O serie de evenimente, dezvoltate în parteneriat cu Financial Times Live, au drept obiectiv furnizarea de recomandări practice pentru factorii de decizie din sfera agriculturii și a producției alimentare sustenabile.

Corteva Agriscience a confirmat noile sale angajamente privind sustenabilitatea și R&D. Compania se angajează ca, până în 2025, fiecare soluție nouă din oferta sa să îndeplinească criteriile de sustenabilitate. În plus, compania alocă peste 1,3 miliarde USD sferei R&D, în 2023, și crește acest tip de investiții cu opt procente din vânzările nete anuale, până în 2025.

Acest anunț a fost catalizatorul pentru lansarea unei noi serii de evenimente, începând cu septembrie 2023, în parteneriat cu Financial Times Live. Seria de evenimente „Growing for Good“ va explora idei practice și de actualitate în ceea ce privește asigurarea unui viitor sustenabil și prosper pentru agricultura europeană. 

Seria „Growing for Good“ va avea în program discuții la nivel înalt și oportunități de schimb de cunoștințe pentru industria alimentară superioară, liderii inovatori din sectorul agricol și alte părți interesate. Temele discuțiilor vor include modul de promovare a transformării agriculturii, aspect subliniat în Pactul verde european, luând, totodată, în considerare nevoile întregului lanț alimentar.

Teresa Babuscio, Șeful Departamentului pentru afaceri guvernamentale și industriale EMEA la Corteva Agriscience, a declarat:

„Progresul în evoluția către zero emisii necesită politici care iau în considerare nevoile și provocările eterogene cu care se confruntă diverși membri, de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente. Doar prin implicarea și colaborarea cu colegii noștri putem explora aceste idei și prezenta soluții inovatoare și incluzive, cu scopul de a promova transformarea sustenabilă în agricultură. Obiectivul nostru principal este facilitarea înțelegerii și, ulterior, promovarea unor soluții pe care să le dezvoltăm împreună.“

Prin inițiativa „Growing for Good“, Corteva Agriscience urmărește să valorifice înțelepciunea colectivă, experiențele și spiritul inovator ale comunității agricole și produselor alimentare și să ofere factorilor decizionali recomandări concrete privind nevoia de a susține transformarea sustenabilă.

Această serie cuprinde patru evenimente circulare, care se întrepătrund, pentru a adresa pilonii-cheie ai Pactului verde și ai strategiei „de la fermă, la consumator“, din perspectiva industriei alimentare, a comerțului cu produse agricole și a fermierilor. Acestea vor fi urmate de o ceremonie de închidere, în care concluziile evenimentelor vor fi folosite pentru a dezvolta recomandări tangibile și practice pentru factorii de decizie.

Am primit pe adresa redacției o scrisoare care m-a impresionat atât prin stilul relatării, cât și prin prisma poveștii în sine. O publicăm mai jos fără niciun fel de modificare. (B.P.)

Asistăm neputincioși la drame care se scriu sub ochii noștri. Din ce în ce mai mulți tineri din familii cu statut financiar foarte bun aleg să cadă victime ale consumului de droguri sau alcool și produc adevărate catastrofe cu vieți răpuse și multă suferință în urma lor.

Există însă și povești pozitive despre voință și putere, povești incredibile de viață ce se scriu în jurul nostru, fără însă să ajungem să le cunoaștem vreodată pe unele dintre ele.

Într-o societate în care tinerii pun astăzi accent pe valori fără fundament, mai întâlnim și tineri care ne uimesc, care dau peste cap statisticile și care pot fi exemple de viață nu doar pentru alți tineri, ci și pentru adulții care deseori se lovesc de provocările vieții.

A rămas repetent în clasa I, dar ce a urmat i-a surprins pe toți! Povestea de viață a lui Marcel Mustafa, una dintre acele povești care ne poate motiva când ne este greu, îl are ca protagonist pe un tânăr din satul Zăvoaia, din județul Brăila, care ne demonstrează că, atunci când îți dorești ceva cu adevărat, nimic nu poate sta în calea ta, nici măcar lipsa banilor sau a condițiilor.

Singurul care a mers la școală dintr-o familie cu 6 frați

„Numele meu este Mustafa Marcel, am 22 de ani și tocmai am absolvit Liceul Tehnologic «Panait Istrati» din Brăila. Provin dintr-o familie numeroasă, cu 6 copii. Niciunul dintre membrii familiei mele nu are studii și niciun loc de muncă permanent, lucrează cu ziua prin sat și astfel își câștigă existența“ – își începe povestea de viață Marcel, tânărul care și-a impresionat profesorii și colegii prin rezultatele obținute la examenul de bacalaureat, unde a reușit o performanță uimitoare.

Când avea 7 ani, l-a vizitat acasă o învățătoare care mergea din poartă în poartă să convingă părinții să-și înscrie copiii la școală. Cu greu, cedând mai mult insistenței copilului care își dorea la școală, părinții acestuia au fost de acord să îl înscrie în clasa I. Dificultățile financiare ale familiei, precum și cheltuielile necesare pentru a-i asigura copilului cele necesare au condus la retragerea acestuia de la școală după doar două luni, reușind însă în anul următor să îl înscrie iar. „Dacă pentru alți copii era importantă marca ghiozdanului primit de la părinți, pentru mine primul ghiozdan a fost o sacoșă de rafie. Am mers ceva timp cu ea la școală, până când mi-au cumpărat părinții primul ghiozdan, făcându-mă cel mai fericit copil din lume“, a povestit Marcel.

Învățătoarea, a doua mamă

În clasa întâi, pentru că trebuia sa meargă cu familia la muncile câmpului, a înregistrat absențe care au condus la repetenție. Această situație avea să fie însă în favoarea lui, fiind preluat de către învățătoarea care avea să îi fie a doua mamă. „Doamna Dan Săndica-Ionica, învățătoarea mea, a fost îngerul meu păzitor în școala primară. Dânsa m-a învățat să scriu și, nu în ultimul rând, mi-a cumpărat rechizite din banii ei. Această persoană minunată mi-a călăuzit primii pași, mi-a oferit consiliere psihologică și mi-a fost mentor în cei 4 ani. Când acasă părinții mei se certau din cauza neajunsurilor, pentru mine era îngrozitor. Singurul loc de refugiu în acele momente grele era școala“, ne-a relatat tânărul Marcel.

Ziua la muncă, seara la studiu

După terminarea ciclului gimnazial, pentru a se întreține și a-și ajuta familia a fost nevoit să se mute la oraș și să urmeze cursurile unei școli profesionale (învățământ dual). Însă pentru că-și dorea mai mult de la viață, s-a înscris la liceul seral, fiind nevoit să lucreze pentru a se întreține.

Ziua lucra, iar seara învăța până târziu în noapte, încercând să descifreze singur rezolvările problemelor de matematică. Operele literare erau cele care îl relaxau și îl ajutau să viseze la o viață mai bună. Nu se ducea niciodată la culcare fără să-și citească obiectivele personale pe care și le-a propus ca motivație. În fiecare seară îngenunchea în fața icoanei, se ruga și mulțumea lui Dumnezeu.

În clasa a XI-a era fascinat de mentorii din mediul online, și-și cheltuia puținii bani pe care îi câștiga pe cărți de dezvoltare personală. După cei trei ani de liceu la seral, Marcel a susținut luna trecută examenul de Bacalaureat, obținând media 9,01 prin propriile forțe, fără nicio oră de meditații, ci doar prin studiu individual.

Iubește agricultura și conexiunea cu pământul

Marcel a fost admis al treilea și este proaspăt student la Facultatea Ingineria și Managementul Afacerilor Agricole din cadrul USAMV București și își dorește să urmeze o carieră în acest domeniu. „Am ales Facultatea de Management în domeniul agricol deoarece de mic copil mi-au plăcut conexiunea cu natura, senzația aceea de libertate deplină atunci când ești înconjurat de frumusețea creației Domnului, aerul proaspăt pe care-l respiri după ce ară tractorul, culesul roadelor muncii tale și, nu în ultimul rând, contribuția pe care o voi aduce societății prin agricultură. Să nu uităm că, indiferent de criza prin care trecem sau de război, avem și vom avea nevoie de hrană“, a declarat tânărul despre motivația pentru care a ales această facultate. De asemenea, își dorește un job pe perioada facultății cu program flexibil, pentru că nu vrea să neglijeze studiul.

De la repetenție la premiul I

A reușit în fiecare an de școală să-și surprindă profesorii și părinții: dacă în clasa I a repetat anul, și-a luat revanșa în următorii ani, ajungând primul din clasă, primind și bursă socială, bani care îi folosea pentru cumpărarea rechizitelor și a hainelor pentru școală.

Aurel ȘERBAN

În perioada 25 – 29 octombrie, ROMEXPO, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României, organizează INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 – cel mai important concept de networking agricol și alimentar din România.

Târgul internațional de produse și echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii și zootehniei se desfășoară în pavilionul B1 și pe platformele exterioare ale Centrului Expozițional, iar Târgul internațional pentru industria alimentară are loc în pavilionul B2.

Peste 400 de companii din sectorul agricol și alimentar sunt înscrise până la această dată, suprafața expozițională ocupată la interior și exterior fiind de peste 28.000 mp. INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 înregistrează un grad de internaționalizare de 35%.

#INDAGRA2023 aduce în prim plan tehnologiile viitorului din sectorul agricol și inovațiile din horticultură, viticultură și zootehnie, și este dedicată atât companiilor de profil din România, cât și celor din străinătate. La târg sunt așteptați antreprenori, fermieri, ingineri agricoli, producători și importatori din domeniul agricol, studenți la facultăți cu profil agricol și agroalimentar, precum și publicul larg.

#INDAGRAFOOD2023 promovează practicile responsabile de producție, echipamentele și tehnologiile care accelerează transformarea digitală a industriei, precum și soluțiile ecologice cu impact redus asupra mediului. Manifestarea se adresează producătorilor, distribuitorilor și importatorilor de echipamente și tehnologii pentru industria cărnii, dar și reprezentanților domeniului panificației, industrializării legumelor și fructelor, prelucrării peștelui și laptelui.

„INDAGRA promovează practicile agricole durabile care respectă mediul înconjurător, tehnologiile moderne care ajută fermierii să-și gestioneze eficient resursele și să optimizeze activitatea agricolă, iar INDAGRA FOOD impulsionează  dialogul și cooperarea dintre cei implicați în procesul de producție, distribuție și procesare a alimentelor și instituțiile cu rol de decizie, specialiștii renumiți din acest sector. Le mulțumim tuturor celor care participă la INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 și îi îndemnăm pe cei care nu și-au anunțat încă intenția, să ne contacteze, pentru că am pregătit cele mai avantajoase pachete de participare. De asemenea, le reamintim că prezența la astfel de evenimente reprezintă o formă excelentă de promovare și de comunicare directă cu potențialii clienți, pot realiza conexiuni strategice și chiar au ocazia să facă schimb de know-how cu persoane influente din industrie”, transmite Oana Netbai, PR ROMEXPO.

www.indagra.ro

www.indagra-food.ro

Program de vizitare:

25 - 28.10.2023, în intervalul orar 09:00 - 18:00

29.10.2023, în intervalul orar 09:00 - 16:00.

Bilet de intrare: 10 lei

Fiecare zonă agricolă are un anumit potențial de producție care poate fi valorificat printr-o tehnologie de cultivare superioară.

În mod corespunzător acestui potențial trebuie aleasă genetica ce poate asigura maximum de producție în zona respectivă.

Soiurile (hibrizii) cu potențial superior de producție pretind condiții corespunzătoare (superioare) pentru valorificare.

În condiții mai puțin favorabile se obțin rezultate mai bune cu nutrienți mai puțin evoluați genetic. De aceea, fiecare fermier, în funcție de zona în care lucrează și de nivelul tehnologiei de cultivare preconizat, este indicat să aleagă genetica ce asigură cele mai bune rezultate în condițiile respective. Aceasta se poate face pe baza cunoașterii soiurilor (hibrizilor) care s-au comportat cel mai bine în loturile demonstrative din zona sa și a recomandărilor specialiștilor din cercetare.

Făcând o retrospectivă sumară asupra evoluției nivelului geneticii și a tehnologiei de cultivare a plantelor agricole în ultimul secol, se constată că:

Porumbul, care ocupă cea mai mare suprafață în țara noastră, în anii ’30 realiza producții medii de 1.055 kg/ha, ajungând la 4.259 kg/ha în 2011 și la 5.854 kg/ha în 2017. Dar s-au obținut și producții de 14.000-15.000 kg/ha, chiar 19.000 kg/ha la neirigat și peste 20.000 kg/ha la irigat în Insula Mare a Brăilei.

Însă potențialul de producție a hibrizilor de porumb este mult mai mare, sunt Hibrizi Pioneer cu 30.000 kg/ha, iar în SUA s-au anunțat producții de peste 35.000 kg/ha.

La grâu, față de 1.310 kg/ha obținute în anii ’30, s-a ajuns la 3.665 kg/ha în 2011 și la 4.836 kg/ha în 2017. Sunt menționate și producții record de 9.700 kg/ha și chiar 10.000-11.000 kg/ha în județele Mehedinți și Bihor la unele unități.

La orz se obțineau 724 kg/ha în anii ’30 și s-a ajuns la 4.942 kg/ha în 2011, iar în ultimul timp s-au anunțat 12.500 kg/ha obținute la Diosig – Bihor. La floarea-soarelui producția în anii ’30 era de 673 kg/ha, ca în 2017 să se ajungă la 2.725 kg/ha, dar s-au anunțat și producții de 5.100 kg/ha și peste 5.400 kg/ha la Osmancea-Constanța.

La rapița de toamnă, care s-a extins mult în cultură după 1990, de la producții de 1.500-2.000 kg/ha s-a ajuns la producții duble și triple cu noile soiuri și hibrizi. Astfel, la Urlați – Prahova s-au obținut 5.700 kg/ha, iar la Lișcoteanca – Brăila 6.560 kg/ha.

Mazărea este cultura care s-a extins cel mai mult dintre leguminoasele pentru boabe; de la producții de 2.000-3.000 kg/ha s-a ajuns la producții de peste 5.000-6.000 kg/ha. La Urlați – Prahova s-au obținut 7.000 kg/ha.

Soia, fiind mai pretențioasă, cu cerințe mai mari față de apă, este indicată în perimetrele irigate, unde a realizat 5.000-6.000 kg/ha Compania Corteva menționează că în SUA s-au obținut peste 11.000 kg/ha.

O situație aparte prezintă sfecla de zahăr. Față de suprafața de 250.000 - 280.000 ha, cât se cultivau înainte de 1989 și se prelucrau în cele 33 de fabrici amplasate în apropierea zonelor de cultură și care asigurau necesarul de zahăr al României chiar cu unele disponibilități pentru export, s-a ajuns ca, după aderarea la UE, să primim o cotă de zahăr care satisfăcea cam 20% din necesarul țării.

Între timp, fabricile s-au privatizat, au fost cumpărate de străini și, pentru că nu mai aveau ce prelucra, majoritatea s-au închis.

Se mai cultivau 25.000-30.000 ha, adică de zece ori mai puțin, care se prelucrau în 4-5 fabrici. După ce s-a ridicat cota de zahăr impusă se puteau cultiva suprafețe mai mari, dar nu mai erau fabrici de zahăr.

Fabrici bune ca cele din Oradea, Luduș, Bod s.a., amplasate în zone foarte favorabile sfeclei de zahăr, aparținând străinilor, s-au închis în ultimul timp. Cultivatorii de sfeclă de zahăr au încercat să le cumpere pentru a menține cultura, dar au fost refuzați. Asta s-a urmărit, de fapt, România să devină piață de desfacere a zahărului.

În ultimul an s-a mai cultivat sfeclă de zahăr pe cca 8.000 ha, care se prelucrează în fabrica de la Roman.

România are zone foarte favorabile pentru sfecla de zahăr și cultivatori pricepuți. Numai în zona fabricii Bod pe 6.000 ha s-au obținut 75 t/ha, iar la Institutul Agronomic Iași s-au obținut 90 t/ha.

Cele de mai sus au menirea de a orienta fermierii să aleagă cu mult discernământ soiurile (hibrizi) și să aplice tehnologii care să asigure maximum de eficiență.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Tehnologiile de vârf din industrie, cum ar fi alternativele la îngrășămintele sintetice, culturile de acoperire specializate și instrumentele pentru stocarea carbonului în sol, creează un potențial de creștere și permit creșterea productivității, conservând în același timp solul și contribuind la reducerea impactului agriculturii asupra mediului.

„Noi definim agricultura regenerativă ca fiind creșterea producției de alimente, a veniturilor agricole și a rezilienței în contextul schimbărilor climatice, în timp ce reînnoim natura. Portofoliul nostru cu inovații viitoare are în centru agricultura regenerativă, iar noi vom explora noi oportunități de piață pentru a permite în continuare fermierilor să combine productivitatea, profitabilitatea și beneficiile sustenabilității“, a declarat Rodrigo Santos, președintele diviziei Crop Science a unei renumite companii internaționale în cadrul unui Forum Mondial dedicat agriculturii.

La ferma din viitor, terabytes de date obținute de pe câmp, precum și tonele de dioxid de carbon captate vor fi la fel de importante pentru fermier ca și randamentul pe care îl produce fiecare câmp.

Semințele special proiectate și tehnologia de ameliorare de ultimă generație

Cu ajutorul bibliotecii de germoplasmă, unele companii pot face progrese cu tehnologiile de ameliorare existente, dezvoltând în același timp următoarea generație de instrumente, cum ar fi editarea genelor, pentru a crea semințe special proiectate pentru fermieri în culturi precum porumbul, soia, bumbacul și legumele. Programul de ameliorare de precizie contribuie atât la îmbunătățirea randamentului, cât și a eficienței pentru fermieri, utilizând tehnologia IA pentru a dezvolta semințele potrivite pentru condițiile potrivite. În plus, companiile hibridizează culturile de bază, precum orezul și grâul, pentru a le îmbunătăți productivitatea și durabilitatea. Orezul cu însămânțare directă are potențialul de a transforma producția de orez, reducând în mod semnificativ consumul de apă și crescând în același timp randamentul. Testele inițiale sunt în curs de desfășurare în India.

Prima generație de porumb de talie redusă care a fost lansată pe piață a fost dezvoltată prin ameliorarea plantelor, iar următoarea generație, așteptată la mijlocul sau la sfârșitul acestui deceniu, a fost creată cu ajutorul biotehnologiei plantelor și va extinde aria de acoperire la mai mulți hibrizi și hectare. Datorită expertizei în domeniul tehnologiei de optimizare a proteinelor, al tehnologiei RNAi și al biotehnologiei, companiile internaționale sunt capabile să combine noile tehnologii de trăsături genetice, cum ar fi porumbul de talie redusă, cu trăsături actuale și de generație următoare pentru controlul insectelor, cum ar fi cea de-a treia generație de trăsături de combatere a viermelui rădăcinilor de porumb, pentru a permite fermierilor să beneficieze de avantajele controlului insectelor și al buruienilor la acest produs de talie mai mică. Alte exemple de valorificare sunt soiurile de soia cu toleranță la insecte și erbicide, cu multiple moduri de acțiune pentru Brazilia, care sunt esențiale pentru a gestiona provocările legate de rezistența la dăunători și buruieni, tipice unui mediu tropical.

Molecule mici durabile

Se așteaptă ca noile abordări în domeniul protecției culturilor să modeleze industria în viitor. Acestea includ dezvoltarea unui erbicid cu un mod de acțiune complet nou pentru controlul buruienilor pe suprafețe mari, primul din industrie în peste trei decenii. Această moleculă a demonstrat în cercetare un control eficient al principalelor graminee rezistente și se așteaptă să fie comercializată spre sfârșitul acestui deceniu. Alte exemple includ un nou fungicid cu spectru larg de acțiune pentru cereale, porumb, fructe și legume, cu potențial de succes, aflat în faza de cercetare 3, și un nou fungicid cu spectru larg de acțiune pentru horticultură, aflat în faza de cercetare 2, cu posibilități de extindere la cereale și rapiță. Inteligența artificială ajută la conceperea următoarei generații de protecție a culturilor, punând în centrul atenției sustenabilitatea și reducerea impactului asupra mediului. Noile produse le vor permite fermierilor să adapteze și să direcționeze utilizarea în moduri specifice, de exemplu prin utilizarea tehnologiei PROTAC, care este în curs de dezvoltare împreună cu Oerth Bio și care este concepută pentru a interacționa doar cu o singură proteină țintă și pentru a proteja organismele benefice.

Motoarele de inovare ale companiei vor impulsiona evoluția agriculturii prin echiparea fermierilor cu instrumentele, tehnologiile și opțiunile de care au nevoie pentru viitorul agriculturii regenerative. Semințele ameliorate cu precizie vor oferi o accelerare semnificativă pentru creșterea genetică a potențialului de producție și vor fi protejate de trăsături revoluționare care vor permite ca sistemele de lucrări ale solului fără arătură să îmbunătățească sănătatea solului. În combinație cu moleculele mici inovatoare și soluțiile biologice care pot proteja biodiversitatea și oferi soluții cu conținut redus sau fără reziduuri, precum și cu îmbunătățirile verificate ale solului prin intermediul instrumentelor și tehnologiilor digitale, va modela viitorul agriculturii regenerative.

Fertilitatea culturilor și descoperirile biologice

Tehnologiile de fixare a azotului pe bază biologică pot ajuta fermierii să cultive mai mult cu mai puțin, reducând emisiile și costurile pentru fermieri în cazul unor culturi precum porumbul și grâul. Potențialele beneficii pentru biodiversitate și sănătatea solului, ca urmare a reducerii utilizării azotului , sunt semnificative.

Anca LĂPUȘNEANU

Departamentul Agriculturii din SUA se află într-o poziție incomodă de a supraveghea standardele „ecologice“, fără a-și face iluzii cu privire la ceea ce înseamnă denumirea. „Permiteți-mi să fiu clar cu privire la un lucru, eticheta organică este un instrument de marketing. Nu este o declarație despre siguranța alimentelor. Nici «organic» nu este o judecată de valoare despre nutriție sau calitate“, a spus secretarul american al Agriculturii Dan Glickman.

Cu toate acestea, din propriile cercetări ale USDA, consumatorii cumpără produse organice la prețuri mai mari, deoarece cred în mod eronat că sunt mai sigure și/sau mai hrănitoare.

Agricultura „organică“ interzice plantele modificate cu tehnici moleculare, deși IG este un continuum fără întreruperi de tehnici care au fost folosite de-a lungul mileniilor. Acestea includ (printre altele) hibridizarea, mutageneza, variația somaclonală, hibridizarea încrucișată largă (mișcarea genelor de-a lungul „barierelor naturale de reproducere“), ADN-ul recombinant („splicingul genelor“) și acum editarea genelor. Distincția principală dintre ultimele două și celelalte este că sunt mult mai precise și previzibile decât tehnicile anterioare, care introduc adesea mutații în afara țintelor propuse.

De la apariția în anii 1970 a tehnologiei ADN recombinant, care permite ca segmentele de ADN să fie mutate mai ușor și mai precis de la un organism la altul, tehnicile moleculare de IG au devenit din ce în ce mai sofisticate, precise și previzibile. Această evoluție a culminat acum cu cele mai recente descoperiri, sistemul CRISPR-Cas9 și variațiile sale. Această tehnologie poate găsi o secvență specifică de ADN în interiorul unei celule și apoi o poate modifica cu precizie. CRISPR poate fi folosit și pentru a activa sau dezactiva genele fără a le modifica secvența.

Un articol publicat în aprilie 2023 de un grup de cercetători germani ilustrează modul în care abordările de reglementare pot deveni blocate atunci când renunță la fundamentele științei, în special, atunci când ignoră faptul că, există un continuum fără întreruperi între tehnicile vechi și cele noi de modificarea genetică. În schimb, au fost prinși în distincții și etichete fără sens, cum ar fi „noile tehnici genomice“ (NGT) și „organisme modificate genetic“ (OMG), apoi au propus abordări arbitrare, fără sens, pentru a le reglementa.

Noile tehnici genomice (NTG) permit dezvoltarea de noi genotipuri și trăsături în moduri și cu rezultate diferite în comparație cu metodele IG anterioare sau cu reproducerea convențională (inclusiv mutageneza nețintită). Reglementarea UE privind OMG-urile necesită o evaluare a efectelor directe și indirecte ale acestora, care pot fi imediate, întârziate sau cumulative. Astfel de efecte pot rezulta, de asemenea, din interacțiunile organismelor NTG prezente simultan într-un mediu receptiv comun sau pot apărea dintr-o combinație a trăsăturilor lor. Această revizuire elaborează astfel de potențiale interacțiuni pe baza unei analize a literaturii de specialitate și a scenariilor argumentate pentru a identifica posibile căi de a face rău.

Organismele NTG ar putea fi introduse în mediu și în lanțurile trofice pe scară largă, implicând multe trăsături, într-o gamă largă de specii și în perioade scurte de timp. În mod inevitabil, acest lucru ar crește probabilitatea ca efecte directe sau indirecte să apară prin interacțiuni între organismele NTG care sunt, de exemplu, prezente simultan într-un mediu comun.

Dacă organisme modificate genetic derivate din NTG sunt eliberate în mediu, impactul lor potențial negativ trebuie redus la minimum. În plus, introducerea evaluării prospective a tehnologiei ar putea oferi un instrument pentru managerul de risc pentru a controla amploarea eliberărilor de organisme NTG.

Analiza riscului fiecărei încercări pe teren a unei noi variante ar trebui să ia în considerare posibila interacțiune a acestuia cu fiecare organism existent, de la bacterii și viruși la copaci, păsări migratoare și animale, inclusiv oameni. În termeni matematici, ar trebui să se ia în considerare riscurile posibile ale N factori luați unul la puterea N la un moment dat. Aceasta ilustrează absurditatea „principiului precauției“ european – că orice și totul este periculos până la proba contrarie – dus la extrem.

Dacă o astfel de disfuncție birocratică se răspândește în țările în curs de dezvoltare, poate duce la distrugerea economiilor și chiar la insecuritate alimentară și instabilitate politică. Exemplul catastrofal recent din Sri Lanka vorbește despre mizeria care poate rezulta din abandonarea științei și a bunului simț. Odată cu impunerea noii politici „Sri Lanka verde“ impusă națiunii în 2021, țara s-a convertit complet la agricultura ecologică și a interzis importul de îngrășăminte sintetice și alte inputuri chimice, inclusiv pesticide și erbicide. Ca urmare, producția agricolă a scăzut și sărăcia rurală a crescut. Rezultatele au fost daune aduse economiei, foamete răspândită și revolte care au dus la fuga președintelui din țară, totul ca urmare a unei politici neinformate, viciate, bazate pe dorințe în loc de știință.

Mexicul a fost în pragul unor politici similare, deși mai puțin extinse. Un decret prezidențial privind „porumbul MG“ din 2020 îl interzice în aluat sau tortilla, punând în pericol cererea Mexicului de importuri de porumb. Ulterior, țara și-a modificat decretul, eliminând termenul limită de interzicere a porumbului MG pentru hrana animalelor și uz industrial, care este de departe cea mai mare parte a importurilor de porumb din SUA. Acest lucru ar fi devastator atât pentru producătorii americani de porumb, cât și pentru consumatorii mexicani. Mexicul a cumpărat peste 20 milioane de tone de porumb din Statele Unite în anul de comercializare 2021/22, potrivit Departamentului Agriculturii din SUA, și nu există nicio modalitate ca fermierii mexicani să poată produce mai mult porumb pentru a reduce deficitul.

Știința trebuie să prevaleze. Factorii de decizie din întreaga lume ar trebui să țină seama de exemplele nefericite din Sri Lanka și Mexic și să realizeze că reglementările bazate pe pseudoștiință sau neștiință sunt distructive și regresive. Inovații extraordinare așteaptă în birourile cercetătorilor, însă noi trebuie să avem înțelepciunea de a le permite să fie dezvoltate.

Dr. Ing. Daniel BOTĂNOIU

Lucian Negoiță a absolvit Facultatea de Horticultură USV Iași, promoția 2021, și ne spune că nu a ales domeniul, ci domeniul l-a ales pe el, în momentul în care el și asociatul lui și-au încheiat studiile și își doreau să producă sub eticheta „Produs în România“.

„Povestea fermei începe la sfârșit anului IV. Pe parcursul dezvoltării au existat modificări semnificative din cauza faptului că interesul inițial al societății pe care am înființat-o a fost de creștere a ovinelor, rasa carne, ulterior axându-ne pe cultivarea legumelor și cerealelor datorită factorilor economici și amortizarea investiției într-un interval mai scurt de timp. În momentul de față, baza noastră tehnică este în comuna Victoria, fiind dotată cu aproximativ toate utilajele necesare desfășurării activității, unde administrăm o suprafață de aproximativ 40 ha, pe care am înființat culturi de grâu, porumb, porumb zaharat, usturoi, ceapă și varză“, specifică ieșeanul.

Tânărul inginer horticol s-a axat pe domeniul agricol și legumicol din dorința de a diminua importurile de legume și cereale din afara României, subiect foarte discutat în ultima perioadă, mai adaugă Lucian Negoiță, absolventul facultății noastre.

„Cultura mare este un factor important în cadrul fermei și reprezintă aproximativ 60% din domeniul activității, devenind un hobby dezvoltat pe parcurs. Până la acest moment nu am accesat fonduri europene, însă anul acesta urmează să accesăm un proiect de dezvoltate. În primăvara acestui an am finalizat construcția unui solar cu rol în producerea răsadurilor. Acest domeniu reprezintă o provocare enormă cu risc mediu spre ridicat atât din prisma factorilor climatici cât și a celor economici, avantajele principale fiind studiile în domeniu, vârsta, ambiția și determinarea de a produce mai multe produse agricole cu eticheta finală «Produs în România». Planurile noastre de viitor tind spre extinderea suprafețelor cultivate, modernizare, tehnologizare și creșterea numărului de angajați la nivelul societății. Cunoștințele dobândite pe parcursul facultății ne-au ajutat foarte mult și din prisma informațiilor și experienței dobândite, dar și a faptului că am întâlnit și m-am împrietenit cu mulți studenți care activează în domeniu, cu care ulterior am colaborat și ne-am sfătuit reciproc“, încheie Lucian Negoiță.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 31 iulie 2023 inclusiv, se depun Cererile de plată care vizează rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziționate și utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 aprilie - 30 iunie 2023 (trimestrul II al anului 2023).

Cererile se depun sau pot fi transmise prin mijloace electronice la Centrele APIA, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoțite de documentele din Anexă.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătura și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenței dintre rata accizei standard și rata accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură a cărei valoare unitară este de 1,529 lei/litru.

Sursa: apia.org.ro

Agreena, cea mai importantă companie de certificare a carbonului din sol, anunță intensificarea operațiunilor pe piața din România prin intermediul parteneriatului strategic cu IPSO Agricultură, liderul în domeniul utilajelor agricole din România. Prin acest demers, cele două companii își propun să recompenseze cât mai mulți fermieri care adoptă practici agricole sustenabile în tranziția către agricultura regenerativă.

Astfel, fermierii joacă un rol esențial în combaterea schimbărilor climatice prin captarea carbonului în sol și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, făcând în același timp agricultura mai productivă și mai profitabilă. Agreena a dezvoltat un mod care transformă impactul asupra mediului într-o nouă sursă suplimentară de venit pentru fermieri, finanțând tranziția regenerativă și valorificând oportunitățile din piața voluntară de carbon.

Începând cu luna mai a acestui an, prin intermediul parteneriatului cu IPSO Agricultură, Agreena își intensifică operațiunile pe piața din România prin maximizarea numărului de fermieri participanți în programul AgreenaCarbon, oferindu-le certificate care pot fi ulterior vândute pe piața voluntară de carbon. Într-un demers de promovare a agriculturii regenerative la nivel național, IPSO Agricultură va fi responsabil de promovarea programului și înregistrarea fermierilor, consolidând eforturile echipei locale Agreena.

„Parteneriatul cu IPSO Agricultură reprezintă un pas important pentru fermieri, oferind mai multă încredere și deschidere în această piață a agriculturii carbonului. Împreună suntem convinși că vom reuși să dezvoltăm acest segment din România pentru a crește numărul certificatelor de carbon și a facilita tranziția fermierilor către practicile agricole regenerative“, a declarat Mihaela-Monica Vasile, Market Lead Agreena România.

Programul AgreenaCarbon folosește o metodologie mixtă acreditată la nivel internațional pentru a monitoriza, cuantifica, valida și verifica reducerile și eliminările de gaze cu efect de seră din cadrul fermei. Utilizând sateliți și inteligența artificială, se analizează datele pe ultimii cinci ani ale parcelelor și se cuantifică valorile de referință ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale fermierilor, aliniate cu cele mai recente orientări IPCC ale Organizației Națiunilor Unite.

„România are un potențial foarte mare în ceea ce privește agricultura regenerativă, iar utilajele agricole oferite de IPSO Agricultură reprezintă primul pilon în vederea implementării unor tehnologii profitabile, dar și sustenabile în egală măsură. Digitalizarea agriculturii devine un obiectiv la nivel național, iar parteneriatul cu Agreena reprezintă un pas important în dezvoltarea, eficientizarea și creșterea profitabilității fermelor din România“, a adăugat Adrian Călin, Specialist Produs Crop Care, IPSO Agricultură.

Informarea agricultorilor cu aspecte din cultura plantelor și creșterea animalelor s-a făcut destul de târziu în țara noastră.

Cărturarii de atunci nu aveau preocupări agricole. Au existat însă și precursori care au lăsat valoroase informații, anumite texte sau cărți cu însemnări agricole, și anume:

– Miron Costin, în Letopisețul Țării Moldovei, în 1675 a lăsat astfel de informații.

– Nicolae Milescu, diplomat, mergând prin diferite țări, a făcut însemnări pe care le prezintă în 1684, cu privire la calitatea solului, cultura cerealelor.

– Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei, în Descriptio Moldavie a scris și despre mărirea producției în agricultură, în 1727.

Alți cărturari au făcut traduceri din diferite lucrări de peste hotare și le-au publicat pentru români.

– Alexandru Ghica a studiat agronomia la Viena și, devenind domn al Țării Românești (1834-1842), a cerut să se facă ogoare (arături) de toamnă. În 1835 a patronat demonstrația cu mașini agricole efectuată la Pantelimon și a înființat o școală agricolă în aceeași localitate, care însă a durat doar 6 luni.

Organizațiile profesionale care au contribuit la dezvoltarea științei agricole în țara noastră au fost Corpul agronomic (1921) și Colegiul inginerilor (1938).

Pentru propagarea culturii în general și a cunoștințelor agricole s-a înființat la Sibiu, în 1861, Asociația Transilvană pentru literatura română și cultura poporului român (Astra).

La București, în 1866, se înființează Societatea literară română, devenită în 1867 Societatea academică română și din 1879 Academia Română.

În 1927 se înființează Institutul de Cercetări Agronomice al României (ICAR), actuala Academie de Științe Agricole și Silvice „Gh. Ionescu Șișești“.

În afară de aceste instituții, propagarea științei agricole în țara noastră, până la nivelul agricultorilor, s-a realizat prin revistele agricole.

Printre primele se pot menționa revistele lui Ion Ionescu de la Brad, Jurnalul de agricultură (1857), Foaia de agricultură practică (1859), Țăranul român (1861) și Gazeta satelor (1869).

Pană Buescu înființează în 1859 Agronomia (Diurnalu de agricultură și economie rurală).

Sub P.S. Aurelian, în 1870, apare Revista științifică, apoi Economia națională, ca supliment la Revista științifică (1876) și Economia rurală în 1881.

N.O. Popovici-Lupa a întemeiat Amicul agricultorului, în 1900.

În Transilvania apar revistele Familia (1865), Economul (1873) și Predictorul săteanului român (1875).

În Bucovina apare Agricultorul (1904), iar în Țara românească Monitorul agricol, viticol și horticol (1880), Gazeta săteanului (1884), Jurnalul societății centrale agricole din România (1892), Câmpul (1902), Viața agricolă (1910), Buletinul agriculturii (1920), Pagini agrare și sociale (1924), Agricultura experimentală (1927), Pământul și planta (1933), Agricultura nouă (1934).

Mai târziu, până în zilele noastre, se pot menționa: Satul socialist, Agricultura socialistă, Probleme agricole, Cereale și plante tehnice, Mecanizarea, Fermierul, Agricultura României, Lumea satului, Revista fermierului, Ferma, Profitul agricol, Agricultura 365, Agri-media ș.a.

Toate revistele prezintă aspecte actuale din agricultură și îndrumări cu noutăți pentru agricultori (fermieri).

Semnatarul acestor rânduri a scris în revistele agricole peste 1.000 de articole începând cu anii ´60-´70, de la agricultura convențională la agricultura conservativă și agricultura de precizie (digitală).

A urmărit evoluția producțiilor agricole în acest interval, la grâu de la 2-3 t/ha la 8-10-12 t/ha, la porumb de la 3-4 t/ha la 18-20-22 t/ha, la floarea-soarelui de la 0,8-1 t/ha la 4-5 t/ha.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

O cultură puternică a agriculturii înseamnă, pentru orice țară, siguranță alimentară și dezvoltare economică. Agri Cultura sau cultura agriculturii, tema celei de-a 7-a ediții RALF - Romanian Agriculture Leadership Forum, este definită de viziune, strategie, educație și conștientizare, inovație și tehnologie, parteneriat și colaborare, investiții în resursele umane. Cultura agriculturii se referă la toate valorile asociate cu practicarea agriculturii.

Vă prezentăm 10 teme din programul Forumului Internațional al Marilor Fermieri RALF, care va avea loc pe 25 și 26 mai, la JW Marriott Grand Hotel din București:

• Cum construim cultura agriculturii în România?
• Agri Cultura Inovației
• Agri Cultura Sustenabilității
• Agri Cultura Digitalizării
• Agri Cultura Irigațiilor
• Un parteneriat cu 13000 de fermieri
• Fermierul viitorului
• Ferma de marketing
• Susținerea lanțului de valoare în agribusiness, un sector strategic pentru economie
• Cum ne putem atinge potențialul în agribusiness?

• 40 de speakeri (*toți participă în persoană, nu online) din 10 țări, 6 sesiuni plenare, 2 zile de discuții, dezbateri și business networking.
• Cele mai ferme din România, cei mai premiați fermieri europeni.

Mai multe despre eveniment pe https://romanianagriculture.ro/eveniment/ralf-2023/

Organizatori și Parteneri

Organizatori: BORO Communication și RomanianAgriculture.ro

Master Partner: Corteva Agriscience

Parteneri principali: utilaje - Maschio Gaspardo, irigații - Netafim powered by EPRS România

Professional Partner: Ecofol

Parteneri: Claydon, GrECo, BCR

Susținători: AFER, EEPro

Agricultura regenerativă este o alternativă promițătoare, care satisface nevoile alimentare ale planetei fără a compromite capacitatea acesteia de a asigura hrana în viitor. În timp ce agricultura convențională s-a bazat pe arătură, îngrășăminte chimice și monoculturi care au dus la eroziunea solului și la pierderea fertilității, practicile regenerative oferă o alternativă durabilă. Agricultura regenerativă presupune folosirea solului arabil, reducând în același timp la minimum eroziunea sau pierderea de nutrienți. De asemenea, se bazează pe tipuri și specii de culturi diversificate pentru a se adapta la condițiile de mediu în schimbare și pentru a reduce riscurile legate de atacurile și focarele de dăunători.

Agricultura regenerativă schimbă modul în care sunt produse alimentele și are un impact major asupra sistemului alimentar. Timp de mulți ani, practicile agricole au fost axate pe maximizarea randamentelor și a profiturilor, adesea în detrimentul mediului. În prezent, există sute de seturi de date eterogene și nestandardizate, iar numărul acestora este în continuă creștere odată cu lansarea unor noi constelații de sateliți, cu adoptarea tot mai frecventă a dronelor în agricultură și cu instalarea de senzori pe mașinile agricole.

Agricultura regenerativă este o nouă abordare a agriculturii care se concentrează pe refacerea solului, pe îmbunătățirea gestionării apei și pe crearea unui sistem alimentar mai durabil. De asemenea, reprezintă o abordare holistică a agriculturii care urmărește să îmbunătățească sănătatea solului și gestionarea apei, reducând în același timp la minimum inputurile și impactul agriculturii asupra mediului. Ea se bazează pe principiile agriculturii de conservare, care include rotația culturilor, culturile de acoperire și agricultura fără arătură. Aceste practici contribuie la îmbunătățirea structurii și fertilității solului, la prevenirea eroziunii și la reducerea dependenței de îngrășăminte și pesticide sintetice.

Practicile digitale sunt folosite de fermieri pentru a-și îmbunătăți practicile de agricultură regenerativă. Prin utilizarea unor tehnologii precum senzorii, dronele și analiza datelor, fermierii pot înțelege mai bine condițiile solului și ale apei din fermele lor și pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor lor. De asemenea, fermierii folosesc agricultura digitală pentru a-și îmbunătăți gestionarea culturilor și pentru a-și optimiza randamentele.

Într-o lume în continuă schimbare, provocările climatice cresc presiunea bolilor și a dăunătorilor, iar Corteva lucrează continuu pentru a pune la dispoziția fermierilor noi produse,cu rate de utilizare mai mici, moduri de acțiune noi și suplimentare și o amprentă globală mai mică asupra mediului. Cu cât fermierii au mai multe opțiuni, cu atât pot lua decizii mai bune pe termen lung în folosul terenului agricol.

Pe segmentul de agricultură digitală, Corteva Agriscience a lansat anul trecut în România aplicația digitală Granular Link. Fiind a doua țară din Europa, după Spania, care a implementat această soluție digitală, ne consolidăm astfel angajamentul față de fermierii români de a oferi instrumente utile și simple, care aduc o reală valoare în luarea deciziilor în domeniul agriculturii.

Granular Link este o soluție 360 care combină expertiza agricolă a companiei Corteva cu cea mai recentă tehnologie. O aplicație mobilă capabilă să gestioneze toate informațiile agronomice ale unei soluții agricole digitale complete, oferind informații inteligente, cu recomandări și alerte privind nevoile culturilor, împreună cu supravegherea dăunătorilor și bolilor, precum și hărți VRA. În plus, Granular Link oferă cele mai detaliate și precise informații datorită imaginilor satelit de cea mai înaltă rezoluție disponibilă pe piață pentru monitorizarea culturilor.

Practicile digitale pot contribui, de asemenea, la îmbunătățirea sănătății solului și a gestionării apei. De exemplu, agricultura de precizie poate fi utilizată pentru a monitoriza nivelul de umiditate a solului și pentru a ajusta sistemele de irigare în consecință. Acest lucru poate contribui la reducerea consumului de apă și la îmbunătățirea calității apei în zonele în care apa nu este suficientă. În plus, practicile digitale pot fi utilizate pentru a optimiza rotația culturilor și selecția culturilor de acoperire, contribuind astfel la îmbunătățirea structurii și fertilității solului.

Viitorul datelor agricole digitale este foarte promițător. Prin valorificarea tehnologiilor de date mari, fermierii pot obține informații fără precedent despre fermele lor și pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor. Aceste date pot fi utilizate pentru a crea modele predictive care îi pot ajuta pe fermieri să își optimizeze producția și să își îmbunătățească randamentele. În plus, aceste date pot fi utilizate pentru a înțelege mai bine impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii și pentru a-i ajuta pe fermieri să se adapteze la condițiile în schimbare.

Schimbarea de paradigmă a practicilor regenerative schimbă modul în care ne gândim la producția alimentară. Prin trecerea la practici agricole regenerative, fermierii pot reduce impactul asupra mediului, pot îmbunătăți sănătatea solului și gestionarea apei și pot crea un sistem alimentar mai durabil. Lumea digitală a făcut ca agricultura să fie mai ușoară, mai eficientă și mai durabilă. Prin adoptarea practicilor digitale, fermierii își pot îmbunătăți randamentele și pot crea un viitor mai durabil pentru producția de alimente.

Ferdinand TATU, Digital Agronomy Manager pentru Corteva Agriscience România

• Extinderea opțiunilor pentru managementul buruienilor prin valorificarea excelenței în chimie, biotehnologie și cercetarea datelor
• Progrese în descoperirea unor noi moduri de acțiune a substanțelor active, formulări inovatoare, caracteristici biotehnologice pentru controlul buruienilor, dăunătorilor și bolilor
• Consolidarea poziției pe piața semințelor datorită inovațiilor în cercetare

BASF prezintă cele mai recente progrese în inovațiile sale din domeniul agriculturii: protecția culturilor, semințe și trăsături genetice și soluții digitale. Obiectivul companiei este de a oferi fermierilor soluțiile necesare pentru a putea depăși presiunile organismelor dăunătoare ale culturilor locale, precum și provocările climatice, schimbarea cerințelor de reglementare și așteptările tot mai exigente ale consumatorilor. Implementând strategia în agricultură anunțată în 2019, BASF își concentrează inovațiile pentru a îmbunătăți producția culturilor regionale majore, precum soia în America, pomi fructiferi și legume în Europa și cultura de orez în Asia Pacific. Valoarea determinată de aceste inovații în curs de materializare rămâne puternică, cu un potențial maxim de vânzări estimat la peste 7,5 miliarde de euro, susținut de produsele care vor fi lansate în următorii zece ani.

„Scopul nostru este să devenim, mai mult ca niciodată, un furnizor integrat de soluții pentru agricultură și să extindem opțiunile pe care le putem oferi fermierilor. Acesta este motivul pentru care continuăm să investim substanțial în gama noastră extinsă de tehnologii agricole, cu 944 de milioane de euro investiți în cercetare și dezvoltare, doar în 2022”, a declarat dr. Livio Tedeschi, președintele BASF Agricultural Solutions. „Fermierii pot continua să se bazeze pe noi în ceea ce privește furnizarea de noi substanțe active, formulări inovatoare și trăsături genetice, pentru a valorifica mai mult recoltele lor atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al protecției mediului.“

„Produsele noastre aflate în dezvoltare demonstrează că nu ne oprim la valorificarea expertizei noastre în chimie și științe ale mediului, dar mergem mai departe, conectând-o cu cele mai noi abordări în materie de biotehnologie și digitalizare, pentru soluții de generație următoare”, adaugă dr. Peter Eckes, președinte R&D și reglementare în cadrul BASF Agricultural Solutions. „Domeniul combaterii buruienilor, în care BASF este lider de piață, este un exemplu excelent al modului în care abordarea noastră multidisciplinară oferă soluții care echilibrează nevoile fermierilor, ale societății și ale mediului.“

Progrese semnificative ale soluțiilor de management al buruienilor pentru fermierii din Europa

BASF lansează pentru fermierii din Europa soluții noi privind managementul buruienilor:

► Soluția SMART SPRAYING by Bosch BASF Smart Farming este disponibilă comercial în Europa pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și soia. Tehnologia, care susține o utilizare mai eficientă a erbicidelor, este accesibilă fermierilor printr-un parteneriat cu producătorul german de mașini agricole Dammann, pentru moment în țări precum Germania și Ungaria. Însă BASF Smart Farming continuă să dezvolte parteneriate suplimentare și să efectueze teste în câmp în America și Europa, cu scopul de a pregăti lansări comerciale în sezonul 2023/24.

► O noutate importantă în managementul buruienilor a fost lansată în rândul fermierilor din Marea Britanie care cultivă grâu, în 2022, prin omologarea Luximo® Active. Cu noul său mod de acțiune, Luximo este un instrument vital pentru controlul unor buruieni graminee, unele dintre cele mai dăunătoare buruieni care diminuează producția. Noi omologări Luximo sunt așteptate în Europa începând din 2025. Luximo oferă fermierilor din regiune un nou instrument pentru combaterea buruienilor rezistente, extrem de important pentru utilizarea eficientă a produselor de protecție a plantelor.

Inovații pentru fermierii care cultivă pomi fructiferi și legume în Europa

În Europa, BASF își propune să îmbunătățească aroma și calitatea fructelor și legumelor și să reducă pierderile și risipa de alimente prin tehnici de ameliorare superioară a varietăților de plante și prin inovațiile în chimie și în domeniul digital:

• BASF urmează să lanseze cea mai recentă substanță activă cu rol insecticid, Axalion™ Active. Aceasta aparține unei noi clase chimice, cu un nou mod de acțiune, fiind concepută pentru a proteja culturile de un spectru larg de dăunători. Axalion combate dăunătorii care au dezvoltat rezistență la clasele chimice existente și, în același timp, nu afectează insectele benefice și polenizatorii. Lansările vor începe în 2023 în zona Asia Pacific, urmând omologări în Europa și America Latină.
• După succesul înregistrat de BASF cu substanța activă Revysol® în combaterea bolilor la cereale, soia și porumb, compania urmează să lanseze Revysol® Active pentru pomi fructiferi, legume și orez, începând cu 2023. Formularea Revyona® menține performanța remarcabilă și profilul favorabil de mediu al Revysol®, asigurând o producție cantitativă și calitativă superioară. Formularea oferă un nivel ridicat de control al făinării, rapănului și al multor altor boli specifice pomilor fructiferi, viței-de-vie și cartofilor.
• Datorită performanțelor obținute în ameliorarea varietăților de legume, divizia BASF pentru semințele de legume a dezvoltat Sunions®, primul soi de ceapă fără lacrimi disponibil în supermarketuri. Începând cu 2022 este prezent în țări precum Franța, Germania, Italia și Regatul Unit.
• Fermieri din mai multe țări europene au acum acces la varietățile de semințe de legume BASF cu rezistență la viruși agresivi și greu de controlat. Printre acestea se numără Virusul fructelor rugoase brune al tomatelor (ToBRFV) și Virusul petelor de bronz la tomate (TSWV), ale căror infecții duc la pierderi calitative și cantitative de producții.
• Soiuri comerciale cu rezistență la ToBRFV sunt disponibile pe scară largă în Spania, Țările de Jos, precum și în Turcia, Maroc, Canada, Mexic și diferite alte țări.
• Lansat în Europa în 2021 și 2022, soiul Tayson de tomate pentru procesare are rezistență dublă împotriva TSWV, ceea ce completează pachetul de trăsături genetice al soiului, deja cel mai complet de pe piață.
• În 2022, oferta BASF de soluții digitale pentru pomi fructiferi și legume a fost îmbunătățită odată cu integrarea sistemelor de suport decizional prin achiziția Horta, o companie italiană de agricultură digitală. O altă soluție digitală importantă este aplicația Agrigenius Vite, care permite viticultorilor să ia decizii mai inteligente cu privire la aplicarea fungicidelor, maximizând producția și calitatea și reducând, în același timp, impactul asupra mediului.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare informează oficial că prezentul document reprezintă o perspectivă de bază preliminară privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) post 2027, urmând ca pe parcursul procesului de negociere să se revină cu opinii oficiale suplimentare. În acest context, considerăm că avem nevoie de o PAC mai puternică, cu un cadru instituțional și organizațional adecvat pentru simplificarea acesteia, mai puțin birocratic și mai ușor de utilizat, pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol. Astfel, valoarea și rolul PAC ar trebui să fie evaluate în lumina pandemiei Covid-19, a crizei energetice, a crizei îngrășămintelor, a creșterii inflației, a invaziei rusești în Ucraina și a liberalizării importurilor de produse agricole din Ucraina, din cauza cărora o bună parte din fermierii din România riscă falimentul.

Ca principiu major, solicităm o politică puternică, reglementată în comun și finanțată în mod adecvat pentru a sprijini fermierii și pentru a continua să ofere cetățenilor alimente sigure, nutritive și de înaltă calitate într-un mod durabil, nu numai în UE, ci și în țările terțe. Este primordial să fie stabilite și urmate direcții de acțiune care să ducă atât la atingerea obiectivelor de durabilitate și sustenabilitate cât și la productivitate și performanță. De multe eforturile agriculturii nu sunt apreciate, deși sectorul merge în direcția potrivită privind durabilitatea. Astfel, trebuie să se facă apel mai mult la punctele forte, respectiv dimensiunea culturală, sistemul de producție specific, trăsăturile ergonomice, climatice și propriile bucătării, care îmbogățesc UE.

Consumatorii trebuie să accepte că producția durabilă presupune costuri mai mari și nu se reflectă în prețuri, de cele mai multe ori. Europa se îndreaptă spre o agricultură din ce în ce mai durabilă. Asta înseamnă costuri mai mari, iar prețurile alimentelor, de cele mai multe ori, nu acoperă tot. Trebuie să comunicăm cu publicul în mod transparent, prin etichete clare, pentru a putea face distincția între produse autentice și produse substitute. Trebuie să se țină cont de valoarea nutritivă, de rezultatele testelor în ceea ce privește impactul acestora asupra organismului uman, de costurile de producție, de prețul de vânzare la raft. De asemenea, trebuie luate în considerare și tendințele demografice, tinerii fermieri, dimensiunea fermelor, restricțiile introduse de Pactul Verde, schimbările climatice, impactul și contribuția agriculturii. Azi e aproape imposibil ca agricultorii să continue să producă respectând toate constrângerile și să își mențină competitivitatea în același timp.

Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună,  să existe agricultori și producție în fiecare țară, nu doar să producem unde este cel mai eficient, ci să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.

Trebuie să întărim măsurile de gestionare a piețelor pentru a face față crizelor. Este foarte important să sprijinim rolul cooperativelor, acestea fiind fundamentale deoarece ajută agricultorii să facă investiții, să exporte și să depășească provocările actuale.

Provocările politice și geopolitice cu care ne confruntăm ne-au obligat să ne reevaluăm și să ne adaptăm politicile, cu repercusiuni asupra economiilor noastre, în special asupra sectorului agricol. Pentru a ne menține competitivitatea, avem nevoie de o legislație europeană mai echitabilă în ceea ce privește SUR, NGT, GREEN DEAL, F2F, TAXONOMIE, BIODIVERSITATE, EMISII INDUSTRIALE DIN SECTORUL AGRICOL, mai puține constrângeri și condiții identice pentru produsele importate din țări terțe, la fel ca pentru cele produse în Europa. Instituțiile europene ar trebui să fie foarte atente atunci când negociază acordurile comerciale, pentru a sprijini în principal noile state membre să exporte produse agroalimentare, în special atunci când acestea nu își pot trimite produsele pe piața comună, pentru a nu crea cote de piață pentru producătorii din state terțe.

Obiectivul principal: Asigurarea securității alimentare cu hrană convențională prin intermediul unui sector agricol durabil, rezistent, neutru din punct de vedere climatic, eficient din punct de vedere al resurselor și competitiv în cadrul unor zone rurale dinamice. De asemenea, este necesar să producem mai mult și mai bine prin inovare, transfer de cunoștințe și digitalizare.

Următorul PAC ar trebui să se concentreze asupra următoarelor elemente esențiale:

1. Creșterea sustenabilității sectorului și reducerea amprentei ecologice a acestuia, fără a pune în pericol capacitatea de producție a competitivității sale. În acest sens:

• Producția agricolă trebuie să rămână competitivă la nivel internațional. Să ne consolidăm poziția ca exportator de produse durabile. Pe termen scurt provocările sunt invazia Ucrainei, liberalizarea importurilor de produse agricole din Ucraina și integrarea agriculturii ucrainene în agricultura europeană fără a perturba activitatea economică și siguranța alimentară a statelor vecine. Pe termen lung este o provocare să gestionăm tranziția de înverzire a agriculturii și să ne asigurăm că rămânem competitivi cu marii actori din piața internațională în același timp. Structura pe piloni a PAC trebuie să rămână adecvată pentru a gestiona veniturile fermierilor și a produselor agricole care să rămână competitive la nivel internațional. Este important să analizăm și să creăm noi instrumente care să ne permită să îndeplinim dezideratele PAC. Trebuie să întărim iar rolul agriculturii și trebuie să avem o abordare deschisă, nu doar pentru a hrăni europenii ci și pentru a vedea ce rol joacă UE la nivel internațional.
• Oferirea de alternative rentabile înainte de interzicerea substanțelor de protecția plantelor autorizate de instituțiile europene, pe baza nevoilor actuale ale agricultorilor de a controla bolile și dăunătorii fără a crea dezechilibre economice sau a crește prețul produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. Reducerea cantității de pesticide și de îngrășăminte nu ar trebui să se aplice statelor membre în care utilizarea este deja sub media obiectivelor UE-2020.
• Inovația este cel mai important factor de care agricultorii au nevoie. Avem nevoie de tehnologii și echipamente noi, schimbarea tuturor utilajelor și echipamentelor. Trebuie să producem mult mai multă hrană folosind aceeași suprafața de teren, reducând amprenta de carbon. Inovația duce la solutii, dar nu se întâmplă în mod spontan. Cele mai multe probleme ar putea fi rezolvate prin tehnici de ameliorare moderne(NGT) și implicit prin agricultura de precizie. În acest sens este nevoie de introducerea în pachetul privind regulamentul de utilizare sustenabilă a produselor de protecția plantelor și a pachetului legislativ privind NGT-s, introducând obligativitatea ca deciziile să se ia pe o baza științifică, pe analize de impact responsabile și nu pe decizii politice, emoționale.
• Investițiile în irigații inteligente trebuie considerate o prioritate - seceta pedologică severă și arșița atmosferică sunt un fenomen tot mai prezent. Având exemplul anilor 2015, 2017, 2020 și 2022, când pe milioane de hectare producția fermelor românești a fost aproape de zero, trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru a nu permite ca acest eveniment nefericit să se repete.
• Reînnoirea generațiilor prin oferirea accesului la finanțare pentru tinerii fermieri, stimulând astfel nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale.
• Avem nevoie de instrumente integrate de gestionare a riscurilor în agricultură, obligatorii la nivelul tuturor statelor membre. Totodată, măsurile actuale pentru a face față volatilității pieței - plăți directe, plase de siguranță pe piață și asigurări de risc - trebuie să fie menținute. Aceste măsuri trebuie să fie mai rapide, atât în ceea ce privește activarea lor, cât și în ceea ce privește rezultatele lor și rapiditatea efectuării plăților către fermieri. Cu toate acestea, ultimii ani au arătat că sunt necesare mai multe instrumente, inclusiv o gestionare mai bine orientată și mai eficientă a riscurilor și dezvoltarea pieței în viitor. Pe lângă aceste măsuri preventive, ar trebui să se țină seama de catastrofele naturale și geopolitice și de impactul acestora asupra veniturilor agricultorilor, calitatea și accesibilitatea prețurilor la consumatori.
• Este important ca toate produsele agroalimentare de pe piața internă să beneficieze de condiții de concurență echitabile. Pentru a ne menține competitivitatea globală avem nevoie de parteneriate comerciale, de acces la materii prime și la inputuri. Toate produsele de pe piața internă ar trebui să fie supuse acelorași norme și condiții. Asta presupune ca produsele provenite din țări terțe să respecte criteriile de calitate ale UE și ale produselor noastre sau fermierii europeni să poată beneficia de aceleași produse de protecția plantelor și practici de producție ca și cele provenite din țări terțe.

2. Asigurarea unui pachet financiar în relație directă cu așteptările și solicitările societății și creșterea echității în distribuția fondurilor publice.

• Cadrul Financiar Multianual nu a fost niciodată indexat la inflație și ar trebui să fie începând cu anul 2023, actualul PAC. Costurile de producție au crescut mai mult decât prețurile la raft. Programele de cheltuieli vor fi modificate în anumite state pentru că nu mai acoperă costurile efective. Finanțarea rămâne o problemă reală. În ultimii ani bugetul a fost printre marile provocări cu care ne-am confruntat.
• Este necesară creșterea bugetului pentru a asigura o finanțare de cel puțin 1% din PIB-ul UE, întrucât cei 0,4% cheltuiți în prezent pentru securitatea alimentară nu sunt suficienți. În același timp, pe lângă creșterea bugetului PAC la 1%, sunt necesare sume de aproximativ 0,3% din PIB-ul UE pentru procesul de integrare al Ucrainei în UE pentru a nu pune în pericol PAC și UE.
• Statele noi precum România nu mai pot fi amânate și au nevoie de convergența externă până la 100% până în 2030, respectiv să ajungă la minimum plata directă medie pe suprafață la nivel UE.

3. Creșterea și consolidarea rolului și puterii agricultorilor în lanțul alimentar.

• Una dintre cele mai importante zone ale lanțului de aprovizionare este distribuția prin intermediul marilor rețele de vânzare cu amănuntul. Deși Directiva privind practicile comerciale neloiale a fost mult așteptată și s-a sperat că va rezolva o mare parte din relațiile proaste dintre fermieri și comercianții cu amănuntul, de fapt, cele mai importante practici comerciale neloiale rămân nesancționate. Comerțul modern prin hipermarketuri a ajuns în unele state membre și la peste 80% din întregul comerț agroalimentar, ori condițiile impuse unilateral de marii retaileri nu pot fi susținute cu adevărat, mai ales de fermierii mici și mijlocii, ori și dacă începe o relație comercială, aceasta este nocivă. Spre deosebire de alte țări din UE, în România, din păcate, este permis ca după vânzare, adică după negocierea prealabilă care a adus deja produsul agroalimentar la limita inferioară a prețului, să fie permise alte reduceri de preț de până la 25%, stabilite unilateral de către comerciant. Mai mult, în România a existat o legislație specială aplicabilă actului de comerț care conținea niște termene de plată pentru produsele proaspete, mai scurte decât cele din directivă, dar legiuitorul a ales să le păstreze pe cele mai lungi din directivă, deși textul directivei spune foarte clar că fiecare stat poate legifera mai mult în favoarea propriilor fermieri, în funcție de realitățile locale. Deși legea de transpunere a Directivei nu a fost încă aplicată, putem susține că situația fermierului român nu se va îmbunătăți, că acesta nu va intra mai ușor pe rafturi, iar dacă o va face, cel mai probabil va ajunge să vândă în pierdere. Este nevoie de o legislație la nivelul UE mult mai imperativă, care să vizeze practicile comerciale neloiale între întreprinderi de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și care să abordeze abuzurile de putere pe piață și practicile anticoncurențiale.
• O mai bună funcționare a lanțului agroalimentar ar putea fi obținută prin consolidarea poziției cooperativelor agricole, sprijinindu-le să facă investiții comune pentru a crește valoarea adăugată a producției primare a producătorilor membri și consolidarea puterii de negociere pe lanțul alimentar. Avem nevoie de măsuri suplimentare atunci când vine vorba de sprijinirea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători, pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente. Măsurile trebuie să respecte integritatea cooperativelor și ar trebui să fie, de asemenea, non-denaturante dintr-un unghi de politică din domeniul concurenței și să contribuie la o piață unică funcțională. Obiectivele măsurilor de sprijin ar trebui să includă sprijinirea unui sectorului agricol economic viabil, sustenabil, competitiv, orientat spre piață, durabil, capabil să asigurare la nivelul fiecărui stat membru a securității alimentare, a locurilor de muncă, stoparea fenomenului de părăsire a satelor, dezvoltarea durabilă a mediului rural, asigurarea unui trai decent, încurajarea obținerii de produse cu valoare adăugată prin lanț integrat scurt, prin magazine și rețele de magazine ale producătorilor, cooperativelor agricole și procesatorilor, branduri locale, scheme de calitate și promovare, stabilizarea piețelor, eliminarea practicilor comerciale neloiale și împărțirea echitabilă a veniturilor pe lanț și îmbunătățirea rezilienței pieței și managementul riscului.
• În ceea ce privește contextul geopolitic, PAC nu poate răspunde la toate provocările, dar considerăm că instrumentele de gestionare a riscurilor trebuie să fie integrate și consolidate în următorul program, fiind obligatorii pentru toate statele membre, dar voluntare și complementare pentru agricultori. Acestea trebuie să fie concepute în conformitate cu analiza și evaluarea nevoilor, permițând sisteme publice, private sau public-private în legislația națională. Prin urmare, orice tip de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv sistemele de (re)asigurare și fondurile mutuale, ar trebui să fie permise și să fie suficient de flexibile pentru a se adapta la realitatea din teren. Acestea pot fi completate, de exemplu, de fonduri mutuale și/sau de un sistem de asigurare facultativă și/sau de instrumente de stabilizare a veniturilor. Contribuțiile financiare la primele pentru sistemele de asigurare (reasigurare) sau alte instrumente de gestionare a riscurilor ar trebui să includă, de asemenea, costurile administrative de înființare și costurile de punere în aplicare, iar rata maximă ar trebui să fie majorată la 85%. Fiecare fermier ar trebui să dispună de instrumente adecvate de gestionare a riscurilor.
• Politica de promovare este, de asemenea, un domeniu dăunător pentru sectorul nostru. Aceasta îi ajută pe producătorii din UE să își vândă produsele pe o piață globală din ce în ce mai competitivă, oferind în același timp locuri de muncă și creștere economică acasă. Luând în considerare ultimele provocări cu care ne-am confruntat și schimbarea climatului geopolitic, ar trebui să punem într-adevăr accentul pe promovare pentru a-i ajuta pe fermierii noștri să acceseze noi oportunități de piață și pentru a-i ajuta să-și consolideze afacerile existente.

4. Debirocratizarea/simplificarea PAC - o mai bună reglementare, adaptarea normelor pentru a le simplifica și a le face mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii agroalimentari.

• Nevoia debirocatizării este unul dintre elementele cheie și presupune adaptarea regulilor pentru a le simplifica, astfel fiind mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii din sectorul agroalimentar. Sunt necesare ghiduri de aplicare sau linii directoare mai clar elaborate de Comisie și punerea lor la dispoziția statelor membre în timp util, pentru evitarea greșelilor de implementare la nivelul acestora, reducerea numărului misiunilor de audit şi introducerea auditului unic, cumulată cu creșterea caracterului preventiv al acțiunii de audit. Sistemele de sancționare trebuie revizuite pentru a adopta o abordare graduală și trebuie introdus conceptul de prevenire – îndreptare - corectare la greșeli neintenționate, ca urmare a unor activități desfășurate cu buna-credință. PAC rămâne o politică foarte complexă, încă dificil de înțeles și de utilizat de către agricultori. Prin urmare, viitorul PAC ar trebui să depună eforturi pentru a oferi o politică comună, simplificată, mai puțin birocratică și mai ușor de utilizat care răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol.
• Birocrația excesivă poate inhiba capacitatea de inovare a membrilor. Din această cauză adoptarea la nivelul Uniunii a unor practici inovative, precum noile tehnici moderne de reproducere, ar putea dura ani sau ar putea fi chiar respinse din stadiul de idei.
• Birocrația pieței unice preia o parte din capacitatea statelor membre de a-și reglementa propriile exporturi și importuri. Aici este vorba și de tranzitul produselor din anumite state terțe pe teritoriul țărilor Uniunii. România este direct afectată de această măsură, astfel, din cauza faptului că asigurăm rutele de tranzit pentru Ucraina, ne expunem fermierii la mai multe riscuri precum cantități uriașe de cereale care nu pot fi vândute de fermierii români din cauza prețurilor neconcurențiale ale produselor din Ucraina sau spațiu de depozitare insuficient pentru acestea. Din cauza deciziei de a scuti producția din Ucraina de taxe vamale, nu avem o evidență a cantităților care se află în tranzit sau import. Deși suntem solidari cu criza umanitară din Ucraina, impactul negativ pe care aceasta îl are asupra sectorului agricol din România nu este de trecut cu vederea.
• Pentru ca o piață comună să aibă succes, trebuie să existe un nivel semnificativ de armonizare a politicilor microeconomice și normelor comune privind standardele de produs, puterea de monopol și alte practici anticoncurențiale care pot să afecteze industrii cheie. Astfel, pentru ca toate statele membre să fie aliniate cu aceste norme comune trebuie adoptate niște măsuri care pot afecta, în cazul nostru, sectorul agricol, fermierii și producția lor. În acest sens, armonizarea nu este o practică echitabilă, unele state fiind mai afectate decât altele de aceste decizii. Un exemplu concret este interzicerea tratamentului cu neonicotinoide care impactează într-o mai mare măsura anumite zone. În cazul României, ne confruntăm cu atacuri peste pragul economic de dăunare și nu există alte soluții pentru a ne menține producția la un nivel optim.

5. Reînnoirea generațiilor

• Plecând de la realitatea socială europeană caracterizată de îmbătrânirea populației, cu precădere a celei ocupate în agricultură, printre prioritățile PAC ar trebui să se regăsească sprijinirea implicării tinerilor în sectorul agricol, în scopul revitalizării spațiului rural. Mulți tineri sunt încă atrași de acest domeniu, dar se confruntă cu accesul limitat la terenuri, lipsa accesului la împrumuturi, riscurile climatice, riscurile legate de venituri și de piață, precum și cu birocrația.
• Este primordial accesul la finanțare pentru tinerii fermieri stimulând nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale. Avem nevoie de ajutoare rezistente/viabile, sprijin pentru investiții și măsuri de cooperare. În plus, ar trebui să fie puse la dispoziție măsuri pe termen lung care să însoțească dezvoltarea fermelor lor (a afacerii) pentru a le asigura viitorul în acest sector. Toate statele membre și regiunile ar trebui să fie obligate să le pună la dispoziție tinerilor agricultorilor facilități (drept de preemțiune) pentru a prelua teren în condiții de plată egale cu ceilalți fermieri.
• Trebuie să ne îndreptăm atenția spre conservarea terenurilor agricole împotriva urbanizării, prevenirea abandonării terenurilor, abordarea politicilor de pensionare, gestionarea riscurilor, cunoștințe și competențe, învățarea pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea opțiunilor de mobilitate în scop educațional și servicii de consiliere mai adaptate.
• Nivelul de sprijin al ajutorului vizat ar trebui să fie suficient de mare pentru a convinge noii intrați în sector să înceapă activitatea sau să preia o fermă. Mai mult decât atât, în cazul sprijinului pentru investiții în exploatațiile agricole ar trebui să fie prioritizați în continuare ori de câte ori beneficiarul, un tânăr fermier dorește să acceseze. Aceste măsuri ar trebui să fie, de asemenea, însoțite de alte instrumente adaptate nevoilor lor, cum ar fi servicii de consultanță, rețele și servicii de formare, instruire, perfecționare și îndrumare pentru a se asocia și colabora în echipă pentru as fi sustenabili și competitivi.

6. Condiții egale pentru toate produsele agroalimentare de pe piața internă

• Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună, existența agricultorilor și producției în fiecare țară, nu doar în zonele unde este cel mai eficient. De asemenea, trebuie să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund cel puțin acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.
• În acest context, ar trebui făcută o referire specială la alte politici (de exemplu, politica comercială, politica de promovare), care ar putea juca un rol indirect pozitiv în sprijinirea veniturilor agricultorilor prin facilitarea exporturilor de produse agroalimentare din UE către țări terțe. Un sistem de credit la export european ar putea contribui la atenuarea presiunii pe piețele UE și de a reduce riscurile de piață. Mai mult, PAC, alături de politica comercială a UE, ar trebui să le permită producătorilor europeni să concureze în condiții echitabile cu produsele importate pe piața UE. Prin urmare, UE ar trebui ca în această perioadă de negociere a Acordurilor de liber schimb cu țările terțe să impună obligativitatea respectării standardelor de calitate și de mediu practicate de fermierii europeni.

PAC trebuie să fie mai eficientă, mai ușor de înțeles, mai fezabilă și mai simplă pentru fermieri, ținând cont de particularitățile regional europene, naționale și regiunile fiecărui stat membru.

Fermele cu o amprentă redusă de carbon sunt, de fapt, și cele care folosesc mult mai eficient resursele și care sunt mai bine poziționate în ceea ce privește vânzarea creditelor de carbon.

Agricultura conservativă, prin practicile sale, favorizează captarea și reținerea carbonului în sol.

Tu știi ce trebuie să faci pentru a-ți îmbunătăți amprenta de carbon sau a menține stocarea actuală?

Intră în programul MY ALCEDO CARBON, alege varianta care ți se potrivește și verifică cât de pregătit ești pentru a intra pe piața de carbon:

MY ALCEDO CARBON BASIC

1. CUNOAȘTEREA FERMEI

Adunarea de date pentru: evaluarea sistemului de producție, evaluarea sistemului de lucrări ale solului, evaluarea sistemului de fertilizare, evaluarea producției.

2. AUDIT BILANȚ CARBON

Se va pune la dispoziție un raport ce va conține: indicatorii de rentabilitate pe cultură, indicatorii de carbon pe cultură, indicatori ai agriculturii regenerative, 2 vizite în fermă ale specialiștilor.

MY ALCEDO CARBON PREMIUM

1. CUNOAȘTEREA FERMEI

Adunarea de date pentru: evaluarea sistemului de producție, evaluarea sistemului de lucrări ale solului, evaluarea sistemului de fertilizare, evaluarea producției.

2. AUDIT BILANȚ CARBON

Se va pune la dispoziție un raport ce va conține: indicatorii de rentabilitate pe cultură, indicatorii de carbon pe cultură, indicatori ai agriculturii regenerative, 2 vizite în fermă ale specialiștilor.

3. PROPUNEREA UNUI PROGRAM DE TRANZIȚIE PERSONALIZAT.

Tomato+ este o companie din Brescia, Italia, cunoscută pentru inovațiile sale în domeniul agriculturii. Compania pune la dispoziția fermierilor o gamă de sere inteligente, o soluție pentru cultivarea profesională în interior a plantelor, frunzelor de salată, mugurilor de legume și verdețurilor. Datorită software-ului care monitorizează creșterea plantelor, gestionarea produselor agricole este simplă și intuitivă.

Daniele Rossi, CEO al companiei, a subliniat: „Serele hidroponice sunt o recu­noaștere a inovației și a perspectivei noas­tre. Din fericire, produsele noastre sunt deja comercializate în 13 țări, iar planurile noas­tre de dezvoltare sunt de a avea rezultate excelente. Acestea reprezintă o nouă abordare de înaltă tehnologie a agriculturii, care este capabilă să îndeplinească cele mai diverse cerințe de producție“.

Sera Horto Professional

Sera Horto Professional este o metodă de cultivare în interior complet automatizată. De exemplu, se pun păstăile compostabile în rezervoare și se accesează un program de creștere preîncărcat sau un program personalizat manual. Un software avansat recreează microclimatul intern, umiditatea și temperatura ideală pentru creșterea plantelor, reproduce ciclul natural zi-noapte și furnizează cantitatea potrivită de apă și nutrienți. Serele pot fi instalate oriunde și necesită doar o conexiune la curent și o alimentare cu apă. Consumul este extrem de redus: doar 6,5 kWh (media pe 24 de ore) și aproximativ 3.000 de litri de apă pe lună la sarcina maximă.

Avantaje

Serele hidroponice asigură productivitate și calitate pe tot parcursul anului și vă permit să cultivați diferite legume pentru fiecare ciclu de producție rapid și flexibil. Timpul de cultivare este, de asemenea, cu 25% mai rapid în comparație cu o seră tradițională, iar calitatea este ridicată și constantă. Acestea au o gestionare ușoară. Datorită software-ului avansat, nu este necesar ca fermierul să supravegheze creșterea plantelor constant. Orice problemă este semnalată prompt de către aplicație și un program dedicat. Totodată, software-ul vă permite să gestionați de la distanță mai multe sere în același timp. Sistemul face posibil ca sera să fie și într-o formă personalizată. Acestea pot fi adaptate după necesitatea fermierului în ceea ce privește exteriorul și dimensiunile, înălțimea rafturilor și numărul rezervoarelor de cultivare. Fiecare modul poate avea până la 5 rafturi de cultivare (înălțimea totală maximă, 102 cm).

Toate componentele serelor, de la LED-uri și structuri până la plăcile de circuite, software-ul și înălțimea raftului, pot fi personalizate pentru orice tip de producție.

Hidroponia necesită cu până la 90% mai puțină apă decât cultivarea tradițională, nu sărăcește solul și nu necesită utilizarea insecticidelor, fungicidelor sau erbicidelor. Cu instalarea de panouri solare sau utilizarea energiei verzi, este posibil să se compenseze complet impactul asupra mediului.

Liliana POSTICA

Nu odată mi-a fost dat să particip la conferințe, dezbateri, prilej cu care organizatorii, dar mai cu seamă participanții, propuneau soluții, sesizau abateri de la drumul firesc al lucrurilor, cu scopul de a intra pe un făgaș normal domeniul la care se făcea referire. După un timp însă... se realiza cât de actuală este populara zicală ,,câinii latră, ursul trece”.

Recenta Conferință organizată de LAPAR, în colaborare cu Alianța pentru Agricultură și Cooperare, ca răspuns la recenta decizie a Curții Europene de Justiție (CEJ) cu referire la utilizarea temporară a produselor de protecția plantelor din gama neonicotinoide, a reușit să mobilizeze idei, să propună măsuri cu speranța că va sensibiliza autoritățile Înaltei Porți de la Bruxelles cu privire la necesitatea utilizării acestor produse în situații excepționale.

România se află în cea mai critică situație privind protecția culturilor de porumb și floarea-soarelui datorită prezenței dăunătorului Tanymecus dilaticollis într-o populație alarmant de mare ce impune măsuri excepționale pentru limitarea dăunării. Ignorarea acestui fenomen de către autorități, interzicerea utilizării mijloacelor necesare protecției culturilor de interes economic poate fi tradus ca un atentat la siguranța alimentară națională. Neglijarea acestui aspect, ignorarea rezultatelor cercetărilor privind existența, biologia și agresivitatea acestui dăunător, ,,ne poate întoarce cu 50 – 60 de ani în urmă când se semăna porumbul de două-trei ori pentru a avea ce culege toamna”- spunea la un moment dat Emil Georgescu, cercetător la INCD Fundulea.

,Câtă vreme nu există alternative eficiente și eficace privind combaterea acestui dăunător, nu putem renunța la produsele existente necesare tratării semințelor de porumb și floarea-soarelui” - spunea Alina Crețu, director executiv APPR, susținută de vicepreședintele LAPAR Nina Gheorghiță.

Ideea acordării derogărilor la momentul manifestării certe a fenomenului (atacului), după cum sună recomandarea ,,specialiștilor” UE, denotă lipsă de experiență, să nu mai spun de știință, necunoașterea realității cu care se confruntă fermierul roman.

,,Interzicerea utilizării semințelor tratate cu nenicotinoide – declara Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), profesorul univ. Valeriu TABĂRĂ - lovește în sistemul de progres al agriculturii și, implicit, reprezintă un atac la siguranța alimentară”.

Hotărârea CEJ a fost apreciată de reprezentații academiei ca fiind un exces, de vreme ce nu se ține seama de rezultatele cercetării și nici de faptul că  în  absența respectivelor tratamente,  culturile de porumb și floarea-soarelui pot fi compromise.

Ce însemnă… prețul ignoranței!

Născut la 22 februarie 1933 într-o familie de țărani cu 7 copii din Comuna Ștefănești, județul Vălcea.

I. Studii

– 7 clase primare, 2 clase de gimnaziu și clasa a VII-a elementară;

– 4 ani școala medie tehnică agricolă;

– 5 ani Facultatea de Agricultură București.

La terminarea facultății, în 1958, era în dezbatere problema modernizării agriculturii prin mecanizare-chimizare-irigații.

Și-a propus să studieze aprofundat aceste domenii astfel:

Mecanizare

– La repartizarea în producție a solicitat IAS-uri care erau mai bine dotate cu mecanizare și aveau ateliere de reparații corespunzătoare.

– Când a apărut tractorul pe roți de cauciuc UTOS 26, cu un mecanic bun, a demontat acest tractor bucată cu bucată, l-a studiat amănunțit și l-a montat la loc.

– A vizitat Uzinele Tractorul Brașov, Semănătoarea București, MAT Craiova și Ceahlăul Piatra Neamț, unde a urmărit tot procesul de fabricație.

– Stăpânind problemele, a intrat în învățământul agricol și timp de 25 ani a predat cursul dspre tractoare și mașini agricole.

– Pe parcurs a vizitat târguri, expoziții pentru documentare cu noutăți;

– A avut permanent colaborare cu Institutul de Mecanizare București.

Chimizare

– A participat timp de un an la prelegerile de Agrochimie ținute de acad. prof. David Davidescu la Facultatea de Agricultură București;

– A ținut legătura cu prof. D. Davidescu pentru consultări.

Irigații

– Când s-au publicat informațiile despre concursul de admitere la doctorat la ASAS la culturi irigate s-a înscris, a susținut examenul și a fost admis la prof. dr. Nicolae Hulpoi, director științific la Institutul Fundulea, și cel care a înființat primul sector de cercetare în culturi irigate, în 1957 la Fundulea.

– Timp de 5 ani a muncit direct și efectiv în câmpurile experimentale și laboratoarele insitutului pentru pregătirea tezei de doctorat.

În acest interval a susținut 3 examene obligatorii în cadrul ASAS cu comisii din profesori universitari și academicieni, promovate cu note de 10, precum și a 2 referate obligatorii în diferite domenii științifice.

În 1975 a pregătit și susținut teza, fiind declarat doctor în agronomie.

În învățământ, ca profesor, a susținut examene pentru promovarea gradelor didactice de definitivat, gradul II și gradul I.

Intrând în activitatea de cercetare științifică, prin concurs, s-a pregătit și a susținut toate examenele de promovare a gradelor științifice de cercetător științific (CS), apoi CS III, CS II și CS I.

Rezultă că toată activitatea profesională a fost ocupată cu studii.

După pensionare continuă documentarea pentru articolele publicate în revistele de specialitate.

A elaborat și publicat peste 20 de manuale, broșuri și cărți de specialitate, precum și peste 1.000 de articole în reviste agricole.

II. Cercetare științifică

– Școala agricolă unde a fost elev avea 150 ha de fermă didactică și un câmp de experiență al catedrei de Fitotehnie. Profesorul de Fitotehnie l-a numit pe elevul Popescu Vasile responsabil cu acest câmp toți cei 4 ani de școală.

– În facultate a participat în cadrul cercurilor științifice studențești cu o temă privind stadiile de dezvoltare a plantelor și a obținut rezultate contrare tezelor acad. T. D. Sâsenko, pe care le-a prezentat în sesiunea științifică a cadrelor didactice și studenților din Institutul Agronomic.

– În anul V a efectuat practică la Institutul Fundulea.

– Când a lucrat la IAS ca inginer-șef secție a preluat sămânță de porumb hibrid de la Fundulea și în 1959 a înființat primul lot demostrativ cu porumb hibrid în afara institutului.

– Când a intrat în învățământul agricol, în regiunea Suceava, a luat legătura cu Stațiunea de Cercetare Agricolă Suceava și a preluat o temă de cercetare din cultura cartofului și a montat-o în ferma didactică a școlii agricole unde era director.

– Când a fost transferat de Ministerul Agriculturii să înființeze o școală agricolă în fostele imobile ale raionului Vidra-Ilfov a înființat și o fermă didactică în care, la recomandarea acad. D. Davidescu, a folosit unele substanțe cu rol biostimulator pentru valorificarea superioară a îngrășămintelor.

– Ajuns la Fundulea, a pregătit și susținut teza de doctorat în 1975.

– Din 1984 a intrat în cercetarea agricolă și s-a ocupat de cercetări în domeniul mecanizării lucrărilor agricole.

– În colaborare cu Institutul de Mecanizare, a făcut parte din Comitetul Național de Standardizare Mașini Agricole CT77 și din Comisia Interministerială de testare și omologare a mașinilor agricole.

Realizări mai importante în cercetarea științifică

În anii ’80, noul institut înființat și cele 4 stațiuni zonale aveau sarcina să îndrume cultivatorii de sfeclă de zahăr din țară.

Se practica o tehnologie destul de rulimentară pentru pretențiile foarte ridicate ale acestei culturi, în special la pregătirea terenului și semănat.

Nu se pregătea terenul din toamnă, primăvara se zvânta târziu și se intra cu grapa cu discuri, în lung și în lat, la 10-12 cm adâncime, pierzându-se mare parte din apa acestui strat. Dar nu mai era nici pat germinativ, acel „pat tare“ pe care să fie așezată sămânța la 2-4 cm adâncime.

Directorul general al institutului, Vasile Popescu, a hotărât trecerea la modernizarea tehnologiei de cultivare a sfeclei de zahăr. Plantă premergătoare grâu sau orz, după care se execută obligatoriu lucrarea de dezmiriștit. Când umiditatea solului este favorabilă se efectuează arătura la 28-30 cm adâncime, plus 10 cm afânați de scormonitori sub fundul brazdei. Plugul lucrează în agregat cu grapa stelată la intrarea în iarnă, terenul este afânat, mărunțit și nivelat. În primăvară se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, făcând posibilă însămânțarea sfeclei de zahăr în epoca optimă.

Primăvara se execută o singură trecere cu combinatorul care afânează solul pe 2 cm (pentru sămânța monogenă) și pe 4 cm adâncime (pentru sămânța plurigermă).

Combinatorul a fost modificat în atelierul propriu în sensul că s-a montat un tăvălug și în fața combinatorului pentru a asigura controlul adâncimii de lucru.

Semănatul numai cu SPC-6 (înainte se făcea cu SUP 29) cu brăzdare mici, prevăzute cu limitatori de adâncime.

Asigurând o însămânțare corectă, nu mai era necesară lucrarea de rărit atât de greoaie.

A adus modificări și la secția de semănat SPC – 6 în sensul că a montat o rariță mică în fața brăzdarului care înlătura stratul uscat de sol și eventualele resturi vegetale pe o lățime de 4 cm, iar în spatele brăzdarului a montat o rolă mică ce avea rolul de a apăsa sămânța în patul tare, asigurând un bun aport al apei capilare la nivelul seminței.

Această modificare a adus la cunoștința Institutului de Mecanizare, care a fost de acord s-o generalizeze, dar a venit anul 1989 și totul s-a dezorganizat. Modificarea respectivă a fost găsită peste 30 ani la IndAgra la una dintre Companiile construitoare de mașini.

A modificat și organele active la cultivator, montând săgeți plate care taie buruienile pe dedesubt și rămân la suprafața solului unde se usucă și asigură o protecție a solului.

III. Funcții administrative

– Inginer-șef secție la IAS.

– Profesor, director adjunct și director liceu agricol.

– Cercetător științific, șef de laborator, director economic și director general institute de cercetare.

IV. Realizări administrative

– A înființat un liceu agricol la Vidra-Ilfov în fostele imobile ale raionului Vidra, cu săli de clasă, laboratoare, cantină, internat pentru 350-400 de elevi.

– A înființat o fermă didactică cu toate laboratoarele pentru practica elevilor.

– La noul institut înființat la Fundulea pentru sfecla de zahăr și substanțe dulci, ca director general, a organizat și condus direct construcția institutului, a stațiilor pilot pentru fabricarea zahărului, a substanțelor dulci, sere, casă de vegetație, stația condiționat semințe ș.a.

– A înființat, organizat și condus primul laborator de extensie, consultanță și propaganda agricolă din cercetarea agricolă românească.

– Ca profesor la liceul agricol Fundulea, fiind numit șef de catedră alături de alți 3 profesori de mecanizare și 5 maiștri instructori, a introdus sistemul de învățământ pe cabinete, a înființat un cabinet de tractoare, unul de mașini agricole, un parc cu toate mașinile agricole prevăzute de programa școlară, precum și un poligon de conducere a tractorului.

Redacția

Poveștile de succes în agricultură au început acum mai bine de 30 de ani, unele chiar după Revoluție. Exact la fel s-a întâmplat și la fostul CAP din comuna Țigănași, acolo unde Aurel Placinschi, pe lângă cele aproape 5.000 ha de teren pe Valea Prutului, în județul Iași, 3.500 ha în sistem irigat, cu diverse culturi, se chinuie să mențină pe picioare și o fermă de vaci, cu un efectiv de 1.000 capete.

Povestea societății agricole Agricola 96 SA Țigănași este una cu suișuri și coborâșuri, cu idei și cu piedici cât încape, iar, odată cu schimbările climatice, fermierul ieșean a mizat pe irigații, motiv pentru care a investit 10 milioane de euro într-un sistem de irigații.

Cel mare sistem de irigare din Regiunea Moldovei, pe o suprafață de 3.500 ha

În cadrul societății Agricola 96 Tigănași, fermierul Aurel Placinschi administrează teren agricol în patru comune, dar principale sunt Țigănași și Probota; aici se află și siste­mul de irigații, pe o suprafață de 1.500 ha și cca 2.200 ha sunt pe terasele Jijiei. Este un sistem care funcționează de cca 3-4 ani, cu ajutorul creditelor bancare, fiind destinat în mare parte loturilor de hibridare din ferma fermierului.

Creșterea prețurilor la energie și triplarea prețurilor la inputuri, printre impedimentele din acest an

Anul 2022 dă mari bătăi de cap fermierului ieșean și în ceea ce privește scumpirea energiei electrice. După aproape jumătate de secol de experiență în agricultură, acesta ne spune că 2022 a fost anul cel mai dificil.

„Ceea ce am obținut ca producție se duce pentru plata energiei (...). De altfel, a crescut foarte mult și motorina, la fel și inputurile, mă refer la îngrășăminte, care s-au triplat ca preț, ceea ce ne scoate din zona de profitabilitate (...). Per total, anul acesta, producția este de 60-70% din cea de anul 2021. Am crezut că, la cei peste 40 de ani pe care îi am, de când lucrez în agricultură, nu o să văd un asemenea an, extrem de dificil. Repet, datorită sistemului de irigații am reușit să supraviețuim. De exemplu, avem situația porumbului, o producție de la 200-300 kg/ha până la 1-1,5 tone/ha în neirigat; unde am irigat, producțiile sunt aproape normale. Având în vedere că avem foarte multe loturi de hibridare, deoarece realizăm o producție complexă și cu zootehnie, presu­punem că o să reușim să nu încheiem cu pierderi acest an“, adaugă Aurel Placinschi, directorul Agricola 96 SA Țigănași.

Culturile de toamnă, bine răsărite

La pas prin ferma de la Țigănași, am aflat că în acest moment situația culturilor de toamnă este satisfăcătoare. „Vom depăși acest moment, recuperăm în anul 2023, care se anunță ceva mai potrivit, mai bun. Avem cultura de rapiță pe cca 350-400 ha, bine realizată; cerealele, orzul și grâul sunt în mare măsură bine răsărite, dar în ultima perioadă, cu o oarecare secetă și cu oprirea sistemului de irigații, avem emoții, însă sperăm că, până în iarnă, va răsări în întregime grâul“, a precizat directorul societății de la Țigănași.

La poarta fermei, laptele se vinde cu 3 lei/litru

În ceea ce privește sectorul zootehnic, fermierul de la Țigănași are cca 1.000 de vaci, din care 600 capete sunt pentru producția de lapte, iar 400 de capete sunt pentru producția de carne. Se mulg în jur de 250 de vaci, restul fiind reprezentat de tineret atât femele cât și masculi; la cele pentru carne sunt 120 de capete efectiv matcă, iar ce rămâne este tineretul care merge la îngrășat.

„Într-o perioadă pe care eu am trăit-o, laptele reprezenta principala sursă de hrană, iar în anii ’50-’60 nu murea lumea pentru că se consuma în multe zile doar lapte. Din acest considerent vom ține ferma de vaci doar cu ideea că facem un lapte care este necesar oamenilor din această țară, fără să ținem cont că pe noi ne poate costa mult mai mult acest lapte decât obținem pe el. La acest moment litrul de lapte pleacă de la noi, la prețul de aproape 3 lei“, conchide Aurel Placinschi, directorul Agricola 96 SA Țigănași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Există această nuanță uneori foarte subtilă, alteori foarte evidentă de a dramatiza lucrurile. Aproape totul ne este prezentat cu caracter apocaliptic, nimic nu funcționează cum trebuie, vremurile pe care le traversăm sunt imposibile, peste limita normalului. Agricultura nu este nici ea pusă la adăpost de exagerările celor care văd doar jumătatea goală a paharului. Însă, cel puțin în acest domeniu, există oameni raționali care admit că, deși agricultura a trecut în 2022 o perioadă foarte dificilă, nu a fost totul compromis. Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România și fermier cu grad de excelență în județul Ialomița, spune că 2022 a venit cu presiuni suplimentare pentru fermieri, dar că au mai fost ani dificili peste care agricultorii din România au trecut.

„Trebuie găsite măsuri de gestionare a riscului“

Președintele APPR spune că prima parte a anului a fost bunicică.

„Am recoltat 6,5 tone de grâu și 2.800 kg de rapiță. Cu producțiile acestea vom trece bine anul din punctul de vedere al culturilor înființate în toamnă, iar în primăvară floarea-soarelui a avut o evoluție aproape normală, dar porumbul a avut de suferit și am avut o producție cu mai puțin de jumătate decât făceam în mod obișnuit. Având în vedere toate culturile, cred că este un an aproape normal. Ne vom descurca fără ajutor extern, să spunem. Peste tot se întâmplă să fie ani cu secetă și fără secetă. În 2020 am avut mari probleme în sudul și sud-estul țării cu seceta. Anul acesta, spre exemplu, cea mai afectată de secetă a fost zona Moldovei. De asta, din când în când, trebuie găsite soluții de gestionare a riscului și să nu mai  ajungem în situații de a fi mereu cu mâna întinsă la Guvern ca să ne ajute să trecem peste ani ca aceștia. Atunci când nu faci niciun fel de producție și toți banii dintr-un an agricol i-ai investit, dar nu scoți nimic, trebuie să te ajute cineva să treci peste un astfel de obstacol. Și acel cineva nu poate fi decât statul care în fiecare an îți cere impozite și taxe pentru activitatea pe care o desfășori. Ca să te poată taxa în continuare trebuie să facă și un efort uneori pentru că și unei vaci care nu îți mai dă lapte tot trebuie să îi mai dai să mănânce. Din păcate, soluțiile se iau mereu pompieristic și nu cu bătaie lungă. Poate, dacă se găseau soluții de gestionare corectă a riscurilor, nu ajungeam în situația asta de a întinde mâna și de a primi, de regulă, foarte puțin. Niciodată nu am fost despăgubiți la nivelul producției nefăcute, dar orice ajutor cât de mic este important să te ajute să treci peste un an complicat.“

„Nimănui nu-i place să piardă, dar se întâmplă acest lucru și în agricultură“

Fiecare an este diferit, iar 2022 a fost diferit prin faptul că a existat acest război la granița noastră. Acum trăim o altă realitate, spune Nicolae Sitaru. „Din cauza războiului prețurile au crescut foarte mult în iarnă, au explodat prețurile la inputuri, iar îngrășămintele pe bază de azot au fost cu 500% mai mari decât de obicei. După terminarea campaniei, din cauza faptului că au s-au afluit din ce în ce mai multe cantități din Ucraina, prețul cerealelor a început să scadă. Dacă în campanie grâul se cumpăra cu 1.800 de lei tona, la câteva luni de la campanie prețul în fermă este de 1.400-1.500 de lei, adică cu 20% mai puțin decât în campanie. Prețul sigur că este mare pentru consumator și acum, dar este mic pentru producători pentru că unii dintre noi nu ne scoatem cheltuielile cu prețul ăsta. Încet-încet lucrurile se vor regla, așa se întâmplă întotdeauna. Uneori, după trecerea unor ani, au loc niște reașezări de prețuri, adică se duc în jos. Nu știu dacă vom trece printr-o astfel de perioadă, dar se întâmplă ca, uneori, prețurile să scadă la jumătate sau chiar mai mult. Piața este foarte imprevizibilă și cel mai aspru judecător atât al producătorului, cât și al consumatorului. Costurile de producție s-au majorat cu diferite procente în funcție de tehnologiile folosite de fermieri, dar cert este că pentru fiecare dintre noi au crescut cu cel puțin 30%. Creșterile în cazul celor care fac agricultură cu tehnologii mai complete este de 50-60%. Deși 2022 a fost complicat, este un an peste care se poate trece, cel puțin în condițiile din ferma noastră. Având în vedere că am avut niște acumulări care să servească trecerii peste astfel de momente, cred că nu voi simți prea tare lipsurile din producție. Sigur, nimănui nu-i place să piardă, dar se întâmplă acest lucru și în agricultură, și în alte activități.“

• „Întrebarea mea cea mai importantă este de ce nimeni nu vrea să se facă o reformă a proprietății. De ce nu vrea nimeni o reașezare a pământurilor, împărțite foarte prost cu Legea 18/1991? Am făcut o treabă foarte proastă atunci, trebuie cumva remediată, dar nimeni nu vrea să audă lucrul ăsta. După părerea mea, o reașezare a terenurilor așa cum este acum, după două rânduri de succesiuni, ar restarta agricultura din România fără altfel de măsuri. Numai simpla recomasare a terenurilor ar face bine României, agriculturii mari și agriculturii mici. Noi, agriculturii mari, am comasat terenurile prin înțelegeri verbale, dar, din punct de vedere legal, nu suntem în regulă.“
• „Agricultura este o activitate frumoasă și cu multă adrenalină.“

Laura ZMARANDA