Implicarea femeilor în agricultură nu mai este o alegere. Nu vom mai putea hrăni lumea în următorii 30 de ani fără mai multe femei în agricultură. După estimările FAO, dacă femeile fermier ar avea acces în mod egal la resurse, precum bărbații, ar putea produce cu 20-30% mai multă mâncare. Numai asta ar scoate 150 de milioane de oameni din foamete. În acest sens, compania Corteva dorește să susțină femeile din agrobusiness.

De Ziua internaţională a femeilor din mediul rural, sărbătorită pe 15 octombrie, pentru a conştientiza faptul că femeile de la sate contribuie la dezvoltarea economiei rurale, liderii companiei au organizat o întâlnire cu cele mai importante personaje din domeniul agriculturii pentru a identifica problemele cu care se confrunta acestea. Provocările nu le țin pe loc doar pe ele, ci și pe familiile lor și comunitățile din care fac parte. În cadrul evenimentului au fost purtate discuții pentru a veni în sprijinul femeilor cu soluții.

„Aceste rezultate sunt îmbucurătoare în anumite direcții, dar pe de altă parte ne dezamăgesc. Femeile sunt încă considerate mai puțin puternice și adaptate lucrului în agricultură. Într-adevăr, potrivit unui studiu, în Europa numărul femeilor care lucrează în agricultură a scăzut în ultimii 10 ani. În schimb, în România situația este puțin diferită, mai ales în ultimii ani, când exploatațiile agricole au început să fie transferate de la o generație la alta. Ne bucură faptul că în generația tânără procentul de fete care lucrează în agricultură este din ce în ce mai mare“, spune Maria Cîrjă, marketing manager Corteva Agriscience, România și Moldova.

Ziua femeilor de la sate

Ideea celebrării, în fiecare an, a unei Zile mondiale dedicate femeilor din mediul rural s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing, în septembrie 1995. Propunerile pentru organizarea unei astfel de zile au venit din partea mai multor organizaţii: Federaţia Internaţională a Producătorilor Agricoli (IFAP), Asociaţia mondială a femeilor din zona rurală (ACWW), Reţeaua Asociaţiilor femeilor africane din zona rurală (NARWA) şi Fundaţia Summitul Mondial al Femeilor (WWSF).

Prima Zi internaţională a femeilor din mediul rural a fost celebrată la 15 octombrie 2008. Instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007, această zi recunoaşte rolul critic şi contribuţia femeilor din mediul rural în consolidarea dezvoltării rurale, a agriculturii, îmbunătăţirea securităţii alimentare şi eradicarea sărăciei rurale.

Femeile din mediul rural, dintre care majoritatea depind de resursele naturale şi de producţia agricolă pentru asigurarea hranei zilnice, alcătuiesc peste un sfert din totalul populaţiei mondiale. În ţările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forţa de muncă din agricultură şi din producţia de prelucrare şi procesare a unei părţi considerabile din produsele alimentare, conferindu-le astfel acestora responsabilitatea principală pentru siguranţa alimentară.

Rolul crucial pe care îl joacă femeile şi fetele în asigurarea durabilităţii gospodăriilor şi a comunităţilor rurale, în îmbunătăţirea mijloacelor de trai rural şi a bunăstării generale a fost recunoscut din ce în ce mai mult. Femeile reprezintă o parte substanţială din forţa de muncă agricolă şi îndeplinesc cea mai mare parte a îngrijirii neplătite şi a muncii casnice în cadrul familiilor şi gospodăriilor din zonele rurale. Ele îşi aduc contribuţia semnificativă la producţia agricolă, securitatea alimentară şi nutriţie, gestionarea terenurilor şi a resurselor naturale, precum şi la construirea rezistenţei climatice.

Casetă:

În ţările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forţa de muncă din agricultură.

Sunt doar două țări din Europa unde jumătate din numărul total de ferme au ca fermier-șef o femeie. Vorbim de Lituania și Letonia. În România doar 34% din fermele existente sunt conduse de femei.

Ruxandra HĂBEANU

Nicolae Sitaru, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județul Ialomița și organizatorul manifestației Ziua Porumbului din localitatea Orezu, a avut amabilitatea să ne ofere un interviu în care ne-a vorbit despre eveniment, dar și despre problemele cu care se confruntă ca fermier.

– Pentru început v-aș întreba de ce ați simțit nevoia să organizați o manifestare precum Ziua Porumbului.

– A Zecea Ediție a Zilei Porumbului este deja un eveniment cu tradiție care încearcă, pe lângă celelalte evenimente similare desfășurate la începutul toamnei, ne determină pe noi, fermierii, să muncim mai bine, să avem producții tot mai bune de la an la an.

– Este important de știut că acest eveniment se desfășoară la dumneavoastră în fermă. Ce participare ați avut la această ediție?

– Ca și acum doi ani – anul trecut nu am putut să organizăm manifestarea din cauza epidemiei de pestă porcină – am avut peste 1.500 de fermieri care ne-au trecut pragul. În privința firmelor prezente sunt zece companii care comercializează semințe, dar și câteva companii producătoare sau importatoare de utilaje agricole, parteneri de afaceri cu noi.

– Cum se vede producția de porumb acum, la început de toamnă?

– Cel puțin în zona noastră se vede mai prost ca anul trecut... La mine în fermă am avut producții de la 2.700 până la 12.500 t/ha... Situația e un pic mai complicată... De exemplu, anul agricol a început cu rezerva de apă în sol aproape de zero. Și de aici fluctuațiile de producție. Dacă aveam rezerve de apă suficiente, chiar dacă era secetă, producția ar fi fost mai uniformă. Din această cauză culturile au depins strict de precipitațiile din cursul anului. Unde a plouat am avut porumb, unde n-a plouat nu am avut...

– În privința prețului la porumb, ce ne puteți spune?

– Pot spune că în acest moment este mai prost ca anul trecut și asta în condițiile în care producția e mai mică, adică ar fi trebuit să fie invers... Dar asta este piața. Chiar și așa nu avem suficiente camioane pentru transportul porumbului, nu avem suficiente spații de stocare și de aici căderea prețului. Sincer să fiu, nu știu ce ne făceam în condițiile în care am fi avut producții mai mari. Găseam soluții, așa cum vom găsi și acum...

– Ca fermier, ce ați dori să se îmbunătățească în activitatea pe care o desfășurați?

– Eu ca fermier mi-aș dori, în primul rând, să avem niște legi pe care să le înțelegem. Pentru că trăim într-o nebuloasă legislativă și, nu vă ascund, asta ne încurcă cel mai rău. E foarte complicat să lucrezi într-un mediu în care orice control îți vine poate să te amendeze sau să-ți dea activitatea peste cap pe nepusă-masă. Și asta se întâmplă pentru că foarte multe măsuri sunt luate din birou. Mai mult decât atât, cred că nici nu prea sunt înțelese de cei care le consideră oportune pentru fermieri. Un exemplu bun este înverzirea pe care o facem de câțiva ani și cred că o vom face și în continuare. Precizez că noi oricum intram cu culturi verzi iarna în aproape jumătate din suprafață... Pe de altă parte, am fost obligați să semănăm niște culturi verzi, care bineînțeles din cauza secetei n-au răsărit... Iar noi ne-am făcut că lucrăm, pe timpul și motorina noastră, dar toate eforturile au fost inutile. Eu înțeleg că anumite zone din țară ar trebui să fie anumite suprafețe înverzite. Problema este că în zona noastră, unde oricum cultivăm suprafețe cu grâu și rapiță, nu cred că mai e cazul să avem și culturile verzi impuse de la centru...

Bogdan PANȚURU

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila organizează a 23-a ediție a Târgului Național AgriCultura, în perioada 26-29.09.2019, în incinta Complexului Brăila Mall.

Joi, 26.09.2018, ora 13.00, în standul CCIA Brăila va avea loc seminarul cu tema “Promovarea transferului tehnologiilor agricole din SUA în județul Brăila și regiunea de Sud-Est și facilitarea accesului produselor agroalimentare românești pe piața americană”, eveniment organizat în parteneriat cu Departamentul US Commercial Service România.

Aveți ocazia să vă întâlniți cu un reprezentant al REGISTRAR CORP, firmă agreată de Ambasada SUA în România, care vă va prezenta condițiile de acces pe piața americană. În cazul în care doriți să participați la o întrevedere B2B, vă rugăm să transmiteți o scurtă prezentare a firmei și a produselor pe care intenționați să le propuneți spre export pe piața americană (capacitate de producție/export, marcă de piață etc.)

Registrar Corp a fost fondată în 2003 pentru a ajuta întreprinderile să respecte reglementările din SUA privind alimentația și drogurile (FDA). De la deschiderea sediului central în Hampton, Virginia, SUA, Registrar Corp s-a extins la douăzeci de birouri internaționale și a ajutat peste 30.000 de companii din 160 de țări. Printre angajați se numără foști oficiali ai SUA, oameni de știință și experți ai industriei FDA.

Programul complet al Târgului se regăsește, actualizat, pe www.cciabr.ro

Titan Machinery România și Case IH Agriculture au revenit în Banat pentru un nou eveniment de excepție alături de fermierii din zonă. Ingineri austrieci și români, specializați în tehnica de recoltare Case IH, alături de echipe de demonstrație din Austria și România, au deschis la începutul lunii iulie anul curent un eveniment cum rar se vede pe ogoarele noastre. Acesta a avut în prim-plan noua serie 250 de combine Axial-Flow. Evenimentul a făcut parte dintr-o amplă campanie de promovare a noii serii în România. Această serie a fost lansată anul trecut în SUA, iar Titan Machinery și producătorul Case IH, s-au îngrijit cu atenție de logistica livrării informative și tehnice pe teritoriul românesc, imediat după lansarea de peste Ocean. Campania de implementare a celei mai înalte tehnologii de recoltare de pe piață, Case IH Axial Flow – seria 250, va continua pe tot parcursul anului și nu numai.

Astfel, fermierii din județul Timiș au avut parte de două zile cu momente inedite, în care s-a explicat pe îndelete întreaga tehnologie a combinelor cu rotor cu flux axial Case IH și ce aduce nou seria 250 Axial-Flow pe piața agricolă mondială. La eveniment, aceștia au avut posibilitatea să opereze noua serie de combine alături de un specialist Case IH, să primească răspunsuri la toate întrebările și să demonteze toate prejudecățile în materie de tehnică de recoltare. Titan Machinery România a lansat și o ofertă atractivă pentru partenerii săi. Astfel, achiziționarea unei combine din noua serie 250 Axial-Flow reprezintă biletul garantat către fabrica de combine Case IH din Grand Island – Nebraska și a Coastei de Vest, de la Los Angeles la San Francisco, în octombrie 2019. Echipa Titan Machinery România își va însoți partenerii peste tot, descoperindu-se reciproc, împreună cu aceștia.

Prin acest eveniment s-a dorit a se arăta fermierilor de ce gama Axial-Flow din anul 2019 este și mai bună, și mai performantă și va asigura date financiare de exploatare și mai bune decât cele obținute anterior. La orice altă combină, separarea se face majoritar prin batere. Paiele se bat până cedează grâul. La combinele Case IH separarea e diferită. Paiele sunt practic „mângâiate“ până sunt „convinse“ că e mai bine în buncăr decât în altă parte. Și așa ajung cu ajutorul elevatoarelor până în buncărul combinei Axial-Flow. Dacă vă închipuiți că faceți o recoltă de sămânță, în contextul în care multiplicați sămânță pentru folosirea ulterioară, acestea ar fi economiile numai pentru că folosiți o combină Axial-Flow și nu altceva. Agricultura de astăzi are nevoie de combine cu o calitate riguroasă și cu o capacitate și mai mare de recoltare a semințelor, mai ales în condițiile actuale, când fereastra de recoltat este tot mai scurtă și productivitatea este esențială.

Noua serie 250 de combine Axial Flow va înlocui vechea serie 240 și aduce fermierilor din România trei noi modele: 7250, 8250 și 9250, cu puteri nominale cuprinse între 402 și 550 CP. Case IH inovează permanent pentru a îmbunătăți performanțele combinelor Axial-Flow. Seria 250 se remarcă prin: capacitatea mare de lucru, calitatea superioară a boabelor recoltate, ușurința operării și folosirea tehnologiilor moderne de lucru în agricultură. Sistemul de control „AFS Harvest Command“ transformă cabina combinei într-un adevărat „centru de comandă“. Confortul deplin pentru zilele lungi de lucru este desăvârșit și prin suspensia pe aer și sistemul de reducere a vibrațiilor. Astfel, operatorul se poate concentra doar pe urmărirea procesului de lucru. Opțional, va fi disponiblil și un nou pachet tehnologic care utilizează 16 senzori pentru a monitoriza în continuu combina și care reglează automat șapte setări diferite ale parametrilor de lucru, totul pentru a maximiza performanța combinei.

„AFS Harvest Command“ este un sistem de funcții automate conceput pentru a îmbunătăți productivitatea combinei și pentru a ușura munca operatorului. Acest sistem realizează setarea automată a parametrilor de lucru în funcție de prioritățile în procesul de recoltare: viteza, respectiv capacitatea mare de recoltare; calitatea boabelor și managementul paielor; consum redus de combustibil și operarea ușoară. În mod automat pot fi setate patru moduri de lucru diferite, prin care operatorul stabilește o prioritate: viteză maximă la sol a combinei, combinată cu turația motorului și parametrii de batozare.

O altă noutate la noua serie 250 AF este cutia de viteze. Față de modelul 240, la 250 s-a introdus cutia de viteze cu două trepte mecanice și două trepte care pot fi schimbate din mers. Putem opera combina cu o viteză de până la 18 km/h în treapta întâi. Putem seta două trepte de viteze, una pentru mers în lucru și alta pentru întoarcerea la capăt de rând. De asemenea, un avantaj remarcabil îl regăsim și la casa sitelor. De regulă, la o combină convențională care lucrează în situații de înclinare, grânele se pot acumula într-o parte sau în alta, ducând astfel la pierderi. Sistemul de orizontalizare de care beneficiază Axial-Flow, poate prelua o compensare de 12%, astfel încât distribuția semințelor va fi optimă pe toată suprafața sitelor, fără aglomerări, ceea ce reduce viteza de lucru și, implicit, capacitatea combinei.

Le mulțumim tuturor partenerilor noștri pentru prezență!

Bogdan CONSTANTIN
PR & Communication Specialist

Producțiile agricole au ajuns în ultimii ani la niveluri record de 10.000-12.000 kg/ha la cereale păioase, 20.000-22.000 kg/ha la porumb etc., însă cu inputuri destul de mari care, pe lângă costuri ridicate, sunt mai puțin prietenoase cu mediul și mai puțin solicitate de consumatori.

Orientarea corectă ar fi către o agricultură durabilă, cu producții medii pe țară ridicate, de 5-6 t/ha la cereale păioase și 8-10 t/ha la porumb, însă obținute cu mai puține chimicale. Avem în vedere reducerea consumului de îngrășăminte chimice, de erbicide și insectofun­gicide, de biostimulatori etc. Nu ne referim la o agricultură ECO, ci doar la reducerea chimicalelor.

Principala proprietate a solului productiv este fertilitatea. Solul fertil este acela care are conținut ridicat de humus. Humusul se obține din descompunerea aerobă a materiei organice.

Prin urmare, să asigurăm solului suficientă materie organică. Sursa sigură și ieftină de materie organică o constituie resturile vegetale. Cu fiecare recoltă se extrage din sol echivalentul a 10 t materie organică. Aceasta trebuie completată pentru a menține în echilibru procesele de formare și mineralizare a humusului.

Din resturile vegetale se asigură cam jumătate (4,5-5 t), iar restul trebuie adăugat din alte surse. O soluție ar fi acțiunea de „înverzire“ care poate asigura 5-6 t/ha masă organică. Este indicată menținerea suprafețelor de teren „permanent verde“ atât pentru protecția solului, pentru evitarea levigării nitraților, cât și pentru asigurarea masei organice.

Experiențe îndelungate au demonstrat necesitatea ca imediat după recoltarea culturilor de vară să se execute lucrarea de dezmiriștit care amestecă resturile vegetale tocate de combină cu stratul superficial al solului, formând un fel de mulci în care sunt condiții pentru germinarea și răsărirea semințelor de buruieni și de samulastră.

În verile mai ploioase am realizat chiar 50-60 kg/m2 masă verde care trebuie tocată înainte de a forma semințe și prin arătură încorporată în sol, până la 12-15 cm adâncime, pentru a asigura descompunerea aerobă, cu formare de humus.

Humusul încorporează 90% din azot și 30-65% din fosfor și prin mineralizare eliberează săruri de N, P, K, Ca, Mg ș.a. pentru plante. Solul cu 3-4% humus furnizează 20-30 kg/ha azot în anii secetoși și 80-100 kg/ha în anii ploioși. Existând în sol humus, acesta împreună cu argila formează complexul coloidal argilo-humic care constituie liantul pentru unirea particulelor din sol în agregate structurale stabile.

Solul cu structură are porozitate și permeabilitate favorabile aprovizionării și conservării apei în sol, crește­rii nestingherite a rădăcinilor și o activitate microbiologică intensă.

Existența materiei organice favorizează înmulțirea râmelor, acel plug biologic, care trec prin corpul lor anual 300-400 t/ha sol cu materie organică pe care le îmbogățesc în aminoacizi și lianți biologici favorabili structurării solului.

În sol bine structurat și cu regim aero­hidric favorabil are loc o intensă activitate a bacteriilor fixatoare de azot și cele nitrificatoare asigurând azotul necesar pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

Asolamentul este necesar să cuprindă o diversitate de culturi care au consum diferit de substanțe nutritive, de la niveluri diferite din sol, unele plante cu rădăcini care solubilizează substanțele greu solubile din sol, care lasă cantități diferite de resturi vegetale, care au boli, dăunători și infestare de buruieni specifice.

Rotind aceste culturi nu vom epuiza solul și vom reduce atacurile respective. Este de dorit ca asolamentul să cuprindă plante leguminoase anuale, dar și solă săritoare cu graminee și leguminoase perene care împreună să ocupe cca 20% din suprafață.

Plantele leguminoase trăiesc în simbioză cu bacteriile din genul Rhizobium care furnizează 60-300 kg N/ha/an. Totodată, având rădăcini pivotante adânci, aduc la suprafață calciul, atât de necesar formării agregatelor structurale stabile. Asolamentul poate reduce cu 40-50% necesarul de pesticide, cu 30-50% necesarul de azot și cu 26-40% necesarul de fosfor și potasiu.

Aplicând sistemul de lucrări minime și semănatul direct se asigură o bună conservare a însușirilor solului, se reduce necesarul de combustibil și o mai bună gestionare a apei și materiei organice din sol.

Prin urmare, cu elementele nutritive furnizate prin mineralizarea humusului, cu azotul rezultat din activitatea bacteriană, se asigură o bună parte din nutrienții necesari care se pot completa prin fertilizări foliare cu îngrășăminte naturale de tipul celor obținute din alge. În mod excepțional se mai pot aplica ceva îngrășăminte cu diluare treptată.

