Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Oct 2021

Legume de Probota - o cooperativă agricolă înființată de un fermier de 26 de ani

Cu pasiune faţă de munca pământului, Legume de Probota (județul Iași), o cooperativă agricolă la început de drum, continuă tradiţia de 150 de ani a unui sat. Aceasta a fost înființată de tânărul Robert Zamisnicu în decembrie 2020, cu acordul a cinci membri din satele Bălteni și Perieni, comuna Probota Scopul principal al cooperativei este de a extinde piața de livrare a produselor legumicole, ne spune tânărul.

„Ne dorim să creăm un lanț scurt, producător-consumator“

În comuna Probota se află una dintre fermele care fac parte din cooperativa Legume de acasă – Probota, Aceasta are o suprafață totală de 16 hectare cultivate cu legume, jumătate de hectar în sistem protejat, iar restul până la 16 ha în câmp. „Afacerea a început din pasiune, părinții mei ocupându-se cu agricultura de mai bine de 20 de ani. Princi­pala motivație a înființării acestei coope­rative este determi­nată de faptul că piața de desfa­cere este mult prea mică pentru noi și ne dorim să intrăm în marile supermarketuri, să facem contracte și să eliminăm implicit intermediarii. În portofoliul nostru de produse avem tomate, cultivate în câmp și solarii, ardei gras, Kapia, gogoșar, dar și legume obținute de pe o suprafață de 2.000 mp, aflată la plasa de umbrire“, a precizat Robert Zamisnicu, președintele cooperativei.

Legume de Probota cooperativa agricola

În momentul de față cooperativa are cinci membri care dețin terenuri cultivate atât în satul Bălteni, pe malul Prutului, cât și în satul Perieni. „Suprafața cultivată în cadrul cooperativei Legume de Probota este de aproximativ 45 ha de legume. Am înființat această cooperative pentru că avem nevoie de o schimbare, avem nevoie de o altă piață de desfacere decât cea actuală și trebuie să eliminăm intermediarii. În ziua de astăzi este greu să faci totul de unul singur, de aceea cel mai important este să te asociezi și să ai încredere în persoanele cu care lucrezi pentru că așa vine și succesul. Asta este o verigă foarte importantă în procesul de vânzare, în acest model de cooperativă sau în oricare alt mod de asociere. Această formă asociativă ne ajută să valorificăm toată marfa deoarece semnând un contract ne asumăm niște obligații de livrare și, fiind mai mulți producători, putem onora acele contracte. Dacă unul dintre membri nu are cantitatea necesară sau are diverse probleme și nu reușește să recolteze într-un timp optim, ceilalți membri pot suplimenta acea cantitate sau chiar să o înlocuiască în totalitate. Noi ne dorim să ajungem pe mai multe piețe; țelul nostru este, de ce nu, să ne extindem și în afara județului, dar pentru acest lucru este nevoie de timp și de mai multă expe­riență în vânzarea prin această formă de asociere. Este un început pentru noi, nu știm cum funcțio­nează, dar suntem încre­zători că va fi bine“, mai adaugă tânărul.

Doar produsele de calitatea I ajung pe piață

În portofoliul de produse al coope­rativei se găsesc diverse legume, cultivate pe o suprafață considerabilă de teren. „Avem pepeni verzi și galbeni, vinete, în zona noastră acestea au început să fie cultivate pe suprafețe mai mari, tomate și ardei, în câmp și solarii, varză de toamnă, ceapă, rădăcinoase și verdețuri. Legumele, faţă de cultura mare, necesită o atenție sporită. Noi începem producerea de răsa­duri din luna ianuarie, la jumătatea lui februarie se seamănă, se încălzesc sola­riile pentru a se dezvolta plantele, apoi plantăm în câmp și așteptăm într-un final să ajungem pe piața locală. Terenurile aflate în cooperativă sunt împărțite pe două zone. Cea mai mare suprafață o avem pe malul Prutului, unde cultivăm toate legu­mele specificate anterior, dar avem și jumătate de hectar de solarii.

În cadrul cooperativei doar legumele din calitatea I ajung pe piață, iar cele de calitatea a II-a, vorbim de produse care sunt atipice, ajung la fabrica de procesare“, specifică ieșeanul.


„Să fii fermier la 26 de ani reprezintă o mare provocare, dar satisfacția oferită de rezultatele muncii merită întregul efort“, spune Robert Zamisnicu, managing director la Zamisnicu Invest SRL – Legume de Probota, Acesta îndeamnă tinerii să se orienteze către acest domeniu deoarece este nevoie de specialiști care să producă hrană locală, sănătoasă și de calitate. „Cel mai bun sfat oferit celor care vor să activeze în acest domeniu ar fi să meargă să viziteze cooperativele care deja funcționează pentru că sunt foarte multe de învățat de acolo“, a conchis Robert Zamisnicu, președintele cooperativei Legume de Probota, din județul Iași.


Beatrice Alexandra MODIGA

Fermă zootehnică de 3 milioane de euro cu soft de monitorizare a perioadei de însămânțare

Bogdan Pantazi, de la Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași, este un fermier tânăr care a mizat pe zootehnie și agricultură, într-o combinație în care cele două domenii se completează. În ferma de bovine de la Pașcani care are o tradiție de 15 ani și în care s-au investit cca 3 milioane de euro este exploatată rasa Holstein, iar efectivul actual este de aproximativ 1.000 de capete. Tânărul fermier crede în potențialul acestui sector, iar în interviul acordat ne-a vorbit despre producția de lapte, accesarea fondurilor europene, prețul laptelui, dar și despre diversele probleme ale sectorului de creștere a vacii de lapte din România.

10.000 de litri de lapte livrați zilnic

„Rasa de bovine din ferma noastră este Holstein, anual avem în jur de 900-950 de capete, strict pentru vaca de lapte. Pot spune că avem un istoric îndelungat cu această rasă; am avut și Bălțată cu negru românească, care la origine este tot Holstein. În momentul de față și la nivel global, aceasta este rasa de lapte cea mai productivă. Obținem în medie 30 litri/cap de animal, cu premise de a crește această pro­ducție; practic, noi putem obține un volum mai mare de lapte dacă mai reformăm pentru că avem un efectiv de animale care ne trage în jos, pe medie. În momentul în care va intra în pro­ducție efectivul de tineret și vom reforma, ținta noastră va fi undeva la 35 litri/cap de animal. În total, realizăm în jur de 10.000 de litri de lapte livrați zilnic către un procesator român cu care noi colaborăm de 15 ani și suntem mândri de acest lucru. Prețul laptelui în momentul de față nu este mulțumitor, având în vedere prețurile în creștere ale inputurilor. Sperăm să obținem în viitor un preț mai bun. Problema este pe tot lanțul, de la supermarketuri înapoi până la producător. Acesta din urmă este cel mai defa­vorizat“, a specificat Bogdan Pantazi, de la Agrocomplex Lunca Pașcani.

cresterea rasei Holstein

Sunt niște ani foarte grei pentru sectorul zootehnic și se prefigurează a fi și mai grei

La rasa Holstein reproducerea se face artificial, ne spune crescătorul ieșean. „Lucrăm foarte mult cu material sexat, iar fătările gemelare sunt rare, este foarte important intervalul între fătări care trebuie să fie cât mai mic. În sensul acesta am investit foarte mult în ultimii 2-3 ani și avem inclusiv un soft de monitorizare a perioadei optime de însămânțare a animalului. În ultimii 15 ani am investit în ferma de vaci aproape 3 milioane de euro, o sumă mare, acoperită și de fonduri europene. Singurul pro­gram pe care am reușit să-l accesăm a fost Sapard 2007-2008. Din păcate, la toate celelalte programe implementate ulterior intrării României în UE nu am reușit să ne încadrăm din varii motive. Din punctul meu de vedere, în loc să se simplifice lucrurile s-au com­plicat“, a punctat ieșeanul. Sunt niște ani foarte grei pentru sectorul zootehnic și se prefigu­rează ca următorii doi sau trei ani să fie și mai grei“, mai specifică tânărul fermier. „Pentru cine nu are integrată producția vegetală cu producția zootehnică va fi foarte complicat, este aproape imposibil ca o fermă zootehnică care nu-și pro­duce furajele în ferma vegetală proprie să reziste în contextul actualelor prețuri la furaje și inputuri; este o scumpire generală pentru tot ceea ce înseamnă inputuri, medicamente și material seminal.“

Fondurile europene sunt greu de accesat în sectorul zootehnic

Bogdan Pantazi ne-a vorbit și despre pro­gramele de investiții. „Programele europene devin din ce în ce mai stufoase și tot mai greu accesibile, mai ales pentru fermele care au ajuns la un anumit nivel, așa cum suntem și noi. Trebuie foarte multă implicare pentru a negocia acele condiții la Uniunea Europeană; vorbim de Planul Național Strategic în care vaca de lapte în momentul de față nu prea este menționată. De fapt, nu avem un draft după care să putem lucra, să ne spunem și noi, cei din sectorul zootehnic, punctele de vedere. În special pentru vaca de lapte avem nevoie de mai multă susținere, avem nevoie de o coagulare a tuturor factorilor de decizie pentru a realiza un Plan Național Strategic cât mai avantajos pentru fermieri, plan care să fie acceptat la Bruxelles și pe care să-l putem implementa. Vaca de lapte, din tot sectorul zootehnic, este cea mai lovită în mo­mentul de față, din toate părțile. Inclusiv la nivel de percepție, pentru că se promovează tot mai mult în ultimul timp ideea că vaca de lapte este un mare poluator, deși în acest sens sunt niște studii foarte ambigue și foarte puțin elaborate“, mai menționează crescătorul.

Faptul că fermele mari sunt considerate mari poluatoare este o problemă, mai specifică ieșeanul. „Fermele mari sunt obligate să monitorizeze nivelul de poluare pe care îl produc, să aibă acele platforme de dejecție. Din punctul acesta de vedere, dacă s-ar dori într-adevăr reducerea acestor gaze, ar trebui făcut un plan național de finanțare pentru stații de biogaz pentru tot sectorul zootehnic și în special pentru vaca de lapte. Astfel s-ar crea într-adevăr un efect de reducere a gazelor, cu producere de energie și toată lumea ar avea de câștigat. Noi, fermierii, prin toate formele asociative trebuie să avem un grad mai mare de implicare pentru că, din păcate, trebuie să luăm problema în mâinile proprii și nu văd să se miște lucrurile“, a încheiat Bogdan Pantazi, Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ferma de capre Saanen a familiei Popa, investiție de 100.000 euro

Ferma de capre de lapte din rasa Saanen este una dintre ideile de afaceri care merită să fie luate în seamă de cei care se gândesc fie să își extindă business-ul agricol, fie să își facă intrarea în agricultură. Printre cei care au investit în caprele din rasa Saanen și au reușit să construiască de la zero o fermă este și Ionuț Popa care are un efectiv de 140 de capre adulte Saanen și lucrează în jur de 80 ha. Ferma este situată în comuna Bălțați, județul Iași, la numai 40 km de Iași; întreaga investiție în adăposturi, animale de rasă, centru de procesare a laptelui și echipamente a „înghițit“ până acum nici mai mult nici mai puțin de 100.000 euro. Investiția se va amortiza în timp, în maximum 10 ani.

De la Bălțată românească la Saanen

Vă prezentăm în continuare o familie cu o fermă de capre albe, trei angajați de mare încredere și un cățel năstrușnic, din comuna Bălțați, județul Iași. „Aventura noastră a început în 2012, când am plecat să muncim, ca mulți alți români, în Italia. Speram la o viață mai bună. Acolo am văzut pentru prima dată familii care moșteneau de generații câte o fermă de animale. Înțelegând ce tradiție au și cum reușeau ei să facă agricultură, deși solul de acolo nu era atât de fertil precum al nostru, ne-am întrebat: «De ce noi nu putem face la fel?» Un an mai târziu am decis să ne întoarcem acasă și să ne apucăm de agricultură. Am început cu câteva hectare de teren și un tractor. La început, parcă nimeni nu ne dădea nicio șansă. Și nu ne-a fost ușor. Până la urmă am reușit să arendăm teren, să ne cumpărăm utilaje și, pentru scurt timp, am încercat să avem și câteva văcuțe. Cred că este absolut necesar să îți produci singur furajele, de aceea am început cu terenul și în timp am extins suprafața ca să putem avea cerealele și plantele de nutreț necesare animalelor. Cum spuneam la început, am încercat și cu vaci de lapte, rasa Bălțată românească, dar din cauza dificultăților de comercializare (prețul era foarte scăzut, am prins și un an în care a fost secetă), era dificil să le întreținem și am fost nevoiți să renunțăm. Când au apărut copilașii, dorințele și prioritățile noastre s-au schimbat. Negăsind ușor prin împrejurimi nici lapte, nici brânză făcute în condițiile pe care ni le-am fi dorit, am decis să cumpărăm noi niște căprițe. După foarte multă documentare, am cumpărat de la un crescător în vârstă care le scria poezii patru exemplare din rasa Saanen. Așa am descoperit cu adevărat gustul laptelui și al brânzei de capră“, își începe povestioara fermierul ieșean.

„În prezent ne ocupăm cu creșterea caprinelor de lapte, lucrăm și o suprafață de teren de 80 ha, mai avem și un mic centru de prelucrare în care realizăm produse obținute din lapte din ferma noastră. Am realizat că trebuie să cumpărăm mai multe exemplare pentru că vrem să producem brânză și alte delicii sănătoase din lapte de capră“, ne spune tânărul ieșean Ionuț Popa.

Zilnic se procesează în jur de 270 litri de lapte

Crescătorul ieșean a ales rasa Saanen deoarece spune că este printre cele mai productive și nu este foarte pretențioasă. Efectivul este majoritar tineret, de aceea media este de 2 litri/cap animal/zi. Ca urmare, se procesează în jur de 270 litri de lapte/zi. „Am încercat cu un efectiv mai mic și am văzut că se aclimatizează și se acomodează la sistemul de nostru de furajare și de stabulație. Caprele nu sunt chiar atât de pretențioase, de aceea ne-am extins. În prezent avem 140 de capre, mai avem de anul acesta 20 de ieduțe, tineret, din care 35 sunt cu lapte. Ele au un potențial de până la 6 litri/zi; la noi în fermă în momentul de față avem mult tineret, media este undeva la 2 litri, dar contează foarte mult și furajarea. În această perioadă le dăm la discreție fân de lucernă, dar nu avem o rație foarte bogată pentru a obține o producție foarte ridicată. Din cauza secetei de anul trecut am avut dificultăți cu culturile de cereale și atunci am cam epuizat stocurile.“

crescatori de capre Saanen

100.000 de euro, doar partea de zootehnie și producție de lactate

Prima dată au început să vândă rudelor, amicilor, apoi alți doritori au început să apară. Încurajați de faptul că produsele lor aveau succes, au investit și mai mult. Familia Popa face mai multe tipuri de iaurt, brânzeturi și le comercializează pe Internet, unde clienții le lasă comandă, iar ei livrează de trei ori pe săptămână în Iași. „Am reușit să ne autorizăm pentru a aduce produsele noastre și în magazine, mai exact vrem să ducem produsele noastre la magazine de tip băcănii, cu produse naturale. Laptele este cel mai căutat pentru diversele beneficii, plus telemea, cașcaval, caș; avem și brânză cu mirodenii, cremă de brânză cu verdeață sau cu dulceață de afine. De asemenea, deținem un mic centru de procesare în care am investit și pentru care am cumpărat utilaje ce ne ajută să obținem produse de calitate. Până în prezent am investit în jur de 100.000 de euro doar pe partea de zootehnie și producție de lactate. Noi nu gândim pe termen scurt, de aceea am început cu puțin, am văzut că ne place; investiția nu se amortizează foarte repede, este de durată, e nevoie de cca 10 ani.“

