ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv

O fi potrivit un PNDL III, de vreme ce n-am terminat PNDL I și II?

Noi zicem că NU!

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, susține că Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) trebuie continuat: „Susțin de mult că este absolut necesar un nou PNDL odată ce se apropie de final PNDL I și PNDL II. Localitățile din România, în special cele cu venituri mai mici, au nevoie de infrastructură, de drumuri, de gaz, de apă, canal, pentru că altfel nu au suportul necesar dezvoltării. Ca atare, este vital un nou PNDL III.“ Suma avansată de data aceasta este de 40 miliarde de lei.

Nimeni pesemne n-ar contesta că e nevoie de o a treia etapă a PNDL. Dar un sfat al înțelepților ar suna așa: înainte de a porni a treia etapă nu ar fi mai nimerit să finalizăm PNDL I și PNDL II? Fiindcă, veți vedea, nu stăm bine deloc cu proiectele începute. Și nici cu alocările deoarece PNDL se bazează în totalitate pe fonduri guvernamentale, care nu sunt tocmai generoase, cel puțin în perioada din urmă, când economia, în general, și bugetul de stat, în special, au fost sever afectate de pandemie. Pe de altă parte, PNDL a făcut ca unele autorități locale să se culce pe-o ureche, să nu se mai străduiască să acceseze bani europeni, dacă tot le au la dispoziție pe cele interne. În felul acesta s-au pierdut importante sume nerambursabile din bugetul UE...

Dar să amintim ce este și ce face PNDL. Potrivit  OUG nr. 28/10.04.2013, acesta a fost conceput pentru trei subprograme: modernizarea satului românesc (accesibil comunelor), regenerarea urbană a municipiilor și orașelor și infrastructură la nivel județean (consilii județene).

Domeniile de intervenție agreate țin de: sisteme de alimentare cu apă și instalații de tratare a apei potabile; sisteme (rețele) de canalizare și stații de epurare a apelor uzate; unități de învățământ (grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee etc.); unități sanitare din mediul rural (dispensare medicale, farmacii etc.); drumuri publice (drumuri județene, drumuri de interes local, drumuri comunale și / sau drumuri publice din interiorul localităților); poduri, podețe și / sau punți pietonale; obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale, teatre; platforme de gunoi; piețe publice, comerciale, târguri, oboare, după caz; baze sportive; sediile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice din subordinea acestora.

Consultând cele două etape, vom remarca faptul că în jur de 75% din sumă este rezervată mediului rural.

Dar să vedem ce au făcut statul român și autoritățile publice locale până acum cu PNDL, program aprobat, cum spuneam, în 2013 și fracționat ulterior în două etape: PNDL I, început din 2013, cu o valoare de 17,398 miliarde de lei; PNDL II, adoptat în 2017, cu o valoare de 29,69 miliarde de lei.

PNDL I

Prin PNDL I au fost aprobate spre finanțare 5.500 obiective de investiții: 2.408 pentru drumuri, 995 pentru alimentarea cu apă, 48 pentru apă + canalizare, 585 pentru canalizare, 817 pentru unități de învățământ, 356 pentru creșe și grădinițe, 15 pentru unități sanitare, 169 pentru poduri și podețe și 107 pentru obiective culturale, infrastructură publică și alte instituții publice, inclusiv sedii de primării (capitolul „alte domenii“). Vedeți însă bine că, după 8 ani, au fost finalizate doar 67,47% din lucrările aprobate și angajate, respectiv, 3.546 de proiecte, din 5.500, plătindu-se în schimb 80,65% (14,032 miliarde lei) din suma totală pusă la dispoziție (17,397 miliarde de lei). Date suplimentare găsiți în tabelul de mai jos.

3417 tabel 1

Ar mai fi de spus că, în anul 2019, au fost repartizați de la Guvern  897,07 milioane lei, iar în 2020, numai 200 mil. lei.

PNDL II

În 2017, primăriile de comune, orașe și municipii, plus consiliile județene au depus peste 13.000 de solicitări de proiecte, a căror valoare totală a depășit 67 miliarde lei. Cum fondurile aprobate pentru finanțarea etapei a II-a erau de maximum 30 de miliarde lei, au fost admise spre finanțare 7.269 obiective: 2.138 de proiecte pentru drumuri; 1.401 pentru școli; 860 creșe și grădinițe; 596 unități sanitare; 546 alimentare cu apă; 253 apă + canalizare; 522 pentru canalizare; 456 pentru poduri și podețe; 497 alte domenii (instituții de cultură, sedii primării, turism etc.). În patru ani, fără perioada din 2021, au fost finalizate 928 de investiții, mai precis 13,48%, și a fost decontată suma de 8,9 miliarde lei, 29,99% din suma alocată, de 29,69 miliarde de lei.

3417 tabel 2

În 2009 s-au alocat pentru PNDL II peste 6 miliarde de lei, iar în 2020 numai 2 miliarde de lei, dar anul trecut a fost o situație complet atipică, provocată de pandemie.

În loc de concluzii

Mult prea mult noi ne-o facem cu mâna noastră. N-are rost să insistăm asupra lucrurilor pe care deja le cunoașteți (lucrări neconforme, licitații îndoielnice ori cu dedicații etc.), dar vom cita un paragraf din raportul „Evaluarea portofoliului de proiecte de investiții pentru dezvoltare locală“, realizat chiar de MDLPA, care spune cam așa: „În România, calitatea îndoielnică a proiectelor este bine-cunoscută, iar consecințele includ rate de absorbție reduse, întârzieri în fazele de achiziție și execuție, soluții tehnice sub nivelul optim, diferențe mari între proiect și realitatea de pe teren etc.“ Noi avem niște proiecte pesemne începute în 2013-2014, nefinalizate nici astăzi. Mai exact, mai sunt de finalizat 1.954 (PNDL I) + 6.341 (PNDL II) de investiții deja contractate. Și mai sunt de plătit 3,36 miliarde din PNDL I și 20,75 miliarde de lei din PNDL. La ce bun deci să angajăm, azi și acum, alte proiecte și alți bani?  La ce bun să suprasolicităm bugetul țării, care și așa a trecut prin nenumărate șocuri?

Maria Bogdan

Investițiile în infrastructura educațională rurală, deficitară

România avea, în 2017, potrivit Institutului Național de Statistică, 7.047 de unități de învățământ (preșcolar, gimnazial, liceal și universitar): 6.261 sunt proprietate de stat și 786 – proprietate privată. Dintre acestea, 44,5% (3.140) sunt situate în mediul rural. Numărul de unități nu coincide cu cel al clădirilor, dat fiind faptul că o școală cu personalitate juridică are în subordine mai multe structuri, de obicei din învățământul primar (cu clase I-VI). Ca atare, statul sau proprietarii particulari au în grijă mult mai multe spații. Statistica nu oferă date certe sub acest aspect, dar deține o altă evidență, cea a infrastructurii școlare. Așa aflăm că baza materială înseamnă 146.977 săli de clasă (58.478 în mediul rural), 26.526 de laboratoare școlare (5.451 în mediul rural), 4.845 săli de gimnastică (1.914 în mediul rural), 4.863 de ateliere școlare (558 în mediul rural), 5.494 de terenuri de sport (2.336 în mediul rural) și 51 de bazine de înot (3 în mediul rural).

De ce am înșirat aceste cifre? Ca să avem idee despre câți bani ar trebui primăriile sau alte entități ale statului (consilii județene, Guvernul, senatele universitate) să aloce pentru modernizarea, dotarea, întreținerea și funcționarea școlilor. Dacă în cazul orașelor bugetele sunt cât de cât îndestulătoare, în privința comunelor lucrurile stau un pic mai rău, primăriile neavând de cele mai multe ori fonduri pentru a aduce unitățile școlare la un standard decent pentru desfășurarea procesului educațional. Și aici credem noi că este marea provocare a României, să găsească soluții pentru ca școlile din satul românesc să arate ca-n Europa secolului XXI! Adică fără grupuri sanitare în fundul curții, cu imobile racordate la sistemul de apă/canalizare, cu sistem propriu de încălzire, cu clădiri renovate și sigure, cu săli de clase modernizate, mobilier și dotări tehnico-materiale la zi etc. Ei bine, ca să n-o mai lungim, în mediul rural avem multe exemple despre... „așa nu“. Și mai avem fel de fel de promisiuni, planuri, proiecte, programe. Despre programele de investiții în școli vom vorbi astăzi.

Fonduri naționale sau locale

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Guvernul României s-a angajat să livreze bani pentru mii de proiecte, între care și unitățile de învățământ din mediul urban sau rural. Nu vă gândiți însă că un proiect face dintr-o școală o unitate model; sunt intervenții episodice fie la acoperiș sau sistemul de încălzire, fie pentru modernizarea, dotarea sau extinderea unor spații etc. În prima etapă a PNDL s-au încheiat contracte de finanțare pentru 834 de școli (din care, atenție, 540 nu au autorizație de funcționare!), în valoare cumulată de 1,117 miliarde de lei. Până la sfârșitul anului trecut s-au finalizat 384 de proiecte (46,04% din total program) pentru care statul a plătit 350 mil. lei (31,34% din suma estimată). Prin PNDL II au fost depuse proiecte de finanțare pentru 2.198 de unități de învățământ (795 fără autorizație de funcționare), în valoare totală de 3,5 miliarde de lei. Până la 31 decembrie 2018 fusese decontată, în contul lucrărilor executate, suma de 188,61 mil. lei (5,3% din total). Acestor proiecte, despre care ne place să credem că vor fi duse la bun sfârșit în integralitate (să nu avem doar cifre aruncate care să dea bine politic), li se adaugă cele finanțate de la bugetele locale sau bugetele județene. Despre acestea însă nu avem o bază de date; presupunem că sunt de ordinul sutelor, dar tot pentru intervenții punctuale sau întreținere curentă (igienizări).

Fonduri europene

Autoritățile locale au la dispoziție și câteva instrumente financiare pentru a accesa bani europeni pentru infrastructura de educație. Prin Programul Național de Dezvoltare Regională, Submăsura 7.2 – „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică – infrastructura educațională și socială“, au fost depuse 444 de proiecte, în sumă de 168, 74 mil. euro. Contracte de finanțare au fost semnate pentru 314 proiecte (70,72%), dar unul singur din toată țara era finalizat la data de 10 ianuarie 2019! Tot în această perioadă sunt în execuție/finalizare alte 104 proiecte transferate prin procedura de tranziție din exercițiul financiar 2007-2013, valoare totală a lucrărilor ridicându-se la 6,1 mil. euro. Prin Programul Operațional Regional, la nivel național au fost depuse, în cadrul Axei prioritare 10 – „Îmbunătățirea infrastructurii educaționale“, proiecte în valoare totală de 5,45 miliarde de lei. Foarte puține dintre contracte au fost semnate până la sfârșitul anului trecut, ceea ce înseamnă că pregătirea documentației și evaluarea sunt proceduri tare migăloase. Avem și o situație la nivelul regiunilor:

– Nord-Vest (1.034 unități de învățământ cu 22.777 săli de clasă): 98 de proiecte depuse și aflate în selecție, cu o valoare nerambursabilă de 855 mil. lei;

– Centru (910 unități de învățământ cu 19.880 săli de clasă): 127 de proiecte depuse și în selecție + 1 contract de finanțare semnat, în valoare cumulată de 739 mil. lei (sumă nerambursabilă);

– Nord-Est (1.100 unități de învățământ cu 26.408 săli de clase): 152 de proiecte depuse, 9 contracte semnate, cu finanțare nerambursabilă de 890,63 mil. lei;

– Sud-Est (867 de unități cu 15.801 săli de clasă): 53 de proiecte depuse, 1 contract semnat, cu o sumă nerambursabilă disponibilă de 495,31 mil. lei;

– Sud Muntenia (1.020 unități de învățământ, cu 18.873 săli de clasă): 90 de proiecte depuse, cu o sumă nerambursabilă de 703 mil. lei;

– București-Ilfov (763 de unități de învățământ cu 14.342 săli de clasă): 72 proiecte depuse,  8 respinse, 1 contract de finanțare semnat, sumă eligibilă la dispoziție – 793,7 mil. lei;

– Sud-Vest Oltenia (731 de unități școlare cu 14.301 săli de clasă): 76 de proiecte în evaluare cu o sumă eligibilă de 444,63 mil. lei;

– Regiunea Vest (622 de unități de învățământ cu 14.595 săli de clasă): sumă alocată – 437 mil. lei, 59 de proiecte depuse, 5 respinse, 6 contractate, valoare solicitată – 527,5 mil. lei.

În loc de concluzii

Dacă în cazul PNDL este vorba despre fonduri naționale, deci n-ar exista musai o limită de timp dincolo de care se taie finanțarea, altfel stau lucrurile în privința fondurilor europene. Exercițiul bugetar european se încheie în 2020 și, indiferent câte derogări s-ar oferi, tot există o vreme când banii se pierd. Și trebuie să admitem că lucrurile se mișcă la noi cam greu și e posibil să întâmpinăm greutăți în sensul în care s-ar putea să primim sancțiuni pentru necheltuirea banilor în termenul agreat.

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS