Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este printre primele instituții în care procesul de digitalizare a fost implementat cu succes și a devenit în foarte scurt timp un exemplu de bună practică la nivel național și european.

Depunerea cererilor de finanțare de către solicitanții de fonduri europene disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) se realizează online, dar au fost implementate și alte module aferente tuturor etapelor procedurale specifice proiectelor finanțate de AFIR, cum ar fi achiziții online pentru proiectele contractate sau depunere online a cererilor de plată pentru rambursare.

De asemenea, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a implementat și solicită utilizarea semnăturii electronice în relația cu solicitanții și beneficiarii PNDR 2020.

„Digitalizarea atât de necesară mai ales în ultima perioadă, a fost realizată rapid și fără blocaje de către AFIR, activitatea curentă și relația cu beneficiarii nefiind afectată în niciun fel. Mai mult, întregul proces de digitalizare a produs efecte directe, prin economisirea tipăririi documentelor necesare întregului flux procedural, obținând un beneficiu dublu: financiar și ecologic. Ne concentrăm în acest moment la nivelul instituției pe construirea, în principal cu echipa IT a AFIR, care a ajuns la un nivel de profesionalism foarte înalt, a unor instrumente digitale web care să sprijine și mai mult informarea și activitatea de implementare a beneficiarilor noștri. În domeniul digitalizării nu există pauză, iar AFIR investește în permanență timp și profesionalism pentru a fi la zi cu cerințele unei societăți din ce în ce mai mult concentrată pe servicii virtuale.” a precizat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Toate aceste acțiuni realizate în mod concret la nivelul Agenției au permis obținerea unui impact pozitiv considerabil atât din punct de vedere financiar, cât și de mediu, deoarece s-a reușit economisirea unor resurse importante privind hârtia, consumabilele, dar și reducerea costurilor de tipărire.

În acest sens, în 2019 consumul de hârtie la nivelul AFIR era de 12 milioane de pagini. O dată cu venirea pandemiei și cu creșterea nivelului de digitalizare, a scăzut la 7,9 milioane de pagini, în 2020, de unde rezultă o economie de 4,1 milioane de pagini. De la începutul lui 2021 și până în prezent, AFIR a utilizat și mai puține pagini, respectiv 5,4 milioane, înregistrând o economie semnificativă de 2,5 milioane de pagini față de anul precedent. În total, în anii 2020 și 2021, AFIR a economisit peste 6,5 milioane de pagini.

Dacă în 2019, AFIR a avut costuri cu hârtia de aproximativ 436.000 de lei, pentru următorii doi ani împreună, 2020 și 2021, AFIR a scăzut costurile pentru hârtie, reușind să ajungă la costuri de aproximativ 400.000 de lei, în total – 2020 și 2021. Astfel, economia de hârtie este de peste 50% în ultimii doi ani însumați.

Totodată, s-au realizat economii considerabile și în ceea ce privește costul de tipărire a documentelor. În acest sens, în 2019 pentru tonere și servicii de întreținere a imprimantelor din toate structurile Agenției s-au cheltuit 1,38 milioane de lei, iar pentru doi ani, 2020 și 2021, AFIR a avut costuri de 1,42 milioane de lei, economisind aproximativ jumătate din valoare, ajungându-se astfel la o medie anuală de 0,7 milioane de lei costuri de tipărire.

Digitalizarea agriculturii este un subiect despre care s-a tot vorbit și se vorbește fiind, de altfel, o soluție pentru multe dintre problemele industriei agricole.

Unul dintre principalele proiecte de transformare digitală a agriculturii este DEMETER, o aplicare pe scară largă a platformelor bazate pe IoT (Internet of Things) bazate pe agricultură inteligentă interoperabilă, implementată printr-o serie de 20 de piloți din 18 țări (dintre care 15 țări membre UE, inclusiv România).

Lansat în 2019, DEMETER a împlinit un an, ocazie cu care a fost lansat și primul apel deschis pentru proiecte, numit DEVELOP. Misiunea sa este de a atrage start-up-uri și IMM-uri cu produse tehnologice ce pot fi implementate în cadrul mediului de afaceri din agricultură. Proiectele depuse, ce au avut termen-limită data de 18 noiembrie 2020, vor fi evaluate și selectate în perioada 19 noiembrie – 31 decembrie 2020, potrivit unui comunicat transmis de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR). Urmează apoi faza de contractare, în perioada 1 ianuarie – 31 ianuarie 2020, iar până la 31 iulie 2021 se vor derula etapele de dezvoltare, respectiv Develop – Sprint #1, #2 și #3.

Ce finanțează DEMETER

Potrivit APPR, DEMETER va finanța activitățile de integrare și interoperabilitate ale soluțiilor tehnologice și îmbunătățirea nivelului lor de inovație. Astfel de soluții vor mări și îmbogăți rezerva de oferte și opțiuni tehnologice ale DEMETER către cocrearea unor soluții specifice, pentru a ajuta utilizatorii finali să-și depășească nevoile și provocările.

„Suma totală disponibilă pentru primul apel deschis DEMETER este de 300.000 de euro. Fiecare IMM poate obține până la 30.000 de euro finanțare fără capitaluri proprii, iar proiectul va sprijini între 8 și 12 IMM-uri. Dar finanțarea nu este totul, proiectul va sprijini IMM-urile selectate cu suport tehnic și acces la infrastructura de top“, explică Miguel Goncalves, reprezentantul F6S – cea mai mare comunitate de start-up/IMM la nivel global – și managerul apelului deschis DEMETER.

Potrivit lui Goncalves, un nou apel deschis este planificat a se lansa vara viitoare. DEPLOY va avea un obiectiv diferit de primul apel deschis, DEVELOP, obiectivul propus fiind acela de a desfășura piloți geografici distribuiți la scară mică, pentru a demonstra impactul și potențialul abordării DEMETER în digitalizarea și stimularea agribusiness-ului european. „Vom căuta să finanțăm mici consorții de 2-3 parteneri cu un buget de până la 150.000 de euro pe proiect“, mai spune managerul primului apel deschis DEMETER.

Cum se poate controla

Întreaga activitate în cadrul DEMETER se învârte în jurul celor 20 de piloți, a situațiilor de utilizare din lumea reală și a cerințelor pe care le generează. „Obiectivul este de a ne asigura că orice dezvoltăm în DEMETER poate fi util și altor părți interesate din domeniul agricol și, în primul rând, fermierilor. Subiectele, sfera și dimensiunea piloților noștri acoperă o suprafață vastă, de la economisirea resurselor, cum ar fi apa și energia, la o gestionare a culturilor mai compatibilă cu mediul înconjurător, prin aplicarea redusă a îngrășămintelor și pesticidelor, îmbunătățirea bunăstării animalelor și trasabilitatea lanțurilor de aprovizionare“, se mai arată în comunicatul transmis de APPR. Unul dintre aspectele cheie în toate activitățile este de a pune fermierii în control asupra datelor și de a sprijini schimbul de date ușor, dar sigur, de exemplu în scopul evaluării comparative sau de raportare. În timpul primului an al proiectului din cei patru ani, s-a lucrat îndeaproape cu fermierii pentru a înțelege corect situația lor actuală, provocările și așteptările lor, se mai precizează în comunicat.

Cum ajută

După dezvoltarea arhitecturii generale de referință DEMETER, prima versiune a platformei și a instrumentelor de integrare a fost lansată acum. Principalele sale componente sunt: spațiul de colaborare deschis părților interesate (SOCS), unde fermierii, experții și alte părți interesate se reunesc pentru a colabora și împărtăși cunoștințele; DEMETER Enabler Hub (DEH), în care utilizatorii pot naviga și obține acces la resursele DEMETER; spațiul de interoperabilitate agricolă (AIS), unde dezvoltatorii își pot integra și implementa aplicațiile compatibile cu DEMETER și un număr de entități consolidate DEMETER (DEEs), care sunt entități externe sau furnizate de parteneri (lucruri, aplicații, platforme, servicii) pentru a oferi API-uri comune și pentru a utiliza modele comune de date. Acestea din urmă sunt specificate în modelul de informații privind agricultura, care oferă un model de meta-date și o serie de ontologii care alcatuiesc un model comun de date semantice.

Ce probleme ar putea rezolva proiectele primului apel deschis

Apelul deschis DEMETER #1 Develop este concentrat pe câteva provocări diferite: lucrările solului și monitorizarea umidității; aplicație foto interoperabilă cu etichetă geografică (Interoperable Geo Tagged Photo APP) – obiectivul este de a facilita furnizarea de fotografii cu etichetă geografică cu meta-date specifice de la fermieri către FMIS sau Agențiile de Plată; activator ISOBUS – scopul este de a permite diferitelor protocoale și standarde din domeniul agroalimentar să comunice între ele, permițând echipamentelor să interopereze cu alte echipamente și platforme; soluții bazate pe blockchain pentru aplicații agricole: nevoia de trasabilitate în domeniul agricol este bine cunoscută și ar putea fi aplicată în numeroase scenarii, de la simpla monitorizare a lanțului de aprovizionare, urmărirea achizițiilor, producția recoltelor și produselor alimentare până la înregistrarea terenurilor și plata serviciilor; integrarea proceselor de afaceri DEMETER (BPM): se dorește încurajarea managerilor de fermă să utilizeze mai bine o serie de surse de date și să creeze acțiuni bazate pe analiza datelor colectate pentru a îmbunătăți eficiența operațională.

Simona Nicole David

Cercetarea, inovarea și digitalizarea pot fi mai bine direcționate spre domeniul produselor ecologice. Acest lucru a fost scos în evidență recent, când Asociația și Consorțiul de clustere INTER-BIO împreună cu USH Pro Business au organizat, la Brașov, seminarul „Provocările din agricultura ecologică“, o nouă întâlnire dedicată operatorilor din sector. Evenimentul a fost găzduit de Cooperativa agricolă Bio Carpathia din Braşov și s-a desfășurat în format hibrid.

Dezbaterea a punctat subiecte legate de importanța standardizării în agricultura ecologică, necesitatea colaborării între operatori, importanța cercetării, a transferului de cunoștințe și de tehnologii, precum și aplicarea de soluții de digitalizare, conectare a proceselor, dar și algoritmi de AI pentru predicția evenimentelor specifice domeniului. Potrivit reprezentanților USH Pro Business, concluziile dezbaterii au evidențiat provocările imediate din domeniul agriculturii ecologice, accelerate și de criza epidemiologică. Presiunea cade deopotrivă pe fermieri, procesatori, comercianți în efortul fiecăruia sau conjugat de a oferi produse de calitate, la standarde naționale sau internaționale solicitate. Presante sunt acum obiectivele operatorilor legate de digitalizarea proceselor. Acestea implică pregătirea personalului calificat pentru tehnologii avansate, în vederea implementării noilor soluții la nivel de fermă. Lista nevoilor imediate, identificate, este lungă și cuprinde: identificarea și implementarea de soluții inteligente pentru reducerea consumului de energie în ferme și unități de procesare, reducerea amprentei de carbon/produs alimentar, găsirea unor soluţii inovative pentru prelungirea termenului de valabilitate a produselor bio, monitorizarea inteligentă a culturilor și a efectivelor de animale în sistem ecologic și, nu în ultimul rând, transferul tehnologic în domeniul producţiei şi procesării bio a alimentelor.

Standardizarea, importantă

Totodată, un reper important în alinierea la cerințele pieței este standardizarea. Este necesară celor care lucrează în domeniu, pentru că aduce informația corectă la nivelul părților interesate. Reprezentantul ASRO a expus rolul referențial al standardelor naționale și internaționale pentru operatorii bio, de ghidare a operatorilor, autorităților, consumatorilor în identificarea acelor produse agroalimentare ecologice de calitate. Mai mult, a insistat pe implicarea standardizării în cercetare, în elaborarea ghidurilor, a liniilor directoare și chiar a suporturilor tehnice ce stau la baza elaborării legislației specifice. „Avem în vedere susținerea tuturor celor implicați pe filierele de produse ecologice să investească în CDI și în digitalizare. Suntem parte din centrele regionale de digitalizare și inovare și suntem pregătiți să-i sprijinim. Și de această dată, start-up-urile și firmele partenere ale Universității Spiru Haret au prezentat soluții digitale care au fost apreciate“, a declarat Costin Lianu, director general USH Pro Business, președintele Asociației INTER-BIO.

„Ne bucurăm că am putut găzdui un astfel de eveniment împreună cu Universitatea Spiru Haret și Asociația Inter-Bio, unde aceasta este membru fondator. Avem multiple colaborări atât în domeniul CDI cât și în zona organizării și susținerii filierelor de produse. Asociația noastră este un promotor activ al produselor ecologice atât în regiune, cât și la nivel național“, a declarat Aurel Blaj, președintele Cooperativei agricole Bio Carpathia, cu sediul în Brașov.

Bogdan Panțuru