-a gândit să înceapă să-și facă propria fermă, bineînțeles cu ajutor din partea familiei.

„Am adus eu două mieluțe pe care le-am crescut cu biberonul și nu i-am mai lăsat pe ai mei să le dea. Apoi, în urmă cu doi ani, am cunoscut un tânăr crescător care are aproximativ 400 de oi. Mergând la el, m-am îndrăgostit și mai tare de oi. Așadar, în fiecare an creștem mielușei împreună cu biberonul.

Le iubesc atât de mult, pentru mine fiecare oiță are o poveste de viață și un suflet la fel ca și un om. Astfel, am ajuns în trei ani de la două oi la zeci de oi și ne dorim să ne mărim efectivul. Rasa noastră este Țurcană, dar avem și Oacheșă, Brează și Bucălăie. Avem multe hectare de lucernă semănate. În fiecare vară o strângem ca să o oferim iarna animalelor. Desigur, avem și cereale semănate: porumb, orz, ovăz și grâu. Tatăl meu este un om deosebit, lucrează atât la ferma noastră, cât și la locul lui de muncă. A ridicat toate construcțiile noastre, grajduri, căpițele de fân și săivanul. Banii proveniți pe animale i-am investit înapoi pentru animale“, adaugă Iasmina.

Tânăra mai adaugă faptul că în zona lor funcționează foarte greu distribuția produselor.

„Produsele au prețuri mici, iar ca produse lactate vindem brânză, smântână și lapte. În fiecare an lână de la oi o aruncăm, deoarece nu avem unde să o dăm.“

Pentru Iasmina Mustea animalele înseamnă enorm și sfătuiește orice tânăr care le iubește cu adevărat să nu renunțe la ele, la acest sector.

„Dacă noi suntem doar trei și ne descurcăm cu atâtea animale, cred că oricine poate să facă același lucru. Planurile mele de viitor sunt să urmez studiile superioare în legătură cu ceea ce iubesc. Apoi, îmi doresc să îmi fac o turmă mare, cât mai mare, pe care să o iubesc din tot sufletul, mai ales pentru că am reușit să o construiesc de la zero. În următorii 5-10 ani mă văd alături de familia mea, alături de copiii mei pe care o să îi învăț să iubească animalele, exact așa cum le iubesc eu!“, încheie crescătoarea de ovine din județul Arad.

Beatrice Alexandra MODIGA

Crescătorii de ovine încep să își facă primele calcule privind prețul mieilor în acest an. Ciobanii spun că fătările la oi deja au început în anumite zone, decurg bine, iar în acest an mieii vor atinge până la Sărbătorile Pascale greutatea optimă pentru vânzare. Fie că vând direct de la stână sau în spații special amenajate din piețe, pentru carcasă, crescătorii de ovine și-au făcut deja o idee privind prețul pe care îl vor cere de Paști.

În contextul inflației mari și a creșterii prețurilor la alimente, și masa de Paște va fi mai scumpă în acest an. Desigur, mai sunt circa 3 luni până la Sărbătorile Pascale, dar costurile mâncării se majorează continuu. Crescătorii de animale anunță astfel prețuri mai mari față de anul trecut pentru carnea de miel. Ei precizează că nu au încotro și trebuie să vândă mai scump ca urmare a creșterii costurilor la cereale și inputuri, astfel că trebuie să își acopere cheltuielile și să mai facă și profit. În anul 2023, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 16 aprilie, iar cel catolic pe 9 aprilie.

Investiție de 50.000 lei pentru un efectiv redus de Țurcane breze

Andreea Florentina Acsinciuc din comuna Vața de Jos, județul Hunedoara, ne spune că a crescut printre oi.

„Am avut prima dată Țurcane oacheșe, bucălăi și băle. În urmă cu 4 ani le-am vândut și am început cu doar două oi Țurcane breze, dar cu timpul le-am înmulțit, am mai achiziționat, iar în prezent avem un efectiv de 70 de Țurcane breze. Ne-am axat pe această rasă datorită faptului că producția de lapte este mai mare ca la celelalte Țurcane. Și greutatea mieilor la fătare este mai mare în comparație cu mieii de la celelalte varietăți. Majoritatea mieilor îi vindem în alte zone, berbecuții mai precis, iar mieluțele le păstrăm pentru reproducție. Această varietate de oi sunt puțin mai pretențioase, dar trebuie neapărat hrană bună și condiții, mai ales pe timpul iernii și în timpul fătărilor. Investiția ne-a costat până în prezent undeva la 50.000 lei, iar un asemenea exemplar poate să intre 1.000 și 5.000 lei, chiar și mai mult. De toată ferma mă ocup eu împreună cu soțul. Pe viitor am vrea să ne extindem și să ajungem la un efectiv de 250 oi mame. Prețul mielului anul aceasta va fi undeva între 20-22 lei kg în viu și în jur de 40 lei/kg/carcasă“, spune crescătoarea.

Lipsa forței de muncă rămâne primordială

Din județul Hunedoara ajungem în județul Constanța, în comuna Adamclisi, la ferma crescătorului Ștefan Mocanu, care se ocupă cu creșterea oilor de la vârsta de 11 ani.

„Am 20 de ani de ciobănie, am plecat de la un efectiv de 70 de capre și o mieluță care sugea la capre; acum am un efectiv de 450 capre și 500 de oi, lucrăm în familie și avem și doi ciobani. De la an la an este tot mai greu din mai multe cauze: lipsă de oameni, fermierii mari nu ne lasă pe miriște, islazul comunal se ară și nu se ia nicio măsură, statul nu ne ajută la timp. Anul trecut am dat 7 lei la tuns / oaie și apoi i-am dat foc; laptele îl dăm la Olympus de 9 ani, cu un preț de nimic. Îmi doresc să le înmulțesc, să ajung măcar la vreo 1.000 de oi și 500 capre, dar nu avem cu cine, nu sunt oameni, din ce în ce este tot mai greu, din toate punctele de vedere. Toate s-au scumpit anul acesta. Dacă anul trecut a fost 30 lei / kg / carcasă și 15 lei / kg în viu, la Paște sperăm să ajungem 35 / kg / carcasă și 20 lei / kg / viu, altfel nu mai putem merge înainte“, adaugă hunedoreanul.

Un alt crescător este Ionel Dobrea din comuna Vetrișoaia, județul Vaslui, care deja a pus la vânzare 180 de miei, rasa Țigaie, și zice că cere prețul de 20 lei / kg în viu, dar nu știe dacă acest preț este unul corect și nici nu a apucat să se consulte cu colegii de breaslă.