În ceea ce privește consumul de pesticide se va avea în vedere că în cadrul asolamentului fiecare cultură determină înmulțirea propriilor paraziți, crescând riscul dacă ea apare în rotație înainte de restabilirea echilibrului biologic. Ca atare, prin rotație se reduce gradul de agenți fitopatogeni, de dăunători și de buruieni.

Astfel, îmburuienarea la grâu a fost: 130 kg/ha s.u. în rotația porumb – grâu, 36,6 kg în rotația porumb – soia – grâu și 26,6 kg s.u./ha în rotația de 4 ani sfeclă – porumb – soia – grâu.

La porumb: 136 buruieni/m2 în monocultură; 88 buruieni/m2 în rotația grâu-porumb și 45 buruieni/m2 în rotația soia – grâu – porumb.

Atac de fuzarioză la grâu: 27,2% în monocultură; 20,8% în rotația porumb – grâu și 13,5% în rotația floarea-soarelui – grâu – sfeclă – porumb.

Mana la floarea-soarelui: 37,5% în monocultură și 4,9% în rotația de 6 ani.

În acțiunea de reducere a gradului de îmburuienare, a agenților fitopatogeni și a dăunătorilor sub pragul economic de dăunare, un rol important îl are aplicarea măsurilor de combatere integrată în care produsele chimice să se folosească numai în ultimă instanță, iar dintre acestea să se aplice cele care au impactul cel mai redus asupra mediului.

În solele cu grad ridicat de îmburuienare se poate aplica erbicidarea plantelor prășitoare doar pe rând, folosind 1/3 din erbicid iar intervalul dintre rânduri se prășește. Soiurile și hibrizii de ultimă generație au potențial genetic de producție destul de ridicat. Preocuparea amelioratorilor trebuie îndreptată spre creșterea rezistenței la boli și dăunători pentru a fi necesare cât mai puține pesticide.

Cu astfel de măsuri se poate reduce necesarul de chimicale, se pot obține producții mai curate și mai prietenoase cu mediul.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În vederea finalizării Planul Național Strategic pentru perioada 2021-2027, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală adresează tuturor actorilor interesați rugămintea de a completa “Chestionarul cu privire la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027”, publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (www.madr.ro – secțiunea Dezvoltare Rurală) și de a-l transmite până în data de 31.07.2019, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În prezent, cele trei regulamente ce vizează Politica Agricola Comună, respectiv planurile strategice, finanțarea, gestionarea și monitorizarea, organizarea comună de piață, sunt în plin proces de analiză și negociere, căutându-se cele mai potrivite căi de legiferare pentru o implementare cât mai eficientă.

Propunerea Comisiei prevede o abordare în care statele membre vor avea mult mai multă flexibilitate în elaborarea intervențiilor și în garantarea rezultatelor.

Elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de programare națională trebuie să respecte principiul european al parteneriatului și să se realizeze pe baza unor proceduri transparente.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale răspunde nevoilor-cheie identificate la nivelul Uniunii Europene și implicit la nivelul țării noastre privind sprijinul pentru finanțarea investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală.

LINK CHESTIONAR

Sursa: madr.ro

În data de 05 iunie 2019, României i-au fost virate de la Uniunea Europeană 88 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), ajungându-se astfel la suma de 1,7 miliarde euro, intrată de la începutul acestui an în contul plăților directe efectuate de APIA. Aceste fonduri au ajutat fermierii să își execute la timp lucrările agricole, să se doteze corespunzător, astfel încât să poată realiza investiții viabile, moderne, la standarde europene.

Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură și dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,2 miliarde euro (plăți directe și investiții).

Preocuparea constantă a Ministerului Agriculturii pentru accesarea banilor europeni dedicați domeniului agricol a determinat o absorbție de peste 8,4 miliarde euro, reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019, prin eforturile susținute ale funcționarilor din cadrul celor două agenții de plăți, APIA și AFIR.

Sursa: madr.ro

De la nivelul mării, până în vârf de munte, România dispune de un mozaic de forme de relief așezate în amfiteatru, cum nu se poate găsi în alte țări. Pe formele respective de relief se eșalonează și vegetația în zonele de stepă, de silvostepă, zona pădurilor (forestieră) și zona alpină. Dispunem astfel de câmpii mănoase, de dealuri și coline favorabile culturii viței-de-vie, pomilor fructiferi și de frumoasele pajiști din zonele de deal și de munte și, nu în ultimul rând, de bogăția pădurilor de foioase și conifere (aurul verde al țării).

În cele ce urmează vom trata, în mod deosebit, suprafața arabilă a României care ocupă cca 9,4 mil. ha și care este împărțită în următoarele zone agricole:

  • Câmpia Română de sud și est cu soluri de tip cernoziom și cu o medie a precipitațiilor anuale de 470-560 mm.
  • Câmpia Română centrală și de vest cu soluri de tip cernoziom și brun-roșcat și cu 520-560 mm precipitații.
  • Câmpia de Vest cu soluri tip cernoziom și lăcoviște și 570-630 mm precipitații.
  • Câmpia Dobrogei cu sol cernoziom și bălan și 380-460 mm precipitații.
  • Câmpia Transilvaniei cu sol cernoziom și argiloiluvial și 540-610 mm precipitații.
  • Câmpia Jijiei cu sol tip cernoziom și 630-670 mm precipitații.
  • Podișul Transilvaniei cu sol tip podzol și 610-640 mm precipitații.

După textură, cele 9,4 mil. ha se împart în:

  • Soluri cu textură grosieră sunt solurile nisipoase și nisipolutoase.
  • Soluri cu textură mijlocie sunt solurile lutonisipoase și lutoase.
  • Soluri cu textură fină (grele) sunt solurile luto­argiloase și argiloase.

În țara noastră se găsește întreaga gamă a acestor soluri care pot fi cultivate cu anumite culturi și cărora li se aplică tehnologii de cultură specifice. Corect cultivate, toate pot fi soluri productive.

În funcție de favorabilitatea lor pentru practicarea agriculturii, se împart în următoarele clase de pretabilitate:

  • Clasa I – foarte bune, ocupă 3,8% din suprafața arabilă și sunt terenuri plane, pretabile la mecanizare, de calitate.
  • Clasa a II-a – bune, ocupă 35,8% din arabil, are versanți slab înclinați, mecanizabile.
  • Clasa a III-a – mediocre, ocupă 25,2% din arabil, cu panta până la 6°, este erodabil, pentru folosire necesită ameliorare.
  • Clasa a IV-a și a V-a – slabe, ocupă 35% din arabil, cu panta mai mare de 6°, prezintă eroziune intensă, greu cultivabile fără ameliorare.

Printr-un studiu amănunțit al terenului s-au stabilit următoarele Note de bonitare:

  • 80-100 ocupă 4,02% din suprafață, este teren fără restricții, cel mai bun.
  • 61-80 ocupă 38,56% din suprafață, este teren cu limitări mici.
  • 41-60 ocupă 32,44% din suprafață, este teren cu limitări mijlocii.
  • 21-40 ocupă 13,51 din suprafață, este teren cu limitări mari.
  • 1-20 ocupă 11,48% din suprafață, este teren cu limitări severe, cel mai slab.

Asemenea categorii de terenuri se găsesc în fiecare exploatație agricolă și ele trebuie să fie bine cunoscute de fiecare fermier pentru:

  • stabilirea amplasării culturilor mai pretențioase și cu valoare economică mai ridicată, pe parcelele cele mai bune;
  • stabilirea dozelor de îngrășăminte diferențiat, în funcție de starea de fertilitate a fiecărei parcele;
  • în asolament, sola amelioratoare va fi mai mult prezentă pe parcelele cu fertilitate scăzută și mai rar pe parcelele fertile.

În sinteză, parametrii calitativi ai solului sunt potrivit tabelului de mai jos.

pamantul tabel

În general, România dispune de soluri cu grad de fertilitate ridicat și, atunci când se folosesc soiuri și hibrizi de ultimă generație, cu potențial de producție superior, cu o tehnologie de cultură adecvată, recoltele sunt din ce în ce mai mari și de calitate superioară.

Recoltele din anii 2017 și 2018 au confirmat nivelurile de producție agricolă ridicate obținute în țara noastră.

Din păcate, nu întotdeauna știm să apreciem valoarea pământului nostru și uneori intră în posesia unor străini.

Marele poet Tudor Arghezi spunea: „Să nu se uite că agricultura reprezintă cel mai vechi meșteșug al omului care e custodele, dar, mai bine zis, gestionarul celui mai de preț bun al țării – pământul. El, pământul, via și glia (nația) reprezintă cartea de identitate a moșilor și strămoșilor noștri, și durata și sacrificiul lor trecut prin secole.“

Dar, așa cum menționa conf. dr. Avram Fițiu de la Universitatea Agronomică din Cluj-Napoca: „În decursul ultimilor 2000 de ani, Europa nu a mai cunoscut un popor care să-și vândă o treime din pământ pe timp de pace cum au făcut românii.“

Actuala clasă politică, cu responsabilitate diminuată, consideră că pulverizarea unei clase sociale milenare este un act de bravură și de mare progres. Să transformi în milogi ai statului 9 milioane de români din mediul rural reprezintă un act de trădare națională.

Noi suntem generația care ne-am trădat strămoșii, prin vânzarea a o treime din pământul țării. Dacă în ultimele două milenii am avut generații statornice, care s-au încăpățânat să lucreze și să apere acest pământ, generațiile de după 1990 sunt complet dezrădăcinate de glia acestei țări.

Mai sunt unele voci care spun că nu este nicio nenorocire că s-a vândut din pământ, că el rămâne în țară nu pleacă peste hotare.

Este adevărat că pământul nu pleacă, dar pleacă peste hotare roadele lui, iar vechii proprietari devin slugi pe fostele lor pământuri.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Amândouă într-un pom cu 40 de soiuri de fructe diferite. Da, ați citit bine. Există un copac care face 40 de soiuri diferite de fructe. Acesta a fost creat de Sam Van Aken, sculptor și profesor de artă la Universitatea Syracuse din New York. În 2008 Sam a aflat că o stațiune pomicolă experimentală, cu specii de pomi vechi și de 200 de ani, urma să fie închisă din lipsa fondurilor și că varietățile prețioase de acolo erau condamnate la extincție.

Acesta a cumpărat livada și în următorii ani a început un experiment interesant. Și-a propus să creeze un pom fructifer în care să crească specii diferite de fructe. Astfel a început să lucreze cu o colecție de 250 de specii pomicole diferite și, ținând cont de momentul înfloririi fiecărei dintre ele, a aplicat pe un pom experimental metoda numită transsubstanțiere. Această tehnică presupune tăierea unei rămurele din pomul fructifer pe care dorim să îl replicăm și atașarea ei la o incizie făcută în pomul experimental. Cercetătorul trebuie să se asigure că rămurica este perfect lipită, astfel încât peste iarnă să fie asimilată de pomul experimental și să se dezvolte ulterior ca o ramură normală. După cinci ani în care a repetat experimentul, Sam Van Aken și-a desăvârșit creația.

Pomul cu 40 de soiuri diferite de fructe arată normal aproape tot timpul anului, mai puțin primăvara, când înflorește în nuanțele diferite ale speciilor pomicole pe care le include în structura sa – prune, piersici, caise, nectarine, cireșe. De-a lungul timpului, sculptorul din SUA a creat cel puțin 20 de astfel de copaci, aflați în colecții private de artă sau muzee.

Laura Zmaranda

În ultimii ani, agricultorii români sunt tot mai interesați de tot ceea ce înseamnă agricultura de precizie, iar furnizorii de astfel de echipamente îi surprind mereu cu inovații de ultimă oră, care promit o mai bună rentabilitate în ferme. Ținând cont de această tendință, compania AgroConcept a mai făcut un pas important în acest demers, iar în cea de a doua jumătate a lunii martie a lansat AGXTEND – prima marcă specializată în agricultura de precizie și în soluții ISOBUS.

Premieră la Cenad

AGXTEND cuprinde 5 sisteme inovatoare, SoilXplorer, CropXplorer, NIR Sensor, FarmXtend și Xpower, dintre care primele patru vor fi lansate și pe piața din România. Primele două sisteme au fost prezentate pentru prima oară la Cenad, acolo unde reprezentanții companiei au prezentat fermierilor cum funcționează acestea și care sunt beneficiile lor.

„Suntem prima țară din lume și primul dealer New Holland care începe oficial comercializarea acestor noi produse inovatoare și este o onoare pentru noi să primim din nou votul de încredere al CNH Industrial care vede în noi un deschizător de drumuri și un partener de încredere. Preluarea portofoliului AGXTEND este o confirmare că fermele și fermierii români constituie o piață importantă la nivel mondial și că există o capacitate reală de a construi împreună o agricultură a viitorului. Suntem foarte mândri să deschidem acest drum și să ne unim forțele cu CNHI și cu New Holland pentru acest scop comun“, a declarat Marco Tronchi, CEO AgroConcept.

Astfel, primul echipament, SoilXplorer, este un sistem inovator care permite fermierilor să exploreze și să descopere întregul potențial al solului. Acesta conține un senzor care, paradoxal, nu ia contact cu solul, dar care, prin electromagnetism, măsoară conductivitatea solului la 4 adâncimi diferite: 0-25 cm, 15-60 cm, 55-95 cm, 85-115 cm. Aceste măsurători foarte precise pot fi utilizate în scopuri importante, în agricultura de precizie:

– cartografierea precisă a solului pentru înregistrarea componenței/eterogenității acestuia și pentru determinarea hărților tipului de sol și a hărților conținutului de apă;

– setarea automată a adâncimii de lucru în operațiile de cultivarea a solului, determinată de zonele de compactare identificate de sistem. Practic, sistemul controlează adâncimea variabilă de lucru a organelor active astfel încât acestea să lucreze la adâncimea maximă numai acolo unde este necesar, ducând astfel la reducerea uzurii și la scăderea consumului de combustibil.

Al doilea sistem, CropXplorer, poate părea un simplu senzor de biomasă, însă este mai mult decât atât. Având în spate un sistem care utilizează caracteristici și algoritmi de precizie, senzorul determină rata de fertilizare bazându-se pe necesitățile imediate ale plantei și pe starea sa de dezvoltare. Sistemul are doi senzori optici de înaltă precizie care pot măsura atât conținutul de biomasă din plantă, cât și pe cel de azot, iar modul Map+Overlay le permite operatorilor să folosească și să exporte hărți de producție și diverse măsurători pe care senzorii le fac din mers. Sistemul citește date, le procesează și le interpretează în timp real și comandă mașina de împrăștiat amendamente pe baza datelor citite anterior. Senzorul dispune de un terminal dedicat, compatibil cu mașinile de împrăștiat ISOBUS, dar și cu majoritatea non-ISOBUS.

Senzorul NIR, dedicat recoltelor, poate fi montat pe mai multe tipuri de echipamente de recoltat – combine și mașini de recoltate furaje, balotiere sau cisterne. Senzorul permite fermierilor să determine umiditatea recoltei, precum și componența cerealelor în termeni de fibre, amidon, pleavă și grăsimi crude. Toți acești parametri oferă date relevante pentru prețul de vânzare a cerealelor și pentru dozarea corectă a hranei animalelor din fermă.

FarmXtend este o aplicație inteligentă care funcționează cu un set complet de senzori interconectați. Aceasta permite agricultorilor să monitorizeze datele meteorologice în teren și facilitează un proces complex de luare a deciziilor în timpul lucrului.

Aplicația se bazează pe 3 senzori interconectați, astfel:

– stația WeatherXact care detectează temperatura și umiditatea la o înălțime de 1 metru deasupra culturilor;

– RainXact, un indicator al precipitațiilor sub formă de ploaie;

– SoilXact, indicatorul ce înregistrează umiditatea solului și temperatura la diferite adâncimi.

Progres în ferme

„În decembrie anul trecut New Holland a lansat noua divizie de agricultură de precizie, iar noi ne-am mobilizat pentru că vrem să le oferim fermierilor români produse de nouă generație. Este important ca ei să poată interveni în teren acolo unde este cazul și atât cât este necesar pentru ca astfel să fie cât mai eficienți, să aibă un consum cât mai redus de carburant și de substanțe administrate. Iar noutatea pe care o aduc aceste sisteme este dată de faptul că prin scanarea terenului sau a culturii, rezultatele pe care le obține un fermier sunt mult mai precise“, a specificat Florin Marin, director post-vânzare AgroConcept.

Gazda evenimentului de lansare a noilor echipamente a fost fermierul Vasile Târziu, din localitatea Cenad, județul Timiș, care lucrează 2.500 ha și este mereu interesat de noutățile din agricultură. „Cele două tipuri de echipamente care au fost prezentate în fermă fac două tipuri de scanări diferite, care indică în timp real care este starea solului sau a culturii într-un anumit moment. Hărțile rămân în istoric, deci pe viitor le poți consulta pentru a ști ce ai de făcut. Consider că aceste echipamente sunt bine-venite, mai ales dacă ținem cont de faptul că în 2020-2021 vor fi fonduri din partea Comunității Europene pentru achiziționarea acestor tipuri de echipamente. Sunt sigur că nu orice fermier își va putea permite un astfel de echipament, ci doar cei care au o suprafață însemnată și pentru care optimizarea contează, pentru că, de exemplu, diferențele de 10% în aplicarea îngrășămintelor, să spunem, nu reprezintă o valoare foarte mare pentru un fermier care are 10 ha, dar pentru unul care are 1.000 ha această valoare înseamnă ceva“, a punctat fermierul.

Larissa SOFRON

În ședința de Guvern 29 martie 2019 a fost aprobată Hotărârea pentru completarea art. 10 din HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Pentru asigurarea continuării aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2019, se completează prevederile art.10 din H.G. nr.1174/2014, cu un alineat nou, alin.(6), care cuprinde suma de 580.000.000 lei alocată pentru plata ajutorului de stat, ce se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului financiar este de 1,7964 lei/litru motorină.

Schema de ajutor de stat se aplică începând cu anul 2015 prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate, care se acordă sub formă de rambursare.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură sunt: producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care exploatează terenuri agricole/deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere; organizaţiile și federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare; organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol.

Sursa: madr.ro

AGRARIA - Târg Internațional pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Zootehnie aniversează anul acesta un sfert de veac - Peste 300 de firme participante sunt aşteptate pentru a participa la expoziţie - Evenimentul va avea loc în perioada 11 – 14 Aprilie 2019, în localitatea Jucu, Județul Cluj, Parc Industrial Tetarom III.

De 25 de ani, AGRARIA devine în fiecare primăvară platforma de comunicare a tendinţelor şi inovaţiilor privind noile tehnologii agricole, fermieri din toată ţara dându-şi întâlnire la Cluj pentru a se informa asupra soluţiilor propuse de specialişti, adaptate în funcţie de specificul zonei și al culturilor.

Oportunitățile de întâlnire, schimbul de informații şi încheierea de noi parteneriate pentru fermierii și specialiştii din agribusiness sunt prezente pe tot parcursul celor 4 zile de eveniment, peste 300 de firme expozante din 10 ţări propunând soluții inovatoare, adaptate agriculturii românești. Astfel, fermierii sunt invitaţi să consulte din timp Catalogul Expozanţilor, afişat pe webiste-ul evenimentului www.agraria-dlg.ro, pentru a cunoaşte şi a-şi stabili lista standurilor pe care doresc să le viziteze. Firmele expozante au pregătit pentru perioada expoziţiei lansări de produse, informări asupra noutăţilor din gama de produse şi servicii, soluţii de finanțare, discount-uri, precum şi oferte avantajoase.

La ediţia aniversară, Comisia Europeană DG AGRI - Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală va fi prezentă cu un stand având ca temă „ De la fermă la consumator, alimente durabile pentru un stil de viaţă sănătos”. Astfel, prin acţiuni de divertisment şi un birou de informare, fermierii şi publicul larg pot descoperi valoarea adăugată a Uniunii Europene, în ceea ce priveşte asigurarea unei cantităţi suficiente de produse alimentare sigure şi de calitate pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene.

Ca în fiecare an, o amplă suprafaţă este alocată prezentărilor în demonstraţii ale furnizorilor de mașini agricole. Fermierii vor avea posibilitatea să participe la demonstrații comentate cu mașini agricole, precum și să își testeze abilitățile în manevrarea tractoarelor - ”Tractor și Tractorist”.

“Digitalizarea fermei zootehnice” reprezintă tema acestei ediţii a salonului Zootehnica Show. Zootehnia mondială, din ce în ce mai conectată  digital, aduce în atenţie posibilităţile de îmbinare optimă a productivităţii cu bunăstarea animalelor şi sustenabilitatea resurselor. Adoptarea digitalizării în sectorul zootehnic românesc reprezintă un subiect important de dezbatere, noile aspecte legate de digitalizare putând aduce valoare adăugată agriculturii româneşti.

"Organizatorul DLG InterMarketing, împreuna cu partenerii din sector, mediul academic şi experţi în agribusiness, vor prezenta fermierilor la AGRARIA 2019 importanţa digitalizării pentru zootehnia românească, exemplificând aceasta în cadrul ZOOTEHNICA Show și a evenimentelor din cadrul secțiunii de forum. Conceptul ZOOTEHNICA Show, introdus încă din 2017 la AGRARIA, a devenit în scurt timp mai mult decat o expozitie, un parteneriat. Fermierii vor putea lua parte la prezentări de animale de rasa, precum şi la dezbateri cu accent pe tehnologie şi inovaţie în zootehnie, plus-valoare prin rasă, sisteme de bonitare la bovine şi ovine. Secţiunile dedicate din cadrul forumului vor analiza conceptele de eficienţă şi eficacitate, în contextul orientării către piaţă" – Raluca Mareș, Director Expoziţii, DLG InterMarketing.

În pavilionul de zootehnie, vor expune şi la această ediţie companii reprezentative de producători, distribuitori și furnizori de tehnologii și instalații pentru creșterea și îngrijirea animalelor de rasă, inginerie genetică, produse de uz veterinar, furaje și nutrețuri combinate.

Fermierii interesaţi de tehnologii moderne pentru sectorul horticol se pot informa la standurile firmelor expozante din domeniu, standurile cu utilaje, echipamente și input-uri pentru horticultură fiind semnalizate distinct.

DLG Club Romania, comunitatea profesioniştilor din agribusiness-ul românesc, premiază la această ediţie fermieri care fac agricultură performantă în Transilvania. DLG Club Romania, lansat în 2018, reprezintă organismul conceput de DLG InterMarketing pentru a aduce plusvaloare fermierilor români, informându-i asupra noilor tendințe și inovații din domeniul agribusiness-ului mondial și care vizează sporirea încrederii lor în șansa României de a obține o agricultură performantă.

Pentru facilitarea accesului vizitatorilor a fost lansată deja procedura de înscriere online, prin care vizitatorii pot sa evite astfel aşteptarea la porțile de intrare. Vizitatorii care doresc să primească pe e-mail Tichetul de acces gratuit, sunt invitați să se înscrie pe website-ul evenimentului www.agraria-dlg.ro.

Ca modalităţi de acces în expoziție vor mai fi valabile: Invitația de vizitare, primită din partea expozanților/ partenerilor/ organizatorului sau bilet de intrare achiziționat la casa de bilete din cadrul expoziției, în valoare de 10 lei/pers./zi. Accesul vizitatorilor în expoziţie este permis de joi până duminică, între orele 10.00-18.00.

Ca în fiecare an, organizatorul DLG InterMarketing pune la dispoziţie gratuit microbuze inscripţionate cu însemnele AGRARIA, în perioada 11-14 aprilie 2019. Acestea circulă cu o frecvenţă de 30 de minute, între orele 9:30 – 16:30 (ultima plecare este la 16:30) şi pot fi preluate de la Stația de plecare IRA (Leroy Merlin) – Str. Aurel Vlaicu nr. 182

AGRARIA beneficiază și în acest an de parteneriatele traditionale cu NHR Agropartners – Partener Oficial, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca – Partener, Agenția Națională pentru Zootehnie ANZ, Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Cluj și Direcția pentru Agricultură a Județului Cluj – Parteneri Tehnici. Cea de-a 25-a ediție este organizată cu sprijinul AgroTransilvaniaCluster, LAPAR, Federația Pro Agro având alături Consiliului Județean Cluj și Primăria Jucu - Parteneri Instituţionali şi Parc Industrial Tetarom III – Partener Logistic.

A treia ediție a ZOOTEHNICA Show are alături ca Partener principal Cargill, precum și Asociația Aberdeen ANGUS, Asociatia Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească de tip Simmental, Cooperativa Agricolă Someș Arieș – Parteneri.

România acordă o atenție deosebită stimulării investițiilor și atragerii de fonduri europene pentru agricultură. Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii, procesatorii, antreprenorii și autoritățile publice locale din România, care și-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambițioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spațiului rural, prin investiții eficiente și rentabile, la standarde europene.

”România gestionează pentru perioada de programare 2014-2020 o alocare din FEADR de 8.1 mld.euro, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană după Italia, Franța, Germania, Polonia și Spania. Din punct de vedere al nivelului plăților efectuate către beneficiarii FEADR, România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană, după Franța și locul 1, dacă ne referim la gradul de absorbție pentru nivelul anului 2019, fiind înregistrată o creștere de 36,2% față de aceeași perioadă a anului 2016”, a declarat Teodora Gabriela Gheniu, secretar de stat în cadrul MADR.

Prin politica de dezvoltare rurală, Uniunea Europeană (UE) își propune să ajute zonele rurale să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul al XXI-lea. Cunoscut ca Pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost îmbunătățit în perioada 2014-2020 printr-o reformă amplă, în urma căreia România a primit o alocare de 8.1 mld. euro din bugetul FEADR, la care se adaugă contribuția națională, în valoare de 1,3 mld. euro. Programul Național de Dezvoltare Rurală din România (PNDR) pentru perioada 2014-2020 se concentrează pe următoarele priorități:

  • Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole,
  • Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri,
  • Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural,
  • Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural,
  • Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat,
  • Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.

Precizăm că, la sfârșitul lunii ianuarie 2019, România era la egalitate cu Cehia și cu Lituania, pe locul 6 din punct de vedere al ratei de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Detalii privind calendarul estimativ de lansare a sesiunilor din PNDR găsiți pe pagina web a MADR: CALENDAR ESTIMATIV.

Încălzirea globală și schimbările climatice, în general, se desfășoară în mod continuu, cu influențe nefaste pentru viața și activitatea oamenilor, dar ritmul acestora poate fi încetinit prin măsurile pe care omenirea trebuie să le ia.

În secolul trecut s-a înregistrat o creștere a temperaturii medii globale cu 0,6°C. Pentru actualul secol se prognozează o încălzire cu 0,1 până la 1,5°C până în anul 2029 și cu 4 până la 5°C până în 2099, în funcție de măsurile care vor fi luate.

În condițiile țării noastre, temperatura medie anuală a crescut de la 8,7°C în 1971 la 9,3°C în perioada 2001-2010.

Nivelul mărilor și oceanelor va crește cu 18-59 cm, reducând suprafața uscatului și, implicit, a suprafețelor agricole.

În asemenea condiții trebuie să se asigure o corectă corelare între măsurile de creștere a producției agricole destinate alimentației cu cerințele de dezvoltare a producției de biocombustibil care să înlocuiască combustibilii fosili și deci să reducă poluarea mediului și protejarea ecosistemelor.

Se întrevede o tranziție către o climă mai caldă, cu valori de temperaturi extreme și agravarea secetei, dar și cu perioade de precipitații abundente care duc la creșterea eroziunii solului, la colmatări de terenuri agricole, la astuparea șanțurilor de scurgere, la inundații și alunecări de teren. Mare atenție trebuie acordată protejării solului de aceste fenomene distructive, solul fiind suportul permanenței vieții pe pământ și cel care produce hrana pentru toate viețuitoarele de pe TERRA.

Contracararea secetei și a fenomenului de deșertificare o reprezintă măsurile de creștere a suprafețelor irigate.

În condițiile țării noastre sunt în curs de reabilitare rețelele de canale astfel încât începând cu anul 2020 să se irige 2 milioane hectare.

Apa devine elementul esențial al dezvoltării durabile a omenirii, resursele de apă dulce fiind destul de limitate (2,5% din volumul total de apă), iar agricultura este cel mai mare consumator (67%), motiv pentru care trebuie îmbunătățite tehnologiile de cultură astfel încât să se realizeze o cât mai bună gestionare a rezervelor de apă.

Sunt necesare tehnologii de cultură flexibile, cu diferite specii, soiuri și hibrizi de plante care valorifică cel mai bine apa, tehnologii care se pot modifica chiar în cursul perioadei de vegetație în funcție de evoluția factorilor meteorologici.

Principalii factori care produc schimbările climatice sunt emanațiile de gaze CO2, metan, amoniac, oxizi de azot ș.a., care blochează energia solară.

Referindu-ne numai la CO2, în 1950 acesta reprezenta 315 p.p.m. (părți per milion), iar în prezent a ajuns la 350 p.p.m. și este în continuă creștere.

Desigur, la volumul total de gaze emanate agricultura participă doar cu 14%, dar și acest procent trebuie redus.

Cum poate agricultura să încetinească ritmul acestor fenomene?

Acad. Cristian Hera, referindu-se la această situație, menționa: „Cercetarea științifică din agricultură trebuie să fie pregătită pentru valorificarea sistemelor actuale de culturi, chiar și pentru modificarea struc­turii culturilor.

Cercetarea științifică va trebui să lucreze la crearea soiurilor și a hibrizilor cu o rezistență deosebită la secetă și arșiță, la boli sau la ger. Iată de ce este absolut necesar să ne schimbăm și principiile legate de activitatea de cercetare în domeniul geneticii și ameliorării plantelor.“

În mod concret, fermierii pot interveni astfel:

  1. Să gestioneze mai bine gunoiul de grajd care este un mare producător de gaze. Platformele de gunoi să fie acoperite, iar gunoiul împrăștiat pe câmp să fie cât mai repede încorporat în sol.
  • O întârziere de 72 ore duce la pierderi de azot de 22-26%, din care jumătate se volatilizează în atmosferă, iar cealaltă jumătate este levigată spre apa freatică.
  • S-a stabilit că 1 kg din gazul metan emanat de platforma de gunoi neacoperită are un efect negativ cât 21 kg de CO2.
  • Animalele rumegătoare (bovine, ovine) emană cea mai mare cantitate de gaze.
  • Pentru producerea a 1 kg de carne se eliberează gaze echivalent cu 17 kg de CO2 și pentru 1 kg de brânză, 15 kg de CO2.
  • O vacă furnizează 6 t de gunoi plus urina care pot produce 600 m3 gaz.
  • Recent, Parlamentul României a elaborat Legea nr. 293/2018 privind controlul emisiilor de amoniac și măsurile necesare.
  1. Atenție la folosirea îngrășămintelor chimice sub formă de uree! Aceasta, la temperatura de peste 15°C, dacă nu a fost încorporată în sol, se descompune în CO2 + NH3 cu pierderi de 30-40%, provocând poluarea mediului.
  2. Sunt necesare restricții și la celelalte îngrășăminte cu azot. Se vor folosi cele cu eliberare treptată, controlată, care conțin inhibitori de nitrificare și care sunt puse treptat la dispoziție plantelor, pe parcurs de 90-120 zile, și nu în 7-10 zile, când plantele nu le pot consuma în totalitate și surplusul se pierde prin volatilizare și levigare.

De asemenea, se recomandă aplicarea îngrășămintelor pe rândul de plante prășitoare, lateral la cele cu rădăcini fasciculate și dedesubt, la cele cu rădăcini pivotante.

  1. Se va acorda o atenție deosebită folosirii îngrășămintelor foliare care stimulează absorbția radiculară, crescând gradul de asimilare a nutrienților din sol cu 20-35%. Se reduce necesarul de îngrășăminte cu 15-25%, sporind nivelul producției cu 15-40%.
  2. Suprafețele arabile se vor menține permanent verzi, pe tot parcursul perioadei cu condiții de vegetație, pentru a proteja solul, pentru a împiedica volatilizarea și levigarea nitraților și pentru asigurarea solului cu materie organică.
  3. Este necesar să se extindă cultura plantelor leguminoase care îmbogățesc solul în azot organic, reducându-se necesarul de îngrășăminte care pot produce poluarea mediului.
  4. Este necesară reducerea folosirii combustibililor fosili care sunt mari producători de gaze. Aceștia pot fi înlocuiți cu biocombustibil realizat prin extinderea culturilor regenerabile de energie. Compania New Holland a realizat un tractor care funcțio­nează cu gaz metan și care reduce emisiile de gaze dăunătoare cu 80%.
  5. Să se extindă zonele împădurite și perdelele forestiere de protecție care au capacitatea ca la 1 ha, în fiecare an, să absoarbă 30-80 t praf, să fixeze 6-10 t carbon și să degaje în atmosferă 10-12 t oxigen, atât de necesar tuturor viețuitoarelor.

Normative mondiale reglementează ca emisiile de CO2 să scadă cu 45% până în 2030 față de nivelul din 2010, iar energia electrică obținută din energii regenerabile să reprezinte 70-85% în 2050, față de 25% în prezent.

Toate acestea sunt necesare pentru menținerea mediului curat și a solului cu o capacitate productivă cât mai mare pentru hrănirea populației în creștere. Dacă în 1850 existau 1,2 miliarde locuitori și s-au dublat într-un secol, ajungând la 2,5 miliarde în 1950, în următorul secol se prevede o populație de 4 ori mai mare, respectiv 9-10 miliarde în 2050.

De aceea trebuie realizate măsurile menționate.

Prof. dr. ing. Vasile Popescu

Ministrul Petre Daea a deschis oficial, în data de 12 martie 2019, conferința referitoare la viitorul fermelor familiale în perspectiva lansării “Deceniului ONU privind Fermele Familiale (2019-2028)”, primul eveniment organizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la București, în contextul Președinției române a Consiliului UE.

Manifestarea a reunit personalități, ambasadori din statele membre ale UE, ambasadori din țările din zona Balcanilor de Vest și din Vecinătatea Estică, experți la nivel înalt din cadrul Comisiei Europene (Javier Alcazar Sirvent – Șef de Unitate), de la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene (Petr Blizkovsky, Director) și din partea FAO (Marcela Villarreal, Director al Diviziei de Parteneriat FAO, Morten Hartvigseg, Manager inițiative regionale pentru fermele de familie și micii agricultori), profesori universitari (Natalija Bogdanov, Profesor la Universitatea din Belgrad, Serbia) și reprezentanți ai fermelor familiale.

Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au participat la eveniment secretarii de stat Daniel Dumitru Botănoiu, Alexandru Valentin Țachianu, Teodora Gabriela Gheniu, Daniel Eugeniu Crunțeanu, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, secretarul general Constantin Ilie Aprodu, precum și directori ai direcțiilor de specialitate din MADR.   

Obiectivul acestei întâlniri a fost facilitarea schimbului de experiențe și bune practici, precum și discuții cu privire la provocările cu care se confruntă fermele familiale din Europa.

În deschiderea discursului său, ministrul Daea a afirmat: ”Salutăm inițiativa FAO privind Deceniul Fermelor de Familie, care își propune să ofere sprijin tehnic guvernelor privind susținerea și schimbul de bune practici, menținerea agriculturii familiale ca prioritate pe agenda internațională”. Totodată, ministrul a declarat că fermierii dețin cunoștințele necesare pentru a transforma sistemele alimentare astfel încât să poată produce hrana necesară tuturor, menținând în același timp biodiversitatea și durabilitatea mediului. Petre Daea a subliniat, de asemenea, faptul că fermierii au nevoie de accesul la știință, tehnologie, inovare pentru ca antreprenoriatul lor să devină de succes și să asigure trecerea de la agricultura de subzistență la producția sustenabilă și valorificare pe piață. În același timp, o atenție deosebită trebuie acordată susținerii accesului femeilor și tinerilor din mediul rural. Citându-l pe directorul general FAO, Graziano da Silva, ministrul Daea a reamintit că “fermele de familie sunt cele care pot păstra cel mai bine tradiția zonelor rurale și pot promova produsele locale”. Datele ONU arată că fermele de familie însumează peste 500 milioane de ferme la nivel mondial. În sectorul pescăresc, 90% din 140 de milioane de persoane implicate la nivel mondial sunt pescarii la scară mică care oferă peste 60% din pește destinat consumului uman direct.

FAO a condus prima discuție în cadrul conferinței, analizând rolul fermelor de familie în dezvoltarea durabilă. Sesiunea a abordat contribuția micilor fermieri în realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a explicat situația generală a fermelor de familie din Europa și Asia Centrală.

Sprijinul acordat micilor fermieri și fermelor familiale este una dintre cele patru priorități regionale ale FAO din Europa și Asia Centrală, în care FAO urmărește îmbunătățirea dezvoltării politicilor, a producției agricole durabile și a mijloacelor de subzistență din mediul rural, reducând în același timp sărăcia rurală.

Principalele puncte comune regăsite în cadrul expunerilor au fost: necesitatea unor politici publice pentru susținerea fermelor de familie, îmbunătățirea incluziunii socio-economice, creșterea cunoștințelor despre fermele de familie, drepturi egale pentru femei, suport acordat fermelor de familie pentru dobândirea unei dezvoltări durabile și pentru crearea de noi locuri de muncă, sprijin acordat fermelor mici pentru a se putea adapta schimbărilor climatice.

În a doua parte a conferinței, directorul general al Autorității de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală a susținut o prezentare în care a făcut cunoscută situația fermelor de familie din România.

Fermele familiale rămân, astfel, cel mai bun mijloc pentru asigurarea viabilității producției alimentare, a gestiunii durabile a resurselor naturale și a biodiversității și conservării unei vieți rurale autentice.

Dezbaterea găzduită de Ministerul Agriculturii este prima manifestare din 2019 pe această temă de interes major pentru sectorul agricol mondial care trebuie să asigure hrană de calitate pentru o populație în creștere.

Sursa: madr.ro

Noua Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene este unul dintre subiectele de maxim interes pentru agricultorii români. În cadrul acestor discuții, o temă care dă dureri de cap, la propriu, marilor fermieri este cea legată de intenția de a plafona subvențiile în cazul exploatațiilor mari. Practic, la ora actuală se vorbește despre limitarea sumelor acordate prin subvenții la maximum 60.000 euro/exploatație. Care ar fi impactul unei astfel de măsuri asupra agriculturii românești l-am rugat să evalueze pe dl prof. dr. Toma Dinu, decanul Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală a USAMV București.

„Dacă umblăm la subvenție, afectăm profitul!“

La ora actuală, subvenția medie primită pentru un hectar de pământ lucrat este de aproximativ 180 de euro. Un calcul simplu ne arată că suprafața maximă a unei ferme vegetale, care nu are și animale ca să primească subvenția întreagă, ar fi de aproximativ 334 ha. Or, în Bărăgan, în Vestul României, ca și în unele zone din Moldova, sunt numeroase exploatațiile cu mult mai mari. De fapt, cea mai mare parte a producției agricole din țara noastră este realizată în ferme care depășesc cu mult 1.000 ha. Toate aceste exploatații riscă să se trezească în situația ca începând din anul 2021 să nu mai primească subvenții la nivelul de până acum. După tendința care se manifestă în acest moment la Bruxelles, fermierii vor primi o subvenție pentru suprafață de cel mult 60.000 euro/exploatație și cheltuielile cu plata lucrătorilor.

La o fermă de 1.000 ha, de exemplu, ar însemna ca, în loc de 180.000 euro, câți primește acum un fermier, să nu mai primească decât 120.000 euro! Adică, cu o treime mai puțin!

„Dacă ne uităm la distribuția în teritoriu a fermelor mari, vom constata că cele mai multe dintre acestea se găsesc în zone sărace. Cu câțiva ani în urmă s-a făcut un studiu la Institutul de Economie Agrară al Academiei Române care induce cumva ideea că zonele ar fi sărace din cauza fermelor mari. Cu tot respectul pentru autorii acestui studiu, eu aș nuanța puțin și aș formula altfel întrebarea: sunt zonele sărace că sunt fermele mari sau sunt fermele mari pentru că sunt zonele sărace? Eu înclin să cred că ultima variantă este cea adevărată și de aceea consider că prezența acestor ferme mari este foarte importantă, iar existența lor este necesară în zonele respective“, afirmă dl Toma Dinu.

Pe de altă parte, conform unui studiu recent realizat în județul Călărași referitor la ferme care totalizează 80.000 ha, practic „spuma“ terenurilor agricole din România, se poate vedea că în majoritatea cazurilor profitul realizat este egal cu subvenția, ba chiar, în multe cazuri, mai mic. „E clar în această situație că, dacă umblăm la subvenție, afectăm profitul!“, subliniază autorul studiului.

„Vor urma probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor!“

„Studiul pe care l-am făcut arată că în ultimii ani fermele s-au capitalizat. Și-au mărit activele cu peste 70%. Asta înseamnă că au făcut investiții, și-au cumpărat mașini, combine și tractoare, și-au construit instalații și depozite, au cumpărat, poate, teren. Pe de altă parte, și activele circulante au crescut. Asta înseamnă că au cheltuit mai mult cu substanțele, cu îngrășămintele, că au cumpărat semințe mai scumpe, etc. Rezultatele se văd în aceea că de cinci – șase ani România este exportator net de cereale și plante oleaginoase. Deci faptul că au avut un sprijin, că au fost lăsați să investească, s-a văzut în activitatea economică. Dacă venim acum și le spunem că din 2021 le reducem subvențiile, lucrul acesta se va reflecta imediat în rezultate“, este de părere decanul FMIEADR.

„Un alt aspect important este că toate aceste ferme au făcut niște investiții pe care însă nu le-au realizat cu bani din buzunar, ci pe credite. Când au făcut aceste investiții, au făcut și o proiecție a rambursării creditelor. În perioada de rambursare intră și cea de după 2021, când subvenția va fi mult diminuată. Impactul asupra cash-flow-ului acestor ferme va fi devastator! Proiecția mea, fără să fi făcut un calcul, este că impactul va fi dezastruos și vor urma probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor!“, mai avertizează Toma Dinu.

„Plafonarea subvențiilor implică ample efecte sociale“

„Un alt efect, la care mulți nu se gândesc în momentul acesta, este efectul social. În primul rând va fi afectat prețul terenurilor, care în cel mai bun caz va stagna. Activitatea în agricultură nemaifiind rentabilă, nu va mai exista interes pentru a cumpăra teren. Pe de altă parte, este foarte probabil să scadă și prețul arendei. Până la acest moment, arenda a fost cumva dependentă de subvenția la hectar. În momentul în care subvenția dispare sau este limitată, de ce aș mai da eu arendă pentru un teren pentru care nu primesc subvenție? De ce aș mai plăti o arendă care astăzi ajunge la 1.000 lei/ha în zonele bune ale României?“, se întreabă, retoric, analistul.

„În această situație, a scăderii prețurilor terenurilor și a valorii arendei, primii afectați vor fi proprietarii de terenuri mici și foarte mici, pe care acum le au date în arendă. Suprafețele acestea vor fi lucrate în continuare, dar probabil fără niciun beneficiu pentru proprietari. Probabil că fermierii vor lucra acele terenuri oferind doar foarte puțin în schimb sau chiar nimic! Vor fi lucrate doar ca să nu rămână părăsite“, mai apreciază domnia sa.

„Eu sper totuși să nu se ajungă până aici. Sper ca la nivel european să se înțeleagă că, cel puțin fermele mari care au primit niște subvenții și care au făcut niște investiții, au nevoie de o perioadă de tranziție, în care să se reorganizeze, să se spargă în societăți mai mici care să poată beneficia de subvenții în continuare“, mai spune profesorul.

Pe de altă parte, domnia sa crede că reorganizarea, prin divizarea în mai multe societăți mai mici, nu este o variantă decât pentru unele exploatații. Însă pentru cele foarte mari, nu este o soluție. „O fermă de zeci de mii de hectare, în câte să o desfaci? Apoi, cum să poți coordona un holding format din câteva zeci de societăți?“, se întreabă analistul.

„Încă o problemă care va apărea este legată de transmisibilitatea afacerii. Mulți dintre fermierii mari ai României sunt oameni în vârstă. La un moment dat, afacerea lor va trebui preluată de cineva. Dacă nu este una rentabilă, cine va dori să o preia?“

În concluzie, pentru viitorii europarlamentari români, una dintre cele mai importante sarcini va fi să explice Bruxelles-ului aceste aspecte. „Părerea mea este că fermierii ar trebui să îi cheme pe europarlamentari în ferme, să le explice toată această situație, astfel încât ei să poată susține cauza mai departe!“, propune prof. dr. Toma Dinu.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 31 ianuarie 2019 inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziționate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2018 (trim. IV al anului 2018).

Cererile se depun la Centrele Județene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,7385 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

  • documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;
  • situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9;
  • copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
  • copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
  • adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
  • adeverință în original de la Direcția pentru agricultură județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

  • copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
  • situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
  • situația privind calculul efectivului rulat / efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
  • copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
  • copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

 Pentru sectorul înbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

  1. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
  2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
  3. situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
  4. copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;
  5. situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;
  6. copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
  7. dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

 

În primele trei săptămâni ale președinției române la Consiliul Uniunii Europene, în ceea ce privește domeniul agriculturii și pescuitului, rezultatele pot fi consemnate după cum urmează:

  • Încheierea cu succes a două teme de interes: trialogurile politice din 22 ianuarie a.c. pentru propunerile de transpunere a recomandărilor privind peștele spadă precum și măsurile din Comisia generală pentru pescuit în Marea Mediterană (GFCM).

De asemenea, în perioada următoare, sub președinția română se vor încheia procedurile, urmând a se publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:

  • Regulamentul de modificare a Reg. (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ce privește anumite norme privind plățile directe și sprijinul pentru dezvoltare rurală pentru anii 2019 și 2020;
  • Directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale;
  • Regulamentul pentru definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și pe eticheta altor produse alimentare și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase.

În intervalul 22-23 ianuarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a prezentat prioritățile și programul pentru următoarele șase luni în comisiile de specialitate ale Parlamentului European (PE). A explicat contextul special în care se va desfășura președinția, respectiv constrângerile impuse de încheierea mandatului Parlamentului European.

Petre Daea a precizat că Politica comună în domeniul pescuitului este deosebit de importantă, atât prin dimensiunea sa internă, care contribuie la gestionarea durabilă a stocurilor halieutice și la promovarea bunăstării și identității culturale a comunităților noastre locale, cât și prin dimensiunea sa externă.

Sursa: madr.ro

Asociația AIDER este deja o prezență constantă și din ce în ce mai prețuită în agricultura românească. Dacă în urmă cu câțiva ani, la înființarea sa, era privită ca un fel de ciudățenie, cu timpul tot mai mulți fermieri au aderat la obiectivele sale. AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. După cum spune chiar statutul asociației, obiectivul este acela de a căuta o cale de a practica o agricultură cu un impact cât mai redus asupra mediului, dar care să fie, totodată, și rentabilă pentru cei care o practică.

Acum, după mai mulți ani de la lansarea conceptului, membrii organizației au dovedit că o astfel de agricultură nu numai că este posibilă, dar și că tot mai mulți fermieri sunt atrași către ea. La sfârșitul anului, AIDER a organizat o întâlnire a membrilor săi, în cadrul căreia au fost prezentate noutățile pe care fermierii membri le-au experimentat în propriile exploatații. Deosebit față de alte întâlniri de asemenea gen a fost modul simplu, colegial, în care fermierii au discutat colegial, prietenește, despre rezultatele lor. De multe ori cu umor, ei și-au prezentat atât reușitele, cât și greșelile, astfel încât membrii asociației să poată prelua ceea ce este bun și să evite erorile.

Experiențe scumpe, experiențe ieftine

„Fiecare an este diferit, iar dvs., fermierii, știți cel mai bine acest lucru, cum se pot schimba previziunile producției în decurs de câteva ore, în funcție de condițiile climatice, de boli și dăunători sau chiar de lucrările efectuate asupra solului. Fiecare an este altfel, mai mult sau mai puțin atipic. Anul acesta este altfel și pentru noi, pentru că vă oferim cinci broșuri dedicate culturilor de rapiță, grâu, floarea-soarelui, porumb și leguminoase“, a precizat președintele asociației, Arnaud Charmetant.

Și, într-adevăr, broșurile au constituit un material documentar prețios pentru fermierii din asociație. Ele constituie sinteze ale modului în care cultivatorii din AIDER au înființat și gestionat culturile și rezultatele obținute. Astfel, fiecare fermier poate avea acces la experiența celorlalți.

Pe lângă rezultatele și tehnologiile aplicate, ca o dovadă a transparenței lor, fermierii au făcut publice și costurile. Așa am aflat că la floarea-soarelui, de exemplu, costurile au variat între 752,04 RON/ha în județul Ialomița și 2.220,69 RON/ha la o fermă din județul Ilfov. În primul caz, s-au folosit doar un minimum de îngrășăminte, ceva erbicide și hibridul LE 25, semănat cu o densitate de 68.000 plante/ha. Producția medie a fermei a fost de 1,348 t/ha, în condițiile unei cantități totale de precipitații de 57litri/m.p., la sfârșitul lunii iulie. În Ilfov, unde costul înființării culturii a fost cel mai mare, s-au aplicat mai multe îngrășăminte, atât uree și sulfat, cât și complexe, erbicide, fungicide și tratamente ale seminței. A fost semănat hibridul Sumiko, cu o densitate de 70.000 plante/ha. Producția medie pe fermă s-a ridicat la 2,6 t/ha, dar pe unele sole a urcat până la 3,4 t/ha. În Brăila, cu un cost de 1513,47 lei/ha, a fost obținută o producție medie de 3,7 t/ha.

Acestea sunt doar trei extreme, dar broșura cuprinde mult mai multe exemple. La fel de multe sunt prezentate și referitor la celelalte culturi deja amintite.

Culturi de nișă și soluții noi

Acest an agricol a însemnat pentru AIDER și inițierea a două noi proiecte de testare în câmp, patru platforme pentru proiectul de cercetare aplicată asupra dăunătorului Tanymecus dilaticollis și nouă platforme de testare integrată în cadrul proiectului european Diver IMPACTS care vizează includerea leguminoaselor în asolament.

Unul dintre cele mai interesante domenii prezentate a fost acela al culturilor de leguminoase. Membrii AIDER au prezentat rezultatele pe care le-au obținut cu o serie de culturi de nișă. Între acestea, de un interes deosebit s-au bucurat cele de năut, linte, mazăre, lucernă. La fel de interesantă a fost și experiența unui fermier de lângă Timișoara, care a realizat o cultură de grâu intercalat cu soia și sorg. Rezultatele au fost deosebite, căci eficiența culturii a crescut. Asupra acestei teme vom reveni, după cum vom reveni și asupra experienței unui alt fermier, care, pentru a oferi un suport fasolei, a semănat-o împreună cu camelină. Rezultatele, spune el, l-au convins ca de-acum înainte să folosească constant această tehnologie.

O fermă integrată cu mure, bere și peleți

peleti

Cum altfel se putea încheia mai frumos o astfel de întâlnire decât în vizită la o fermă a unui membru al asociației? Participanții la întrunire au fost invitați să viziteze o exploatație din apropierea Bucureștiului, care poate servi în orice manual drept un exemplu de afacere integrată.

La bază este o fermă de cultură mare. Principalele produse sunt, ca peste tot în zonă, grâul, orzul, floarea-soarelui, rapița și porumbul. La acestea se mai adaugă, însă, și năutul, ceva mure și, pentru plăcerea proprietarilor, vița-de-vie. Numai că gândirea creativă a proprietarilor a fost folosită la maximum. Așa se face că în fermă a apărut și o instalație de producere a peleților. Acolo paiele sunt prelucrate în vederea valorificării. O parte dintre peleții obținuți sunt utilizați în instalația proprie de uscare a porumbului. „Este o instalație gândită aici, care permite să uscăm 10 tone de porumb pe oră. Pierderea este de opt procente de umiditate, cu un consum de 92 kg peleți, care costă 11 euro“, ne-a povestit proprietarul instalației.

Tot în fermă se găsește și o instalație de producție de bere, care poate prelucra și îmbutelia în jur de 100 de litri/zi. Evident că pentru oaspeți a fost un bun prilej de a afla lucruri noi și de a prelua idei utile.

„Vă suntem recunoscători dvs. Și tuturor companiilor partenere care sprijină proiectele asociației și așteptăm opiniile dvs. Ne reconfirmăm angajamentul în fața membrilor AIDER de a-i sprijini în toate proiectele dedicate agriculturii durabile“, a mai subliniat președintele asociației.

Alexandru GRIGORIEV

Trigon Dairy Farming este cel mai mare producător de lapte din Estonia și printre cei mai importanți din Europa. Managerul fermelor, Margus Muld, a fost numit în 2017 Fermierul Anului în Estonia. La început de noiembrie a fost prezent în România și am profitat de șansa de a-l cunoaște pentru a-i lua un scurt interviu.

Trei ferme cu mai mulți investitori

– Dle Muld, vă rog să faceți o scurtă descriere a fermelor Trigon Dairy.

– Trigon Capital a fost înființată în 1994 și a devenit un lider în investițiile directe în sectorul baltic, precum și în consultanța financiară corporativă. Unul dintre domeniile către care Trigon și-a concentrat eforturile este și agricultura, mai exact sectorul de producere a laptelui. Avem trei ferme cu aproximativ 3.500 de vaci în regiuni diferite ale Estoniei și aproximativ 800 ha de teren. Jumătate din această suprafață ne aparține, restul este luat în arendă. Cultivăm cereale pe o suprafață de 205 ha, iar restul este pășune. Practic, suntem constituiți ca o companie de investiții. Nu există un singur proprietar, ci mai mulți investitori. Am sperat să obținem astfel niște bani și până acum am reușit. Am reușit în acești 12 ani să aducem profit proprietarilor fermelor și cred că lucrurile merg foarte bine în compania noastră. Este o afacere profitabilă.

Probleme la indigo în toată lumea

– Agricultura este un sector dinamic cu foarte multe provocări. Ce se întâmplă la nivel mondial, ce impedimente întâlnesc fermierii?

– Cred că problemele fermierilor, din România și din întreaga Uniune Europeană, sunt același. Vă pot da două exemple, și anume restricțiile de mediu, legea este din ce în ce mai aspră în acest sens, și lipsa personalului din agricultură. Nu există suficienți angajați care să își dorească să muncească într-o fermă. Aceasta este principala noastră problemă în Europa și în întreaga lume. Cred că problemele fermierilor sunt aceleași peste tot. Fermele mici de familie sunt scoase din competiție, prețul laptelui este destul de mic și în contextul acesta nu poți să supraviețuiești. Toate fermele, în special cele vegetale, devin din ce în ce mai mari. Cred că în viitor în Estonia dimensiunea minimă a unei ferme de lapte va fi de minimum 400 de capete. Pentru fermele vegetale cred că suprafața minimă pe care trebuie să o ai este de 700-800 de hectare. Altfel nu reușești să obții profit. În prezent, media animalelor dintr-o fermă este de 200-300 de vaci, dar dimensiunea fermelor este într-o creștere rapidă. Cert este că trebuie să produci din ce în ce mai mult, să cumperi utilaje agricole și pământ. Pentru a face toate aceste investiții ai nevoie de bani. Agricultura în Estonia se schimbă, ca de altfel în toată lumea.

Dacă ai pământul tău, ești independent

– Fermierii români au avut această șansă extraordinară de a vă cunoaște personal și de a afla din experiența dvs. Ce sfaturi aveți pentru ei?

– Cred că toți fermierii trebuie să privească către viitor. Este foarte bine să ai propriul tău pământ, pentru că astfel ești independent. În contextul acesta poți face aproape orice dorești. Prețul pământului a crescut foarte mult în ultimul timp și, având teren în proprietate, ești în siguranță. Este un avantaj și dacă vrei să iei un împrumut bancar pentru că valoarea pământului este în continuă creștere și atunci ai niște certitudini.

Cred că cea mai mare provocare a viitorului este legată de hrana animalelor și de consumul de apă. De asemenea, este foarte important să fim atenți la cum folosim îngrășămintele și produsele pentru protecția plantelor. Trebuie să ne asigurăm că lumea aceasta va supraviețui pentru copiii și nepoții noștri.

Odată cu intrarea Estoniei în Uniunea Europeană în 2004, sectorul de producere a laptelui s-a dezvoltat și modernizat. În 2004 media randamentului de lapte produs era de 5.600 litri pe cap de vacă într-un an, iar în 2015 s-a ajuns la 8.600 litri. Este o creștere care nu s-a mai produs în alte țări din Uniunea Europeană, deși s-au înregistrat progrese importante. Potrivit dairyglobal.net, în 2017 fermele estoniene de lapte au produs în jur de 714.000 de tone de lapte, adică 2.000 de tone pe zi, iar 25% din producție a fost exportată în mare parte către țările vecine.

Laura ZMARANDA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti