Producerea și comercializarea plantelor legumicole și aromatice a devenit o activitate economică de mare amploare, reprezentând o sursă de venituri importantă. În ceea ce privește creșterea producției horticole, un rol important l-a avut cercetarea științifică în domeniul ameliorării și tehnologiilor de cultură.

O mare parte dintre plantele legumicole și aromatice conțin substanțe antioxidante, contribuind la descompunerea radicalilor liberi. Legumele constituie alimente de bază cu valoare nutritivă ridicată datorită conținutului bogat în glucide, proteine, lipide, vitamine, săruri minerale etc.; având un rol esențial în buna desfășurare a proceselor metabolice și fiziologice la nivelul organismului uman. Prelucrarea produselor horticole este un proces foarte important având în vedere păstrarea valorii nutritive, distrugerea microorganismelor și inactivarea unor substanțe toxice.

În ultima perioadă tot mai mulți consumatori sunt preocupați de calitatea și siguranța alimentară, ceea ce a dus la creșterea consumului de produse horticole ecologice. Dezvoltarea tehnologiilor de prelucrare a produselor horticole a adus în atenția consumatorilor preparate cu valoare nutrițională și senzorială de o calitate superioară.

Unul dintre aceste produse îl reprezintă chipsurile din legume ca o alternativă mai sănătoasă la cele clasice. Pe lângă gustul aromat, acestea oferă și o acțiune antioxidantă ce contribuie la neutralizarea radicalilor liberi. Asezonarea chipsurilor din legume cu plante aromatice conduce la potențarea gustului și a efectelor benefice asupra sănătății organismului. Un rol important în realizarea capacității antioxidante o au carotenii, acidul ascorbic, polifenolii, flavonoidele și tocoferolii.

Astfel, în Laboratorul de tehnologii postrecoltă al Centrului de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare din cadrul USAMV București a fost implementat proiectul intern EcoLegDry – Tehnologii de minimă procesare a legumelor ecologice în scopul obținerii unor produse inovative sănătoase, care are ca scop obținerea de chipsuri din legume ecologice prin tehnologii de procesare minimală.

Proiectul intern este realizat în parteneriat cu Facultatea de Horticultură și cu Facultatea de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere.

Principalele rezultate obținute în urma implementării proiectului se referă la: realizarea unei tehnologii de minimă procesare prin deshidratarea legumelor ecologice și obținerea unor produse inovative cu calitate ridicată.

Pentru atingerea obiectivelor proiectului a fost utilizată o serie de legume și plante aromatice ecologice, ale căror caracteristici sunt descrise în cele ce urmează:

Sfecla roșie

Sfecla roșie poate fi consumată crudă, sub formă de suc, fiartă sau coaptă, fiind populară în Europa Centrală și de Est. În ultimul timp aceasta este preparată și consumată și sub formă de chipsuri. Spre deosebire de fructe, principalul zahăr din sfeclă roșie este zaharoza, motiv pentru care extractele din sfeclă roșie prezintă activitate antihipertensivă și hipoglicemiantă, precum și o activitate antioxidantă ridicată. De asemenea, valoarea nutritivă este dată de prezența antocianilor, a hidraților de carbon, a vitaminelor (A, B1, B2, C), aminoacizilor (leucină, betaină, și alanină), macro- (K, P, Na, Ca) și microelementelor (Zn, Mn, Se, Mg, Fe), precum și a cantităților mari de citric și malic.

Cartof dulce

Cartoful dulce are un aport de aproximativ 86 kcal/100 g, fiind un aliment foarte bogat în carbohidrați și caroteni. Cartofii dulci conțin numeroase vitamine, cum ar fi vitamina B5 (acidul pantotenic), vitamina B6 (piridoxina), vitamina B1 (tiamina), niacină și riboflavină, esențiale organismului. Ridicat este și procentul de minerale, cum ar fi fier, calciu, magneziu, mangan și potasiu.

Păstârnac

Păstârnacul este o legumă cu un conținut mare de minerale și nutrienți, devenind astfel foarte sănătoasă. Rădăcina de păstârnac are un conținut ridicat de fibre alimentare care stimulează sistemul digestiv și reglează nivelul zahărului din sânge, reducând astfel și nivelul colesterolului; are un conținut mare de vitamina C, vitamina E, acid folic, calciu, potasiu, fier, zinc, magneziu și conținut redus de carbohidrați, sodiu și calorii. Păstârnacul este o rădăcinoasă înrudită cu pătrunjelul și cu morcovul, care, datorită aromei plăcute, poate fi consumată crudă în salate, este și ușor de preparat termic în supe, ciorbe, dar poate fi inclusă foarte simplu într-o varietate de rețete.

Busuioc

Aroma soiurilor de busuioc este dată de prezența unor compuși chimici precum: camfor, citral, camfen, anetol, eugenol, linalol, cineol etc. Plantele de busuioc constituie o sursă de fenoli, vitamine, substanțe minerale, caroteni etc. Flavonele, acidul rosmarinic, uleiul volatil, carotenii și acidul ascorbic prezintă o puternică activitate antioxidantă. Conținutul în flavonoizi determină o mai bună protecție a sistemului imunitar.

Lophantus

Plantele de Lophantus (Agastache foeniculum) au un continut ridicat în acid rozmarinic, cafeic și flavonoide (apigenina și quercetin).

Compoziția chimică (acid cafeic, alcaloizi, compuși fenolici, estragol, anetol, vitamine, minerale și alți compuși utili) îi conferă rol antibacterian, antifungic, proprietăți antiemetice, antivirale, antiinflamatorii și antipiretice, planta fiind utilizată în afecțiuni cardiovasculare, neurologice și digestive. Datorită aromei lophantusul este folosit în gastronomie pe post de condiment popular în produsele culinare. Lăstarii tineri proaspeți și uscați sunt folosiți pentru produsele de copt și ca mirodenii pentru diverse feluri de mâncare. Este o plantă aromatică de neînlocuit în multe bucătării din întreaga lume.

Chipsurile de legume obținute au fost prezentate la târguri de invenții și au obținut două medalii de aur și două de argint la saloane precum: Salonul Internațional de Invenții „2nd International exhibition InventCor“ desfășurat în perioada 16-18.12.2021 – Deva și la Salonul Internațional de Invenții Salonul Internațional de Invenții INVENTICA, ediția a 26-a, din 22-24 iunie 2022, Iași, România.

Informații despre activitatea desfășurată în cadrul proiectului și rezultatele obținute puteți găsi atât pe pagina web a proiectului https://www.usamv.ro, cât și pe pagina de ResearchGate dedicată https://www.researchgate.net. Mai multe informații valoroase despre proiecte care abordează teme de mare actualitate puteți găsi pe pagina web a USAMV București http://www.usamv.ro/.

Șef lucr. dr. Monica BADEA, CS III dr. ing. Andreea Stan
USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

Pe lângă porumb, grâu, orez și cartof, mai sunt alte patru plante la fel de importante despre care se vorbește mai puțin. Cu nutrienți suficienți, aceste plante sunt de bază în special pentru comunități rurale defavorizate, dar nu numai. Din cele peste 50.000 de specii de plante comestibile în întreaga lume, doar câteva sute contribuie în mod semnificativ la dieta noastră. Mai exact, doar 15 culturi asigură 90% din aportul global de energie, iar porumbul, orezul, grâul și cartoful sunt alimente de bază pentru aproximativ 5 miliarde de oameni. Aceste plante stau la baza sistemelor noastre alimentare și a subzistenței umane. Tehnologiile inovatoare, precum produsele de protecție a plantelor și semințele selecționate, au contribuit la supraviețuirea și dezvoltarea acestor sisteme alimentare.

Știați că soia este săracă în carbohidrați?

Una dintre cele patru plante este soia, plantă leguminoasă ce se cultivă de mii de ani. Soia fixează azotul în sol, absorbind acest nutrient esențial și fixându-l în sol cu ajutorul bacteriilor fixatoare de azot. În mod normal, acest lucru înseamnă că îngrășămintele nu sunt neapărat necesare atunci când se cultivă soia. Mai mult, beneficiile aduse de tehnologiile științei plantelor au determinat producții din soia din ce în ce mai mari. Boabele de soia au un conținut scăzut de carbohidrați și sunt foarte apreciate pentru conținutul lor în ulei. Sunt considerate un aliment de bază datorită conținutului bogat în proteine. Boabele de soia reprezintă una dintre cele mai bune surse de proteine vegetale, dar conțin și multe vitamine și minerale. Soia se consumă mai mult în țări asiatice precum Japonia, China, India, sub formă de lapte, brânză tofu etc.

Maniocul, sursă de vitamina C, potasiu și fibre

Aliment de bază pentru peste 600 de milioane de oameni din Africa, Asia și America Latină, maniocul este a doua plantă de bază mai puțin cunoscută. Maniocul (cassava) reprezintă o sursă excelentă de vitamina C și o sursă bună de fibre și potasiu. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a identificat-o drept o cultură vitală în lupta împotriva foametei și a format un parteneriat pentru a-i îmbunătăți genetica. Potrivit AIPROM, maniocul este cultivat de mulți fermieri din țările în curs de dezvoltare datorită capacității sale de a prospera în solurile sărace, având nevoie de o cantitate mai mică de apă și îngrășăminte decât alte culturi și poate fi recoltat oricând de la 8 luni la 24 de luni de la plantare, ceea ce înseamnă că poate fi lăsat în pământ până în momentul consumului, fără să aibă nevoie de un spațiu de depozitare. Singura problemă este dată de faptul că, lăsat în sol perioade mai lungi, maniocul este expus atacului bolilor și dăunătorilor. Grație inovațiilor aduse de biotehnologie, florile de manioc sunt mai fiabile, oferind cercetătorilor o mare speranță pentru viitorul acestei culturi. Aceste soiuri de manioc ar putea ajuta la controlul bolilor și dăunătorilor, precum și la sporirea randamentelor și a nutriției. Experții estimează că introducerea unor astfel de soiuri ar putea crește cu 150% producția de manioc în Africa.

Cartofii dulci, bogați în fibre și vitamina A

Vitali în dietele oamenilor din Africa și Asia, unde sunt o sursă importantă de hrană, fiind și o sursă bogată de fibre și vitamina A, cartofii dulci tolerează seceta și se dezvoltă bine și în terenurile marginale, neavând nevoie de prea multă îngrijire. Fermierii apreciază aceste calități, astfel încât cartofii dulci s-au extins, în ultimii 20 de ani, mai repede decât toate celelalte culturi de bază din Africa subsahariană. De asemenea, au atras atenția cercetătorilor care doresc să folosească cartofii dulci pentru a îmbunătăți starea de sănătate a copiilor din aceste zone sărace ale lumii. În Africa subsahariană rurală, aproximativ 48% dintre copii au deficiențe de vitamina A. Acest lucru poate degrada sistemul imunitar, crescând riscul de deces prematur și orbire. În 2009, această situație gravă a dus la formarea Inițiativei pentru cartof dulce pentru profit și sănătate, care a dezvoltat soiuri cu rezistență mai mare la viruși, toleranți la secetă și cu niveluri mai mici de zahăr. Aceste cercetări au condus la producția comercială de cartofi dulci îmbogățiți cu betacaroten. Acest soi îmbunătățește semnificativ nivelul de vitamina A în cazul copiilor.

Beneficii ale consumului de cartofi dulci

Potrivit Harvard Medical School, vitamina A din compoziția cartofilor dulci (consumată ca betacaroten și apoi convertită în vitamina A în organism) este esențială în timpul sarcinii și a lactației. De asemenea, datorită combinației puternice de substanțe nutritive și vitamina C, cartofii dulci îmbunătățesc imunitatea organismului. Colina este un nutrient extrem de important ce se găsește în cartofii dulci, aceasta ajutând la un somn odihnitor, mișcarea mușchilor, învățare și memorie. Colina ajută și în menținerea structurii membranelor celulare, asistă în absorbția grăsimilor și reduce inflamația cronică. Potrivit unui studiu publicat în Journal of Medicinal Food, extractul de cartof dulce violet are efecte antiinflamatoare. De asemenea, un studiu realizat de Departamentul de Nutriție al Harvard School of Public Health arată că dieta bogată în betacaroten poate avea efecte pozitive împotriva cancerului de prostată, mai ales în cazul bărbaților tineri.

O altă sursă bogată de proteine vegetale

Cu un conținut ridicat de proteine și potasiu, sorgul este o cultură de bază în zonele semiaride din Asia și Africa, unde milioane de oameni se bazează pe această cultură care reprezintă singura sursă de proteină viabilă din cereale pentru populația din aici. Adaptabile și deloc pretențioase, majoritatea soiurilor sunt tolerante la căldură și secetă, în timp ce soiurile pitice cu un randament mai mare au înregistrat o creștere a producției comerciale în țări precum SUA. Combinând aceste soiuri cu protecția modernă a plantelor și gestionarea inteligentă a apei, se poate observa o creștere a producției de până la opt ori. Calitățile naturale ale sorgului îl fac ideal pentru regiunile susceptibile la secetă. Experții estimează că, odată cu intensificarea schimbărilor climatice, această cultură ar putea deveni una dintre cele mai importante culturi de cereale de pe planetă. Soiurile de sorg conțin un compus care reduce capacitatea organismului de a utiliza fierul și zincul, ceea ce poate provoca anemie. Noile soiuri obținute ca urmare a aplicării biotehnologiei au abordat această provocare, adăugând în plus și un aport de betacaroten, pe care organismul îl transformă în vitamina A. Acesta este un exemplu excelent unde știința plantelor îmbunătățește nutriția pentru unii dintre cei mai vulnerabili oameni din lume.

Simona-Nicole David

Mi-a făcut o mare plăcere să o revăd pe doamna Aurelia Diaconu, directorul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, judeţul Dolj, promovând soiurile de cartofi mov şi dulci la Bucureşti, în cadrul unui eveniment organizat la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) ce sărbătorea 100 de ani de soiuri româneşti. Un moment prielnic pentru a o întreba de ce ar trebui să cultivăm, dar mai ales să consumăm aceşti cartofi de origine asiatică.

– Doamna Aurelia Diaconu, vă ocupaţi de ani buni de aceste soiuri de cartofi. Aţi elaborat deja o tehnologie de cultivare pentru fermierii interesaţi să încerce ceva nou. Ce i-ar putea motiva să adopte în structura de cultură aceste soiuri?

– Cartoful dulce este o altă specie, pe lângă cartoful timpuriu, de care ne ocupăm. În zona noastră, în urma unei colaborări pe care o avem cu instituții din Coreea de Sud, am introdus și am urmărit această cultură – cartoful dulce – pentru că, având în vedere schimbările climatice cărora trebuie să le facem față, această specie se comportă foarte bine, realizând producții importante. Să nu uităm că această cultură are nevoie de căldură, ceea ce noi avem din plin și nu este pretențioasă la apă, exact ce ne lipsește nouă în zonă.

– Așadar, este o alternativă pentru fermierii din zona de sud a țării...

– Sigur, pentru toți cei care cultivă cartof timpuriu, pepeni verzi și pepeni galbeni. Sunt convinsă că suprafețele cu acest gen de cartofi se vor extinde în viitor, pentru că fermierii au început să fie interesați în principal pentru consumul propriu, dar încet, încet și pentru piață.

– Din punct de vedere alimentar, ce am putea spune consumatorilor despre acești cartofi?

– Conțin mulți carbohidrați, zaharuri, dar și antioxidanți, betacaroten, aici vorbesc mai ales de soiul cu pulpă portocalie. Ei pot fi consumați direct, folosiți drept garnitură, dar și în compoziția unor creme. Cofetarii știu să facă tot felul de prăjituri cu acești cartofi, dar să nu uităm că la noi au început a fi consumați mai întâi de bebeluși, pentru că sunt considerați un aliment complex, un aliment medicament. Este recomandat în consumul diabeticilor.

– Pe ce suprafață se cultivă în acest moment?

– La noi în stațiune se cultivă experimental, pentru că avem un proiect în cadrul Programului Sectorial al Ministerului Agriculturii prin care ne-am propus și vom elabora la sfârșitul acestui an tehnologia de producere a răsadului (este o tehnologie diferită de cea a cartofului obișnuit), tehnologia de cultivare și de păstrare. Toate sunt diferite de tehnologia pe care o știam noi. Suprafața pe care o cultivăm este de 2-3 ha, suprafață de pe care reușim să valorificăm producția în supermarket-uri. Anul trecut am introdus, pentru prima oară în supermarket-uri cartof dulce produs în România și sper să facem acest lucru și în acest an.

– Știu că această realizare are la bază o colaborare cu specialiști din Coreea de  Sud. Cum se mai desfășoară aceasta?

– Avem 5 soiuri din Coreea de Sud și un soi, cel mov, din China, dar am sporit numărul varietăților pe care noi le cultivăm. Avem 9 varietăți cu soiuri, adică 4 varietăți și 5 soiuri.

– Știu că mai cultivați și arahide, există interes pentru această cultură?

– Da, avem 3 soiuri de arahide create la Dăbuleni – Viviana, De Dăbuleni și Viorica pe care le oferim fermierilor, dar din păcate în momentul de față nu se cultivă pe suprafețe mari, ci mai degrabă oamenii cumpără pentru grădina proprie. Totuși, vreau să le spun fermierilor că noi ne pregătim cu semințe certificate de arahide și nu numai. Putem vorbi și de fasoliță, care este o specie asemănătoare cu fasolea, dar mult mai rezistentă la secetă și la condițiile de ariditate din zona de sud. Dar, revenind la arahide, ele sunt originare din America de Sud, sunt iubitoare de căldură și pentru a obține producții mari trebuie să se țină cont de acest aspect. Ele s-ar cultiva foarte bine în zona de sud; pot fi cultivate și în alte zone ale țării, însă producția va fi mai mică.

– Se cultivă greu?

– Nu se cultivă greu, problema este că nu există gama de mașini și echipamente pentru a mecaniza această cultură. Noi ne propunem ca, prin proiectele pe care le accesăm în cadrul MADR și pentru care primim finanțare, să putem oferi fermierilor, pe lângă tehnologia cultivării arahidelor, și mecanizarea integrală a acestei culturi.

– Ce mesaj le-ați transmite fermierilor?

– Să valorificăm superior ceea ce avem. Am putea spune că zona de sud, zona solurilor nisipoase, este una vitregită și așa este încadrată, ca zonă defavorizată, dar ea are niște atuuri ale ei. Sunt solurile care se încălzesc primăvara devreme, este clima cu suma gradelor cea mai mare, ceea ce dă o savoare și o culoare deosebită legumelor și fructelor. Așa încât fermierii au în această parte de țară o resursă care trebuie valorificată cum trebuie, cu speciile și soiurile potrivite. Pentru că și soiul este o verigă extraordinar de importantă, cu un soi potrivit poți face o producție foarte mare sau nu poți face nimic.

– Spuneți-mi, vă rog, 3 obiective pe care le aveți pentru anul viitor.

– Aș vrea să văd că se ocupă cele 4 posturi de cercetător științific pe care le avem disponibile în cadrul unor proiecte complexe, aș vrea să continue finanțarea în cercetare și să reușim cu proiectele Orizont 2020 și altele, pe care le depunem pentru 2019.

Patricia Alexandra Pop

Cartoful dulce sau batatul (Ipomoea batatas) face parte din familia Convolvulaceae și este originar din America Centrală sau nord-vestul Americii de Sud. Se cultivă pe suprafețe mari în China, India, Japonia, Africa, SUA, dar și în zonele mediteraneene ale Europei. Cartoful dulce (Ipomoea batatas) este una dintre cele mai importante şi uşor adaptabile culturi din lume, ocupând locul şapte la nivel mondial în ceea ce priveşte producţia totală (FAOSTAT, 2008).

Cartoful dulce este cultivat în peste o sută de ţări datorită faptului că reprezintă o importantă sursă de calorii, proteine şi vitamine. Producţii ridicate, input-uri agricole reduse şi o bogăţie de nutrienţi, în principal carbohidraţi, sunt doar câţiva dintre factorii care fac din această plantă un aliment de bază pentru milioane de oameni care trăiesc cu precădere în regiuni sărace de pe glob. Calităţile remarcabile ale provitaminei A prezente în cartoful dulce cu pulpa portocalie fac din acesta o soluţie rapidă pentru combaterea deficienţei de vitamina A.

Ca importanţă, pe plan mondial cartoful dulce ocupă locul 5 după orez, grâu, porumb şi manioc. Deşi îşi are originea în America Centrală, cea mai extinsă regiune producătoare de cartof dulce este Asia, în cadrul căreia China furnizează peste 80% din producţia mondială totală, fiind urmată de Indonezia, Vietnam, Japonia, India şi Uganda. În prezent, datorită plasticităţii sale ecologice, această cultură este întâlnită şi în zonele temperate.

Cartoful dulce constituie un important aliment într-o alimentaţie sănătoasă. Comparativ cu cartoful obişnuit, gătit în același fel consumul de cartof dulce măreşte nivelul zahărului din sânge cu 30% mai puțin decât cartoful obişnuit. Abundent în nutrienți și fibre (din care 40% fibre solubile, cele care ajută la scăderea zahărului din sânge și a colesterolului), cartoful dulce este alimentul ideal pentru diabetici, copii şi femei gravide, acesta având un indice glicemic scăzut și putând reduce apariția sindromului de insulino-rezistență. Fibrele din cartofii dulci au rolul de a regla glicemia și de a îmbunătăți digestia, prevenind constipația și balonarea. Prin calităţile sale, varietăţile de cartof dulce cu pulpa galbenă şi portocalie constituie o valoroasă sursă de vitamine A şi vitamina B6. De asemenea, cartoful dulce furnizează o cantitate importantă de vitamina C şi vitamina D, esenţiale în formarea oaselor şi a dinţilor, pentru o bună digestie, pentru vindecarea rănilor şi întărirea sistemului imunitar. Cartoful dulce mai conţine şi fier, care ajută la metabolizarea proteinelor, dar şi magneziu, un mineral antistres. Conținutul ridicat de carotenoide al cartofilor dulci portocalii este asociat cu favorizarea sănătății vizuale, prevenirea degenerării maculare, a cataractei și reducerea riscului de retinită pigmentară.

La cartofii dulci mov, pigmenții numiți antocianine pot fi benefici sistemului vizual prin îmbunătățirea circulației capilare la nivelul retinei, a vederii pe timp de noapte, reducerea riscului de retinopatie diabetică și protecția împotriva degenerării maculare produse de vârstă.

Varietățile portocalii și galbene au un conținut ridicat de betacaroten, precursorul vitaminei A, acesta putând ajuta la prevenirea cancerului de prostată, conform studiilor făcute de experții de la Universitatea Harvard. Vitamina A este esențială în timpul sarcinii și alăptării, pentru a asigura un echilibru hormonal, favorizează creșterea și regenerarea oaselor, reglează reproducerea celulară și sinteza celulelor sangvine. De aceea se încurajează cultivarea acestor specii în țări ca Africa, unde deficiența vitaminei A creează mari probleme de sănătate. Toate speciile de cartofi dulci sunt bogate în antioxidanți. Cartoful dulce, deşi are gust dulceag, prin prezența carbohidraților complecși, care ajută la reglarea glucidelor şi scade rezistența la insulină, este benefic persoanelor cu diabet.

Pe baza acestor considerente nutritive, Centrul pentru Știință în Interes Public din America i-a acordat cel mai mare punctaj în comparație cu alte legume. De asemenea, aceştia au un indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că senzaţia de foame va apărea mai târziu. Culoarea lor portocalie (deşii unii au miezul alb) dă o idee asupra nivelului ridicat de betacaroten: 11.500 mcg per 100 g produs, în comparaţie cu doar 6 mcg conţinute de cartofi şi chiar cu 40% mai mult decât morcovii. Betacarotenul este convertit de către organism în vitamina A, ajutând la întărirea imunităţii, la sănătatea pielii şi a membranelor care căptuşesc nasul, plămânii şi intestinele. Planta nu tolerează înghețul. Aceasta crește cel mai bine la o temperatură medie de 24°C, cu soare abundent și nopți calde. Precipitațiile anuale de 750-1.000 mm sunt considerate cele mai potrivite, cu un minim de 500 mm în sezonul de creștere. Cultura este sensibilă la secetă în etapa de inițiere a tuberculilor (50-60 zile după plantare) și nu este tolerantă la stagnarea apei deoarece poate provoca putregaiuri ale tuberculilor și reducerea creșterii rădăcinilor ca urmare a aerației slabe.

cartoful dulce 1

În condiţiile de la SCDCPN Dăbuleni planta de cartof dulce s-a dezvoltat pe parcursul perioadei de vegetaţie la o temperatură medie în aer de 22,3°C, prin acumularea în aer a 2.266,3°C biologic active. Studii recente efectuate în China au arătat că randamentul la cartofii dulci ar putea crește cu până la 30-40%, fără îngrășământ suplimentar, pesticide sau ameliorare genetică, prin folosirea la plantare a unui material sănătos, liber de virus. Importanța calităţii materialului biologic de cartof dulce folosit la plantare (lăstari) este redată şi de cercetările autohtone realizate la INCDCSZ Braşov, iar preocupări pentru cultivarea cartofului dulce în România au avut loc la USAMV Bucureşti şi au fost concretizate prin crearea a două soiuri (Victoria IANB în anul 1991şi Crux în anul 1997), având ca scop diversificarea sortimentului de plante consumate în stare proaspată sau conservată, în vederea asigurării unei alimentații raționale din punct de vedere nutritiv.

Cartoful dulce este o plantă bine adaptată la climate tropicale și subtropicale, dar poate crește cu succes într-o gamă largă de condiții climatice în care media sezonului rece să nu fie mai mare de 5 luni. Este o plantă destul de tolerantă la secetă și poate supraviețui perioade de timp mai lungi cu secetă în timpul verii, iar creșterea este reluată când apar ploi suficiente.

Caracterul variabil al climei din zona solurilor nisipoase, în special lipsa precipitaţiilor, precum şi fertilitatea scăzută a solurilor nisipoase determină ca pe suprafeţe destul de întinse producţia obţinută la unele culturi agricole să fie mult diminuată. Pentru obţinerea de producţii ridicate, sigure şi stabile se impune ca o necesitate alegerea sortimentului de plante, a soiurilor cu adaptabilitate ridicată la condiţiile vitrege de climă şi sol. În acest context, la SCDCPN Dăbuleni s-au iniţiat cercetări privind testarea unor genotipuri coreene de batat (Ipomoea batatas), folosind diferite epoci de plantare, în scopul elaborării tehnologiei de cultură şi promovării în zonă a acestei plante în 2020.

În prezent, se fac experiențe pe 5 soiuri de cartof dulce, și anume, KSP 1, KSC 1, YULMI, JUHWANGMI și HAYANMI, iar în testare se află alte patru genotipuri.

Datorită calității și plasticității ecologice a soiurilor de cartof dulce, cultura acestora va deveni o cultură de perspectivă pentru solurile nisipoase din sud-vestul Olteniei.

Drd. ing. Gheorghe COTEȚ, SCDCPN Dăbuleni

Introducere

Diversificarea sortimentului de specii și soiuri de plante este unul dintre obiectivele de cercetare ale Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni. În acest sens, începând cu anul 2012 s-a luat în studiu cartoful dulce sau batatul (Ipomoea batatas), plantă originară din America Centrală, cu toleranță bună la secetă, care se dezvoltă bine în condițiile solurilor nisipoase. Abundent în nutrienți și fibre (din care 40% fibre solubile, cele care ajută la scăderea zahărului din sânge și a colesterolului), cartoful dulce este alimentul ideal pentru diabetici, copii şi femei gravide. Prin calităţile sale, varietăţile de cartof dulce cu pulpa galbenă şi portocalie constituie o valoroasă sursă de vitamine A şi vitamina B6. De asemenea, cartoful dulce furnizează o cantitate importantă de vitamina C şi vitamina D, esenţiale în formarea oaselor şi a dinţilor, pentru o bună digestie, pentru vindecarea rănilor şi întărirea sistemului imunitar.

Tuberculii de cartof dulce au un conținut însemnat de fier, care ajută la metabolizarea proteinelor, şi de magneziu, un mineral antistres. În prezent, la stațiune se studiază 5 soiuri de origine coreeană: Yulmi, Juhwangmi, Hayanmi, KSP 1, KSC 1.

În condițiile din România, cartoful dulce se reproduce prin lăstari, obținuți în condiții de solar.

Condiții de producere a lăstarilor de cartof dulce

lastari cartof a

- Pregătirea substratului nutritiv format din pământ negru + nisip + turbă, în raport de 1:1:1. Atunci când lăstarii de cartof dulce se produc an de an în același solar există riscul unor infecții cu agenți de dăunare (boli, dăunători, buruieni). În acest sens, substratul de cultură din solar se sterilizează prin aplicarea produsului BasamidTM Granule, în doză de 5 kg/100 m2, care are un efect nematocid, fungicid, insecticid și erbicid. Produsul se aplică la temperaturi mai mari de 6°C, pe sol umed și se încorporează cu motocultorul, apoi se acoperă cu folie pentru a reține gazul sterilizant o perioadă cât mai lungă în sol. Se recomandă plantarea tuberculilor după cca 20-25 zile de la aplicarea Basamidului.

- Materialul biologic de plantare la cartoful dulce (lăstarii) se obține prin plantarea în solar a tuberculilor cu diametru de 3-4 cm, în perioada 20-25 martie.

- Plantarea tuberculilor se efectuează în rigole, în poziție orizontală, la distanța de 2-3 cm unul de altul, după care se acoperă cu amestecul nutritiv în grosime de cca 2 cm.

- Se urmărește crearea unui microclimat optim în solar, atât pe timpul zilei, menținând o temperatură în aer de cca 25-28°C, prin aerisire și irigare, cât și pe timpul nopții, prin protejare dublă în tunel, acoperit cu folie PE, pentru menținerea unei temperaturi minime de 12°C.

Recoltarea lăstarilor de cartof dulce

- Lăstarii se recoltează la cca 40-45 de zile de la plantarea tuberculilor în solar, când aceștia au lungimea de 30-35 cm, iar planta are 6-7 noduri. Recoltarea se realizează prin tăiere la 2-3 cm de la sol.

- După fiecare recoltare a lăstarilor se fertilizează cu N50 și se udă pentru a crește o nouă generație de lăstari.

- Se pot obține cca 3-4 generații de lăstari în solar, care se plantează în câmp astfel încât să se asigure cca 120 de zile perioadă de vegetație a cartofului dulce, de la plantarea acestora în câmp până la recoltare.

Operațiuni după recoltarea lăstarului de cartof dulce

lastari cartof b

- Pentru ușurința manipulării la plantarea în câmp, lăstarii se fac mănunchi de 100 bucăți, se păstrează în poziție verticală 24 de ore, la o temperatură de 20°C și se plantează a doua zi, după orele 17-18. Această operație are rolul de a înfometa planta, astfel încât procentul de prindere a lăstarilor să fie cât mai mare.

- Înainte și după plantare, în câmp se asigură o umiditate optimă a solului.

- Plantarea lăstarilor se face în teren bilonat, protejat cu mulch PE + irigare prin picurare.

- Lăstarul trebuie plantat  în poziție îngenuncheat, cu cel puțin 3 noduri introduse în sol, din care se formează rădăcini, care se tuberizează și ajung la maturitate sub formă de tuberculi după cca 120 de zile.

- Sunt necesari cca 40.000-45.000 de lăstari/ha.

Aurelia Diaconu, Reta Drăghici

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti