Unbeaten 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Feb 2021

Vinurile de ieri și de azi ale Cramei Hermeziu

Hermeziu înseamnă destin, vitejie și forță. Este povestea moșiei dinastiei Negruzzi și, totodată,  este vibrația vinului de acum 200 de ani. Crama Hermeziu se dezvoltă astăzi în cadrul grupului de firme Domeniile Lungu, fiind o afacere de familie susținută și dezvoltată prin investiții în tehnologie și modernizare. Vinurile obținute au o legătură specială cu pământul, fiind concepute pentru a transmie mai departe istoria locurilor de unde provin.

Vin din soiuri autohtone și internaționale

Relieful terasat și tehnica modernă reușesc, din anul 2006 de când începe istoria Cramei, să compună un mediu perfect pentru strugurii cultivați pe cele 132 de hectare de teren. Traminer, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Busuioacă de Bohotin, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling de Rhin, Fetească Neagră sau Muscat Ottonel sunt soiuri vinificate cu grijă de oenologi, cu utilaje în întregime din import, de la prestigioasa firmă italiană Casa Grande, pentru a obține vinuri premiate, cu o foarte bună aciditate naturală, ne spune omul din spatele cortinei, Vasile Lungu: „Am creat 28 de tipuri de vin liniștit și patru tipuri de spumant. Vinurile sunt împărțite în mai multe game, astfel încât să poată fi identificate. Soiurile românești sunt: Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră, Fetească Albă și Fetească Regală, fiind soiuri autohtone, pe care le-am ales astfel încât să nu ne suprapunem cu sortimentul de la Cotnari sau cu cel specific zonei Vrancea. Din soiurile internaționale avem gama Hermeziu. Gama «C’est Soir» este o gamă de elită. Am ales o denumire care să provoace multă curiozitate. Acestea sunt vinuri rosé, obținute din struguri roșii. Cabernet Sauvignon vinificat rosé, Fetească Neagră vinificat rosé și Busuioaca de Bohotin din județ, specifică județului Iași și Vaslui, în două variante sec și demidulce. N-am optat pentru varianta dulce din perioada comunistă pentru că era prea mult prelucrat. Și atunci, având posibilitatea de a obține vinuri cu aciditate naturală, noi am hotărât să facem vinuri seci, demiseci și demidulci.“ 

Gama Hermeziu are numai soiuri internaționale: Muscat Ottonel, Traminer, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon Standard și Riesling de Rhin: „Din vinurile pe care le avem, am început de anul trecut să obținem două spumante, realizate din bază de spumant Chardonnay; am obținut un sec, cu un rest de zahăr de 17 grade accesibil pentru doamne și pentru domni, dar și un blue natur cu 0,33 grame zahăr/per litru, un aperitiv care se pretează la prosciutto crudo, icre ș.a. Pentru tineri am creat un spumant, noi îl numim Frizzante, care se îmbuteliază la 2,5-3 bari.“

Vinuri HoReCa

Vasile Lungu nu a putut să nu se inspire din opera lui Negruzzi. Astfel, la cramă se găsește în acest moment și gama „Păcatele Tinereții“, vinuri HoReCa care se găsesc pe „raftul greu“ din majoritatea pensiunilor și restaurantelor din partea de nord a Moldovei, de la Suceava, Botoșani până la Vaslui și Bacău: „În cadrul acestei game avem îmbuteliate majoritatea vinurilor cu destinație retail deoarece vindem și vinuri HoReCa. În gama „Scrisori“ avem numai cupaje realizate din soiurile noastre, în diferite proporții, respectiv cinci tipuri de cupaje: un cupaj Sauvignon Blanc cu Chardonnay, precum și Sauvignon Blanc, Chardonnay și Muscat Ottonel. În același timp avem un vin rosé obținut din Cabernet Sauvignion rosé, Fetească Neagră rosé și Busuioacă de Bohotin, iar un alt cupaj este din Sauvignon Blanc și Riesling de Rhin. Suntem producători noi pe piață, dar am venit galopant și cu vinuri bune pentru a trezi interesul consumatorilor deoarece în zonă au dispărut câteva branduri. Din aceste motive am considerat că este un loc liber și pentru noi, unde se pot face vinuri și se pot promova. Mi s-a spus că afacerea nu va fi a mea, că nu voi culege roadele, dar cu siguranță copiii sau nepoții mei o vor face; penetrarea în piață este dificilă, iar cea mai bună promovare este de la om la om.“

Crama Hermeziu produce în jur de 1.200.000 de litri/an, dintre care 500.000 litri/an se îmbuteliază la sticlă și Bag-in-box. Printre altele, vinurile îmbuteliate au ieșit timid în Japonia, Norvegia, Suedia, Anglia, Germania, mai mult pentru testare.

Beatrice Alexandra MODIGA

"Piaţa de seminţe cu suflet" s-a adunat la Iași

Sâmbătă, 27 octombrie 2018, la sediul Facultății de Zootehnie a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad", s-a desfășurat evenimentul intitulat "Piața de semințe cu suflet", ajuns la cea de-a treia ediție. Cei prezenți au putut face schimb de semințe străvechi nemodificate genetic, provenind din gospodării, asociații și instituții din țară și din străinătate.

Din suflet pentru suflet!

Una din marile probleme ale alimentației moderne o reprezintă faptul că nu se mai cultivă semințele tradiționale decât la scară foarte mică. Acestea riscă să se piardă, în timp ce noi ne hrănim cu fructe, legume și verdețuri lipsite de gust, provenite din semințe hibridate și chiar modificate genetic. În acest sens, diverși fermieri mici din județul Iași, cât și din județele învecinate s-au adunat la Iași pentru a face schimb de semințe tradiționale, provenind din gospodării și de la diverse asociații. Evenimentul a fost organizat de grupul de producători "Semințe cu suflet", iar gazda celei de-a treia ediții a fost Doina Leonte, șef lucrări la Facultatea de Zootehnie din Iași. „La a treia ediție putem spune că avem deja experiență și abia așteptăm să vină și ediția a patra. Piețele de semințe cu suflet sunt evenimente organizate de membrii unui grup, care are peste 2.000 de persoane din toată țara, și care se adună în spațiul virtual, dar și real, nu doar pentru a schimba sfaturi și idei, ci și pentru a schimba semințe între ei. Dorința noastră este ca aceste semințe să se păstreze și să se multiplice. Cele mai multe dinte acestea sunt de la soiuri tradiționale de legume, plante aromatice, flori, dar și semințe tradiționale, de pe alte meleaguri, cum ar fi: Basarabia, Rusia și Franța. Chiar dacă, acestea nu sunt semințe tradiționale românești sunt semințe tradiționale din alte zone, care seamănă oarecum ca și climă, cu cele din țara noastră. Rugămintea noastră este ca, cel puțin aceste soiuri să fie păstrate în gospodăriile proprii și bine ar fi ca persoanele, care au luat aceste semințe să le ofere la rândul lor, astfel încât acest fenomen să se extindă și să nu fim doar câțiva, dintre cei care se ocupă cu așa ceva.“

Dar din dar … se face rai!

Majoritatea celor prezenți la acest eveniment și-au manifestau surprinderea şi entuziasmul de a vedea că unele dintre semințele pe care le-au găsit la acest eveniment, erau din categoria culturilor, pe care le credeau pierdute.

Alina Florina Martinaș Ioniță, din localitatea Bălteni, județul Vaslui a venit pentru prima dată la un astfel de eveniment și consideră că semințele sunt un dar pe care trebuie să îl dăruim, nu să îl vindem: „Este prima interacțiune de acest gen pentru noi, deoarece suntem de curând în grupul "Semințe cu suflet". Noi am venit anul acesta cu ce am avut prin grădină, mai exact soiuri de goji, dar și semințe de dovleci, mărar, moștenite de la străbunica mea. Este o inițiativă lăudabilă, deoarece semințele sunt într-adevăr un dar, pe care ar trebui să-l dăruim mai departe, nu să-l vindem!“

Costela Toma a poposit la Iași, din localitatea Puiești, județul Buzău, cu o sumedenie de semințe pentru flori, în special semințe unice de maci: „Am o grădină de 2.400 mp numai cu flori, adunate din toată Europa. Sunt colecționară, în primul rând de maci, nalbe și trandafiri, pasiune pe care o am dobândit-o de la mama mea.“

Anca Ursu Elena, de Grădina Bogdănița, din județul Vaslui este prima dată când participă și a făcut mulți oameni fericiți, cu semințele sale tradiționale: „Aceste inițiative sunt lăudabile și trebuie sprijinite! Devenită membru boboc la semințe cu suflet am fost întâmpinată cu multă drag și diverse sfaturi. Sala a fost plină cu semințe, tigve, cartofi, sorg, napi, ardei, verdeață, flori și multe bunătăți din diferite gospodării, din județele Iași, Buzău, Constanța, Ialomița, Vaslui și spre plăcerea mea, mulți gospodari de peste Prut. Noi am venit la piață cu câte ceva din fiecare, cu semințe, cu produse proaspete aduse direct din grădină, pentru ca fiecare să-și ia tomata sau ce dorește și să-și recolteze singuri semințele dorite, dar și cu o zacuscă tradițională și o dulceață de gutui. Am mai adus de la bunicu’ semințe de fasole urcătoare mov, care la fiert se fac verzii și știuleți de porumb, pe care îi luasem de decor, până să ne trezim că vin oamenii să ne spună că porumbul respectiv, este un soi vechi foarte căutat.“

Gheorgiu Necula din Roman, județul Neamț a adus semințe autohtone de tomate și fasole, din mica sa grădină: „Am venit cu semințe de tomate și fasole grasă. Cultivăm doar pentru familie o suprafață de 50 mp și avem undeva în jur de 40 de soiuri de roșii și plus alte legume. Ne-am gândit să mâncăm sănătos, și dacă tot avem o bucățică de grădină, de ce să o lăsăm nefolosită? De mult timp facem schimburi de semințe sau cumpărăm.“

Bărlădeanu Aneta, din localitatea Cotnari, județul Iași a venit cu de toate și a lut la rândul ei, ce se putea lua: „Am adus fel de fel de bulbi, semințe de țelină, fasole, dovleci decorativi, castraveți, roșii, crăițe și salvie. Am trei ani de zile de când sunt în acest grup și îmi este folositor, deoarece facem schimburi de semințe permanent. De altfel, ce am primit am înmulți și am dăruit mai departe.“

La piața de semințe am găsit-o și pe Vicky Militaru, din Botoșani, care este o mare amatoare de ce este sănătos; aceasta lasă plantele așa cum le-a lăsat mama naturii, fără să le stropească: „Am dăruit topinambur, șofrănel, semințe de dafin, ardei Cornul caprei de Buzău, sorg, un soi nou, pe care l-am primit și eu în urmă cu doi ani și vreau să-l dăruiesc mai departe. Sunt o mare amatoare de ce este sănătos, curat și nestropit, și cum le-a lăsat mama natură, așa le-am lăsat și eu la rândul meu.“

O altă participantă a fost Geanina Pop, din Iași, care a adus semințe de plante medicinale: „Am venit cu semințe din plante medicinale, deoarece acesta este specificul grădinii mele, mici, dar care are de toate. Aici, am adus semințe de legume, plante aromatice și decorative. O astfel de activitate...vine pur și simplu din noi. “

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Expoziția "Flori de Toamnă" la Grădina Botanică din Iași

În această perioadă la Grădina Botanică „Anastasie Fătu“ de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“- Iași are loc expoziția "Flori de Toamnă", dedicată Centenarului României Mari. Evenimentul a ajuns la cea de-a XLII-a ediție și oferă un bun prilej de prezentare a colecției de crizanteme, reprezentativă pentru acest moment al anului, dar și tufănele, dovleci, ardei sau varză decorativă, toate cultivate în secțiile Grădinii Botanice.

Aranjamente florale cu simboluri populare

Aranjamentele florale evidențiază simboluri populare din toate zonele etnografice ale României. Spiritul inventiv și iscusința personalului Grădinii Botanice le-au permis să stilizeze și să prelucreze diferite motive tradiționale, care se deosebesc după conținutul tematic și prin diversitatea modalităților de grupare în tablouri cu o deosebită valoare ornamentală: „Este cea de a 42-a ediție a unui eveniment cunoscut de toți ieșenii și nu numai, sub genericul "Flori de Toamnă". Însă, sub acest generic noi, de fapt, expunem crizantemele - florile toamnei, plus multe soiuri de dovleci și de ardei cu valoare ornamentală, în mod special, dar și medicinală, precum și varză decorativă, fructe și semințe. Toate provin de la plante cultivate în Grădina Botanică. Această ediție este una cu totul specială, am spune noi, deoarece împreună cu angajații Grădinii Botanice am decis ca evenimentul să îl dedicăm Centenarul României Mari, motiv pentru care, cu ajutorul crizantemelor, au fost realizate simboluri populare, specifice zonelor etnografice din România Mare“, a precizat prof. univ. dr. Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice.

Crizantema, floarea toamnei

În Grădina Botanică, crizantema a fost introdusă în cultură în anul 1975. Inițial au fost trei soiuri, însă de-a lungul anilor speciile și soiurile au fost diversificate, iar numărul acestora a crescut continuu, iar în prezent, colecția reunește 380 de soiuri de crizanteme și tufănele sau dumitrițe, cultivate în sere, solarii și terenuri experimentale, dintre care 59 au fost obținute în cadrul grădinii, ca urmare a activității de cercetare, ne spune Ana Cojocariu, coordonator Secția Ornamentală (crizanteme și colecții plante ornamentale din spații protejate): „Ca în fiecare an, deschidem expoziția "Florilor de Toamnă", unde începem să aducem publicului noutăți. Anul acesta, chiar am venit cu peste 15 soiuri de crizanteme cu floare tăiată și 5 soiuri noi de tufănele. Per total, în cadrul secției, noi cultivăm foarte multe varietăți horticole și ne referim aici la cele 180 de soiuri de crizanteme pentru floare tăiată și cele 200 de soiuri de tufănele sau dumitrițe, așa cum mai sunt cunoscute. Crizantemele sunt flori deosebite pentru că ele îmbogățesc grădinile, casele oamenilor în perioada de toamnă spre iarnă, fiind plante care nu necesită neapărat foarte multă atenție și foarte multă pricepere, doar atât cât, an de an să fie reînnoite tufele, dacă este vorba de cele din grădină.“

…cel mai iute ardei din lume

În cadrul expoziției sunt expuse 11 specii și subspecii ale genului Capsicum, cu peste 115 soiuri de ardei iuți decorativi, taxoni valoroși atât din perspectiva științifică, dar și alimentară și ornamentală, inclusiv soiul Carolina Reaper, care este considerat unul dintre cei mai iuți ardei din lume: „Anul acesta vizitatorii pot admira o parte a colecției de ardei decorativi a Grădinii Botanice din Iași. Sunt expuse 11 specii cu peste 115 soiuri, toate acestea clasificate, în funcție de gradul de iuțeală. Așadar, avem expuse și anul acesta cel mai iute soi de ardei iuți existent la ora actuală în lume, dar și multe alte specii, care pot fi utilizate, atât în scopuri decorative, cât și în scopuri medicinale,“ a precizat Cristiana Petre, coordonator Secția Plante Utile și colecția de ardei decorativi.

Decor de dovleci

Într-un decor cu elemente tradiționale specifice gospodăriilor țărănești sunt expuse 200 de soiuri de dovleci decorativi care aparțin genului Cucubita, 10 soiuri ale genului Cucumis (castraveți țepoși africani), 3 soiuri ale genului Luffa (burete vegetal) și 25 de soiuri de Lagenaria, alături de Momordica charantia (insulina vegetală sau castravetele amar) și Trichosanthes cucumerina (tărtăcuța șarpe), cu origini geografice în diferite zone din America de Sud, Africa sau Asia: „Avem peste 250 de exemplare expuse, din familia Curcubitaceae, printre care Curcubita pepo, C. maxima, C. Moschata și C. cucumis. Vedeta expoziție este Trichosanthes cucumerina (tărtăcuța șarpe). Anul acest ca noutate avem un soi nou, Momordica charantia și un Cucumis “, a adăugat Mihaela Mihalache, coordonator Secţia Rosarium şi colecţia de dovleci decorativi.

Începând cu 1976, anual, Grădina Botanică din Iași, organizează expoziția "Flori de Toamnă", care este dedicată unui eveniment special - înflorirea crizantemelor, simbolul longevității, eleganței și nobleței.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Zilelor USAMV Iași se sărbătoresc cu produsele autentice locale

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinari „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV) au organizat în perioada 18-19 octombrie „Târgul de toamnă“, eveniment aflat la cea de a VII-a ediție, ce are loc în fiecare an cu prilejul  "Zilelor USAMV Iași" și este dedicat producătorilor agricoli și meșteșugarilor din comunele județului Iași, care au prezentat și comercializat produse tradiționale și țărănești de sezon.

…produse autentice locale

Cei interesați s-au putut bucura de o experiență plăcută, prin faptul că au putut degusta și cumpăra produsele autentice locale, respectiv alimente proaspete într-o gama variată: preparate din carne, dulcețuri și gemuri, zacuscă, miere și produse apicole, cașcaval de casă, brânză de burduf și telemea de oaie, produse de panificație, prăjituri și dulciuri de casă, legume și fructe, murături, zarzavaturi și altele.

Prisaca Moldova și "Mic dejun cu miere"

La târg ne-am întâlnit cu Relu Cojocaru, fondatorul fermei apicole "Prisaca Moldova" și membru fondator a Clusterul BioNEst, primul de acest fel, cu produse bio din Iași: „Businessul este relativ nou, de cca. 10 ani, timp în care l-am dezvoltat puțin câte puțin. Inițial a fost la nivelul de hobby, după care am început să-l trecem la următorul nivelul, unde am ajuns la aproximativ 180 de familii de albine, și practic am început să facem o afacere din asta. Până anul trecut, dădeam toate produsele mele en-gros către procesatori, dar de un an de zile fac parte dintr-un proiect care se numește  "Servicii integrate de export", un proiect româno-elvețian, prin care am fost  învățați să ne prețuim munca, iar în urma proiectului am fost selectat și voi participa sub pavilionul României, la trei târguri internaționale de produse bio la Dubai, Nuremberg și  Shanghai. Astfel, încet, încet am trecut de la a produce pentru procesatori la a încerca să îmi vând produsele cu o valoare adăugată. În acest mod, ne-am rebranduit și am început să intrăm pe piața locală. Avem produse din miere și sub produse, respectiv ceea ce putem face în timpul unui sezon. Pe viitor, am vrea să ne extindem, dar în zona noastră, cu forța de muncă este din ce în ce mai greu și de aceea încercăm să ne limităm la atât cât putem noi, duce! Ca apicultori încercăm să promovăm consumul sănătos, deoarece suntem implicați într-un proiect, care se numește "Mic dejun cu miere", la care particip de la bun început, de când a ajuns și în România, respectiv de cinci ani de zile, care are loc în a treia vineri din noiembrie, în fiecare an și se desfășoară în toată Uniunea Europeană, unde noi mergem și promovăm apicultura și consumul de miere în școli.“

Fermă ecologică de la "Valea lui Bogdan"

Un alt producător ieșean a fost Bogdan Beceru, care deține o fermă ecologică, "Valea lui Bogdan" și se află la doar 3 km de orașul Târgu Frumos: „În fermă deținem porci Mangalița, 15 rase de găini și capre de rasă. Ferma a fost înființată din fonduri proprii, se întinde pe o suprafață de jumătate de hectar. Cu toate că, am înființat ferma pentru familie, în timp ne-am extins și ușor, ușor vrem să ne facem cunoscuți și la nivel județean. Am început în anul 2012, iar de anul acesta vrem să ieșim pe piață cu produse tradiționale ecologice; sper să ne facem cunoscuți și să mai auziți de noi și cu alte ocazii.“

De pofta sufletului are grijă "Pofta Focului"

Gica Neamțu de la "Pofta Focului" a venit pe dealul Copoului, cu rodul muncii sale, respectiv patru produse atestate tradițional: „Produsele sunt din gama de legume și fructe, și avem produsele atestate tradițional, de către Ministerul Agriculturii, conform ord. 724: "zacuscă de ghebe", "zacuscă de hribi", "zacuscă de vinete" și "dulceață de nuci verzi". Am început în anul 2014 și nu a fost ușor, dar cu pasiune și cu un „bob de inteligență“, să zicem că, din dorința de a transforma un hobby în business am ajuns aici. Eu cred că, suntem pe un drum bun, în sensul că se dorește a se mânca sănătos, de altfel produsele noastre atestate fiind, nu conțin tot felul de amelioratori de gust sau conservanți sau acele generic spus, deja de mine, "găleți de E-uri". Câtă vreme și canalele mass-media promovează o hrană sănătoasă, firește că noi venim în întâmpinarea acestui proiect și viitorul sună bine, zic eu! În prezent, prin această atestare am dorit să atrag atenția că "Pofta Focului" lucrează într-un anume fel. Nu știu dacă este necesar, chiar ca toate produsele să fie atestate, pentru că metodologie nu este chiar facilă și înseamnă mult timp alocat, iar în urma atestării acestor patru produse, protocoalele semnate au fost atât de multe și mari, încât în momentul de față, nu facem față cererilor, drept pentru care nu aș mai atesta. Important este că s-a validat calitatea produselor "Pofta Focului", dar mai sunt alți pași de urmat!“

Zilele USAMV Iași

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul zilelor USAMV Iași, unde a avut loc Congresul științific Internațional - "Științele vieții, o provocare pentru viitor", care la ediția din acest an, au participat peste 350 de persoane din țară și din străinătate, printre acestea se numără: cadre didactice, cercetători, doctoranzi și studenți implicați în activitatea de cercetare, dezvoltare-inovare, din țări precum Germania, Ucraina, Italia, Azerbaidjan, Suedia, Ungaria, Republica Moldova, Turcia, Bulgaria, Albania, Olanda, Indonezia și Egipt.

Printre alte activități ce s-au desfășurat în cadrul acestor manifestări amintim workshopuri, seminarii științifice și nu în ultimul rând omagierea profesorilor seniori de la Facultatea de Agricultură: prof. univ. Dr. Liana-Doina Toma, prof. univ. Dr. Teodor Iacob, prof. univ. Dr. Valentin Moca.

Beatrice Alexadra MODIGA

GALERIE FOTO

Recoltă bogată de la Syngenta: 5 hibrizi din grupe de maturitate diferite, testați în două variante cu fertilizare diferită

La platforma expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL din comuna Balș, satul Boureni, județul Iași, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT), din județul Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a cărui membru este, a organizat prima ediție „Ziua Porumbului“, iar compania Syngenta, în calitate de partener principal al acestei prime ediții a venit cu tehnologia completă de protecția plantelor în cultura porumbului precum și cu 5 hibrizi din grupe de maturitate diferite, testați în două variante cu fertilizare diferită.

Cei mai bine adaptați hibrizi la condițiile din regiunea Moldovei

La ediția din acest an au participat 8 companii producătoare de semințe de porumb care au testat nu mai puțin de 37 de hibrizi de porumb din grupe de maturitate diferite: În cadrul platformei de la Iași s-au prezentat o serie de informații tehnice pentru fermieri, precum și cei mai bine adaptați hibrizi, aparținând celor mai importante producătoare companii de porumb „În final, rezultatele definesc hibrizii cei mai bine adaptați la condițiile din zona noastră“, a declarat Emil Bălteanu, Președinte ACCPT județul Iași.

Tot acesta confirmă intenția asociației de a organiza platforma în următorii ani la câte un fermier din zonele cele mai reprezentative ale județului pentru cultura porumbului: „Anul acesta am început cu zona centrală, iar începând cu anul viitor, o să mergem în zona de sud, către limita cu județul Vaslui, și în viitor pe Valea Prutului în condițiile, în care vom putea organiza astfel de platforme, atât în condiții de irigat cât și la neirigat. Sperăm să ducem tradiția organizării Zilei Porumbului și pe zona de vest a județului, undeva la limita cu județul Neamț și spre nordul județului.“

Syngenta: Rezultatele obținute la cultura porumbului și tratamentele efectuate

Syngenta 1

În acest an, Syngenta și-a propus să asigure hibrizilor șansa de a-și exprima potențialul genetic printr-o tehnologie de erbicidare completă și eficientă împotriva principalelor buruieni problemă din cultura porumbului.

În continuare, prezentăm o analiză a companiei Syngenta cu privire la rezultatele obținute la cultura porumbului și tratamentele efectuate. Ionuț Nae, manager de campanie pentru cultura porumbului la Syngenta, ne dă mai multe detalii: „Pentru anul 2018, din punct de vedere meteorologic, primăvara a fost capricioasă din perspectiva diferențelor mari de temperatură apărute în perioada semănatului precum și a secetei care s-a instalat imediat după semănat și care a durat mai bine de două luni. Această situație a dus la o răsărire neuniformă în platforma experimentală, ca de altfel, în toate regiunile din România. Ne punem întrebarea, ce soluții au fermierii la dispoziție de a utiliza în aceste condiții dificile un erbicid selectiv în postemergență atunci când porumbul se află în diferite fenofaze, de la 2-4 frunze până la 6-8 frunze? Până a răspunde la această întrebare, trecem la tratamentele aplicate în preemerență. Este bine știut că aplicarea în preemergență asigură culturii de porumb un start bun în vegetație prin reducerea rezervei de buruieni care intra în competiție cu porumbul consumând astfel elementele nutritive și apa disponibile în sol. Această verigă în tehnologie este mai mult decât necesară, deoarece astfel putem da șansa hibrizilor de porumb să-și exprime potențialul genetic. Cu siguranță sunt foarte mulți factori care influențează potențialul de producție, dar avantajul oferit prin erbicidare ține de noi! Pentru erbicidarea în preemergență s-a aplicat produsul Gardoprim® Plus Gold, în doză de 4.5 l/Ha. Cel mai important de reținut despre acest produs este că asigură controlul buruienilor monocotiledoante și dicotiledonate anuale în condiții de maximă selectivitate, având protecție de lungă durată.“

Elumis® cel mai selectiv erbicid

Revenind la aplicarea tratamentelor în postemergență, Elumis® a fost erbicidul ales, aplicat în doza de 2 l/Ha atunci când porumbul se află în fenofaze diferite, cu ponderea cea mai mare în fenofaza de 6 frunze: „Elumis® este printre cele mai selective erbicide din postemergență, cu aplicarea acestuia în funcție de gradul de infestare cu buruieni precum și a fenofazei acestora. Este mai puțin important fenofaza porumbului deoarece, are cea mai largă fereastră de aplicare, pornind de la 2 până la 8 frunze ale culturii de porumb. Pe lângă acest avantaj, esențial este controlul total împotriva costreiului din rizomi precum și a celor mai dificile dicotiledonate perene. Cel mai important, este că nu influențează negativ producția, fiind printre cele mai selective erbicide omologate în România. Doza de utilizare variază între 1-2 l/Ha fiind recomandat a se ține cont de gradul de infestare cu buruieni și stadiul acestora de dezvoltare. În general, fermierii care cunosc avantajele și eficiența lui Elumis® îl aplică în doze de 1.5-1.7 l/Ha.“

Karate Zeon® inamicul dăunătorilor

Syngenta Karate Zeon

Pe lângă aplicarea erbicidelor Gardoprim® Plus Gold și Elumis®, a fost nevoie și aplicarea insecticidului Karate Zeon®: „În platformă a fost depistată prezența dăunătorului viermelui vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera). Insecticidul Karate Zeon® a fost aplicat în doză de 0.25 l/Ha. În anii care vor urma ne așteptăm ca prezența acestui dăunător să fie din ce în mai mare, astfel că Syngenta le recomandă fermierilor, pe cât posibil, să asigure o rotație corespunzătoare, deoarece monocultura favorizează dezvoltarea acestuia. “

Syngenta Gardoprim Pus

La prima ediție din acest an au participat 8 companii producătoare de semințe de porumb care au testat nu mai puțin de 37 de hibrizi de porumb din grupe de maturitate diferite. Syngenta a participat cu un număr de 5 hibrizi din grupe de maturitate diferite, testați în două variante de ferilizare: „În ambele variante, am testat hibrizi consacrați din portofoliul Syngenta precum NK Cobalt (340 FAO) și SY Zephir (390 FAO), un hibrid alăturat recent portofoliului precum și noua generație de hibrizi de porumb sub umbrela Artesian™: SY Chorintos (300 FAO), SY Orpheus (340 FAO) și ultimul venit și gata de lansare în sezonul 2019, SY Premeo (380 FAO).

Discuțiile și detaliile de producție trebuie înțelese și interpretate în contextul grupelor de maturitate, adică al timpurietății, ne spun reprezentanții companiei: „Este cunoscut faptul că hibrizii din grupele tardive de maturitate au un potențial de producție superior celor timpurii. Uneori, hibrizii tardivi pot fi o alegere bună pentru fermieri acolo unde zonarea geografică permite dar, așa cum știm tot din experiența fermierilor, nu este întotdeauna cazul. În acest sens, Syngenta întotdeauna va recomanda fermierilor din România alegerea a cel puțin doi hibrizi din grupe de maturitate diferită. Înțelegând nevoia fermierilor din zona de nord a Moldovei de a cultiva hibrizi timpurii și semitimpurii, ne-am concentrat atenția să testăm la ediția din acest an, hibrizi din grupa 300-390 FAO. De altfel, acest segment al grupelor de maturitate este cel mai cultivat în România.“

SY Orpheus vedeta sezonului

Syngenta SY Orpheus

Acum se ne concentrăm asupra interpretării rezultatelor obținute: „Dacă ne raportăm la grupa hibrizilor timpurii (340FAO), dintr-un total de 13 hibrizi, SY Orpheus (340 FAO) este vedeta sezonului, nu doar în această platformă ci, la nivelul țării. Mergând pe tehnologia cu fertilizare CICH, SY Orpheus a obținut 13,423 Kg/Ha, la umiditatea STAS de 14% fiind astfel numărul 1, pe locul I. Pe tehnologia clasică aplicată de fermieri, SY Orpheus a avut chiar o producție și mai mare de 13,756 Kg/Ha. Tot pe grupa hibrizilor timpurii, SY Chorintos (300 FAO) pe varianta fertilizării CICH a obținut 12,422 kg/Ha, iar prin aplicarea celei clasice, 12,403 kg/Ha. Ce ne spun aceste producții despre hibrizii timpurii Artesian™? Producțiile în ambele tehnologii sunt apropiate și dovedesc adaptabilitatea la condiții de tehnologie diferită.“

Tot în grupa hibrizilor timpurii, NK Cobalt a obținut pe tehnologia fertilizării CICH 12,643 kg/Ha, iar prin aplicarea celei clasice 12,360 Kg/Ha.

SY Premeo, ultimul venit, primul recomandat

Acum trecând la grupa hibrizilor semi-timpurii (400 FAO): „SY Zephir (390 FAO) dintr-un număr de 29 de hibrizi, ocupă locul 2 în producții pe această grupă de maturitate, înregistrând o producție de 13,809 kg/Ha pe tehnologia fertilizării CICH, iar pe cea clasică, 13,273 kg/Ha (densitatea cu 2,000 de plante mai mică față de tehnologia CICH). Ultimul venit în rândul hibrizilor Artesian™ este SY Premeo (380 FAO), hibrid pe care îl recomandăm ca indiferent de tehnologia aplicată să aibă la recoltare minim 68,000 plante recoltabile/Ha. Acest hibrid cu toleranță sporită la secetă și arșiță are știuletele fix și permite să fie cultivat la densități mari; a obținut pe tehnologia fertilizării CICH 12,013 kg/Ha, iar pe cea clasică 12,213 kg/Ha.

Per ansamblu, Syngenta a adus fermierilor în cele două variante experimentale de fertilizare, 5 hibrizi care au obținut toți producții de peste 12 tone/Ha: „Sunt convins că generația de hibrizi Artesian™ va aduce în sezonul 2019 precum și în anii care vor urma, multe satisfacții fermierilor din România. Este important ca fermierii să aibă posibilitatea să tragă singuri concluziile din rezultatele obținute în această platformă, comparând producțiile în funcție de grupele de maturitate“, a încheiat Ionuț Nae.

Impresii și mulțumiri

Marius Gîrbea, directorul regional de vânzări la Syngenta, dorește să le transmită cititorilor câteva impresii și mulțumi legate de acest eveniment: „Ziua Porumbului organizat în estul României este un eveniment realizat de fermieri pentru fermieri! Toți cei prezenți au avut ocazia să vadă hibrizii prezentați în platformă, în aceeași solă, cu același tip de tehnologie și agrotehnică pentru o analiză corectă a rezultatelor. Syngenta a demonstrat prin noua generație de hibrizi ARTESIAN™  potențial și performanța, ocupând locul I în cea mai importantă grupă de maturitate pentru zona de est, cu hibridul SY Orpheus-340 FAO. Suntem încrezători în hibrizii noștri, potențialul acestora și în același timp, rămânem aproape de fermieri prin profesionalism și pasiune. Mulțumim frumos, dragi fermieri!“

Ziua Porumbului - Iași, o primă ediție "cu de toate"

De curând, la platforma expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL din comuna Balș, satul Boureni, județul Iași, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT), din județul Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a cărui membru este, a organizat „Ziua Porumbului“, eveniment care s-a aflat la prima ediție. Scopul evenimentului a fost promovarea, susținerea și încurajarea culturii de porumb.

Evenimentul în sine a reprezentat o inițiativă a fermierilor, unde s-au prezentat rezultatele de producție a unui lot demonstrativ cu cei mai importanți 39 de hibrizi de porumb, aparținând celor mai importante companii semincere naționale și internaționale.

Corteva și hibrizii care „strălucesc“

Corteva Agriscience a răspuns pozitiv la invitația membrilor ACCPT Iași, de organizare a unei platforme de porumb, lângă localitatea Târgu Frumos. Ionuț Neștian, directorul de vânzări a companiei ne-a vorbit despre cei 5 hibrizi de porumb, din grupa Aquamax, prezentându-ne producțiile obținute de aceștia, cât și punctul forte a gamei prezentate pe platformă: „Compania noastră a fost prezentă în cadrul acestei platforme cu 5 hibrizi de porumb, de la 330 până la 420 FAO, după cum urmează: P9241 (FAO 330), P9415 (FAO 340), P9757 (FAO 370) și P9911 (FAO 410). Toți acești hibrizi fac parte din grupa Aquamax și considerăm că sunt cele mai adaptate produse Corteva pentru zona Moldovei. Ceea ce a propulsat compania noastră, ca cel mai important jucător de pe piața semințelor de porumb din România este comportarea hibrizilor noștri la stresul hidric și termic, mai ales că în zona Moldovei, seceta este cel mai mare inamic al fermierilor. Dacă în condiții bune, cum au fost în anul 2018 avem fermieri, care la hibrizii noștri au obținut producții și de 17-18 tone/ha fără irigații, considerăm că punctul forte al gamei noastre de hibrizi este faptul că „strălucesc“ și atunci când este secetă. Astfel, P9241, P9903 și P9415 sunt hibrizii, cu care un fermier din zona Moldovei își asigură succesul culturii de porumb, fie că avem un an favorabil, fie că este un an secetos.“

Dekalb: Locul I, II și III

podium Deklab Iasi

În cadrul platformei expoziționale, Dekalb a prezentat trei hibrizi din portofoliu, care prezintă o performanță și o stabilitate la un nivel ridicat de producție: „Ne bucurăm de rezultatele pe care le-am obținut în varianta clasică, în care am reușit să obținem poziția unu, doi și trei, cu trei dintre hibrizii noștri, pe care i-am adus la acest eveniment. DKC4670, DKC4943 și DKC5068, sunt cei trei hibrizi, care s-au clasat la un nivel de producție apropiat, ceea ce denotă stabilitatea portofoliului hibrizilor Dekalb, cu producții între 13.700 kg/ha și 14.000 kg/ha. Hibrizii pe care i-am adus aici sunt speciali poziționați pe zona Moldovei! Automat avem o restricție de grupă de maturitate, și din acest punct de vedere n-am reușit să aducem alți hibrizi și mai productivi din portofoliu, dar ne adaptăm condițiilor locale și spunem noi, că ne adaptăm la un standard foarte ridicat“, a precizat Daniel Stanciu, director de marketing România, Bulgaria și Moldova.

KWS, în topul primelor trei companii

ziua porumbului IMG 1540

Reprezentanții KWS ne vorbesc despre productivitate pe toată linia la hibrizii de porumb, aflați și de această dată în topul primelor trei companii multinaționale. Aceștia au venit la „Ziua Porumbului“ cu cinci hibrizi, dintre care patru sunt noi: „Avem Karpatis, Bellavista, Smarald, Kashmir și Pitulis, de diferite grupe de maturități, de la 330 la 410 FAO. Cel mai productiv hibrid, cu care suntem aici este Kapitolis, de grupă 410, un hibrid tardiv. Pe zona Moldovei recomand hibrizii cu grupă până în 400 FAO, dar fiecare fermier care își cunoaște zona, terenul și capacitatea de producție a solului, știe că trebuie să-și adapteze hibridul la ferma lui, pentru că nici o fermă nu seamănă cu alta“, a declarat Costel Ungureanu, director regional de vânzări pentru zona Moldovei.

La acest eveniment au participat în calitate de expozanți pe lângă companiile semincere și alte companii din domeniul agriculturii (protecția plantelor, fertilizanți, dealeri de utilaje agricole, piese de schimb, echipamente și asigurări.

Cich & tehnologii de ultimă generație

Compania Cich a asigurat fertilizarea pentru suprafețele, unde au fost înființate culturile de testare și demo: „Noi am participat la fertilizare cu produse care înglobează tehnologii de ultimă generație, discutăm aici de produsul Cerealfos, care conține Amesal; tehnologia funcționează pe evitarea retrogradării blocajelor fosfo­rului și disponibilizarea fosforului în sol. De asemenea, ureea NG a fost aplicată pe suprafețele din zonă, produs care înglobează tehnologia de eliberare lentă a azotului. În principiu, ideea fertilizării porumbului constă în a asigura producții constante fermierului și a furniza de fapt elementele nutritive, într-un raport optim și constant către plantă. Totodată, trebuie să se îndrepte atenția către aceste produse care creează tehnologii și care furnizează mare parte din elementele nutritive, fără ne opri numai la macroelemente, pe toată perioada de vegetație, în deplină concordanță cu cerințele plantei“, a conchis Cătălin Viorel Popescu, directorul tehnic al Combinatului de Îngrășăminte Chimice Năvodari (Cich) România.

Agritehnica Service …și lucrările minime

În cadrul evenimentul a avut loc și o demonstrație cu un cultivator de cultivație totală; mai exact s-a prezentat o tehnologie de lucrări minime, din partea celor de la Agritehnica Service. Aceasta este o companie românească, cu o acoperire pe zona Moldovei (Galați, Brăila, Botoșani, Suceava, cu cinci puncte de lucru și aproape 100 de angajați): „Suntem reprezentanți Fend Horsch, iar astăzi am făcut o demonstrație cu un cultivator de cultivație totală, respectiv o tehnologie de lucrări minime, care are drept scop păstrarea apei în sol, distrugerea și încorporarea resturilor vegetale, dar și menținerea capacităților fizico-chimice ale solului. Noi am venit cu două inovații, respectiv un cultivator de cultivație totală Terrano, care are cinci câmpuri de lucru, două baterii de discuri pe față, organe active, discuri de acoperire și tăvălug de nivelare, cât și un tractor Fendt de 500 CP. Ca și provocări, pe următorii ani putem spune că reducerea costurilor de producție, împreună cu o mai bună eficientizare a inputurilor, tot ce înseamnă rata variabilă, automatizări vor duce spre o creștere a performanței culturilor fermierului“, a adăugat Bogdan Ancuței, director vânzări Agritehnica  Service.

Fiind divizați, pierdem cu toții!

Din partea organizatorilor, Emil Teofil Bălteanu, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județul Iași ne-a vorbit despre asociația sa, importanța asocierii și cât de puternici ar fi fermierii dacă și-ar uni forțele: „Această asociație s-a înființat în anul 2017 și are în jur de 42 de membri, cu cca. 30.000 de ha. Asociația aceasta trebuia să se înființeze din anul 1990 pentru că noi am plecat de la o structură asociativă, la care se face alergie acum, respectiv cooperativa agricolă, care a avut părți mai puțin bune. După anul 1990, toți spuneam să numai auzim de cooperativizare, deoarece veneam cu rana aceasta pe suflet, că asocierea face rău. Ei bine, un prim câștig este că asocierea face bine, dacă se fundamentează întâi de toate niște obiective și se respectă unele principii și totodată dacă sunt calculate diverse responsabilități ale celor care sunt implicați în asociație, și dacă în același timp suntem uniți. Unirea este cea care poate să ne dea putere! Dar, noi uităm acest lucru esențial! Fiind divizați, pierdem cu toții! Acesta este adevărul! Ne bucurăm pe termen scurt că avem hambarul plin și avem în curte ce ne trebuie, dar uităm că aceste mii de hectare, chiar dacă sunt în proprietate se pot pierde foarte ușor. Unirea este cea care ne dă echilibru, și care dă certitudinea că o entitate poate să supraviețuiască și să se dezvolte. Forța de a negocia pentru un număr mai mare de fermieri și pentru o suprafață mai mare, este mult mai mare (…). Este o falsă problemă, aceea că o să beneficiem de ajutorul Uniunii Europene, pe termen nelimitat, lucru care de fapt se întâmplă, Uniunea Europeană a ajutat și ajută până la un anumit punct, până când, copilul ajunge să stea pe propriile picioare, să poarte o sapă în mână și să se poată întreține. Ne va lăsa UE la momentul în care noi nu vom ști ce să facem cu sapa. Al doilea câștig este transferul de informații, care trebuie să se deruleze și pe orizontală. Înainte de a vedea ce fac alții în agricultură, ar trebui să ne uităm ce fac vecinii noștri …ce rezultate au avut ei în urma încercărilor lor și să învățăm unii de la alții. Un al treilea câștig este forța pe care o asociație, o asociere poate să o aibă în negocierile, pe care le poate purta cu reprezentanții  statului.“

În campania viitoare: produs nou de la Syngenta

ziua porumbului IMG 1558

În urma unei dezbateri legate de tema „Inamicul Tanymecus din cultura porumbului: provocări și soluții“, Sergiu Staicu, directorul general al Syngenta România și Republica Moldova, ne spune faptul că tratamentul la sămânță pentru porumb este o necesitate, în contextul dispariției de pe piață a tratamentului pe bază de neonicotinoide: „Până la urmă sămânța este o investiție, și este foarte important să protejăm această investiție încă de la început, prin tratamente. Din perspectiva companiei Syngenta am pus în capul listei de priorități, găsirea unei soluții pentru acest dăunător. Pentru alte culturi, unde ne confruntăm cu aceeași problemă, în lipsa tratamentelor pe bază de neonicotinoide, începând de anul viitor vom avea un produs, care combate eficient dăunătorii de sol.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Hibrizii DEKALB pe podium la "Ziua Porumbului" de la Iași

De curând, la platforma expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL din Târgul Frumos, Iași, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT), din județul Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a cărui membru este, a organizat „Ziua Porumbului“, eveniment care s-a aflat la prima ediție. În cadrul evenimentul s-au prezentat rezultatele de producție a unui lot demonstrativ cu cei mai importanți 35 de hibrizi de porumb, aparținând celor mai importante companii pentru producerea de sămânță. În cadrul competiției a participat și echipa DEKALB cu 5 hibrizi.

Dekalb: Locul I, II și III

podium Deklab Iasi

Genetica DEKALB este din nou apreciată la adevărata valoare pentru stabilitatea și potențialul de producție, iar hibrizii DEKALB au reușit performanța de a ocupa toate cele 3 poziții ale podiumului la varianta >: cea mai bună producție cantitativă.

La această categorie, au fost recoltați 35 de hibrizi de la 8 companii participante. Podiumul pentru varianta > a fost ocupat în totalitate de către hibrizii DEKALB. Astfel, locul 1 i-a revenit hibridului DKC4670, care a avut o producție de 14.042 kg/hala STAS, la o densitate de 70.000 de boabe la semănat/ha pe terenurile neirigate din Târgul Frumos. Locurile doi și trei pe podiumul celor mai productive semințe de porumb au revenit tot mărcii DEKALB pentru hibrizii DKC4943, cu o producție 13.756 kg/ha și DKC5068 cu o producție de 13.669 kg/ha: „În cadrul acestui eveniment am reușit să facem diferența și să validăm capacitățile de producție a celor cinci hibrizi DEKALB: DKC3969, DKC4351, DKC4670, DKC4943 și DKC5068, cu care am participat. Performanța, stabilitatea producției și pierderea rapidă a apei la maturitate sunt principalele caracteristici ale hibrizilor din portofoliul nostru. Hibrizii pe care i-am adus aici sunt speciali poziționați pe zona Moldovei! Automat avem o restricție de grupă de maturitate și din acest punct de vedere nu am reușit să aducem alți hibrizi și mai productivi din portofoliu, dar ne adaptăm condițiilor locale și spunem noi, că ne adaptăm la un standard foarte ridicat“, a precizat Daniel Stanciu, director de marketing și strategie Monstanto România.

deklab Iasi

Toamna se numără bobocii: Acceleron & Field View

Pe lângă genetica excepțională, DEKALB oferă începând din această toamnă și o serie de soluții care vin în ajutorul fermierilor care vor să își crească profitabilitatea culturii de porumb. Este vorba despre Acceleron, cel mai nou tratament al semințelor și Field View - soluția digitală de analiză și evaluarea a culturilor din fermă.

Beatrice Alexandra MODIGA

„Luna de miere“ a celor 40 de familii de albine de la Ciortești, Iași

Tânărul Daniel Anastasiei a adus „Luna de Miere“ în comuna Ciortești, județul Iași, este foarte încrezător. De la un simplu hobby, pornind și la drum cu două familii de albine, în acest moment a ajuns la 40 de familii care-l motivează să se dezvolte și mai mult, mai ales acum, când cererea începe să crească. Dintre delicii, anul acesta micul apicultor ne recomandă mierea de tei într-o delicioasă combinație cu mierea de mană.

Totul a pornit cu doar două familii de albine

„Luna de Miere“ nu a fost gândită inițial ca o afacere pe termen lung, dar încet-încet Daniel a căpătat experiență și a început să prindă curaj: „Totul a pornit de la calitatea nativă a românilor de a face ceva în timpul liber pentru a obține un venit suplimentar. Am avut norocul să cunosc persoane care aveau deja o oarecare experiență în domeniul apicol, ceea ce m-a împins spre achiziționarea a doar două familii de albine, pentru a mă acomoda cu acestea. Apoi am început să mă dezvolt și să reușesc să trec de la un simplu hobby cu două familii de albine la «Luna de Miere».“

Consultându-mă cu cel mai bun prieten al meu, după lungi dezbateri și încercări am ajuns la «Luna de Miere» și astfel ne-am hotărât că este cel mai potrivit nume pentru hobby-ul meu, care în timp s-a transformat într-o mică afacere. Consider că experiența pe care o persoană o are atunci când gustă din mierea pe care o ofer este asemănătoare cu cea pe care o au tinerii atunci când merg în luna de miere: satisfacție, plăcere, libertate și fericire. Și, din momentul în care am stabilit că numele va rămâne «Luna de Miere», totul a venit de la sine: etichetele, flyerele, modul în care am început să-mi promovez produsele, dar și motivația pe care am avut-o și o am pentru a mă dezvolta. De altfel, totul are un sens și simt că nu trebuie să mă împingă cineva de la spate. Am încercat să dăm o identitate vizuală, să creăm o legătură între gust, culoare, calitate și nume. Totul vine natural și are un scop. Consider că oricând poți învăța și te poți dezvolta și nu mă afectează chiar deloc anumite evenimente negative legate de stupi deoarece știu că în final totul se aranjează de la sine. Atât de încrezător sunt în proiectul «Luna de Miere»! Practic, în câțiva ani am ajuns să mă ocup de peste 40 de familii de albine.“

luna miere 3

Procesul de extragere și tehnologia în sine nu sunt foarte complicate, indiferent de câți stupi ai sau cât de experimentat ești, ne zice Daniel: „Momentan folosesc o centrifugă radial manuală, dar acum am în plan să mă dezvolt și să mă extind atât din punctul de vedere al numărului de familii, dar cât și în privința produselor oferite deoarece intenționez să folosesc o centrifugă automată, mult mai mare. Asta m-ar ajuta să scurtez timpul necesar extragerii fără să afecteze calitatea, gustul sau caracterul natural și sănătos al mierii. De asemenea, încerc să lărgesc gama de produse de la an la an. Când am început, nu ofeream decât miere de tei, salcâm și polifloră, dar cu timpul am început să adaug polen, apilarnil, propolis și miere cu diverse oleaginoase, respectiv nuci și semințe. Am în plan ca până la anul să pot oferi și lăptișor de matcă.“

Mierea de mană

Caracteristicile mierii pot să difere de la an la an, în funcție de temperaturi și cantitatea de precipitații: „Anul acesta, spre exemplu, în timpul extragerii mierii de tei am fost surprins să observ că aceasta este mai închisă la culoare, având o tentă verzuie, mult mai aromată, totul datorându-se combinației dintre mierea de tei și cea de mană.“

„Mierea de mană este un sortiment de miere de pădure, extraflorală, cu proprietăți deosebite. Provine de la coloniile de afide formate pe trunchiurile diverselor plante sau arbori, stejarul în cazul nostru; afidele nu sunt altceva decât insecte care se hrănesc din seva respectivelor plante/ arbori, astfel excesul de zahăr este eliminat sub formă de picături, iar apoi aceste picături sunt cărate de către albine la stup. Menționez că mierea de mană are un gust specific, conţine substanţe antioxidante, proteine și minerale în proporție de până la 10 ori mai mare decât alte feluri de miere. Este bogată în acizi organici, vitamina C și cele din grupul B, inhibină (un bactericid puternic) și enzime. Mai conține calciu, magneziu, fier, potasiu, fosfor și seleniu ce se asimilează mult mai bine de către organismul uman decât cele din suplimentele artificiale.“

luna miere 2

La Ciortești cheltuielile cele mai mari sunt reprezentate de achiziția unei centrifuge, a lăzilor, dar și a foițelor de ceară și a diverselor tratamente: „Nu aș cataloga-o ca fiind o investiție foarte mare, dar totuși când trag linie nu pot spune nici că este chiar mică. Există o legătură foarte strânsă între banii investiți în «scule», dacă pot spune așa, și calitatea acestora, care mai apoi se traduce în calitatea mierii. Dacă ar fi să recomand acest tip de afacere, aș începe cu vorbe simple, pe care toți le știm, precum: «Găsește ce-ți place și fă bani din asta!» sau «Dacă te pricepi la ceva să nu faci acel ceva gratis!», dar înainte de a ne gândi la profit ar trebui să existe și o anumită chemare, pasiune și dragoste față de natură și animale.“

„…să informăm și să deschidem apetitul pentru produse apicole naturale“

Acesta ne vorbește și de faptul că în țara noastră nu se cunosc îndeajuns beneficiile pentru sănătate ale produselor apicole. De aceea cantitatea de miere sau de produse apicole consumată pe cap de locuitor este foarte mică, dacă ne comparăm cu alte state. Asta înseamnă o piață de desfacere foarte mică și competitivă, care în final duce la produse de cea mai înaltă calitate. Daniel a găsit și soluții, respectiv implicare și conștientizare: „Nu ne rămâne decât să informăm și să educăm oamenii, să le deschidem apetitul pentru produse apicole naturale, care au efecte pozitive asupra sănătății, dovedite de sute, poate chiar mii de ani. Nu urmărim să educăm oamenii înspre consumul de miere doar pentru profit financiar, dar este păcat să nu profităm de această resursă naturală, care se găsește din abundență în România, și în schimb să cheltuim sume imense de bani pe tot felul de medicamente, care pe termen lung fac mai mult rău decât bine. Putem să facem din consumul de produse apicole o rutină zilnică, fără să conteze vârsta, poziția socială, care să fie în beneficiul sănătății noastre, ca o măsură preventivă și să nu mai fim nevoiți să cumpărăm pastile, siropuri și creme.“

luna miere 4

Momentan se încearcă construirea unei baze solide a ceea ce reprezintă «Luna de Miere»: „Acest lucru înseamnă că vrem să ne mărim numărul de familii pentru a putea oferi o cantitate constantă de miere. De asemenea, dorim să achiziționăm diferite echipamente care să ne ajute să facilităm extragerea, transportul și depozitare și, nu în ultimul rând, să ne ocupăm de identitatea noastră.“

Beatrice Alexandra MODIGA

luna miere 1

Pe 20 septembrie dăm startul AGRALIM!

A X-a editie a Târgului pentru Fermieri AGRALIM își deschide porțile pe 20 septembrie. Peste 200 de companii și mii de fermieri și-au anunțat prezența la ediția aniversară din acest an

Târgul pentru fermieri AGRALIM -cel mai important eveniment agricol din Regiunea de Nord – Est se va desfășura în perioada 20 – 23 septembrie la Centrul Expozițional Transagropolis, Lețcani, Iași (DE 583).    

“În fiecare an venim cu soluții noi pentru agricultură, soluții pentru fermieri. Practic, la Iași, spațiul Transagropolis va fi ca o arenă, ca un spectacol de utilaje agrare unde sunt invitați specialiști, reprezentanți ai autorităților locale și naționale. Putem spune că este o reprezentație pentru agricultură. În toate edițiile am obișnuit fermierii cu un program de patru zile în care avem atât parte de expoziții, de demonstrații, expunere și parade de animale cât și parte de conferințe foarte interesante. Practic, este un mix închegat care atrage foarte multă lume. Avem foarte mulți fermieri, mari și mici, care sunt implicați direct în Târg și lucrăm cu specialiști din toate sectoarele din agricultură.” Declară Florin Mindirigiu, director general Abplus events și director al evenimentului AGRALIM.

Peste 200 de companii și-au anunțat prezența la AGRALIM

De 10 ani, Târgul AGRALIM este locul este locul de întâlnire a companiilor din sectorul agricol. An de an, la sfârșitul lui septembrie, pe o platformă expozițională de peste 10 ha, furnizori de tehnică și echipamente agrare, inputuri, silozuri, echipamente pentru ferme vegetale și zootehnice, soluții de finanțare și creditare își prezintă oferta fermierilor și specialiștilor din sectorul agrar din Regiunea de Nord – Est.

În acest an, peste 200 companii din țară și din străinătate și-au anunțat prezența la eveniment.

10.000 de euro este valoarea premiilor oferite vizitatorilor AGRALIM din acest an, de către IPSO Agricultură în calitate de susținător principal și CRONOS CONSULTING,  ALLIANZ TIRIAC, NEXXON, BIO ATLANTIS,  GROUPAMA și LUMIRI AGRO în calitate de susținători. Premiile vor fi oferite zilnic.

Evenimentele de deschidere ale Târgului AGRALIM vor începe joi, 20 septembrie de la ora 12.00

Târgul AGRALIM se va deschide joi, 20 septembrie, de la ora 12.00, momentul fiind marcat de un spectacol memorabil de muzică populară și tradiții susținut de Orchestra Populară “Rapsozii Botoșanilor” sub bagheta maestrului dirijor violonist Ciprian Potoroacă..

Deschiderea Oficială va avea loc la ora 13.30 și va fi urmată de lucrările Forumului Agricol pe tema “Rolul regiunii Nord Est în dinamica agricolă a României”. Printre marii fermieri invitați care și-au anunțat deja prezența la eveniment menționăm: Ing. Laurentiu Baciu, Presedinte LAPAR; Dr. Ing. Dimitrie Muscă, Director General Combinatul Agroindustrial Curtici – Arad; Ing. Vasile Lungu, Director General Domeniile Lungu, Iași; Emil Dumitru, Presedinte Federatia PROAGRO; Ing. Gheorghe Albu, Director General SC Nostalgic SRL, Constanţa; Dr. Ing. Nicu Zaharia, Administrator Grup Serban SA, Bacău; Ing. Iulian Iancu, Preşedinte CA S.A. Libertatea, comuna Fulga, Prahova; Ing. Viorel Stan, Director General Prest Serv Sculeni, Iași; Ing. Vasile Balcan, Director General Marsat SA, Neamț.

În cadrul Forumului Agricol vor fi abordate toate sectoarele de interes: cultură mare, horticultură și zootehnie. Vor răspunde întrebărilor reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA și AFIR.

Vineri este Ziua Fermelor Zootehnice la AGRALIM

Ziua de vineri la AGRALIM este dedicată fermelor zootehnice și specialiștilor din sectorul zootehnic din regiune. Începând cu ora 12.00, aceștia vor putea discuta în cadrul Întâlnirii anuale a Fermierilor din Regiunea de Nord - Est, despre factorii de succes din zootehnie și despre dificultățile în creșterea animalelor de rasă. Vor veni cu soluții și răspunsuri oficialități din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ANARZ, APIA și AFIR precum și mari fermieri, specialiști și reprezentanți ai asociațiilor de profil din sectorul zootehnic. Întâlnirea este moderată de Cosmin Andrei, TVR Viata Satului și Vlad Macovei, Agrointeligenta.

Tot vineri, 21 septembrie, organizatorii AGRALIM au pregătit un studiu de caz aplicat „Complex Domeniile Lungu – model de succes în agricultura integrată și industria vinului”.

Începând cu ora 14.30, după finalizarea Întâlnirii crescătorilor de animale de rasă din regiunea de Nord-Est, partenerii, expozanții și vizitatorii sunt invitați la Domeniile Lungu, pentru a vedea „live” un model de succes în agricultura integrată din România.

Timp de 4 ore, în intervalul orar 15.00 -19.00, publicul va fi face turul ghidat al Domeniilor, avandu-l ca și ghid pe domnul inginer Vasile Lungu, fondatorul grupului, unul dintre cei mai importanți fermieri din regiune dar și din țară. Vor fi vizitate: Crama Hermeziu și plantațiile de vie, cultura de camp, ferma de animale și silozurile de depozitare. Evenimentul se va încheia cu o cină tradițională organizată La Domenii.

Fermierii și specialiștii în domeniu se pot înscrie pentru participarea la Studiu de Caz folosind linkul: https://goo.gl/forms/lFOLrUgDAYYH7GpV2

Sâmbătă și duminică sărbătorim micii producători la AGRALIM

Târgul AGRALIM sărbătorește în weekend micii producători. Special pentru ei și pentru publicul larg, vor fi organizate sâmbătă și duminică mai multe evenimente speciale:

Sâmbătă, 21 septembrie, între orele 12,00 – 14,00 vor fi organizate 3 conferințe pe teme de interes pentru producătorii locali: “Accesul fermierilor si procesatorilor agricoli la piata”, “Marketingul produselor agricole” și “Fonduri europene in agricultura”. Cele 3 evenimente vor fi moderate de jurnalist Raluca Daria Diaconiuc

Printre invitații care si-au anunțat deja prezența la eveniment menționăm pe Ciprian Vulcănescu, Director Iasi Furs SRL, cea mai mare ferma de chinchile din Romania; Ionel Păsărică, Director Capra Noastră; Paul Gabriel Ioan, Director Fabrica de Fum; Radu Plăvănescu, Director Prisca Bârnovei; Gica Neamțu, Director Pofta Focului. Cu ei se va vorbi despre poveștile lor de success dar și despre dificultățile întâmpinate în activitatea lor.  Vor veni cu soluții de finanțare și informații despre proiectele pe fonduri europene finanțatori, asiguratori și firme de consultanță în domeniu.

Simultan cu Târgul AGRALIM va fi organizat sâmbătă și duminică Festivalul Micilor Producători, care va reuni producători locali din toată regiunea de Nord - Est

Festivalul Micilor Producători contribuie activ la dezvoltarea micilor producatori si procesatori agricoli, promovând produsele și valorile românești. În cadrul evenimentului, peste 20 de producători agricoli și-au anunțat deja prezența și vor promova și vinde produse tradiționale și bio: legume, fructe, preparate din carne și lactate, miere de albine, dulcețiuri și bunătăți de casă precum și produse hand made port popular, ceramică și împletituri. Totodată, zilnic vor fi realizate spectacole de muzică populară și tradiții.

Tot sâmbătă, proiectul ‘’Produse locale pentru localnici’’, realizat de Viva FM, ajunge la cel mai mare târg agricol din regiunea Moldovei.

În intervalul orar 12:00-16:00, VIVA FM transmite Live pe toate frecvențele, de la Festivalul Micilor Producatori și AGRALIM. În cadrul transmisiei live vor fi organizate interviuri cu producătorii locali și cu publicul larg pe diverse teme de susținere a activității lor, tombole și concursuri cu premii. În cadrul evenimentului, VIVA FM va oferi un premiu de 1000 euro în servicii de promovare producătorilor locali prezenți la Festival.

Programul de vizitare a Târgului AGRALIM este: joi, 20 septembrie, 12,00 – 18,00, vineri 21 septembrie – sâmbătă, 22 septembrie, 9,00 – 18,00 și duminică 23 septembrie, 9,00 – 18,00.

Accesul la Târgul AGRALIM se realizează prin completarea invitației de vizitare online la linkul http://eepurl.com/dEU8H1, valabil până duminică, 16 august. După această dată, accesul se realizează pe baza biletului de vizitare achiziționat de la casa de bilete, în valoare de 8 lei / persoană sau 15 lei / family (2 adulți și minim un copil) sau a invitației de vizitare primite de la parteneri sau organizator.

Informații suplimentare despre evenimentele AGRALIM 2018 se pot obține la telefon 0755 227 587 sau pe email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Ediție aniversară AGRALIM

Cel mai important târg agricol din Regiunea de Nord – Est, Agralim, aniversează în acest an 10 ediții. Ca de fiecare dată, compania Abplus events în parteneriat cu cele mai importante instituții și asociații agricole din România și Republica Moldova  va organiza evenimentul și în acest an, în perioada 20 - 23 septembrie, în Parcul agroindustrial TransAgropolis din comuna Lețcani, situat la drumul european E583.

Fermierii, asociațiile agricole, companiile, specialiștii din domeniu și publicul larg sunt invitați la o ediție aniversară a celui mai apreciat târg agricol din Moldova. Peste 150 de companii și-au anunțat deja prezența la eveniment.

Anul acesta AGRALIM va oferi participanților și vizitatorilor un program interesant și dens, care va include conferințe, forumuri și întâlniri cu lideri, decidenți, specialiști agronomi, reprezentanți ai unor companii de prestigiu și potențiali parteneri de afaceri, din sectorul agricol.

AGRALIM 3

Repere importante din programul de evenimente: joi, 20 septembrie 14.00 – 16.00 -  Forumul Agricol “Rolul Regiunii de NE în dinamica agricolă a Romaniei”, vineri, 21 septembrie 10.00 - 18.00 – Întâlnirea crescătorilor de animale de rasă din regiunea de Nord – Est, urmată de vizită la fermele de elita din județ, sâmbătă, 22 septembrie 10.30 – 13.00 – Conferința “Accesul și procesatorilor agricoli la piață”.

De la eveniment nu vor lipsi deja tradiționalele prezentări și demonstrații cu utilaje agricole, vizitarea platformei, drive test de manevrare a tractoarelor, academia mecanizatorilor și o memorabilă petrecere câmpenească.

Simultan cu Târgul AGRALIM se va desfășura Expoziția de Animale de Rasă “Excelența în Zootehnie” care va reuni cele mai reușite exemplare de animale de rasă – bovine de carne rasele Aberdeen Angus, Salers, Aubrac, Red Angus, Galloway, Highland, Sura de stepa, Limousine, Charolaise, Baltata Romaneasca, bovine de lapte rasa Holstein, ovine și caprine rasele Ile de France, Karakul, Tigaie, Turcana, Suffolk Englezesc, Merinos, Texel, Sannen, Boier.

Zilnic, vor fi organizate prezentări de animale în ringul special amenajat de organizator. Duminică va fi organizată parada animalelor de rasă și premierea celor mai frumoase exemplare.

Expoziția de Animale de Rasă “Excelența în Zootehnie“ este realizată în parteneriat cu Asociația Holstein Ro, Asociația Angus Ro, Federația Crescătorilor de Bovine de Carne din România și Asociația Moldoovis.

Puiul de altădată, sănătos și gustos, din nou în farfuria ieșenilor

La vârsta de 24 ani, Munteanu Alexandru, din satul Spineni, comuna Andrieșeni – județul Iași, împreună cu tatăl său, în acest an a crescut și vândut 4.000 de pui zburați pentru că știe că oamenii au devenit tot mai conștienți de ceea ce mănâncă și nu puțini sunt cei care preferă puii crescuți la țară. Viitorul sună promițător deoarece tânărul nostru fermier este încrezător în faptul că într-un timp destul de scurt va ajunge la un efectiv de 10.000 de pui zburați pe sezon și în jur de 200 de pui sacrificați.

Ferma Șoldana: investiție de 12.000 euro

Orice început este greu, iar când stai pe întuneric la propriu devine și mai greu, dar cu siguranță nebunia tinereții l-a propulsat spre ceea ce a construit în acest moment, respectiv o fermă de pui crescuți natural, la țară: „În anul 2014, împreună cu tatăl meu am construit pentru prima dată o hală mică de 150 mp în care am început să creștem câteva păsări de țară și astfel am adus în jur de 200 de pui. Lângă hală aveam un hectar de teren unde am pus porumb și zic că mi-a prins bine. De altfel, până atunci am locuit la oraș, dar cu timpul am început să ne ocupăm tot mai mult de mica afacere, până am ajuns să ne facem o locuință, iar apoi ușor-ușor ne-am stabilit aici. A fost greu la început deoarece am locuit în câmp, fără curent electric aproape un an, dar acest lucru nu a fost un impediment, pentru că am reușit să mai construim o hală de 270 mp în care am crescut 300 de curcani. Mărind efectivul, am fost nevoiți să luăm în arendă încă două hectare pe care am plantat varză și ceapă. În anul 2016 am auzit de proiectele europene pentru instalarea tinerilor fermieri; astfel am făcut un proiect prin care am reușit să cumpărăm câteva utilaje agricole și diferite lăzi de transportat pui. Acest lucru m-a ajutat să-mi văd visul realizat!“

Într-o lume a E-urilor, calitatea ajunge să fie greu recunoscută, dar încet, cu pași siguri, cererea oamenilor este cea care face diferența. Astfel, Alexandru a știut că cheia succesului este naturalul, iar pentru acest lucru a mizat pe o rasă productivă, respectiv Ross 308: „Anul acesta am crescut și vândut 4.000 de pui zburați. Cunoscând dorința oamenilor de a mânca pui crescuți la țară, am început să creștem în jur de 200 de pui pe lună pentru sacrificat. Anul acesta am vândut 400 de pui tăiați. Rasa se numește Ross 308, este o rasă de carne cu un coeficient de creștere foarte bun, regăsindu-se în multe ferme din Europa. La vârsta de 42 zile, această rasă poate realiza greutăți corporale medii de 2.847,6 g la masculi și de 2.419,8 g la femele. La maturitate poate ajunge la o greutate de 5,5 kg. Puii îi distribuim în Iași, prin comenzi, la cei care doresc să mănânce carne de pui crescuți sănătos. Legat de alimentația acestora, menționez că furajele sunt produse de noi, din cereale cumpărate de la fermierii din zonă. Astfel, folosim porumb 50%, grâu 15%, șrot de soia 25% și șrot de floarea-soarelui 10%. Nu folosim hormoni de creștere, uleiuri, grăsimi sau prafuri chimice. Pe lângă hrana principală, puii noștri sunt hrăniți și cu lucernă verde tocată și alte verdețuri. Toate acestea ajută la o creștere lentă, sănătoasă și de o calitate asemănătoare cu cea a păsărilor crescute în curtea țărănească.“

Investiția a fost undeva la 12.000 de euro pentru hală! Suma putea fi mai ridicată dacă locul nu era pregătit: „Noi am construit-o într-un lan de porumb, iar costurile au crescut deoarece am avut nevoie de beton în fața halei, drum, precum și de branșare la curent.“

În județul Iași sunt perspective și, totodată, mult entuziasm. Viața la țară i-a priit micului nostru fermier. Acesta face și câteva recomandări celor care doresc să crească puiul de țară, cu gustul sănătos de altădată: „Astfel de pui nu se cresc în zone populate deoarece bolile ajung foarte ușor în fermă. De asemenea, celor interesați le recomand să nu crească mai mult de 100 de pui în primul an pentru că Ross 308 este o rasă de carne, iar hrana trebuie să fie bine echilibrată. De preferat este ca puii să aibă acces la verdeață.“

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


Târgul Meșterilor Populari "RomânIA Autentică", o ediție reușită la Iași

Iașul a îmbrăcat de Sânzâiene straie de sărbătoare. <<RomânIA Autentică>> a sărbătorit din nou la Iași, în perioada 23-24 iunie, când Capitala Moldovei s-a îmbrăcat în tradiționala ie românească. În cele două zile de târg a fost arătată fața reală a tezaurului popular şi spiritual al satului românesc, fiind sărbătoarea care onorează şi reînvie tradițiile românești. 

Ia... identitatea noastră!

Proiectul <<RomânIA Autentică>> a început acasă la Brâncuşi, acolo unde pământul vibrează a energie şi talent în Hobiţa lui Constantin Brâncuşi. În anul 2017, proiectului i s-a alăturat Moldova şi astfel <<RomânIA Autentică>> a fost celebrată în două regiuni importante, Moldova şi Oltenia. La cea de a doua ediția, pe pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, din municipiul Iaşi, târgul, prin intermediul celor 20 de meșteri populari prezenți și-a așteptat în ie de sărbătoare, vizitatorii, iar organizatorii sunt și ei uluiți de frumusețea iei noastre:  „Anul acesta, ediția se face și sub semnul împlinirii a 100 de ani de la facerea României Mari, și cred eu că, are o semnificație aparte. Sunt prezenți la târgul meșterilor populari, 20 de meșteri populari veniți din toate colțurile țării, inclusiv din Republica Moldova, care au ca meșteșug confecționarea portului popular, începând de la ie sau cămașa femeiască, și fac o paranteză aici și spun că, etnografii și etnologii de la Muzeul Etnografic din cadrul Complexului Muzeal Național Moldova Iași, spun că din punct de vedere științific, ia nu se cheamă ie, ci cămașă femeiască. De altfel, sunt anumite enclave în România, unde se spune ie, dar în general pe tot teritoriul țării, această parte a portului popular femeiesc se numește cămașă femeiască, care reprezintă pentru noi, identitatea noastră, fiind partea portului popular femeiesc din România. Suntem bucuroși că este trecută pe lista patrimoniului universal UNESCO, și este bine că va fi așa pentru că, din portul nostru s-au inspirat mulți designeri și multe țări, care au preluat motivele tradiționale românești de pe ia noastră. În afară de meșterii populari, care practică confecționarea iei din diverse zone, respectiv din Bucovina, Moldova de Sud, Prahova și Vâlcea, mai există și meșteri populari, care au ca meșteșug podoabele tradiționale, care se poartă la cămașa femeiască. Și, astfel avem podoabe din mărgele cusute, aici este vorba de anumite modele care se cos cu acul, iar în acest sens avem meșterul popular, Elena Gheorgian din Suceava, dar și podoabe din mărgele țesute la gherghef, la târg fiind prezent un meșter popular din Republica Moldova. În afară de aceasta, o altă parte a portului popular îl reprezintă căciula, aceasta fiind o parte a portului popular masculin; ca urmare avem meșteri populari blănari, care confecționează căciuli, dar care confecționează și bundițe. Un meșter popular cu bundițe este din Basarabia, Soroca, iar un alt meșter popular este din ținutul Neamț, care face numai căciuli. Avem de asemenea, industrie casnică, care este reprezentată de ștergare și trăistuțe, care sunt iarăși parte a portului popular. Printre meșteri populari regăsim și meșteri cioplitori în lemn; avem linguri sculptate în motive tradiționale, care se regăsesc și pe costumul popular. Deci, toate se împletesc, nu am adus aici la întâmplare meșterii populari. Legat de târgul de anul acesta, pot să remarc că sunt alte evenimente care formează cadrul general și fac din această ediție ceva deosebit. Pot să zic că, sunt mulți vizitatori, pe care îi vedem trecând prin fața standurilor noastre îmbrăcați în ie, și care ne încântă sufletul, iar din punctul acesta de vedere, zic eu că, este o ediție reușită“, ne-a precizat Silvia Cozmîncă, Asociația ART-Meșteșugurile Prutului.

Concert dedicat RomânIei Autentice

Pe 24 iunie a fost organizat la Iași un spectacol folcloric cu titlul „La frați nu se pun hotare“, concertul face parte din cadrul Turneului Centenar Internațional şi are ca scop cultivarea și promovarea relațiilor tradiționale de prietenie dintre Basarabia și România. Pentru a marca cei 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România,  turneul a început  la Chișinău și București, şi va continua în Cernăuți, Londra, Paris, Madrid.

În 2017, 10.000 de ieşeni au purtat ia românească

Anul trecut, peste 10.000 de ieşeni, dar și turiști îmbrăcați în ie au participat la manifestările organizate pe pietonalul Ștefan cel Mare și în fața Palatului Culturii.

Beatrice Alexandra Modiga

GALERIE FOTO


Zmeura de Prisăcani, județul Iași

Alexandru Chirilă este administratorul micii afaceri locale din comuna Prisăcani, județul Iași, al cărei specific de activitate este cultivarea și producția de zmeură. Povestea acestuia a început din dorința de a fructifica diferit potențialul agricol al unei parcele de pământ pe care inițial părinții cultivau porumb.

Un petic de pământ face minuni!

Cu un petic de pământ din proximitatea casei, Alexandru a început să facă minuni. Astfel, prin ultilizarea de capital propriu a plantat 1.000 de drajoni de zmeură: „Fiind în proximitatea casei noastre și dorindu-ne să ne bucurăm de roadele pământului într-o manieră mai relaxată, care să nu necesite foarte multă muncă și foarte mult timp, am hotărât să schimbăm cultura de porumb cu cea de zmeură. Așadar, în toamna anului 2015 am plantat 1.000 de drajoni de zmeură. Și, spunem noi, a fost o decizie inspirată! Această plantație a fost înființată integral prin utilizarea de capital propriu... și până în prezent este singura modalitate de finanțare.“

Primul pas în demararea acestei investiții a constat în efectuarea unor analize de sol pentru a determina fiabilitatea și conformitatea acestuia. După confirmarea acestor aspecte au început lucrările agricole pentru pregătirea terenului, urmate apoi de fertilizarea acestuia cu gunoi de grajd și apă. Plantarea drajonilor s-a făcut manual, pe rânduri cu o distanță de 2,8 metri între acestea și 0,5 metri între plante. Sistemul de susținere s-a realizat prin montarea unor spalieri cu sârme duble la 0,6 metri și 1,2 metri înălțime. Recoltarea zmeurii se realizează manual.

Necesitatea unei documentări prealabile

Fermierul nostru folosește un singur soi de zmeură pe o suprafață de 1.500 mp ca urmare a unei prealabile documentări: „Soiul pe care îl cultivăm este Polka. Am optat pentru acesta ca urmare a unei analize și documentări cu privire la rentabilitatea, capacitatea de adaptare a sa în diferite zone, precum și a prestigiului pe care l-a câștigat de-a lungul timpului. În primul an, suprafața cultivată a fost de 1.500 mp, de pe urma căreia am avut o recoltă de 600 kg. Pentru cel de-al doilea an s-a păstrat suprafața de cultivare, însă de data aceasta recolta totală a fost de 1.500 de kg. În toamna anului 2017 am plantat încă 1.500 mp de zmeură și suntem nerăbdători să vedem cum va impacta această nouă suprafață rezultatul recoltei.“

În cultura de zmeură de la Prisăcani se aplică puține tratamente fitosanitare pentru că vor să ofere consumatorilor o zmeură sănătoasă: „Ne mândrim cu faptul că singurele tratamente fitosanitare aplicate sunt doar cele din luna aprilie, specifice combaterii bolilor și dăunătorilor. Dorința noastră este să furnizăm consumatorilor o zmeură sănătoasă, care să poarte statutul de produs bio, ce își păstrează în componență proprietățile pentru care este recunoscută și apreciată. Principala problemă pe care am întâmpinat-o au fost arsurile solare ale fructelor de zmeură, fapt care a cauzat deprecieri în vârful perioadei de producție, fenomen care s-a manifestat preponderent în luna august.“

zmeura prisacani 2

Procesul de distribuție este adaptat la specificul acestor fructe și se efectuează imediat după recoltare, cu mijloace de transport personal. Știm cu toții că perisabilitatea zmeurii este una foarte mare, așadar inclusiv ambalarea este efectuată cu atenție în lădițe de 3 kg sau în caserole de 1 kg, respectiv 0,5 kg. Cu privire la costul unui kilogram de zmeură, prețul variază între 12 și 18 lei, în funcție de cantitatea cumpărată.

În ceea ce privește producția aferentă, antreprenorul nostru are mari perspective de viitor: „Ca orice antreprenor, îmi doresc să întreprind acțiuni în vederea dezvoltării business-ului, iar ca obiective viitoare am vizat două zone pe care doresc să le consolidez. Prima zonă este cea responsabilă de vizibilitatea în piață. În această direcție am început un proces de «branduire» și de creare a unei identități vizuale pe care o vom finaliza în curând și care ne va aduce cu siguranță poziționarea pe care ne-o dorim în rândul consumatorilor. Cea de-a doua zonă este cea legată de diversificarea gamei de fructe prin înființarea unei plantații de mure și a uneia de căpșuni. Inclusiv în această direcție am demarat deja acțiuni și așteptăm cu nerăbdare să ne bucurăm de rezultatele acestui demers.“

Proprietarul culturii de zmeur din județul Iași nu ezită să facă și ceva recomandări, care zicem noi că sunt bine venite: „Ca recomandări pe baza experienței acumulate până acum menționez trei aspecte importante care vor face diferența între o investiție profitabilă și alta mai puțin satisfăcătoare. În primul rând recomand folosirea unui material săditor certificat. Apoi, este foarte important să se acorde o atenție deosebită solului și pașilor ce trebuie urmați pentru înființarea plantației. Nu în ultimul rând, răbdare și pasiune pe care să le presărați în tot ceea ce faceți.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Târg de meșteri populari aleși pe sprânceană la Iași

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova“ Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași și Asociația „ART- Meșteșugurile Prutului“, a organizat Târgul Meșterilor Populari ce s-a desfășurat în perioada 18-20 mai pe Esplanada Palatului Culturii din Iași.

Cea de-a XIX-a ediție a acestei manifestări a reunit la Iași circa 80 de meșteri populari din diferite zone etnografice ale României, precum și invitați din Republica Moldova. Prin intermediul lucrărilor lor, meșterii populari au susținut păstrarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale și educarea publicului, în spiritul respectului pentru tradiție și bun gust autentic. „Suntem la a XIX- a ediție  și încercăm să promovăm cultura populară și meșteșugul tradițional, pe baza unei selecții extrem de riguroasă și pretențioasă, aș putea spune, fiind obligatoriu să facem acest lucru, deoarece în ultima vreme există o multitudine de manifestări de acest fel, selecția neexistând acolo. Când zic despre această selecție mă refer la meșteșugul tradițional așa cum trebuie el să fie, respectiv să provină din zonele, care au o tradiție în meșteșugul respectiv, meșteri care lucrează cu materiale tradiționale, așa cum se lucrau, acum 100 de ani, chiar și mai mult și păstrează acel decor specific zonei respective. Au fost în jur de 80 de meșteri populari, din zonele etnografice ale Moldovei și Transilvanei și nu numai.

Târgul de la Iași nu acoperă toate zonele etnografice ale țării, deoarece ne depășește și financiar. Ca noutate, anul acesta avem pentru prima dată meșteri din zona Gorjului, iar față de prima ediție, pot spune că din fericire o parte dintre bătrânii meșteri populari au putut să transmită meșteșugul mai departe tinerilor, care mai au până să ajungă la nivelul lor, de autenticitate, cu toate că obiectele sunt perfecte, prezența lor era ceva deosibit, prin acest lucru zicem noi că suferim. O altă problemă este spațiul, deoarece în fiecare an, ne mutăm de ici-colo, iar de la an la an, acesta este și mai restrâns, deoarece noi nu avem un spațiul al nostru, și atunci nu putem invita atâția meșteri câți ne-am dori, ca să putem reprezenta chiar tot. Trebuie să vedem și partea bună a lucrurilor pentru că există o nouă generație prosperă, care a învățat de la părinți și bunici, iar acest lucru nu face decât să ne bucure. Noi o să rămânem la fel de scorțoși, și nu o să primim pe oricine, tocmai acest lucru va face diferența, dintre târgul organizat de Muzeul Etnografic și târgurile comerciale, care se organizează peste tot’’, a precizat Victor Munteanu, muzeograf șef  al Muzeului Etnografic al Moldovei.

Evenimentul a inclus atât expoziție cu vânzare de obiecte tradiționale, cât și activități interactive de tip atelier de creație, în cadrul cărora au fost ilustrate meșteșuguri tradiționale, precum: olăritul, prelucrarea lemnului, confecționarea instrumentelor populare, industria casnică, încondeierea ouălor, și confecționarea măștilor populare.

La târg am întâlnit-o Maria Zoițanu, din satul Mihai Viteazul, comuna Ungureni, județul Botoșani. Aceasta ne mărturisește că timpul pentru a face o cămașă cu motive tradiționale depinde de model, astfel dacă modelul este complicat poate să dureze și o lună, sau o lună jumătate: „Am venit la târg cu țesături, broderii și cămăși naționale. Am învățat să fac țesături de la mama și de la femeile din sat, deoarece noi vecinele ne adunăm și fiecare lucrează câte ceva, iar ce nu știm, învățăm una de la cealaltă, cele cu mai multă experiență ne propovăduiesc, și așa  de mici am tot învățat, iar acum la bătrânețe învățăm pe alții, ducem tradiția mai departe. Cel mai mult a durat să fac o iei, respectiv două luni, pentru că nu pun mașina de cusut. Întâi  fac găurele pe marginea materialului, pun modelul, în funcție de cum doresc, iar în cele din urmă asamblarea o fac  fie cu croșeta, fie cu acul. De altfel, fiecare fir trebuie numărat pentru că este simetrie perfectă. Eu lucrez motive geometrice, iar la acestea orice greșeală făcută se observă imediat.“

Iulia Goran este un meșter popular care a venit din județul Prahova. Aceasta face totul cu dăruire de 45 de ani, și ajuns să fie cunoscută aproape în toată lumea: „Lucrez broderie de 45 de ani. Am venit la Iași cu Ia de Breaza. Cel mai mult timp mi-a luat să fac o rochie de mireasă, în jur de șapte luni, aceasta avea motive tradiționale din Prahova, fiind lucrată pe pânză de in topit, cu broderie masivă. O ie este gata între o lună și o lună jumătate, depinde de complexitatea broderiei. Am lucrat de mic copil în familie, la noi s-a tors, țesut, brodat și croșetat, iar copii mei duc meșteșugul mai departe.“

Vasile Dudanu, din comuna Grumăzești, județul Neamț a poposit la Iași cu blănuri naturale, din miel și nurcă, și consideră că meșteșugul său este în decădere: „M-am prezentat la târgul meșterilor populari cu produse tradiționale zămislite de la bunici și părinți, cu produse din blănuri, în special cu căciuli din blănuri naturale, din miel și nurcă. Astfel, de când mă știu, împreună cu soția prelucrăm și confecționăm. Meseria aceasta a fost cândva mai bine văzută, dar acum tineretul numai poartă, fiind o meserie în decădere. Este o muncă foarte grea, iar până a vedea o căciulă este multă trudă. Cel mai mult durează prelucrarea pielii, iar pentru a o aduce pe masă este muncă grea, durează câteva săptămâni bune, deoarece o piele o învârtim de cca. 60 de ori, ca să o aducem în faza finală.“

GALERIE FOTO


Beatrice Alexandra MODIGA

Fabrica de lapte, visul unei microferme din Iași

În comuna Șipote, din județul Iași, a luat viață în anul 2010 o microfermă de vaci de lapte, iar viitorul sună promițător, ne spune Șerpoi Dorel, cel care a pus sudoarea frunții întâi de toate pentru dragostea de animale, cu toate că multă vreme a fost condiționat de partea financiară. A pornit la drum cu două capete, iar în prezent a ajuns la un efectiv de 40 capete bovine adulte pentru lapte și vițeii aferenți acestora.

Șerpoi Dorel a revenit la o pasiune mai veche de a sa, cu toate că multă vreme altele au fost prioritățile. De altfel, încă din copilărie a existat o dragoste specială pentru animale, pentru fermă și pentru viața la țară, dar peregrinările în lung și în lat, în căutarea unui trai mai bun, l-a adus în județul Iași: „Sub denumirea de SC Crido Rar SRL administrez împreună cu familia o microfermă de vaci de lapte în localitatea Șipote, județul Iași. De loc, sunt din ținutul Neamțului, mai exact din Târgu Neamț, unde am și absolvit Liceul Tehnologic Agricol „Ion Creangă“, după care am continuat studiile la Iași, în Copou, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, absolvind Facultatea de Zootehnie. Pasiunea pentru animale o am înrădăcinată de mic, crescând mai mult pe la bunici, la țară și la muncile câmpului. Am făcut totul din dragoste pentru animale și acum o fac la fel, doar că acum mă mai condiționează și partea financiară, întreținerea familiei și altele, de care nu eram interesat la acea vârstă fragedă.“

ferma IMG 1987

Fermier încrezător

Până a ajunge la propria fermă multe drumuri au fost străbătute, dar experiența își spune cuvântul și de-abia după o lungă perioadă ajungi să îți culegi laurii: „Când am început să lucrez în acest domeniu? Păăi... dacă pot spune așa, am călcat în acest domeniu oficial ca practicant pe la diverse activități la liceu și facultate, apoi am avut un schimb de experiență în ferma Smithfield – Timișoara, fostul Comtim, iar după absolvirea facultății, în anul 2008, am lucrat în ferme de vaci de lapte, dar nu pentru mult timp deoarece nu îmi erau chiar la îndemână instrumentul financiar, distanța, plus multe altele care, adunate, m-au făcut să mă îndepărtez puțin de acest domeniu. De asemenea, după o mică pauză am fost solicitat de un fost coleg de facultate să lucrez la fabrica acestuia din comuna Șipote, respectiv la SC Trans Gigel SRL, la firma tatălui său, domnul Munteanu Gheorghe. Aici am întâlnit-o pe actuala mea soție cu care m-am căsătorit după ceva timp și cu care am trei copii.“

În această zonă tot timpul primii pași sunt timizi, dar încrederea în propriile forțe, experiența și cunoștințele bine înfiripate își spun cuvântul: „În schimb, cu văcuțele am început prin vara anului 2010, cu doar două capete, iar pe parcurs, văzând că am sprijin și de la socrii mei, am achiziționat mult mai multe și am zis «să punem de o microfermă»… și microfermă se făcu’. Așa am ajuns în prezent la un efectiv de 40 capete bovine adulte pentru lapte și vițeii aferenți acestora. Cu adăpostul a fost mai dificil la început, dar ușor, ușor am început să ne planificăm un nou adăpost, iar acest lucru s-a materializat în toamna anului 2017. Furajarea se face exclusiv cu plante de câmp anuale și perene (fân, semifân, lucernă, borceaguri și paie de ovăz sau grâu într-o mai mică proporție pentru a asigura cantitatea de balast necesară în rumen), fără concentrate specifice producției de lapte. Furajele sunt toate tocate la o moară cu bandă, acționată de priză, la tractor. Introducem în rația zilnică și nutreț murat, respectiv siloz de porumb făcut de noi în fermă, conservat doar cu sare, fără inoculați sintetici pentru menținere, în amestec cu făină de porumb, (făcută la moara proprie) și tărâțe de grâu. Creșterea vițeilor se face în țarcuri separate, aceștia primind lapte la biberon câte 10 litri pe zi, fiecare, până la vârsta de 3 luni, când sunt înțărcați și redirecționați pe sectorul de îngrășare sau vânzare. Pe lângă viței și vaci, mai avem și un cal metis de Semigreu Lipițan, sur, de peste 1.000 kg; mai avem și câteva oi din rasa Karakul, vreo 30 de porci, câțiva stupi de albine și câteva sute de rațe, gâște și păsări.“

„Lipitori“ de azi pe mâine

În această zonă, în schimb, forța de muncă nu există. Pe de altă parte, cerințele pentru accesarea fondurilor europene dau probleme de cap fermei: „Am vrut să accesez și ceva fonduri europene, dar nu am reușit deoarece sunt multe cerințe, puține informații utile și puțini specialiști cu adevărat. Deci, am făcut ce am putut cu bani cash, obținuți prin multă muncă și multe sacrificii. Însă mai departe apar realele probleme, adică cele legate de forța de muncă, care lipsește cu desăvârșire în satele din România. Nu poți să îi angajezi pentru că nu ai bază în ei că stau la muncă, iar ei pun această condiție imediat, dar ca pretext pentru a renunța sau refuza un loc de muncă. Consider că este vina statului român pentru că le dă ajutor social și i-a învățat să stea ca «lipitorile» de azi pe mâine...“

ferma IMG 1983

Cu siguranță când vorbim de perspective de viitor este mult până mâine, ne spune fermierul: „De ce zic asta? Pentru că sunt trecut prin așa ceva. Azi aveam un om la treabă și mâine am pățit că nu mai venea niciunul, dar sperăm să fie bine și să ne putem ocupa de ce avem. Mai ales că vreau să perfecționez rasa, prin însămânțări dirijate, și doar cu tauri de rasă pură deoarece de anul acesta am intrat și în COP (controlul oficial al performanțelor pentru a obține o rasa curată). Menționez că lucrez și la o fabrică de lapte, cum spuneam mai sus, unde livrăm și laptele obținut în fermă. Mulsul se face mecanizat, cu aparate de muls, după care se pune într-un tanc de răcire, cu capacitatea de 1.000 l, acesta este răcit la 2,5-3°C, iar apoi este livrat către procesator, respectiv la SC Trans Gigel SRL. Producția medie la ora actuală este de aproximativ 18-20 litri pe cap de animal cu o grăsime de cca 3.9-4% și 3,4-3,45 % proteină.“

Beatrice Alexandra MODIGA

„Uleiurile esențiale, nectar pentru trup și suflet“

Vineri, 4 mai, la hotel Arnia, din Iași a avut loc seminarul „Uleiurile esențiale, nectar pentru trup și suflet“, unde s-au dezbătut subiecte precum: abordarea holistică a sănătății, ce sunt uleiurile esențiale și de ce sunt acestea un instrument cheie în abordarea holistică asupra sănătății, dar și cum funcționează aceste uleiuri și cum se utilizează. Gazda a fost Elena Cimpoeșu, specialist în sănătate doTERRA, care a ridicat un semn de întrebare cu privire la cât de importantă ar trebuie să fie sănătatea noastră și ce ar trebui să facem pentru a fi sănătoși, atât noi cât și generațiile viitoare.

Medicina alelopată sau medicina alternativă, care sunt prioritățile?

Înainte de studii, materiale și sumedeniile de tratate despre această temă, experiența proprie reprezintă cu siguranță cel mai plauzibil fapt. Astfel, Elena Cimpoeșu este cea care din nevoie a ajuns să fie specialist în acest domeniu, și nu regretă absolut deloc. În cadrul seminarului a tras un semnal de alarmă, despre cât de importantă este sănătatea pentru noi și nu numai, prezentând și diferențele despre medicina aleopată și cea alternativă: „Cum am devenit specialist în sănătate? Drept să zic de nevoie, am pornit de la câteva experiențe personale, în care am zis să pun stop medicamentelor, deoarece efectiv băgăm în noi otravă după otravă, în care tot nu te vindeci, iar în final tot la alternative ajungi, și după iar mulți alți ani pierduți, prin care trebuie să cureți toată otrava aia, pe care ai băgat-o în corp. Consider că, fiecare dintre noi avem experiențe de acest fel, care ne nemulțumesc și de aceea ajungi să încerci să studiezi, să cauți să te faci bine, și așa încep căutările. Așa am căutat și eu alternative, ani la rând, dar într-un ritm normal de cunoaștere a informațiilor holistice și în acest fel am descoperit că există o medicină alternativă. Deoarece am doi copii, primordial pentru mine a fost să îi știu sănătoși, și așa a început practic să mă preocupe sănătate, să aflu ce este aceasta și cu ce se mănâncă.

În această zonă alternativă, nu intră doar uleiurile esențiale. La ora actuală avem doar două căi, care din păcate suntem nevoiți să alegem, pentru că normal n-ar fi trebuit să fie așa, pentru că și în zona aceasta medicală, alopată, sintetică … medicina aceasta venerată ne-a salvat dintr-o multitudine de lucruri, având multe realizări. În același timp trebuie să recunoaștem că am ajuns așa de mult să exagerăm și din păcate realitatea pe care o vedem, cu privire la faptul că ne-am tehnologizat și super dezvoltat și am împărțit medicina într-un milion de organe și un milion de părți până la nanoparticule, și totuși noi cu ochii liber vedem că nicidecum nu suntem deloc mai sănătoși. Pentru mine sănătos înseamnă că nu a fost atins de nimic! Conform sistemului nostru de valori, noi măsurăm ce înseamnă sănătatea. În zona aceasta alopată sunt medicamente sintetice, care întotdeauna au reacții adverse, pe termen lung, mediu și scurt. Nu înseamnă că dacă nu ai reacții adverse acum sau mâine, nu poți să ai reacții adverse cumulate prin otrăvirea asta constantă timp de 20 sau 30 de ani. Toată otrava aceasta este luată în doză mică, ca să îți facă bine. Avem sintetic, întotdeauna cu efecte adverse și niciun medicament sintetic, de altfel nu este orientat către cauza bolii, întotdeauna ne adresăm la niște simptome. De altfel este important să vedem cauza, nu simptomul. În zona medicinei alternative se va căuta cauza, deoarece întotdeauna vom folosi ceea ce produce natura, respectiv ceea ce nu are reacții adverse și ceea ce se asimilează total în organism și susține nevoile corpului, astfel încât să însănătoșească total corpul. Ar trebuie să conștietizăm, om cu om, că aceasta este medicina care există încă de acum 5.000 de ani.“

„...vindecându-ți sufletul, se vindecă și trupul tău!“

Uleiurile esențiale sunt lichide hidrofobe concentrate cu componente volatile obținute din plante. Componentele volatile sunt mici molecule organice care tind să își modifice rapid stare de la solid sau lichid la gaz, în condiții de temperatură. Volatilitatea uleiurilor constă tocmai în această proprietate de a trece cu ușurință de la o stare la alta. Acest aspect unic face ca uleiurile esențiale să fie ideale pentru ceea ce practica modernă a denumit aromaterapie. Încă din denumire putem conchide că uleiurile reprezintă „esența plantelor“, acestea fiind  obținute din semințe, scoarță, rădăcini, frunze, tulpini, flori sau alte părți ale plantelor: „Uleiul esențial este un compus volatil. I s-a spus ulei esențial, deoarece în trecut alchimiștii care au descoperit distilarea la aburi, atunci care au văzut substanța aia care plutește deasupra apei și nu se combină cu apa înseamnă ca este automat ulei. Esențial vine din latină de la cuvântul „quick esența“, și înseamnă al cincilea element. Uleiurile esențiale sunt volatile, potente și versatile. Volatil vine de la „se evaporă“, moleculele uleiului esențial pur sunt atât de mici încât trec și de membrana celulară, trec și de placentă.

De exemplu pui un ulei esențial pe piele, el va ajunge în fiecare celulă din corpul tău în mai puțin de 20 de minute, și tot pentru că sunt pure și naturale, marea deosebire de tot ceea ce înseamnă sintetic este cum intră ușor în celulă, la fel de ușor va și ieși. Un ulei esențial se metabolizează între două și patru ore. Deci după patru ore nu mai avem nimic în corp. L-am aplicat, a ieșit și astfel și-a făcut treaba. Un ulei potent, se referă la concentrație acestuia, respectiv un ulei puternic, concentrat; de exemplu o picătură de ulei esențial de mentă este echivalentul a 30 de căni de ceai de mentă. În funcție de plantă și specie, acea picătură de ulei esențial  poate fi echivalentul la mai puțin produs, materie primă sau la mai multă materie primă. În cazul iasomiei, trandafirului, melisei, toate speciile acestea, la care trebuie multă cantitate de plantă, materie primă pentru a scoate ulei, acolo potența, respectiv puterea este și mai mare. Fiecare ulei esențial nu conține una, două, trei molecule, ci conține zeci, sute, mii de molecule chimice într-un singur ulei esențial. Ca, corpul tău să se autovindice îi trebuie putere și energie, respectiv nutrienți, vitamine, odihnă și suport necesar să o facă. De asemenea, datoria noastră de om în epoca modernă este să ai grijă de mediu, să ai grijă de sănătate și să îi dai suportul necesar să o facă, prin asta ai grijă de corp și mai departe corpul își face treaba lui. În ultima perioadă, tot mai mult, noi am încercat să inversăm lucrurile, noi nu mai avem grijă de mediu, deoarece încercăm să facem treaba pe care o face corpul. Esența esențelor în final este că vindecându-ți sufletul, se vindecă și trupul tău, treaba aceasta a spus-o și Socrate, cu 2.000 de ani în urmă. Tot Socrate mai spunea că „ignoranța este singura cauză pentru toată suferința noastră“, a adăugat Elena Cimpoeșu, specialist în sănătate doTERRA.

Beatrice Alexandra MODIGA

Primul transfer de embrioni la bovine realizat cu succes în România

Pentru prima dată în România, specialiștii de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu din județul Iași, au realizat primul transfer de embrioni ”in vitro” la bovine (rata de reușită fiind de 33%), în cadrul laboratorului de la stațiune, care deține echipamente de ultimă generație și o biotehnologie reproductivă la nivel mondial.

În România au mai fost încercări de introducere a acestei metode de reproducție în anul 2001, când, o echipă de cercetători din SUA a aplicat această tehnică într-o fermă din județul Prahova unde au fost implantați 21 de embrioni pe 21 de vițele, rata de reușită fiind doar de 5%.

Creșterea procentului de reușită se datorează în mare măsură investițiilor realizate în ultima perioadă în cadrul stațiunii care au permis o mai bună înțelegere a fenomenului de cercetare, echipei de specialiști condusă de conf. dr. ing. Șteofil Creangă, dar și politicilor implementate în domeniul zootehniei.

Ținând cont de faptul că transferul de embrioni la bovine reprezintă metoda cea mai rapidă de transmitere a progresului genetic și de scurtare a intervalului între generații, tipul acesta de cercetare se mai aplică în acest moment și la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad.

Florin Vieru, județul Iași, a investit 2.200 € în cultura de goji

Trăinicie la țară! Așa ar suna ceea ce face Iulian Florin Vieru, un tânăr fermier în vârstă de 31 ani, în comuna bunicilor, în grădina copilăriei. O afacere de familie a adus fructele goji în acest colț de țară… și cererea este peste ofertă, ne zice antreprenorul nostru.

„Secretele naturii din grădina Otiliei“

goji 4

Tinerii sunt tot mai mult atrași de meleagurile țării noastre și mână de la mână construiesc agricultura biologică și trăinicia satului românesc. Unul dintre aceștia este Iulian Florin Vieru, care ne-a povestit propria experiență în creșterea plantei de goji: „Am început această afacere în urma unor ani munciți în străinătate. Stând printre străini mult timp, m-am hotărât să mă reîntorc în țară și să mă apuc de ceva în domeniul agriculturii. Totul a pornit în grădina bunicilor mei, care sunt din satul Sticlăria, comuna Scobinți, din județul Iași. Pentru că aceștia aveau o grădină și nu puteau să o muncească m-am hotărât să plantez ceva pe o suprafață mică. După lungi dezbateri cu soția mea privind cultura, am ajuns în cele din urmă la goji și am zis totuși să riscăm. Neavând suficienți bani pentru a cumpăra materialul săditor, am ales varianta semințelor. Am cumpărat semințele, iar astăzi avem 455 de arbuști goji, mari și frumoși, pe o suprafață de 1.000 mp. Totul a început în anul 2015 și am zis să fie un cadou pentru fiica mea nenăscută la acea vreme, Otilia. De aici și numele plantației, «Secretele naturii din grădina Otiliei». În plantația noastră folosim substanțe bio, respectiv gunoiul de grajd, zeama de urzică ca nutrienți, iar pelinul și cimbrul le folosim pentru a combate dăunătorii. Începutul nu a fost ușor, iar suma totală a investiției până în acest moment este de 2.200 €, pe parcursul a trei ani. În această sumă sunt incluse sistemele de irigație, bazinul de irigație, lucrările de întreținere și plasa cu care este acoperită plantația pe timpul verii deoarece în această zonă graurii și sticleții și nu numai dau bătaie de cap culturii.“

Un soi bine ales, producție pe măsura așteptărilor

goji 3

Cum o cultură nu poate fi roditoare fără un soi productiv, acest aspect trebuie să fie bine luat în calcul, ne spune antreprenorul nostru: „Noi folosim doar Ningxia NQ1, un soi deloc pretențios, foarte rezistent la clima țării noastre, foarte productiv, cu fructe mult mai mari față de restul soiurilor de goji. Arbustul goji iubește foarte mult soarele, așa că este foarte indicat să fie plantat cât mai mult în bătaia soarelui, astfel va crește și se va dezvolta foarte bine, urmând ca în anul cinci să ajungă deja la maturitate. Arbustul goji începe să fructifice începând cu jumătatea lunii iulie și până dă înghețul. În același timp vom găsi pe ramurile sale fructe verzi, coapte, dar și boboci și flori, fructificând încontinuu în acest interval.

Fructele proaspete sunt foarte dulci și au foarte multe întrebuințări. Se poate face dulceață, limonadă, gojată (amestec cu alcool) și sirop de goji. De asemenea, se folosesc la curele de slăbire, iar frunzele se utilizează pentru salate și ceaiuri. Foarte mulți dintre cei care cumpără de la noi au fost la plantație și au văzut cum sunt întreținute și îngrijite, astfel le-am câștigat încrederea, mai ales că sunt 100% naturale. Fructele le vindem magazinelor de profil și nu numai. Din păcate, anul trecut nu am avut fructe pentru a acoperi cererea.“

goji 2

„Trebuie să îți placă să lucrezi pământul și să nu te gândești numai la bani. Banii vin pe parcurs, mai ales că un kilogram de fructe proaspete se vinde cu 60 lei, pe când un kilogram de fructe deshidratate cu 120 lei.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Înapoi în timp: satul tradițional românesc al secolului XIX în vizită la Iași!

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi marchează anul Centenarului prin două expoziții de ținută. În perioada 31 martie- 6 mai 2018 sunteți invitați la Palatul Culturii, la expoziția temporară „Sat și Societate 1918- 2018“, iar în perioada 27 martie- 24 iunie 2018 la expoziția „Imaginea lumii țesută în lână“, scoarțe aduse din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, din Republica Moldova.

Satul și societatea de demult apuse...

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi în colaborare cu alte două muzee: Muzeul Județean Gorj și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare, organizează expoziția temporară „Sat și Societate 1918 – 2018“. Trei regiuni istorice: Oltenia, Maramureş și Moldova sunt prezentate prin intermediul bunurilor culturale din patrimoniul celor trei muzee organizatoare, reunite într-un discurs expoziţional inedit, ce include elemente de arhitectură, textile de interior şi costume populare. Până la sfârșitul anului 2018, această expoziție va fi prezentată și publicului din Baia Mare și Târgu Jiu.

Expoziția de față este o punte socială și temporară, cu elemente simbolice dar, definitorii pentru asumarea unei tipologii- „Civilizația sătească“. Oamenii și vremurile sunt factori istorici concreți iar, dacă „viitorul și trecutul sunt a filei două fețe“, a construi este de datoria prezentului, prin permanentul apel la memorie. În cazul nostru, civilizația sătească este fundamentul satului român unitar modern deci, rolul pe care ni-l asumăm este de a redescoperi mereu „sufletul satului“.

Ovidiu Focșa, muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași ne aduce satul secolului XIX în Iașul zilelor noastre: „Suntem în fața unei premiere, în sensul că pentru prima dată sunt expuse într-o expoziție de artă comparată elemente, care ne duc cu gândul la casă și la identitate rurală, din cele trei zone distincte ale României. Expoziția a fost gândită pentru a relaționa elementele între ele, astfel încât, din fiecare zonă au fost alese, în principal obiecte care țin de industria casnică, respectiv de ocupație specifică feminină, iar pe de altă parte am vrut să scoatem în evidență, bărbatul ca și stâlp al casei, de aceea în expoziție este o frumoasă expunere de stâlpi de pridvor, și nu întâmplător zic eu a apărut analogia bărbatul casei - stâlpul casei. Vizitatorii noștri vor avea ocazia să descopere costumul tradițional de zonă: cămașa, catrința moldovenească, maramureșeană și oltenească, în cazul femeii, la care vine cămașa sau ia de sărbătoare și bineînțeles învălitoarea de cap; toate aceste lucruri, care iată în acest an al Centenarului nu fac altceva decât să marcheze unitatea românilor de pretutindeni.

Un aspect foarte important sunt covoarele sau scoarțele, parietalele, realizate în culori naturale, din lână, fiind ilustrate verdele pădurilor așa cum este cel din Maramureș, cu bărbatul plecat la vânătoare sau după caz la război și portretizat aș putea spune de către femeia rămasă acasă. Pe de altă parte, calea rătăcită, motivul soarelui, hora sunt elemente definitorii ale tradițiilor populare; încheiem cu vegetalul moldovenesc, în culori naturale mai puțin stridente, dar foarte frumos îmbinate din punct de vedere cromatic. În general, expozițiile de artă comparată sunt foarte valoroase pentru că permit vizitatorului, ca în același spațiu interior să poată face diferențe și analogii, și să poată să aibă marea șansă de a avea într-un spațiu destul de redus ca dimensiune, elemente din trei zone distincte, care altfel sunt disparate și ar trebui să se meargă la sursă. Două cuvinte despre stâlpii de pridvor, această coloană a infinitului, din care excepțional Constantin Brâncuși s-a inspirat are recunoștință pentru eroii Războiului cel Mare, din perioada 1916-1919. Vizitatorii vor putea vedea acești stâlpi de pridvor antropomorfizați cu forme umane, care sunt strămoșii mitici, ocrotitori ai speței de neam. De altfel, demersul expozițional  este  întregit cu câteva fotografii, între care se remarcă și fotografia artiștilor contemporani, dar care scot în evidență ansambluri ce au la origini tot elemente țărănești, mă refer de exemplu la sculptura sfatul bătrânilor, și se știe că acesta era principala formă de organizare din obștea sătească a satelor maramureșene, bătrânii erau cei care luau toate deciziile vis-a-vis de persoanele din sat, mai tinere, cu privire la începutul aratului, muncile câmpului, de creșterea animalelor și de tot ce trebuia să aibe loc pentru mersul bun al comunității.“

Dacă bărbatul este stâlpul casei, femeia este matricea neamului, ea țese neamul pe care îl apără și îl hrănește bărbatul. Oricum, războaiele implică și bulversează atât pe cei combativi și pe cei de-acasă, adică toată societatea.

Valori eterne ale umanității

A doua expoziție vernisată a fost „Imaginea lumii țesută în lână“ organizată de Muzeul Etnografic al Moldovei și Muzeul de Etnografie și Științe Naturale ale Republicii Moldova pentru a marca Declaraţia pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, din data de 27 martie 1918.

Scoarța amintește, însă că este mai bine a face război ca femeile, adică a izvodi frumuseți noi prin casă. Acest tip de manifest tacit au practicat totdeauna mamele care în trecut rămâneau să susțină familia al cărei stâlp căzuse în războiul sângeros și adeseori plângeau alături de soț și de fii: „Pentru că vorbim de o imagine a lumii, respectiv lumea văzută prin ochii țărăncii simple, care stătea acasă și uita de necazuri, țesând. Astfel, se țeseau covoare de dimensiuni variate, realizându-se scoarțe, parietale, lăicere, deci o întreagă tipologie a țesăturilor mari, făcute în război, în  acea instalație arhaică de țesut vertical, în gherghef, care uneori, datorită dimensiunilor covorului, nu putea fi pus în casă și atunci războiul de țesut era pus și sprijinit pe coama casei și se lucra afară la el. Evident că se lucra printre picături, când aveau timp, pentru că femeia alături de bărbat era și ea implicată, pe lângă muncile casnice și la munca câmpului și la creșterea copilului. Ceea ce prezentăm publicului în cele trei săli expoziționale, spunem noi că sunt piese de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul Republicii Moldova, în extenso și pentru patrimoniul românilor, a României Unite, fiind piese valoroase, a căror vechime merge până în jumătatea secolului al XIX-lea. Covorul dincolo de rolul său funcțional, de protecție a încăperii avea și o funcție estetică. Practic, nu o să găsiți covoare chiar și la modul simplist, neornamentate, care să nu aibă țesuturi și motive ornamentale. Era această îmbinare între utilitar și funcțional pe de o parte și estetic pe de altă parte. De aici s-au născut compoziții deosebite, de elemente, motive, toate strânse la un loc; avem pe aceeași scoarță și elemente care aparțin lumii vegetale, lumii păsărilor, elemente zoomorfe, dar și scheomorfe, care sunt legate de uneltele agricole și care apar și pe ouăle încondeiate, motivul central fiind un chenar neîntrerupt, cu o simbolistică aparte; este asemeni horei, în formă de cerc și care simbolizează unitatea și năzuința de protecție a casei și gospodăriei, în care se aflau față de elementele periculoase ale exteriorului. Cromatic, scoarțele expuse au o dominanță de verde; se spune că această culoare era folosită de oamenii de la pădure, iar pe de altă parte predomină culoarea neagră, aparținând persoanelor din zona agricolă“, a  adăugat Ovidiu Focșa, muzeograf, Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


La Iași a luat viață „Capra Noastră“ o bere artizanală pe gustul tuturor

Ionel Păsărică împreună cu trei belgieni au investit într-o berărie artizanală după ce şi-au dat seama că ar fi primii pe o astfel de piață în Iași. Cu toate că a fost lansată în vara anului 2017, berea Capra Noastră este disponibilă deja în cinci sortimente, iar un al șaselea sortiment va apărea în curând. Aceasta este o investiție de 400.000 de euro, iar capacitatea totală de 5.000 de litri nu acoperă cererea. 

Prima fabrică de bere a Iașului

După ce a lucrat în mai multe domenii, de la producție la consultanță, Ionel Păsărică a decis să investească într-o berărie artizanală: „Am lucrat în afară câțiva ani și m-am gândit că aș vrea să mă întorc să fac ceva acasă. Inițial au fost mai multe idei, dar am observat că Iașului îi lipsește o fabrică de bere, iar acest lucru m-a pus pe gânduri și mai mult. Într-un final m-am trezit că am comandat instalația, aveam locul, dar nu știam să fac berea. Investisem deja 400.000 de euro și nu voiam să intru pe piață cu un produs care să nu aibe căutare. Așa am început să caut un specialist. M-am uitat m-ai întâi către Germania, deoarece aceasta este o țară cu tradiție în producerea berii, însă am ajuns la concluzia că gusturile nemților pentru bere nu s-ar potrivi cu cele ale românilor. M-au ajutat foarte mult doi prieteni belgieni, care m-au pus în legătură cu un maestru berar din raiul berii artizanale, însă nu înainte de a testa care este apetitul ieșenilor pentru un astfel de produs.“

…Importurile mai presus de toate

În hala din zona industrială a Iașului se respectă proporția ingredientelor după reţetele maestrului berar. Toate ingredientele sunt aduse din afară, deoarece în ţară se găsesc foarte rar sau în unele cazuri chiar deloc: „Am adus malţul din Polonia, hameiul din Franţa, Italia şi Belgia, iar drojdiile din Franţa. În România fabrică de drojdie nu este, malţuri sunt doar două tipuri, iar eu folosesc 18. Hamei facem puţin şi este exportat. Nici sticle nu mai fabricăm în România, datorită acestui fapt le aduc din Polonia“, ne spune ieșeanul.

De ce Capra Noastră?

A durat șase luni până să obțină autorizație pentru a funcționa în regulă, iar primele beri au ieșit pe piață abia la jumătatea anului trecut. Astfel, cu șase luni de producție efectivă, în anul 2017, aceștia au avut venituri de 325.000 de euro: „De ce Capra Noastră? Recunosc că am apelat la profesionişti! Am avut de ales între multe nume, la început numele acesta nici nu era printre preferatele mele, dar am mers pe această variantă şi nu regret. Am investit atât de mulţi bani în această afacere, încăt nu ne puteam permite să dăm greş la partea aceasta. Fiindcă, într-o lume în care există o tensiune mocnită între marii producători și berari artizanali, noi am vrut să ne concentrăm doar pe berea noastră: Capra Noastră Albă, Capra Noastră Triplă, Capra Noastră Brună, Saison și IPA. În acest moment, berea este îmbuteliată în sticle de 0,33 litri, dar o să iau în calcul și alte ambalaje, cât și alte sortimente de bere“ , ne-a precizat antreprenorul ieșean.

Procesul de fabricare a berii durează aproape două luni și jumătate, de la pregătirea ingredientelor până la etichetare și punerea în cutii pentru a fi distribuită, iar Capra Noastră se vinde doar în câteva unități de specialitate din București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Iași, Suceava și în HoReCa, dar și pe două site-uri care vând bere. În retailul mare, sunt prezenți în hipermaketul Auchan Iași și în Carrefour-ul din bulevardul Barbu Văcărescu din Capital.

Pentru anul acesta Ionel Păsărică dorește să achiziționeze un teren pentru a deschide un showroom unde să organizeze degustări de bere și, eventual, chiar și un food pairing.

Beatrice Alexandra MODIGA

Abonează-te la acest feed RSS