Costi Totto din Cluj-Napoca este de părere că în țara aceasta nu o să fie niciodată ciobanii și fermierii uniți pentru că sunt foarte mulți care trăiesc din asta și nu au ce face, iar acest lucru strică piața. „Spre exemplu, eu am 150 de femele, dacă este preț bun vând, dacă nu, nu! Dacă fermierii ar fi uniți s-ar schimba lucrurile! În Anglia, Turcia, Germania, Franța, prețurile la carnea de miel încep de la 10-15 euro / kg“, adaugă crescătorul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Implementarea unor măsuri specifice în perioada de pregătire și de desfășurare a campaniei de fătări asigură crescătorilor de ovine obţinerea unui indice de natalitate ridicat, prin care se pot înlocui animalele valorificate, reformate sau moarte. De asemenea, se pot obține venituri importante prin vânzarea de miei vii, carne de miel, precum şi o creştere numerică a efectivului.

Campania de fătări la ovine se desfăşoară, în sistemul tradiţional, începând cu ultima decadă din ianuarie, luna februarie şi uneori prima decadă a lunii martie, în funcţie de data introducerii berbecilor reproducători în turmele cu oile stabilite pentru reproducţie.

Pentru ca această activitate să se desfăşoare în condiţii optime şi să nu fie afectată starea de sănătate a oilor mame sau a mieilor, se recomandă crescătorilor de ovine să asigure, indiferent de dimensiunea efectivului, următoarele:

• Identificarea şi înregistrarea în Baza Naţională de Date a ovinelor din exploataţie şi a mieilor nou-născuţi.
• Adăpostirea ovinelor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure în principal densitatea şi normele de bunăstare și biosecuritate la parametrii normali (aşternut curat, spaţii dezinfectate şi văruite, microclimat).
• Compartimentarea adăpostului în funcţie de starea fiziologică a efectivului (oi gestante, oi în fătare, oi cu miei)
• Suprafaţa totală de adăpostire pentru toate animalele şi dimensiunea grupului se determină în funcţie de vârstă, mărime şi alte caracteristici biologice ale ovinelor, densitatea trebuie să permită suficientă libertate de mişcare animalelor, respectiv de 1,5 m² pe cap de oaie adultă și 0,35 m² pe miel. Padocul în aer liber trebuie să asigure o suprafaţă minimă de 2,5 m² pe cap de adult și de 0,5 m² pe miel.
• Asigurarea microclimatului optim, respectiv o temperatură de 18-20°C, coeficientul de luminozitate, 1:12 - 1:15, umiditatea să fie cuprinsă între 65-70% şi împrospătarea continuă a aerului prin ventilaţie naturală.
• Menţinerea în stare de igienă şi funcţionare a echipamentelor din adăposturi, respectiv sistemele de iluminare, de încălzire şi de ventilaţie.
• Ovinelor care nu sunt ţinute în adăposturi închise trebuie să li se asigure accesul la apă şi la hrană și protecţia necesară împotriva intemperiilor și contra animalelor de pradă,
• Hrana administrată zilnic ovinelor, în această perioadă, trebuie să fie echilibrată nutritiv, furnizată în condiţii igienice, aditivată cu suplimente minerale adecvate şi cu un aport mai mare pe bază de cereale.
• Să se asigure un front de furajare care să permită tuturor ovinelor să se hrănească simultan şi să aibă acces la o sursă de apă potabilă de bună calitate.
• Protejarea surselor de apă şi furaje pentru a nu fi supuse îngheţului şi evitarea administrării de furaje (silozuri sau rădăcinoase) îngheţate care pot provoca avorturi sau alte afecţiuni grave.
• Mieii trebuie să primească o cantitate suficientă de colostru fie prin supt, fie prin administrarea din alte surse, furnizat la temperatura corpului, în decurs de 20-30 minute de la fătare. Hrănirea cu lapte trebuie să continue pentru cel puţin primele opt săptămâni de viaţă. Se recomandă ca, la sfârşitul primei săptămâni de viaţă, mieii să aibă acces treptat până la înţărcare, la alte sortimente de furaje proaspete, fibroase sau concentrate şi la apă de calitate, la discreţie.
• Administrarea la miei, în primele două săptămâni după fătare, preventiv, a vitaminei E și a Selenitului de Sodiu, injectabil, 2 ml/10 kg greutate vie, subcutanat.
• Inspectarea zilnică a efectivului de ovine, acordându-se o atenţie specială următoarelor aspecte: corporal în ansamblu, mişcărlie animalelor, rumegare, schimbările de comportament, existenţa unor diverse răni sau plăgi, starea ongloanelor.
• Efectuarea coditului la oile fătătoare, înlăturarea învelitorile fetale şi a straturilor de aşternut ud cu lichidele scurse în timpul fătării, prevenind astfel răspândirea unor boli.
• Ovinele bolnave sau rănite trebuie să fie izolate în adăposturi sau boxe speciale, cu aşternut uscat şi confortabil, şi să fie consultate, de un medic veterinar.
• Asigurarea cu personal corespunzător din punct de vedere numeric şi al cunoștințelor de bunăstare, inclusiv în manipularea oilor, a mieilor, stăpânirea ulterior a tehnicilor de mulgere şi tundere a oilor.

În toată această perioadă crescătorii de ovine, asociațiile profesionale trebuie să colaboreze permanent cu personalul sanitar veterinar pentru monitorizarea stării de sănătate a ovinelor, precum şi pentru efectuarea unor acțiuni sanitare veterinare preventive sau curative ce se impun. 

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Creșterea animalelor a fost ocupația de bază a familiei Sur, iar fiul Adrian Sur a hotărât să mențină această tradiție. Este proprietarul unei ferme de animale care numără 1.000 ovine în comuna Ceanu Mare, județul Cluj.

Ciobănaș cu o turmă de 1.000 de oi

Tânărul crescător Adrian Sur are doar 23 de ani, iar la vârsta fragedă de 8 ani a început să îndrăgească oile, ne mărturisește acesta.

„Totul a început în urmă cu 24 de ani, când părinții mei au început un business în zootehnie doar cu 40 de oi. În prezent, împreună cu fratele meu am ajuns la un efectiv de aproximativ 1.000 de oi, creștem doar oi Țurcane de varietate bucălaie deoarece acestea ne sunt dragi și se acomodează cel mai bine la zona în care pășunăm. Pe timpul iernii furajarea o facem manual, dându-le la oile cu miei două mese pe zi de fân, paie și lucernă, iar porumb mănâncă la discreție, având hrănitoarele între ele timp de 80-90 de zile“, adaugă crescătorul clujean.

În fiecare an, în ferma de la Ceanu Mare Adrian Sur produce miei pentru piața arabă, iar pe viitor are în vedere modernizarea fermei. „Prețul mielului este mult prea mic în comparație cu cheltuielile pe care le avem. Lâna este un produs nesemnificativ deoarece o dăm pe gratis. Celor care vor să investească în oierit le spun că, dacă nu le este drag de oaie și nu sunt dispuși să stea 24 ore din 24 lângă ele, să nu se apuce de meseria asta. Pe viitor vreau să-mi modernizez ferma și să-mi măresc efectivul de oi, iar, dacă Dumnezeu mă va ajuta, o să fie o fermă cu cele mai bune condiții de trai pentru oi“, încheie fiul Adrian Sur.

Țara noastră este fruntașă la export

În continuare țara noastră este printre cele mai mari producătoare de ovine. An de an, în România se cresc milioane de capete de oi, mioare și berbecuț. În 2019, dar și în 2020 am avut peste 8 milioane de oi și mioare. La această cifră se adaugă alte peste 10 milioane de berbecuți. Și la capitolul export suntem fruntași. În 2019 am exportat carne de ovine în valoare de peste 40 de milioane de euro, însă cifra a scăzut în 2021 spre puțin peste 15 milioane de euro din cauza pandemiei. Deşi exportăm cantități impresionante, am şi cumpărat carne de miel de peste 5,5 milioane de euro doar anul trecut.

Izvorul ideilor de business în zootehnie nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât nevoile, cât și vechile generații de crescători. Lumea Satului a pornit în căutare de idei prospere de afaceri, într-un proiect menit să pună în lumină spiritul antreprenorial, în care atenția se îndreaptă spre ferma de animale.

Beatrice Alexandra MODIGA

Consumul de carne de miel și ied este strâns legat de tradiția pe care românii o respectă cu ocazia sărbătoririi Paștelui, ceea ce face ca, premergător acesteia, în România să fie sacrificați cca 3-4 milioane de miei și iezi anual. Se recomandă ca aceștia să atingă o greutate de minimum 10-15 kg în viu înainte de sacrificare pentru a se evita consumul de carne imatură, sursă de substanțe responsabile pentru boli precum guta. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie-martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (ex. Țurcana) și 4,5-5,5 kg (ex. Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor. În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (S.M.Z.) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală. Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești va pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii români, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând S.M.Z. de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

Nutrețurile combinate IBNA pentru miei și iezi au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermieri.

Nutrețuri combinate

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate (continuare)

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

NUTREȚURI COMBINATE PENTRU TAURINE

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

CONCENTRATE PROTEINO-VITAMINO-MINERALE

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

PROMOȚIE PENTRU O PRIMAVARĂ SPORNICĂ

Până la data de 15.03.2023 - Institutul de Biologie și Nutriție Animală Balotești oferă exclusiv fermierilor, la cele mai mici prețuri, nutrețuri combinate pentru oi, capre, miei si iezi.

Pentru detalii sunați la 0733.679,823   0733.679.819

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Alexandru Pașaniuc este un tânăr crescător de ovine și caprine din comuna Țibănești, județul Iași, care s-a întors din străinătate pentru a le oferi ieșenilor produse din cheag natural, ne spune acesta. Pentru el asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier, de aceea a și înființat o cooperativă împreună cu alți producători din zonă.

Produse naturale cu cheaguri de miel și ied

„Ne aflăm pe pășunea comunei Țibănești; aici avem un efectiv de 600 ovine și caprine, rasa de ovine fiind aproape la toate Țurcană; încercăm să ameliorăm rasa cu berbeci de calitate, care au certificate de origine. Vrem să arătăm că și la noi se poate; chiar dacă suntem tineri fermieri, încercăm să redăm produselor calitatea pe care o obțineau bunicii și, de ce nu, străbunicii noștri. Realizăm produse cu adevărat tradiționale și naturale, nu folosind cheaguri din comerț și aici mă refer la prafuri sau lichide, cele care se găsesc în farmacii. Noi chiar facem un produs natural, avem cheaguri de miel și ied; aici cred că sunt în jur de 60, pe care le-am strâns în primăvară, sacrificând animăluțe mici pentru a aduce pe masa consumatorului cu adevărat o brânză naturală, nu închegată cu prafuri. Practic, aici se vede munca și efortul nostru financiar; de exemplu, sacrificând mielul la câteva zile de când a fost fătat, pierzi profitul pe care poate să ți-l aducă sacrificându-l la trei luni, atunci când poți să iei 300 lei pe el sau chiar mai mult, totul pentru a obține un produs cât mai natural. Este o mândrie a noastră că de aici pleacă un produs natural. Anul acesta, de Paște, prețul unui miel la ferma mea a fost 23 lei/kg în carcasă. Majoritatea celor care au cumpărat au fost prieteni, cunoștințe; am vândut în jur de 200 miei“, ne spune crescătorul ieșean.

Un plus pentru comunitate

Alexandru spune că se ocupă relativ de puțin timp de oierit datorită faptului că a lucrat aproape 10 ani în afară, dar dorul de casă și familie l-au determinat să se întoarcă. „Am fost în Italia ca mulți alți români crezând o să se schimbe viața mea în mai bine, dar am revenit gândindu-mă să fac ceva cu adevărat important pentru comunitatea mea. Ce poate fi mai important decât să dai de mâncare oamenilor, prietenilor, apropiaților, familiei, comunității din care faci parte și cred că acesta este punctul forte al fiecărui fermier care vrea să facă producție, să realizeze ceva de calitate, nu doar pentru venituri economice imediate. Eu sunt convins că, producând de calitate, veniturile economice sunt oarecum mai lente, nu faci bani repede și mulți, ci faci bani pe termen lung și stabil, ca și cum ai construi o casă cu o fundație foarte bine clădită“, mai adaugă tânărul.

An ploios... cu probleme

Cu toate că 2020 a fost un an secetos pentru majoritatea fermierilor, tânărul din Țibănești ne spune că a fost mai bun decât anul acesta. „Deși au fost ploi, avem fâneață, dar s-a stricat foarte multă, ploile nu ne-au lăsat să recoltăm fânul, lucerna, avem pierderi, iarba pe pășune este destul de mare, implicit producția de lapte scade. În condițiile actuale facem în jur de 30 kilograme de brânză/zi, de la un efectiv de aproximativ 400 de oi și capre cu lapte.“

Cooperativa Natural – produse naturale pentru ieșeni

Pe viitor, Alexandru spune că își dorește să implementeze și un proiect european. „Acest lucru cred că o să ne ajute și pentru dezvoltare, și pentru a ne veni oarecum mai ușor; de asemenea putem mări și efectivul. Cred că asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier. Îi îndrum pe aceștia să se ducă spre ideea de asociere pentru că unitatea înseamnă forță; asociat fiind cu alți fermieri, este interesul fiecăruia să promoveze produsul, să producă ceva de calitate, dându-ne astfel posibilitatea să avem o piață de desfacere cât mai vastă. De aceea am înființat și o cooperativă în acest sens – Cooperativa Natural, pentru a ne fi mai ușor din punct de vedere economic și a publicității pentru a putea intra pe piața Iașului; momentan facem livrări la domiciliu, trei zile/săptămână. Interesul nostru este să scurtăm drumul dintre intermediari și să oferim un produs de calitate consumatorului“, a conchis Alexandru Pașaniuc.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pentru tânărul Marius Traian Mindirigiu din satul Hoisești, comuna Dumeşti, judeţul Iaşi, un crescător de ovine cu un efectiv de 500 de capete din rasa Țurcană, varietatea Oacheşă, campania de fătări ajunsese undeva la 70%, la mijlocul lunii martie, când i-am făcut și noi o vizită. Anul acesta, mieii din ferma sa vor pleca la export către țările arabe, pentru că așa este mai rentabil, ne mărturisește acesta.

15 kg, greutatea ideală a unui miel în perioada Paștelui

„Fătările au început undeva pe data de 12 februarie; am băgat berbecii în staul pe 14 septembrie, ținând cont că ele încep să fete cu o zi, două, trei mai înainte, în funcție de oaie; cu fătările am ajuns la stadiul de 70%, am undeva la peste 200 de miei“, ne specifică crescătorul ieșean.

Cu toate că prețul furajelor a crescut, existând majorări importante în ceea ce privește cerealele și nutrețul, prețul cărnii de miel va fi exact ca anul trecut, ne asigură Marius Mindirigiu. „Anul acesta a fost o situație foarte dificilă din cauza secetei din 2020 când cerealele au avut un preț de 1 leu/kg; acum prețul este mult mai mare, am auzit că se vând cu 1,20 lei/kg și chiar cu 1,40 lei/kg. Noi nu am avut de unde strânge strânsură, ne-am reorientat pe unde am putut, eu personal am vorbit cu o cunoștință și am balotat o miriște de porumb, greu tare am procurat cereale. Au fost foarte scumpe, plus că nu am avut de unde cumpăra, mai ales lucerna și fânul. Ținând cont că am fost în perioada de pandemie și mulți sunt cei care au rămas fără locuri de muncă, noi o să încercăm să menținem prețul, cel puțin la fel cum a fost anul trecut, undeva la 23-25 lei/kg mielul în caracasă, și sperăm să obținem 15 lei/kg în viu. Greutatea mieilor la mine în fermă variază; între 25-30 kg, cei care sunt fătați mai devreme, iar cei care vor fi fătați mai târziu, undeva la 15 kg, numai buni de tăiat pentru Paște, pentru o mare parte din clienții noștri.“

S-a deschis lista pentru rezervări...

Anul acesta mieii de la ferma tânărului din Dumești ajung în țările arabe, plus că ieșeanul renunță să mai vândă mielul în carcasă. „În acest moment am foarte multe cerințe cu privire la vânzarea mieilor, dar eu personal nu cred că voi tăia așa de mulți miei în perioada Paștelui, cum am făcut anul trecut, din cauză că atunci este perioada când se fac bani, dar se câștigă puțin în comparație cu efectivul pe care o să-l am de dat. Să sacrific câțiva miei dintr-un efectiv atât de mare nu înseamnă foarte mult pentru mine. Nu mai fac ca anii trecuți. Încarc în camion cât o să fie în viu, și asta este; fac banii grămadă, apoi pot să mă apuc de mulsul oilor, să vând brânza și să merg mai departe; dar o să îmi mai opresc pentru reproducție în jur de 60 de mieluțe, plus berbecuți. Am o cunoștință la Sibiu care are o îngrășătorie de miei, el îi ia de la mine, îi finisează, după care merg la export către țările arabe. În prezent am o mare cerere atât pentru mieii de reproducție și berbecuți, cât și pentru Paște; chiar dacă este prea devreme“, mulți își fac rezervări, încheie Marius Traian Mindirigiu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Aflat încă în campania de fătări, crescătorii de oi îşi fac calculele cu privire la preţul unui kilogram de carne de miel în perioada Paştelui, aşa cum este şi cazul lui Sorin Neamţu, din satul Chiperești, comuna Ţuţora, județul Iași. Cu toate că anul acesta a debutat cu majorări importante pentru acesta, de la furaje mai scumpe până la tratamente şi mai piperate, preţul cărnii de miel rămâne ca anul trecut.

Kilogramul de porumb boabe a ajuns la 1,20 lei…

Oierul ieşean creşte oi de mai bine de 15 ani, iar acum are peste 800 de capete din rasele: Merinos de Palas, Carabaşa şi Ţigaie ruginie. Acesta susţine că anul acesta kilogramul de carne de miel se va vinde cu 15 lei în viu şi 25 lei în carcasă. „Avem miei fătaţi, începând cu sfârşitul lunii ianuarie, în proporţie de 90%, dintr-un efectiv de 800 de capete. Anul acesta a fost  foarte dificil la noi în fermă pentru că a fost o secetă foarte mare, am achiziţionat tot furajul; dacă anul trecut porumbul l-am luat cu 50 de bani/kg, anul acesta l-am achiziţionat cu 1,20 lei/kg; este extrem de mult, cheltuielile sunt mult mai mari. Sperăm să vindem cum a fost şi anul trecut, să fie preţul de 25 lei/kg în carcasă şi 15 lei/kg în viu; în pandemia aceasta nu putem să cerem prea mulți bani de la oameni pentru profitul nostru fiindcă salariile sunt cum sunt, și sunt mulţi care nici nu lucrează, stau acasă“, adaugă Sorin Neamţu.

Acesta mai adaugă faptul că anul acesta mieii de Paşte, cel puţin la el la fermă, vor ajunge şi la 30-35 de kilograme. „Toţi miei care sunt aici au o săptămână de când sunt fătaţi, sunt mai mici de 6-7 kilograme, dar abia de la 10 kilograme în sus este greutatea ideală pentru a fi vânduţi. În prezent, în ferma cealaltă sunt mult mai mari, am şi până la 25 de kilograme. Noi mai avem foarte puţine de fătat, undeva la 150 de capete, sperăm să terminăm într-o săptămână sau chiar două. Anul trecut pentru vânzare am avut tot aşa, vreo 700 de miei, și am mai păstrat şi pentru sămânţă. Mieii pe care îi vedeţi aici, şi o să vă mai arăt şi în ferma cealaltă, ajung în piaţa Nicolina, din Iaşi, dacă o să ne dea voie anul acesta, pentru că toţi ieşenii mănâncă de aici. Noi nu înţărcăm miei, nu apucăm; anul trecut nu am făcut faţă la ce cerinţe au fost la fermă şi sperăm să fie şi anul acesta la fel. Săptămâna trecută am vândut cu 25 lei/kg de miel în carcasă“, încheie Sorin Neamţu, crescător de oi din satul Chipereşti, judeţul Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA

Marcel Policiuc (foto) din satul Brehuieşti, comuna Vlădeni, judeţul Botoşani, are în prezent 300 de oi, majoritatea din rasa Ţurcană Bucălaie, cu toate că a început cu o rasă reprezentativă a județului, și anume Karakul. O astfel de fermă l-a costat pe botoșănean suma de 40-50.000 euro, dar tot continuă să investească în mărirea efectivului și în utilajele aferente.

„Am crescut la oi, practic de mic copil am fost cioban. În prezent, am un efectiv de aproximativ 300 de oi, dar am pornit la drum doar de la 20 de capete. Am muncit din greu şi încetul cu încetul am ajuns la acest efectiv, care pentru mine este destul de numeros. Am arendat terenul necesar producerii furajelor, dar am și cumpărat teren pe care produc mai mult. Am început înainte de anul 1990 cu oi Karakul, rasă reprezentativă pentru judeţul Botoşani, dar de câţiva ani m-am axat pe rasa Ţurcană bucălaie. Turma de oi este separată în două, oi gestante şi oi sterpe; la acestea furajarea o fac manual, cu lucernă, fân şi porumb boabe. Porţia este de 20 baloţi dreptunghiulari la oile gestante, plus 750 grame porumb boabe, iar la cele sterpe 5 baloţi, plus 500 grame porumb boabe“, spune crescătorul botoșănean.

Comercializarea către îngrășătorii specializate

Cerere în zonă este cu siguranță, ținând cont că în următorii ani fermierul vrea să își extindă efectivul. „Noi facem caş de oaie natural, pe care îl comercializăm de acasă, avem clienţi fideli de câţiva ani buni. Mieii îi vindem către îngrăşătorii specializate, de unde sunt exportaţi către ţările arabe, iar o parte dintre femele le creştem pentru întinerirea efectivului. Momentan avem o singură problemă, comercializarea lânii. De câţiva ani buni aceasta nu se mai caută, așa că noi îi dăm foc“, adaugă acesta.

„Oile nu se cresc din casă sau din birou!“

O investiţie precum cea făcută de Marcel Policiuc se ridică la cca. 40-50.000 euro sau chiar mai mult dacă luăm în considerare achiziţia terenului plus construcţia adăpostului. „Ultima investiţie a fost făcută de curând şi constă într-un tractor care este foarte necesar adunării furajelor. Pe cei care doresc să înceapă o astfel de afacere îi sfătuiesc să se apuce doar din pasiune. Dacă o fac pentru profit să se lase, la oi este mult de muncă și nu se cresc din casă sau din birou. Mai nou, nici oameni nu mai găseşti, noi lucrăm în familie, dar mulţumim lui Dumnezeu avem şi un om de bază de câţiva ani buni. Dacă treaba o să meargă cel puţin la fel – dacă nu, mai bine – ne-am dori să creştem cel puţin 500 de oi, dar vom mai vedea. Este greu, sunt multe animale și păşuni puţine.“

Karakul moldovenesc este o rasă de oi crescută în special pentru blană și lapte, iar în țara noastră se pretează doar pentru stepa moldovenească. Karakulul românesc sau de Botoșani este foarte pretențioasă și nu dă randament în zone de munte sau deal, acolo unde plouă mult, și nici la câmpie, acolo unde este prea cald. De asemenea, karakulul se ține în ferme din luna decembrie până în mai, iar costurile cu întreținerea sunt foarte mari din cauza furajelor. Are însă calități deosebite datorită buclajului lung și este foarte căutată în străinătate. La noi sunt dezvoltate trei culori, negru, brumăriu și comor – o nuanţă de maro. Rasa de ovine Karakul este foarte căutată, având un randament bun la lapte, între 80 și 90 de litri pe oaie, dar calitățile care o recomandă sunt cele ale lânii. Pielicelele de Karakul sunt extrem de căutate atât la noi în țară, dar mai ales peste hotare.

Ţurcana bucălaie are două subpopulaţii, cea cu faţa liberă şi cea cu faţa acoperită cu lână până aproape de bot. Aceste oi au jarul (părul) de pe faţă şi de pe picioare castaniu-închis spre negru, lâna albă, constituţie robustă sau robustă spre fină şi un corp armonios. Oile Ţurcană bucălaie au cea mai mare greutate corporală dintre populaţiile de oi Ţurcană (oile 50-70 kg, berbecii 80-100 kg) şi o viteză bună de creştere la miei. Prin selecţie şi infuzie cu rase specializate pentru carne poate deveni o rasă autohtonă specializată pentru producţia de carne.

Beatrice Alexandra MODIGA

Stațiunea de Cercetare Popăuți își extinde activitatea și va avea o secție de prelucrare a laptelui și alta de tăiere a mieilor. După realizarea celor două secții și autorizarea lor, stațiunea de cercetare din județul Botoșani va putea comercializa produsele.

O idee mai veche a directorului Stațiunii de Cercetare Popăuți va fi pusă în practică anul acesta. Este vorba de realizarea unor secții de prelucrare a laptelui și sacrificarea mieilor. Deja s-au început lucrările de reabilitare a clădirii și urmează dotarea ei astfel încât să îndeplinească toate condițiile impuse de ANSVSA.

„Pregătim la Stațiunea de Cercetare Popăuți o secție de prelucrare a laptelui și o alta de tăiere a mieilor, pe care le vom autoriza. În primă fază vor fi pentru Stațiunea de Cercetare și apoi vom mai aduce câțiva fermieri. Eu sper să avem aceste secții până la sfârșitul anului. Totul depinde de bugetul pe care îl vom avea în 2021. Clădirea a intrat în renovare. Am acoperit-o și urmează să o amenajăm în interior. Am făcut deja o schiță cu cele două fluxuri separate, cu două canale frigorifice. La o estimare făcută de constructori, suma este foarte mare, cu tot cu dotări“, a precizat Ionică Nechifor, directorul stațiunii.

Odată finalizate cele două secții, Stațiunea de Cercetare Popăuți va comercializa miei și produse lactate.

Locuințe pentru angajații Stațiunii de Cercetare Popăuți

O clădire din cadrul Stațiunii de Cercetare Popăuți va fi reabilitată în acest an și se vor amenaja cinci locuințe de serviciu pentru cercetătorii tineri care acum plătesc chirie în municipiul Botoșani.

Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți, a declarat că se vor amenaja două apartamente și trei garsoniere pentru cei cinci cercetători tineri din cadrul instituției.

„Pentru anul acesta mi-am propus să reabilitez locuințele pentru o parte dintre angajații stațiunii. Avem ingineri tineri care stau în chirie în Botoșani. Pregătim cinci locuințe pentru cei cinci cercetători deoarece nu vrem să-i pierdem. Îi formăm și vrem să rămână aici. Am început lucrările pentru amenajarea unei clădiri în care să locuiască ciobanii. Programul lor se prelungește, trebuie să rămână pe timp de noapte; trebuie să le ofer niște condiții. În două-trei luni vom finaliza reabilitarea clădirii, care va avea inclusiv o bucătărie, o baie“, a mai adăugat acesta.

Tot anul acesta va fi reabilitată încă o clădire din cadrul stațiunii de cercetare în care va fi montată o instalație nouă, achiziționată anul trecut.

„Aveam o clădire în care ploua și pe care nu o puteam folosi. Deja lucrăm la acea clădire, refacem acoperișul și o reparăm după care vom monta acea instalație achiziționată pentru tot ce înseamnă măciniș granulat. Sunt investiții mari pe care le facem din veniturile proprii. Noi avem un proiect mare de reparații capitale, dar nu știm când va fi aprobat de Ministerul Agriculturii“, a mai precizat directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți.

Beatrice Alexandra MODIGA

Anul acesta, Paștele Catolic și cel Ortodox au picat mai devreme, respectiv în zilele de 1 și 8 aprilie, iar acest lucru i-a mulțumit doar pe oierii care au reușit să programeze fătările din timp, astfel încât mieii să ajungă în perioada Sărbătorilor Pascale la o greutate optimă. După o iarnă prelungită, unii crescători de ovine au cerut de la 12 lei până la 22 lei pe kilogramul de carne. Datorită faptului că fătările au început, în cele mai multe cazuri, în luna ianuarie, iar mieii au fost mici, între 8 și 10 kg, mult căutata pastramă a fost puțină și la un preț destul de mare faţă de anii trecuţi. Motivul scumpirilor este cauzat de oferta limitată de carne de miel.

În Moldova, în funcție de zonă, prețurile au variat destul de mult, iar cei care şi-au dorit să pună în ziua de Paște preparate din carne miel pe masă au fost nevoiţi să scoată din buzunar, pentru un miel tranșat, între 180 și 200 de lei.

Botoșani. În judeţul Botoșani, în apropierea Paştelui greutatea mieilor vânduți pe Internet de crescători a variat între 10 și 15 kilograme. Clienţii care au cumpărat mieii în viu au plătit între 11 și 12 lei pe kilogram, iar cei care au ales carcasă, gata tăiat, au plătit  între 20 și 22 de lei pe kilogram.

Iași. Locuitorii județului Iași au fost nevoiţi să scoată din buzunar pentru un kilogram de carne de miel 12 lei/kg în viu sau 22 lei/kg tăiat, la fel ca anul trecut, iar comercianţii nu au negociat deloc preţul. Mieii scoşi la vânzare au cântărit între 10 şi 13 kilograme, iar comercianţii au susţinut că nu pot scădea preţul în condiţiile în care a fost un an greoi pentru ei, iar costurile pe care le-au avut au fost mai mari.

Vaslui. La fel ca anul trecut, vasluienii au plătit pentru carnea de miel între 20 lei/kg carcasa de miel, cuprinsă între 8 și 15 kilograme, şi cu 15 lei/kg carcasa de 15-20 de kilograme, iar în viu cu 12 lei/kg. În felul acesta pentru vasluieni un miel întreg a costat între 180-250 lei. La stânele din Todirești, Tătărani, Dănești mielul s-a dat cu 22 lei/ kg carcasă, iar la Bârlad, Hupca și Oprișița prețul kilogramului de miel viu a oscilat între 12 și 15 lei.

Bacău. Mielul s-a vândut la acelaşi preţ sau chiar mai ieftin ca anul trecut. Locuitorii municipiului Bacău au reuşit să cumpere carne de miel pentru Paşti începând de la 13-17 lei/kg în viu și 20 lei/kg în carcasă. La acest preţ, un miel întreg a ajuns la aproximativ 170-180 lei. La stânele din localitatea Bogdănești mielul s-a vândut cu 25 lei/kg carcasă, în timp ce la Strugari prețul acestuia a fost mai scăzut, respectiv de 23 lei/kg carcasă, iar de la Onești băcăuanii au achiziționat un kilogram de carne de miel în carcasă cu 20 lei.

Dacă ne amintim bine, anul trecut preţul cărnii de miel a fost cuprins între 9-10 lei pe kilogram în viu și 18-22 de lei/kg, tăiat.

Beatrice Alexandra MODIGA

Este o boală parazitară intestinală ce afectează tineretul ovin şi caprin sub vârsta de un an, manifestată prin diaree însoţită frecvent de sângerări sau constipaţie şi slăbire, fiind produsă de specii de Eimeria. Este frecventă în toate sistemele de exploatare, la mieii şi iezii întreţinuţi în colectivităţi mari. Pierderile, prin mortalitate, ajung de la 3% la 50%.

Eimeriile sunt paraziți care, în stadiul vegetativ, se dezvoltă în tubul digestiv, iar oochisturile se dezvoltă în mediul extern, devenind astfel elementul infestant.

Epidemiologie

Sursele de infecție sunt reprezentate de mieii și iezii bolnavi. Rezistența eimeriilor este de 6 luni sub zăpadă și de 10 luni în locuri umede și întunecate. Izbucnirea și evoluția bolii sunt favorizate de diverși factori: vârstă, aglomerație, umiditate, subnutriție. Contaminarea animalelor se face prin ingerarea oochiştilor odată cu iarba, furajele şi apa, dar şi prin lingerea ombilicului. Şobolanii şi şoarecii reprezintă vectori care favorizează transmiterea şi menţinerea bolii.

Tabloul clinic

Boala debutează clinic după o incubație de 10-21 zile.

Manifestări clinice la miei

Frecventă la tineretul de 1-4 luni, se manifestă prin diaree variabilă, uneori severă, care poate deveni hemoragică, murdărind posteriorul, sete pronunțată și tulburări în deplasare. Mieii prezintă diaree apoasă, de culoare galben-brună, cu mucus, urât mirositoare, ușor hemoragică. Aceștia prezintă tenesme şi gemete caracteristice, se deshidratează, slăbesc, sunt epuizaţi, iar moartea poate să cuprindă chiar și jumătate din efectiv.

Manifestări clinice la iezi

Forma acută se manifestă prin diaree apoasă, galben-negricioasă, urât mirositoare, creșterea temperaturii corporale și apariția cheagurilor de sânge, deshidratare rapidă urmată de slăbire marcantă. Moartea survine la 10-30% din efectiv în 10-14 zile.

Forma supraacută este rară, gravă, cu evoluție în 24 de ore sub formă de meningoencefalită.

Forma cronică se manifestă prin diaree negricioasă, uneori sangvinolentă și urât mirositoare, lipsa poftei de mâncare și lipsa vioiciunii.

Diagnostic

Diagnosticul se suspicionează pe baza semnelor clinice și epidemiologice, confirmarea făcându-se prin examenul microscopic al fecalelor.

Prognosticul este favorabil în infecții ușoare și în faza de debut a bolii, rezervat în fazele avansate de boală și la animalele întreținute necorespunzător.

Tratament și profilaxie

Tratamentul este specific și vizează administrarea de AMPROLIUM 20% și, injectabil, SULFADIAROM. În cazurile ușoare de boală, se poate administra ENTEROGUARD M pulbere, timp de 3-5 zile. Pentru restabilirea funcțiilor circulatorii și digestive, precum și pentru rehidratare se poate administra: PERFUZOL, MULTIVITAROM, GLUCOZĂ 33%. Se poate administra și CAVITROM sau VITAPREMIX BIO MOS în furaj la mieii și iezii mai mari de 2 luni. Pentru restabilirea florei intestinale se recomandă administrarea unui probiotic, ANIMAL PROBIOTIC, supliment nutritiv bioactiv pentru animale.

Prevenția se va face evitând factorii favorizanți prin acțiuni de dezinfecție a adăposturilor cu DECONTAMINOL sau CATIOROM, acțiuni de dezinsecție folosind ROMPARASECT 5% și deratizare cu RATITOX F sau BRODITOP. Se va evita, pe cât posibil, suprapopularea adăpostului și stresul produs de lotizări sau înțărcare. Preventiv, se poate administra AMPROLIUM 20% în doză de 5 ori mai mică decât doza terapeutică.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ

Romvac Company SA

O vorbă de-a noastră spune că nunta fără lăutari, Crăciunul fără porc şi Paştele fără miel n-au niciun farmec. Însă, în „goana după miel“, fenomen instalat temporar în săptămâna dinaintea Sărbătorilor Pascale, e bine ca toţi consumatorii să ţină cont de faptul că, pentru preîntâmpinarea toxiinfecţiilor alimentare sau a unor complicaţii mai severe, toate cumpărăturile ce vizează carnea de miel, ied etc. trebuie făcute numai în unităţi autorizate sanitar-veterinar.

Pe de altă parte, tentaţia de a lua un miel „pe alese“ din turma de la stână sau de pe câmp ori chilipirurile cu mieii tăiaţi pe buza şanţului pot duce la ratarea Învierii şi trezirea la Urgenţe. Drept pentru care directorul executiv al DSVSA Mureş, doctorul Vasile Oprea, atenţionează: „În mod special, în perioada 30 martie - 12 aprilie, ţinând cont că în zona noastră avem şi Paştele Catolic şi Paştele Ortodox, s-a aprobat şi înfiinţarea de centre temporare de sacrificare a mieilor. Cel mai important lucru este ca cetăţenii să cumpere din unităţi autorizate sanitar-veterinar. Şi aici mă refer la magazine, supermarket-uri, pieţe agroalimentare, centre de sacrificare temporară a mieilor, unde totul este ţinut sub control de către medicii veterinari, care supraveghează respectarea normelor. În rest, ce se cumpără din portbagaj ori de la marginea şanţului se face pe riscul fiecărei persoane.“

Cu încrederea că ţineţi la sănătatea dumneavoastră şi nu veţi ieşi „ca mielul la tăiere“ în întâmpinarea celor care sacrifică animale şi comercializează carnea fără certificare sanitar-veterinară, vă dorim un Paşti fericit şi sănătos!

O etapă prioritară în tehnologia de creştere a ovinelor o constituie activitatea de reproducţie (monta şi obţinerea de miei prin fătări în campanii organizate) care asigură venituri importante prin vânzarea de miei vii, carne de miel, precum şi creşterea efectivului sau înlocuirea animalelor reformate sau moarte.

Campania de fătări la ovine se desfăşoară în perioada februarie – martie, în funcţie de data introducerii berbecilor reproducători în turmele cu oile stabilite pentru reproducţie.

Pentru desfăşurarea în condiţii optime se vor asigura următoarele:

- Identificarea şi înregistrarea în Baza Naţională de Date a ovinelor din exploataţie şi a mieilor nou-născuţi.

- Asigurarea unui personal suficient şi care are cunoştinţe de bunăstare, manipulare a animalelor,  mulgere, tehnici de dezinfectare şi tundere.

- Adăpostirea ovinelor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure în principal densitatea şi zooigiena la parametri normali (aşternut curat, spaţii dezinfectate şi văruite).

- Suprafaţa totală de adăpostire pentru toate animalele şi dimensiunea grupului se determină în funcţie de vârstă, mărime şi alte caracteristici biologice ale ovinelor. Densitatea trebuie să permită suficientă libertate de mişcare animalelor, respectiv 1,5 m² pe cap de oaie adultă şi 0,35 m² pe miel. Padocul în aer liber trebuie să asigure o suprafaţa minimă de 2,5 m² pe cap de adult şi de 0,5 m² pe miel.

- Ovinelor care nu sunt ţinute în adăposturi închise trebuie să li se asigure protecţia necesară împotriva intemperiilor, contra animalelor de pradă, accesul la apă şi la hrană.

- Compartimentarea adăpostului în funcţie de starea fiziologică a efectivului (oi gestante, oi în fătare, oi cu miei).

- Asigurarea microclimatului optim, respectiv o temperatură de 18-20°C, coeficientul de luminozitate, 1:12, – 1:15, umiditatea să fie cuprinsă între 65-70% şi împrospătarea continuă a aerului prin ventilaţie naturală.

- Menţinerea în stare de igienă şi funcţionare a echipamentelor din adăposturi, respectiv echipamentele de muls (unde este cazul), sistemele de încălzire şi de ventilaţie.

- Hrana să fie echilibrată nutritiv şi furnizată în condiţii igienice, aditivată cu suplimente minerale adecvate, atunci când este necesar şi cu un aport mai mare pe bază de cereale în această perioadă.

- Să se asigure un front de furajare care să permită tuturor ovinelor să se hrănească simultan şi să aibă acces la o sursă de apă potabilă de bună calitate.

- Mieii trebuie să primească o cantitate suficientă de colostru, furnizat la temperatura corpului, în decurs de 20-30 minute de la fătare. Hrănirea cu lapte trebuie să continue pentru cel puţin primele opt săptămâni de viaţă. De la sfârşitul primei săptămâni de viaţă, mieii să aibă acces treptat la alte produse alimentare proaspete, fibroase sau concentrate şi la apă de calitate la discreţie.

- Protejarea surselor de apă şi furaje pentru a nu fi supuse îngheţului şi evitarea administrării de furaje (silozuri sau rădăcinoase) îngheţate care pot provoca avorturi sau alte afecţiuni grave.

- Inspectarea zilnică a efectivului de ovine, acordându-se o atenţie specială aspectului corporal în ansamblu, mişcărilor animalelor, rumegării, schimbărilor de comportament, existenţei unor diverse răni sau plăgi şi stării ongloanelor.

- Efectuarea coditului la oile fătătoare, înlăturarea învelitorilor fetale şi a straturilor de aşternut ud cu lichidele scurse în timpul fătării, prevenind astfel răspândirea unor boli.

- Ovinele bolnave sau rănite să fie izolate în adăposturi sau boxe speciale, cu aşternut uscat şi confortabil şi să fie consultate de un medic veterinar.

Este necesar să existe o colaborare permanentă cu personalul sanitar-veterinar.

Dr. Ioan PENŢEA, DSVSA Sibiu

În ultimul timp, anual, primăvara se comercializează pe piaţa internă şi externă un număr de circa 3-3,5 milioane de miei, subponderali în mare parte – cu o greutate de 8-10 kg –, de regulă proveniţi din fătările târzii (lunile martie, aprilie) sau subnutriţi din cauza cantităţii insuficiente de lapte matern şi a lipsei de furajare timpurie. Desigur, acest fapt atrage după sine pierderi de câteva mii de kg carne, pe lângă reducerea anuală a efectivelor de ovine. O adevărată tragedie economică!

La aceste cauze se mai adaugă lipsa de precocitate în general a raselor noastre locale şi incapacitatea tineretului ovin de a înregistra sporuri zilnice ridicate într-o perioadă de timp mai scurtă, cu un consum mai redus de furaje. Or, precocitatea reprezintă una dintre cele mai importante pârghii de sporire a efectivelor şi deci a producţiilor, deoarece permite aplicarea cu mai multă uşurinţă a intensivizării reproducţiei şi în mod deosebit a efectuării de fătări timpurii (decembrie-ianuarie) şi, bineînţeles, a sporirii producţiei de carne într-o perioadă de timp mai redusă, fiind strâns legată atât de influenţa factorilor genetici cât şi de cei manageriali de creştere şi îngrăşare. Exemplu de bună precocitate se întâlneşte însă la rasa Ţigaie capnegru de Teleorman – cea mai rentabilă rasă la ora actuală din ţara noastră –, a căror miei la naştere cântăresc 5-6 kg şi 18-22 kg la vârsta de 2,5 luni, la care se mai adaugă şi 55-65 kg greutate corporală a oilor mame, 130-140% prolificitate şi peste 200 litri lapte pe lactaţie în condiţii mediocre de întreţinere, pe lângă o foarte bună transmitere ereditară la descendenţi a acestor caractere. De aceea ar fi necesară înfiinţarea unei staţiuni speciale de selecţie şi testare pentru producerea de berbeci de reproducţie pentru împerechere cu toate rasele locale din ţară.

Până atunci se impune organizarea de fătări timpurii (ianuarie-februarie) şi chiar extratimpurii (noiembrie-decembrie). Asigurarea din timp a factorilor necesari de adăpostire şi hrănire ar conduce la înregistrarea greutăţii corporale a mieilor la peste 20-25 kg în luna aprilie, de regulă de Sf. Paşti, al căror raport de carne/oase poate ajunge la 3,5 kg la 1 kg oase, respectiv carcase cu o proporţie de 70-75% carne. În acest scop se impune efectuarea montei parţiale a oilor în lunile iunie şi iulie. Având în vedere că 15-20% din efectivele tuturor raselor de oi se află în aşa-numitele „călduri liniştite“, identificabile numai de berbecii încercători, se recomandă separarea lor în grupe diferite cu această însuşire ereditabilă. În anii următori, pe lângă aplicarea altor metode tehnologice ca cea a „fotoperiodismului“ şi a efectului berbec (sau ţap)“, se va proceda la însămânţarea naturală timpurie a acestora. În acest sens se impune o bună pregătire a montei timpurii propriu-zise, în special pe bază de masă verde cultivată (cu cca 60% graminee şi 40% amestec de leguminoase) cosită sau păşunată – deţinătoare în mod normal de substanţe fitoestrogene stimulative – şi cu un mic supliment de concentrate de cca 200-250 grame pe zi şi cap de animal.

Aplicarea metodei franceze a „efectului berbec (ţap)“ prin separarea lor totală de oi timp de 28-30 zile şi introducerea între cele identificate în călduri un timp de 10-15 zile. După acest termen, berbecii respectivi se retrag din turmă deoarece peste acest timp prelungirea montelor determină reducerea duratei estrului (căldurilor) cu 10 ore şi grăbirea ovulaţiilor cu 2-3 ore, diminuând ulterior principalii indici de reproducţie (fecunditate, fertilitate, prolificitate).

În ceea ce priveşte fotoperiodismul, respectiv aplicarea „toamnei simulate“ cu 10-11 ore pe zi/lumină, aceasta se poate realiza prin prelungirea păşunatului de seară şi dimineaţa de la orele 5, precum şi prin menţinerea lor în zilele călduroase în saivane, cu obloanele temporar închise şi, eventual, prin păşunare cu precădere în zonele umbrite.

Monta timpurie a oilor prezintă avantajul efectuării de noi pregătiri pentru alt ciclu de reproducţie. De menţionat că această metodă se bazează pe acţiunea fluxului luminos care duce la secreţia de melatonină pe cale hormonală şi deci la stimularea activităţii sexuale.

Folosirea unor substanţe hormonale specifice declanşării estrului nu prea este recomandabilă, fiind costisitoare, iar rezultatele nesatisfăcătoare, aşa cum arată unele experienţe în acest sens, pentru că oile intră în călduri fără însă a stimula şi ovulaţia. Mai importantă este însă acea „hrănire timpurie separată a mieilor“ care stimulează dezvoltarea atât a tubului digestiv cât şi a echipamentului lor enzimatic, faunei şi florei microbiene care descompun nutrienţii din furajele consumate şi duc la înregistrarea de sporuri de greutate corporală ridicate. În acest scop se pune bază pe aşa-zisul „amestec unic“ măcinat format din ovăz, porumb, orz, tărâţă, şrot, praf de cretă, administrate la discreţie începând cu vârsta de 6-8 zile de la naşterea mieilor. Totodată, este cunoscut faptul că, în faza de sugar a mielului, alimentaţia insuficientă sau carenţată afectează în primul rând zonele şi ţesuturile cele mai importante pentru producţia de carne, fapt pentru care este necesar a se ţine seama de cerinţele stadiale ale dezvoltării ulterioare a mielului.

Deşi aceste elemente au fost semnalate insistent şi cu diferite ocazii de către noi, totuşi, în urma constatărilor din teren, rezultă că puţini crescători le respectă, fapt care conduce şi la reducerea numărului de miei subponderali care se comercializează neeconomic şi la export.

În concluzie, din datele statistice existente, cele cca 3 milioane de miei în general subponderali nu sunt cauzate de sacrificările numai de Sf. Paşti, ci şi de comercializarea lor neeconomică pentru sporirea mulsului oilor-mame, care şi în acest caz nu produc o cantitate mai mare de lapte din lipsă de selecţie şi de hrană corespunzătoare.

În ceea ce priveşte sacrificarea sezonieră de Sf. Paşti a mieilor, trebuie să continue, având în vedere că este un simbol, o ofrandă a prinosului de recunoştinţă faţă de divinitate din cele mai vechi timpuri, precum şi o componentă străveche a păstoritului, simbol al vieţii, fertilităţii, puterii şi bogăţiei pe care moşii şi strămoşii noştri le considerau ca un indiciu al bunei lor stări materiale. Dar aceasta nu înseamnă ca aceste sacrificări să se facă cu miei născuţi târziu, şi anume în martie-aprilie, neavând posibilitatea să înregistreze greutatea comercială cerută de minimum 20 kg decât numai în cazul supunerii lor îngrăşării de tip semiintensiv în special cu furaje dominant fibroase.

Prof. V. TAFTĂ, membru de onoare ASAS