Pe viitor: un adăpost modern cu o sală de muls

Pe viitor, familia Popa visează să își extindă ferma și să livreze o gamă cât mai variată de produse proaspete și sănătoase. „Ca tânăr la început de drum ai o incertitudine foarte mare, nu știi încotro să o apuci, dar am căutat și am descoperit ce îmi place să fac, cred că acest lucru este foarte important pentru a avea succes. Sunt foarte multe provocări de-a lungul drumului, iar, dacă îți lipsește motivația, satisfacția pentru ceea ce faci, nu poți să mergi mai departe când ajungi în momente dificile. Momentan nu facem brânzeturi maturate, am considerat că e necesar să prindem experiență, să avem o afacere care funcționează și de care suntem siguri că peste 5 ani va crește. De aceea nici nu am riscat să accesăm fonduri europene. Noi obișnuim să ne punem obiective mărețe, ne dorim să ne extindem, să construim un adăpost modern cu o sală de muls“, a încheiat Ionuț Popa, crescător de capre Saanen din Bălțați, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

“Ziua florii însorite”, un eveniment de top marca Agrisol & „Grânarii – Dă-te pe brazdă” la Podu Iloaiei

La început de toamnă, atât firme producătoare de utilaje agricole, parteneri din sistemul bancar, producători de substanțe pentru protecția plantelor, autorități din domeniu agricol și un număr semnificativ de fermieri au participat la evenimentul din Podu Iloaiei, județul Iași, „Sărbătoarea Florii Însorite”, cu scopul de a discuta rezultate, așteptări, dar și soluții pentru problemele actuale din cadrul legislativ.

Peste 400 de fermieri au participat la „Sfatul Grânarilor – Sărbătoarea Florii Însorite”, prima ediție a celui mai mare eveniment agricol din Regiunea Moldovei, care a avut loc pe 14 septembrie 2021, la Podu Iloaiei, județul Iași, pe o platformă agricolă pusă la dispoziție de Grupul de firme Panifcom. Evenimentul, o adevărată expoziție în aer liber dedicată florii-soarelui, a fost organizat de Agrisol România în parteneriat cu Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași.

Platforma Panifcom de la Podu Iloaiei- o fostă stațiune de cercetare

„Grânarii – Dă-te pe brazdă” este un îndemn pe care l-am adresat atât fermierilor, într-un fel sau altul sau celor care au atribuții pentru munca din agricultură, agricultura fiind unul dintre sectoarele productive, care încă își duce răsuflarea, și atunci cei care au obligații, respectiv politicieni și oamenii de stat care trăiesc din munca noastră, pentru a ne sprijini munca noastră trebuie să înțeleagă că și ei trebuie să se dea pe brazdă. Faptul că organizăm acest eveniment se datorează unei necesități obiective, și anume aceea de a ști cum lucrăm mai eficient, cum să ne adaptăm unor cerințe de mediu care sunt din ce în ce mai restrictive, iar pe de altă parte cum să eficientizăm activitatea fermei. Ne aflăm în ferma Panifcom, iar terenul pe care este organizată platforma este un teren care ține de o stațiune de cercetare, ce cândva a avut un nume important în cercetarea românească. Șansa noastră este aceea că pe o suprafață generoasă de teren, putem să organizăm toate cele trei culturi pe care deocamdată le avem în portofoliu, respectiv grâu, porumb și floarea soarelui. Eu cred că este un experiment care ne aduce tuturor beneficii care ulterior se vor regăsi în anii viitori, pentru că noi în cadrul asociației ne ajutăm reciproc, atât în ceea ce privește partea aceasta de învățare, de dezvoltare profesională, cât și de eficientizarea activității în fermă, organizând licitații prin care să obținem prețuri mai bune, organizând activități care să ne unească“, a precizat Emil Bălteanu, președintele Asociația Grânarii- Dă-te pe brazdă.

11 producători și aproximativ 50 de hibrizi

Locul și rolul florii soarelui este unul foarte important în agricultură, aproximativ 20% din suprafața agricolă a României este cultivată cu floarea soarelui, mai adaugă Emil Bălteanu. „Obiectivele pe care noi le avem pentru acest eveniment sunt cele referitoare la a cunoaște care sunt calitățile florii soarelui, hibrizilor de floarea soarelui, care pot fi exploatate în condiții ideale în zona noastră. Avem un număr de 11 producători și un număr de aproximativ 50 de hibrizi, care sper să fie edificatori pentru toți cei care vin să vadă rezultatul muncii noastre“, a mai specificat Emil Bălteanu, președintele Asociația Grânarii- Dă-te pe brazdă.

Agrisol România este divizia de agricultură a Romchim Protect, spun reprezentanții companiei.

„Lucrul pentru care noi am avut susținere din partea Asociației Grânarii, este faptul că ne dorim ca fermierii din România și nu numai să reușească să înțeleagă că tot ceea ce noi încercăm să facem, în primul rând, este pus în slujba dumnealor. Ceea ce noi promovăm și vindem în momentul de față, cu siguranță a ajuns să fie un produs final pe care fermierul român și-l dorește, încercând să răspundem într-adevăr nevoilor acestora. Prin astfel de evenimente ne dorim ca fermierul să afle cine este Agrisol și ce poate să facă Agrisol pentru el. Fabrica care practic produce este Romchim Protect Bacău, iar Agrisol este brandul sub care aceste îngrășăminte intră în piață. Discutăm atât despre acea agricultură convențională, cât și agricultură ecologică, și ceea ce ne face pe noi să mergem mai departe este faptul că ne dorim calitatea pe care căutăm în primul rând să o oferim. Fermierii anul acesta sunt un pic mai liniștiți față de anul trecut, producțiile anul acesta sunt mult mai bune, cu toate că prețurile în momentul de față, poate nu sunt acolo unde ne dorim noi“, a specificat Laura Dănăilă, reprezentant Agrisol.

Produse Agrisol- Cereal Max și Azosulf

Agrisol este brandul de îngrășăminte al Romchim Protect Bacău, companie românească 100%. Divizia Agrisol, susțin reprezentanții Romchim Protect, s-a dezvoltat în ultimii doi ani prin crearea de produse adaptate nevoilor și posibilităților financiare ale fermierilor.

„Agrisol România a recomandat la înființarea platformei de floarea soarelui de la Podu Iloaiei aplicarea a două produse, respectiv Cereal Max și Azosulf, rezultatele pe care le-au obținut companiile producătoare. Fermierul care are acest teren în exploatare l-a preluat acum un an, cu un agrofond redus. Din păcate, tehnica nu a permis ca semănatul să se facă în perioada tocmai optimă. Când s-a făcut recoltarea, pe 11 septembrie a.c., anticipam un rezultat câștigător de 2,7 – 2,8 tone/ha. Aici avem o tehnologie cu 150 kg de Cereal Max la hectar și 100 de kg de Azosulf plus două tratamente foliare, astfel încât cultura să ajungă la o producție peste așteptări“, a adăugat Marius Gârbea, consultantul de business Agrisol România.

Producții bune, dar creștere a importurilor

Sărbătoarea Florii Însorite este primul mare eveniment din Regiunea de Nord-Est a României, unde companiile și organizațiile revin cu noutăți despre produse, servicii și evenimente dedicate agriculturii și industriilor conexe în general. Într-o zi frumoasă de toamnă, agricultorii care au ajuns la „Sărbătoarea Florii Însorite” s-au bucurat de revederea în câmp. Dornici de discuții, de schimb de experiență, aceștia au avut posibilitatea să se informeze, să afle noutăți, să interacționeze cu furnizorii de input-uri prezenți cu standuri. Unul dintre fermierii prezenți a fost și Cristian Stoica. „Putem spune că anul agricol 2021 este un an agricol bun, avem parte de producții bune și prețuri echilibrate pentru producția agricolă. Din păcate ne confruntăm cu o creștere a importurilor, în principal a îngrășămintelor, cu o creștere de 100%. Și chiar daca veniturile pe hectar vor fi mai mari, vom avea parte și de cheltuieli mai mari. Cât privește zona Moldovei și județul Iași, putem spune ca producția la floarea soarelui este o producție bună. Avem în acest moment combinele pe câmp, recoltăm.“

Totodată, un plus al evenimentului l-au constituit demonstrațiile practice cu utilaje agricole. La final a avut loc o dezbatere în cadrul căreia s-au abordat teme actuale, de interes, cum ar fi Green Deal și Farm to Fork.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ferma Apicolă BIO Prisaca Moldovei. Gazda evenimentului „Hai la noi în Prisaca!“

Povestea Fermei Apicole BIO Prisaca Moldovei se scrie de mai bine de un deceniu, iar la sfârșitul lunii august putem spune că a mai adăugat o nouă filă prin organizarea evenimentului „Hai la noi în Prisaca“ la Vânători, județul Iași. Într-un cadru idilic, specific satului românesc, cei prezenți au putut parcurge circuitul de la degustare de miere până la a afla câteva dintre secretele prisacei și modul de preparare a mierii.

Despre cum se produce mierea… direct de la stupină!

„Sunt gazda evenimentului «Hai la noi», organizat de Asociația Producătorilor locali «Produs în Iași», suntem la a patra ediție, bineînțeles că urmează și altele, unde fiecare producător își va deschide porțile zonei de producție. Vizitatorii prezenți vor vedea ce facem noi, unde și cum ne desfășurăm activitatea, vor învăța câteva lucruri despre albine, despre cum se produce mierea, despre subproduse apicole, ș.a.m.d.; vor fi mici ateliere pentru copii, iar pentru adulți va fi o degustare de la toți producătorii noștri din asociație, este și o expoziție cu vânzare. Scopul evenimentului este de a căpăta încredere, de a arăta ce facem, cine suntem și cum facem. De doi ani am reușit să punem în practică lucrul acesta, toți suntem cam pe aceeași lungime de undă. Noi ne dorim să educăm lumea, să le arătăm oamenilor că suntem niște parteneri serioși care vor să ducă mai departe tradiția“, ne spunea la începutul evenimentului ing. Relu Cojocar, de la Ferma Apicolă BIO Prisaca Moldovei.

Se încearcă atestarea unui produs tradițional – Hidromel

În ultima perioadă stupinele din țara noastră le-au ajuns cu succes pe cele din străinătate datorită fondurilor europene, a implicării, cunoașterii și devotamentului față de meseria nobilă de apicultor. Așa crede Cojocar Relu, administratorul fermei de unde militează pentru o comunitate a pasionaților de apicultură și a specialiștilor, ca metodă potrivită de a progresa prin schimbul de idei și experiențe.

„Sunt unul dintre producătorii autorizați și certificați ecologic din județul Iași. Dețin o stupină formată din câteva sute de familii de albine; noi am încercat să închidem cercul, inclusiv partea de ambalare, comercializare. Am reușit să producem cinci tipuri de miere anul acesta, noi procesăm și comercializăm doar mierea produsă de noi, lucru foarte important. Din nefericire, am reușit să facem producție mai mare decât putem să comercializăm și trebuie să lucrăm și cu alți procesatori. Vestea bună este că mierea noastră este de calitate foarte bună și pleacă în mare parte în Germania, iar restul îl vindem pe piața internă. În categoria noutăților se încadrează încercarea noastră de atestare a unui produs tradițional, Hidromel, băutură obținută din miere, polen și apă. Pot spune că am reușit să aducem la nivelul de business tot ce am construit și am reușit să trăim din apicultură. Suntem foarte bine, dar cu sprijinul fondurilor europene; am investit undeva la 150.000 de euro. Apicultura este o meserie sustenabilă, avem contracte de polenizare, iar mai nou fermierii au început să conștientizeze că au nevoie de noi, ne caută“, mai adaugă apicultorul ieșean.

Beatrice Alexandra MODIGA

Căpșuni de Aroneanu, un business ieșean local cu livrare la domiciliu

Cultivarea căpșunilor este o idee de afaceri profitabilă chiar și pe suprafețe mici. O demonstrează Marius Lungu de la Căpșuni de Aroneanu, un tânăr ieșean care a decis în urmă cu 5 ani să înființeze o plantație de căpșuni pe o suprafață de 1,5 ha în localitatea Aroneanu, din județul Iași. Deși căpșunul are multiple sensibilități, mai ales la boli și la condițiile climatice, tânărul fermier a reușit să pună pe picioare o cultură roditoare, cu fructe care se vând cât ai bate din palme. A mizat pe soiul Albion și a investit în jur de 50.000 de euro. Eforturile sale au fost răsplătite, ținând cont că, doar anul trecut, producția totală a fost de 15 tone / ha.

Livrare după recoltare

cultivatori de capsuni

„Am o plantație de căpșuni, pe o suprafață de aproximativ 1,5 ha, care a fost înfiintață în urmă cu 5 ani, începând cu jumătate de hectar. Pe parcurs am tot mărit suprafața, iar soiul de căpșuni cultivat este Albion, apreciat ca fiind cel mai gustos și ale cărui caracteristici se apropie cel mai mult de cele ale soiului de căpșuni autohton. Încă de la începutul anului nu a fost chiar așa cum ne-am dorit, a fost frig, apoi au venit căldurile, vom vedea în toamnă ce se mai întâmplă cu vremea. Am avut pierderi de 30% din cauza vremii. Într-un an recoltăm de trei ori, cu o pauză între recoltări; în acest moment suntem la a treia înflorire, iar anul trecut am recoltat până pe 10 noiembrie. Totul depinde de vreme, până dă bruma. La început a fost greu pentru că nu știam ce înseamnă munca în agricultură, nu știam ce înseamnă căpșuni, dăunători, boli, dar aceste aspecte le înveți pe parcurs. La început, venind dintr-un domeniu total diferit, al instalațiilor, și locuind în oraș nu am avut contact cu agricultura. Am considerat că produsul trebuie să ajungă cât mai repede și cât mai proaspăt la consumatorul final, nu neapărat prin supermarketuri sau prin alte lanțuri de magazine și astfel am decis să colaborăm cu magazine de cartier, respectiv băcănii. La început am livrat personal, iar de cca. un an colaborăm cu o firmă de catering care ne ajută să facem livrările direct la domiciliu“, ne spune producătorul ieșean.

Tot ce se recoltează în aceeași zi se și livrează, specifică acesta. „Ambalăm căpșunile în caserole, le etichetăm și se fiscalizează tot pentru că suntem pe societate comercială; o caserolă de 500 g ajunge undeva la 10 lei. Cifrele producției totale, ca să zic așa, le vom vedea abia la sfârșitul anului, dar oricum anul acesta avem mai puțin faţă de anul trecut cu 30%; în 2020 am avut în jur de 15 tone/ha“, adaugă ieșeanul.

Nu te îmbogățești, dar ai un trai decent!

Întreaga investiție ajunge undeva la 50.000 de euro, cost total, precizează Marius Lungu. „Să nu creadă cineva că se îmbogățește dintr-o plantație de căpșuni, noi în 5 ani încă nu am amortizat tot, dar poți avea un venit decent. Pe viitor sper să reușesc să mențin această suprafață. Aș fi dorit mai mult, dar să fiu sincer stau în plantație 16 ore pe zi, iar restul acasă cu familia. Este obositor. Eu îi sfătuiesc pe tineri să se apuce de agricultură pentru că, așa cum este cazul căpșunilor, produsele locale sunt tot mai căutate datorită gustului.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Utilaje și substanțe pentru culturile ecologice testate în premieră la USV Iași

La Stațiunea Didactică – Ferma „Vasile Adamachi“ a Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV, fosta USAMV) au fost prezentate, în cadrul unui eveniment, o serie de utilaje agricole și soluții pentru culturile ecologice.

În centrul atenției a fost, printre altele, un utilaj agricol folosit în plantațiile ecologice deoarece ajută la combaterea dăunătorilor fără a fi folosite substanțele chimice, utilaj a cărui valoare ajunge la 35 mii de euro.  „Utilajul prezentat, pe care l-am folosit în demonstrație, se adresează exclusiv culturilor bio, nu mai folosim substanțe chimice, așa cum este trendul către o agricultură ecologică, într-un mediu sustenabil. Utilajul prezentat funcționează pe baza presiunii apei, lucrează la o mie de bari, are un disc palpator ce elimină buruienile de sub plantă“, a prezentat Daniel Bălan, reprezentatul firmei de distribuție a utilajelor agricole.

Cea mai importantă firmă americană producătoare de erbicide testează la USV Iași produse noi pentru culturile ecologice. „Concret, este vorba despre un produs pentru combaterea manei, un produs sistemic, pe care noi îl folosim și îl recomandăm înainte de înflorit și după înflorit, când avem cea mai mare presiune pe mana viței-de-vie. Alături de acest produs mai avem unul ce combate făinarea; acesta a fost folosit și se văd rezultate foarte bune. Aici, plantația de viță-de-vie din Ferma «Vasile Adamachi» este de basm din punctul de vedere al bolilor și dăunătorilor“, a punctat Ștefan Alfred, reprezentat Corteva.

Pentru evaluarea și aprecierea produselor prezentate au fost invitate cadre didactice ale USV Iași, specialiști recunoscuți și cunoscători ai echipamentelor folosite în agricultură. „Este o primă încercare a acestor echipamente; vor urma și altele deoarece avem discuții pentru a folosi, la Stațiunea Didactică a Universității, aceste echipamente în cadrul unor experiențe sistematice, repetate la specii diferite – la viță-de-vie, pomi fructiferi – și vom vedea modul în care se adaptează la condițiile noastre. Primele impresii sunt favorabile; personal sunt impresionat de faptul că facem o combatere foarte bună a buruienilor fără utilizarea substanțelor chimice, a erbicidelor, ceea ce este foarte bine“, a declarat prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, rectorul USV Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cooperativa Natural - produse naturale pentru ieșeni „Când bate vântul mai tare, noi ne sprijinim unul pe altul!“

Trei tineri din județul Iași spun că singura soluție ca mici producători este asocierea; de aceea și-au făcut propria cooperativă. Este vorba de Cooperativa Natural, unde Alexandru Pașaniuc are o fermă de oi, cu un efectiv de 700 de capete, Secara Dorian deține o plantație de mur și zmeură, pe o suprafață de 1,2 ha, iar Liviu Calancea cultivă legume pe o suprafață de cca 2 ha.

„Asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier“

„Prioritatea noastră este să dăm celor din zonă produse naturale, este o mândrie a noastră, de aici pleacă un produs natural și oarecum mi se pare perfect normal să profite localnicii. Am înființat și o cooperativă în acest scop pentru a ne veni mai ușor din punct de vedere economic și din punctul de vedere al publicității, să putem intra pe piața Iașului. În prezent facem livrări la domiciliu trei zile pe săptămână; pe masa consumatorului ajunge direct un produs natural, de la fermier. Am înființat cooperativa cu alți doi fermieri, unul produce fructe de pădure, iar celălalt legume, dar în interiorul cooperativei sunt mult mai mulți tineri agricultori care produc natural. Interesul nostru este să scurtăm drumurile dintre intermediari și să oferim un produs de calitate consumatorului“, ne spune Alexandru Pașaniuc, crescător de oi în Țibănești, județul Iași.

DJI 0144

Pe viitor, Alexandru spune că își dorește să implementeze și un proiect european. „Acest lucru cred că o să ne ajute și pentru dezvoltare, și pentru a ne veni oarecum mai ușor, să putem mări și efectivul. Cred că asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier. Îi îndrum pe aceștia să se ducă spre ideea de asociere pentru că unitatea înseamnă forță;  este interesul fiecăruia să promoveze produsul, să producă un produs de calitate. Făcând toate acestea, o să aibă și o piață de desfacere cât mai vastă pentru că degeaba faci brânză de calitate, produci un gogoșar sau un fruct de calitate dacă nu ai cui să le vinzi și nu te cunoaște nimeni, dându-ne astfel posibilitatea să avem o piață de desfacere cât mai vastă“, a conchis Alexandru Pașaniuc.

Se dorește un magazin al producătorului local

Alături de Alexandru în cooperativă este și Dorian Secară, care deține o plantație de mur și zmeur tot în comuna Țibănești. „Avem o suprafață de 1,2 ha; plantația este mixtă, mur, zmeur și vrem să ne extindem pe cătină și căpșuni. Ne-am gândit la asociere pentru a face logistică și transport, să plece o mașină spre oraș, să se întoarcă o mașină de la oraș. E foarte dificil în momentul în care ai o fermă și ești singur; neavând mână de lucru, asocierea este un sprijin. Când bate vântul mai tare, noi ne sprijin unul pe altul, ne ajutăm, de ce să avem pierdere?! De altfel, având dificultate cu mâna de lucru, cu toate că am o familie mare, în momentul în care nu reușesc să strâng zmeura, cum s-a întâmplat și zilele trecute, din cauza ploilor, intervenim cu toții, cu familiile noastre, ne ajutăm și recoltăm absolut tot, nu recoltăm în două zile, ci în 4 ore.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Ferma de bovine Aubrac din Vulturi, județul Iași. Se vrea o fermă ca în Dallas

Pe Iulian Mihai Vlas, un tânăr de 27 ani din localitatea Vulturi, comuna Popricani, județul Iași, crescător de bovine – rasa Aubrac, l-am întâlnit la primul PetEvent organizat la Iași pentru întreaga comunitate iubitoare de animale din regiunea Moldovei. Acesta deține o mică fermă, în dezvoltare, de bovine pentru carne de rasă Aubrac și visează să își mărească efectivul, să aibă o fermă ca în Dallas.

Aubrac – O rasă de bovine apreciată pentru carne

„Dețin o mică fermă de bovine pentru carne în dezvoltare din rasa Aubrac. Am început creșterea lor în luna august a anului 2020. Această rasă de bovine se numește Aubrac și este originară din Franța, fiind o rasă mai nouă în România, foarte putin promovată. Am ales să cresc această rasă datorită performanțelor pe care le are. O rasă de bovine pentru carne este apreciată și pentru calitățile extraordinare de adaptare, dar și pentru calitatea carcaselor. Fiind o rasă de bovine de talie mare, vacile ajung la 650-800 kilograme, iar taurii la 1.000-12.00 kg. Sporul mediu zilnic este de 1.300 grame/zi. Greutatea la naștere a vițeilor la femele este, în medie, undeva la 38 kg, iar la masculi 40 kg. Pentru a începe să îți faci o fermă de bovine pentru carne, nu neapărat de rasă Aubrac, ci și de altă rasă de bovine pentru carne, cel mai important factor este deținerea unei pășuni, proprietate sau concesiune, închiriată sau arendă. În al doilea rând, sistemul de creștere este simplu, animalele pășunând timp de 6 până la 8 luni, fiind respectate condițiile minime privind sănătatea acestora: a deparazitării la timp și bunăstarea animalelor. Prețul unei juninci gestante la achiziție a fost 1.900 euro per cap; vițelele sunt la un preț mai mic, undeva la 1.200 euro, cu vârsta de 10-12 luni“, ne spune crescătorul ieșean.

Pășunea – un factor esențial

Visul acestuia este de a ajunge la un număr cât mai mare de animale, să aibă o mică fermă ca în Dallas. „Atât timp cât o să avem pășuni voi mări și efectivul de animale pentru a putea produce carne de calitate. În momentul de față avem o pășune concesionată, în jur de 20 ha, plus terenurile pe care le valorificăm pentru producerea furajelor. Rasa Aubrac să știți că este la momentul de față cam cea mai apreciată la preț și la vânzarea lor, vițeii atingând undeva la 280-300 kg greutate la înțărcare, 7-8 luni de zile ca vârstă. Piața de desfacere este undeva la 13 lei/kg în viu la masculi, iar femele se vând de la 1.200 de euro pentru reproducție“, încheie Iulian Mihai Vlas.

Beatrice Alexandra MODIGA

Sărbătoarea iei și Târgul national de ceramică „CUCUTENI 5000“, la Iași

Consiliul Județean și Primăria Municipiului Iași au organizat Sărbătoarea iei, eveniment care s-a desfășurat în perioada 24-25 iunie. De altfel la această dată atât în Iași, cât și în comunitățile românești din întreaga lume a fost sărbătorită Ziua Universală a Iei. Sărbătoarea „cămăşii cu altiţă“ este deja o manifestare de tradiție și pentru județul Iași, eveniment al cărui scop este acela de a promova valorile culturale tradiționale românești. Totodată, în perioada 25-27 iunie 2021, în Parcul Copou, a avut loc cea de a XXXVIII-a ediție a Târgului național de ceramică „CUCUTENI 5000“.

Deschiderea oficială a Sărbătorii iei a avut loc în Salonul Instituției Prefectului, unde s-a desfăsurat vernisajul artistei de renume internațional Cela Neamțu, în prezența „doamnei tapiseriei românești“. Evenimentul a fost urmat de momente artistice în fața Palatului Culturii, în cadrul cărora, artistei Cela Neamțu i-a fost înmânat titlul de Cetățean de Onoare al județului Iași. Spectacolele au fost susținute de Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte”, Școala de Arte „Titel Popovici“ și ansamblurile „Floare de Bujor“ – Iași, „Moldovenii din Cetate“ – Moșna și „Corăgheasca“, din Deleni, alături de artiști consacrați ai muzicii populare românești.

„Organizăm anul acesta Sărbătoarea iei, o formă de a readuce în spațiul public tradițiile și valorile culturale pe care Iașul le are. Împreună cu păstrătorii de tradiții ai Iașului, producători locali, meșteri populari, artiști de mare valoare și ansambluri folclorice din județ, vom da viață acestei sărbători frumoase care va însufleți Iașul în acest sfârșit de săptămână“, a precizat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean.

„Sărbătoarea iei ne aduce în suflete bucuria retrăirii acelor vremuri minunate, când straiul popular era purtat cu mândrie pe ulițele din satele bunicilor noștri. Nu există eveniment important în viața satului fără ca strămoșii noștri să nu-l onoreze cu frumusețea portului, ca semn al apartenenței la o lume a decenței și bunului simț pe care s-a clădit poporul român“, a precizat Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași.

Producătorii asociației Produs în Iași au fost prezenți în fața Palatului Culturii cu produse pe bază de lavandă, produse de panificație, salate marinate, miere de albine, bere artizanală, ciocolată artizanală și tăiței din ingrediente naturale.

Ateliere interactive de olărit

În cadrul evenimentului au avut loc și ateliere interactive de olărit, pictură, sculptură, precum și expoziții cu vânzare ale producătorilor locali.

În perioada 25-27 iunie 2021, în Parcul Copou din Iași, a avut loc cea de a XXXVIII-a ediție a Târgului național de ceramică „CUCUTENI 5000“.

Scopul manifestării l-a constituit cunoașterea și promovarea ceramicii tradiționale din cele mai importante centre de olărit din țară, având ca invitați meșteri olari din Republica Moldova și Ucraina. Organizatorii evenimentului au fost Consiliul Județean Iași, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași.

La ediția din acest an au fost prezenți peste 120 de meșteri din: Argeș, Bistrița, Cătămărăști Deal și Dorohoi – Botoșani, Corund și Miercurea Ciuc – Harghita, Schitu Stavnic – Voinești, Iași, Baia Mare – Maramureș, Măldăeni – Teleorman, Horezu și Lungești – Vâlcea, Satu Mare, precum și din Chișinău, Nisporeni, Drochia, Iurceni – Republica Moldova și din regiunea Cernăuți – Ucraina.

„Cucuteni 5000“ are drept scop promovarea și stimularea meșteșugului străvechi al olăritului

Târgul național de ceramică tradițională „Cucuteni 5000“ atrage meșteri olari din importante centre de ceramică ale țării și din Republica Moldova sau Ucraina, având ca scop promovarea și stimularea acestui meșteșug străvechi. Târgul de la Iași se impune an de an prin participarea unui număr însemnat de meșteri, care păstrează nealterată ceramica tradițională, prin frumusețea, varietatea și calitatea exponatelor, acordând, totodată, o mare atenție promovării tinerilor olari. Meșterii expun creații care sunt scoase la vânzare, realizate prin metode vechi. Dincolo de cele ornamentale, aceștia vin și cu o varietate de obiecte care au o utilitate practică.

Mai mult, fiecare dintre etapele evoluției umane se regăsește și astăzi, în mod direct sau indirect, în meșteșugurile tradiționale românești, în modelajele și pictura care individualizează obiectele din lut și ceramică. Multe dintre acestea conțin simboluri transmise din generație în generație, ele putând să ducă pe firul istoriei adevărate povești despre felul de viață al oamenilor, al relațiilor dintre ei, al credințelor, obiceiurilor și temerilor lor. Toate acestea au fost evidențiate la Târgul național de ceramică tradițională „Cucuteni 5000“.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fructele lu’ Sandu din Lețcani, județul Iași. Investiție de 90.000 euro în zmeură și cătină ecologică

Cultivarea fructelor de pădure în țara noastră devine o practică des întâlnită în rândul tinerilor care vor fructe sănătoase și profit de pe urma pasiunii lor. Deși acestea sunt culturi de nișă și se cultivă pe suprafețe restrânse, producătorii pot obține venituri substanțiale și sigure de la un an la altul,  cererea fiind foarte mare pe piață, mai ales când acestea sunt ecologice. Un exemplu în aceste sens îl reprezintă afacerea familiei Sandu, respectiv a tinerilor Laura și Viorel din Lețcani, județul Iași, cultivatori muncitori, pasionați de zmeură ecologică și cătină.

Fructele lu’ Sandu este o afacere de familie care folosește designul pentru a vorbi oamenilor într-un mod inedit despre plăcerea de a mânca fructe cultivate natural. Laura și Viorel sunt doi ieșeni care au muncit 11 ani în străinătate, în agricultură, apoi s-au întors acasă, iar cu banii agonisiți au plantat o cultură de zmeură (2 ha) și alta de cătină albă (4 ha) în sistem ecologic. Agricultorii ieșeni au investit în afacere în jur de 90.000 de euro, din care 40.000 sunt din fonduri europene.

Fructe perisabile la mare căutare

„Am început în anul 2016 această activitate, când am înființat ambele plantații, după 11 ani munciți în afara țării. Plantația noastră de zmeură și cătină albă este situată în apropierea Iașului, în comuna Lețcani, pe un platou la 162 m altitudine, ferit de străzi, cu o priveliște de poveste și aer curat. Pasionați de natură, în special pomicultură, am hotărât ca în această zonă frumoasă să producem Fructele lu’ Sandu nechimizate, fapt pentru care am obținut și certificare în agricultura ecologică pe care o practicăm, reușind astfel să avem fructe de calitate superioară. Ușor, am început să ne familiarizăm cu dificultățile acestui domeniu, să întreținem plantația în mod optim, să eliminăm din riscuri și, la rândul ei, și-a dovedit reciprocitatea. Avem o suprafață de 2 hectare cultivate cu zmeură în sistem ecologic și suntem încă în perioada de conversie cu soiurile Cayuga si Heritage. Anul acesta estimăm o producție de 3 tone, nu foarte mare, fiind un an mai atipic. Cu toate că zmeura este un fruct foarte perisabil, ne-am orientat spre această cultură pentru că golul pe piață este foarte mare. Totodată, avem 4 ha de cătină cultivate cu soiurile Pitești 1 și Pitești 2, fructele în acest moment fiind în procesul de coacere; ploile chiar ne-au binecuvântat, avem fructe frumoase, sănătoase și mari. Estimăm o producție undeva la 5-6 tone/ha.“

40.000 euro fonduri europene

În anul 2017, familia Sandu a accesat un proiect prin fonduri europene, prin Submăsura 6.1. Instalarea tânărului fermier, unde au obținut suma 40.000 euro, bani care i-au ajutat în dezvoltarea businesului. „Am achiziționat un tunel de congelare rapidă la -35 grade, am ridicat o hală metalică și o camera de congelare pentru păstrarea fructelor congelate, în special cătina.“

Beatrice Alexandra MODIGA

La ferma „Caprele Irinucăi“ din Iași s-a pus lacătul!

Irina Ciochină, antreprenoare din Iași care în urmă cu 10 ani a pus bazele afacerii „Caprele Irinucăi“, a decis să închidă ferma și magazinul din satul Șorogari, comuna Aroneanu. Principalul motiv care i-a determinat pe Irina și soțul său să închidă afacerea de familie, unde au investit peste 100.000 de euro, este lipsa constantă de personal. În anul 2020 firma se afla pe profit, spre deosebire de anul precedent, când era pe pierderi.

Până nu de mult, Irina Ciochină se ocupa de tot ceea ce înseamnă ferma „Caprele Irinucăi“ din satul Şorogari, comuna Aroneanu, județul Iași, o afacere pornită împreună cu tatăl său în anul 2012, care astăzi a ajuns la un efectiv de 120 capre cu lapte. Cu toate că a lucrat o perioadă bună în diverse corporații din Amsterdam și Bruxelles, a lăsat taioarele, tocurile, pauzele de cafea, team-building-urile, Excelul, PowerPoint-ul și analiza financiară pentru teiul de la poartă, țară și un vis devenit, între timp, realitate. „Această fermă s-a născut în primul rând din drag pentru natură și pentru animale, pentru dealurile verzi, pentru apropierea de tot ce e tradițional. Pot să zic că aceasta s-a născut din dorul meu de copilărie și de obiceiurile cu care am crescut. La țară, la bunicii mei în Vrancea, foarte departe de modernitatea zilelor de azi, de viteza lor nebună și de traficul aglomerat, am învățat că pământul e un dar de preț și că trebuie îngrijit și respectat. Animalele la fel, solicită multă muncă, dar te răsplătesc pe măsură. Nu era ușor de mers la fân sau la odaie, dar plecam la Iași mereu cu sacoșe pline de bunătăți. Apoi, părinții m-au luat la oraș, dar ani întregi de școală nu mi-au șters cu nimic atașamentul de locurile și obiceiurile din copilărie. Mulți ani am petrecut toate vacanțele acolo, verile nu erau tocmai ușoare, dar era foarte important pentru mine «să o ajut pe mamaia la treabă». Erau cu aer curat, cu cazemate prin pădure, cu alergături cu bicicleta, prins pește în pârâu, săniuș nu mai zic și câte și mai câte. Sincer, vorba lui Creangă, „îmi tresară și acum inima de bucurie“, ne spune Irina.

ferma capre

Fermă inspirată de meleaguri olandeze

Irina Ciochină și soțul său au înființat afacerea cu produse din lapte de capră în urmă cu 10 ani, după ce s-au întors din Olanda, unde erau plecați la muncă. Acolo au văzut că aceste produse sunt consumate de un număr mare de persoane și astfel le-a venit ideea să pună bazele unei afaceri și în România. S-au întors în satul Șorogari, comuna Aroneanu, județul Iași, au investit 100.000 de euro în fermă și în magazinul cu produse, iar interesul clienților pentru aceste preparate din laptele de capră nu a întârziat să apară. „Pe de o departe vindem lapte proaspăt, iar din lapte facem iaurt și chefir și o întreagă serie de brânzeturi simple sau în combinație cu verdeață și, mai inedite, cu dulceață de căpșuni sau ghimbir. În anii anteriori distribuția o făceam în oraș cu o mașină echipată și aveam diverse puncte de livrare prin toate cartierele Iașului, dar începând cu anul 2018 avem și un magazin.“

lactate capra

Faptul că erau preparate cu ingrediente naturale, erau sănătoase și puteau fi consumate și de copii a atras tot mai mulți clienți. Chiar dacă piața de desfacere nu a fost o problemă de-a lungul celor 10 ani de muncă în ferma din Șorogari, unde erau crescute 120 de căprițe, familia Ciochină a întâmpinat dificultăți în ceea ce privește forța de muncă. Deoarece nu au reușit să acopere toate nevoile dintr-o fermă, au decis să închidă totul și să încerce altceva din punct de vedere profesional, Irina și soțul său fiind de meserie IT-iști.

„Ne-au obosit și ne-au determinat să ne retragem“

Postarea de pe pagina de Facebook a Irinei Ciochină a strâns sute de comentarii din partea clienților care le-au transmis numai mesaje de încurajare. „Aventura noastră cu natura, iubire și căprițe se apropie de final. Vă mulțumim pentru toată încrederea, încurajările și susținerea acordate, au fost aproape 10 ani foarte frumoși și provocatori, am învățat incredibil de multe lucruri, chiar dacă multe dintre lecții au fost mai mult amărui. Lipsa constantă de personal, dar și schimbările bruște în relaționarea cu acesta ne-au obosit și ne-au determinat să ne retragem. Este un domeniu frumos, un lanț complex, de la firul ierbii la caserolele cu brânză din magazin. Acum, la final, suntem bucuroși că am avut ocazia să creăm ceva din toată inima, că am trăit atât de multe emoții și că am avut parte de lecții care vor rămâne cu noi pentru întreaga viață. Am avut momente de un curaj, o forță și reziliență de care nu ne-am fi crezut în stare, de bucurie nemărginită și speranță, dar am și plâns din toată inima, ne-am luptat cu frica, furia, dezamăgirea și cu deznădejdea. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru fiecare clipă, suntem recunoscători că ne-a adus aici și nu vom uita lecția de smerenie primită din lucrul cu pământul și cu animalele și nici răsăriturile superbe cu care ne-am început zilele în toți acești ani. Căprițele vor mai fi la noi în curte până pe 15 iunie, după care vom încheia producția și vom închide magazinul. Vă mulțumim pentru tot“, se arată în postarea de pe pagina de Facebook „Caprele Irinucăi“.

Beatrice Alexandra MODIGA

Iași: Inaugurarea parcului de utilaje agricole Dicor Land. Tehnologia No-tillage, sub lupă

De curând, peste 350 de fermieri din regiunea de Nord a Moldovei s-au bucurat de primul eveniment din domeniul agricol organizat după mai bine de un an, odată cu inaugurarea parcului de utilaje agricole Dicor Land din Podu Iloaiei, Iași. Aici au avut ocazia să afle și informații despre tehnologia de cultivare No-till de la Sarah Singla, invitată special pentru promovarea agriculturii fără prelucrarea solului, o tehnologie de succes implementată în ultimii ani în Franța și în alte țări, ne spun organizatorii.

Conceptul Hum’s – humus, human, humility

La eveniment cei prezenți au ascultat atenți prelegerea susținută de Sarah Singla, deținătoare a diplomei de Master în Agronomie și fermier în Franța, cu o activitate consacrată tehnologiei no-till. Sarah Singla le-a expus fermierilor care sunt avantajele adoptării tehnologiei no-till din experiența pe care o are la ferma sa din sudul Franței. Sarah a promovat fermierilor din nordul Moldovei conceptului Hum’s, al cărei fondator este, și care se axează pe o agricultură durabilă, cu impact în aspectele economice, sociale și de mediu.

Mesajul transmis de aceasta fermierilor prezenți a fost că principala lor armă este grija față de teren, dar din cauza eroziunii noi pierdem acest sol. „Un alt caz de eroziune îl avem din cauza vântului. Tehnologia pe care o aplicăm trebuie să se schimbe și să se adapteze nevoilor noastre. Dacă în timpul iernii, de exemplu, avem foarte multă apă, din cauza hardpanului apa nu mai are posibilitatea să intre în profunzime și apare fenomenul de băltire. Peste 25% din componența solului nu înseamnă nimic altceva decât porozitate și doar 4-8% înseamnă materie organică. Problema majoră în pregătirea solului este că de fiecare dată aplicăm tehnologia greșită, de fiecare dată când însămânțăm pierdem chiar din acest procent de 4-8%, care de fapt este procentul care ne interesează cel mai mult pentru productivitate. Dacă aplicăm această tehnologie no-till o facem pentru că dorim foarte mult să scădem costurile de producție“, a mai adăugat în cadrul evenimentului Sarah Singla.

Cercetările stau la baza agriculturii performante

Concluziile prezentării invitatei Dicor Land au fost trase de decanul Facultății de Agricultură, conf. univ. dr. Denis Țopa, care i-a încurajat pe fermieri să facă agricultură cu responsabilitate și să viziteze ferma din cadrul Centrului de Cercetări Agronomice Iaşi, acolo unde profesorii și studenții facultății fac agricultură în sistemul no-till și au deja rezultate care pot fi urmărite și analizate.

„Prin sistemele conservative, iar no-tillage este unul dintre cele mai importante, reușim să sechestrăm carbonul în sol. Odată cu lucrările pe care le facem an de an arătura, întoarcerea brazdei, cantități enorme de carbon din sol se duc în aerul atmosferic, se creează CO2, un gaz cu efect de seră, foarte periculos, mult mai periculos decât metanul care se degajă în cantități foarte mari din industria zootehnică, iar prin adoptarea sistemelor conservative fermierii reușesc să sechestreze cantități enorme de carbon în sol; se estimează că se poate sechestra până la 20% din carbonul care se emite an de an la nivelul Terrei, prin adoptarea sistemelor conservative. Agricultura a început în urmă cu 10.000 de ani când nu erau pluguri, cizeluri, nu erau grape, dar fermierii au reușit, prin aceste sisteme minime; totul este să avem răbdare, să așteptăm ca solurile să ajungă la acest echilibru și reușita este garantată. Bineînțeles, probleme mari putem întâmpina cu dăunătorii și cu bolile; într-adevăr, trebuie un grad mai ridicat de chimizare a agriculturii în cazul în care adoptăm sistemele no-till pentru că renunțăm total la prelucrarea solului, nu mai vorbim despre prașile mecanice. Premisele pentru a adopta acest sistem sunt viabile. Anul trecut, spre sfârșitul lunii iunie, am vizitat ferme din sudul județelor Vaslui, Galați și Brăila; în aceste zone fermierii și-au dat seama că nu vor mai reuși cu culturile de toamnă și au însămânțat floarea-soarelui și porumb direct în miriștile de cereale păioase; din păcate pentru mulți dintre ei a fost un an catastrofal, și îmi spuneau că, dacă nu pot crea sisteme de irigații, ar dori să încerce sistemele care ajută la conservarea apei în sol“, a punctat conf. univ. dr. Denis Țopa, decanul Facultății de Agricultură Iași.

În cadrul evenimentului, fermierii au fost sfătuiți de prof. univ. dr. Gavril Ștefan, directorul departamentului pentru relațiile cu mediul economic din cadrul Facultății de Agricultură Iași să își eficientizeze costurile din ferme. Acesta a atras atenția asupra faptului că tehnologia no-till poate fi adoptată în fermele care își pot permite irigații și care pot cultiva hibrizi adaptați condițiilor climatice și de sol din România. „Agricultura este în continuă evoluție și cercetare și este recomandat ca fermierii să fie mereu informați pentru a putea adapta în fermele lor cele mai bune tehnologii pentru a obține produse vegetale de calitate, baza alimentației noastre de zi cu zi.“


„Această tehnologie no-tillage o aplic cu succes în ferma mea din sudul Franței, începând cu anul 1980. M-am hotărât să fac acest lucru pentru că îmi doresc ca ferma mea să fie mai profitabilă. Scopul acestei tehnologii este să scadă cheltuielile pe care le avem în momentul în care  pregătim terenul, dar în același timp să crească productivitatea. O mare problemă pe care o avem în momentul de față în agricultură este faptul că într-un fel sau altul costurile cresc pentru ceea ce înseamnă prelucrarea terenului, acestea devenind din ce în ce mai ridicate. 40% din costurile pe care fiecare fermier le are astăzi cu prelucrarea terenului, vin din costurile cu mecanizarea. Dacă aplicăm această tehnologie scoatem acest cost cu mecanizarea. Un alt motiv pentru care ne dorim această schimbare este și încălzirea globală. Dacă în anii trecuți aveam patru sezoane, în ultimii ani este din ce în ce mai evidentă prezența doar a două sezoane, unul secetos și alatul cu ploi“, a precizat Sarah Singla.


Beatrice Alexandra MODIGA

Primul ghid practic de homeopatie veterinară din România a apărut la Iași

Cei care au animale de companie vor fi interesați de ceea ce au reușit doi reprezentanți ai Facultății de Medicină Veterinară. Primul ghid practic de homeopatie veterinară din România a apărut la editura Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași. Situații precum agresivitatea, anxietatea, apetitul capricios, cataractă, cistită, constipația, voma sau tusea la animalele de companie pot fi remediate cu ajutorul homeopatiei.

Homeopatia veterinară, legătură strânsă cu homeopatia umană

Homeopatia veterinară a apărut și a evoluat în strânsă legătură cu homeopatia umană. În Franța, Belgia sau Germania, de exemplu, medicii veterinari utilizează medicamentele homeopate atât pentru animalele de companie, cât și în creșterea intensivă a animalelor de rentă.

Primul ghid practic de homeopatie veterinară din România a apărut la Editura Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV) și este semnat de către dr. Irina Elena Lipovan de la Facultatea de Medicină Veterinară și de dr. Marie-Noëlle Issautier, de la Facultatea de Medicină Veterinară din Lyon, Franța, care practică homeopatia de peste 40 de ani

Tehnica terapeutică, aflată la început în țara noastră, este explicată în cele două părți ale ghidului Homeopatia veterinară, prima făcând referire la principiile generale, proveniența remediilor, noțiuni utile de știut, ușor de înțeles și memorat, iar a doua parte reunind 50 de situații clinice, prezentate sub formă de fișe, în care sunt expuse semnele bolii și avantajele homeopatiei.

„Homeopatia este o terapie, iar în medicina umană este utilizată de foarte mult timp. În medicina veterinară, în schimb, am constatat o lipsă de informare a stăpânilor şi acesta ar putea fi un motiv pentru care acest tip de tratament nu este atât de utilizat, deși, în ultimii ani, pe parcursul workshop-urilor pe care le-am ţinut, am constatat că sunt medici veterinari care recomandă medicaţia homeopată. Pe de altă parte, mulţi stăpâni nu cred în acest tip de tratament în medicina veterinară. Am reunit 50 de simptome şi/sau situaţii în care medicaţia homeopată poate fi utilizată fie ca terapie unică, fie în completarea unei alte terapii“, a declarat dr. Irina Elena Lipovan, una dintre autoarele ghidului.

Homeopatia veterinară a apărut și a evoluat în strânsă legătură cu homeopatia umană. În Franța, Belgia sau Germania, de exemplu, medicii veterinari utilizează medicamentele homeopate, atât pentru animalele de companie, cât și în creșterea intensivă a animalelor de rentă.

Ghidul publicat la USAMV Iași este prima carte de homeopatie veterinară practică din România. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași este singura universitate de profil care are un serviciu de consultaţii homeopate.

Beatrice Alexandra MODIGA

Zmeura de la Suhuleț, o afacere complicată

Ionuț și Alina Pomîrleanu sunt doi tineri care au lăsat drumul străinătății și s-au reîntors în țară, în anul 2017. Acasă, cu banii agonisiți, în jur de 30.000 lei, au înființat o plantație de zmeură, pe o suprafață de 6.000 mp, în satul Suhuleț, localitatea Tansa, din județul Iași. Anul trecut a fost dificil și pentru cultura lor; practic, au avut o recoltă de 5 tone, dar au apucat să culeagă doar 40% din lipsă de forță de muncă în zonă, ne spun tinerii.

„Totul a început în anul 2017, când am hotărât să ne retragem în țară; am vrut să facem o afacere de familie, să fim proprii angajați, și astfel ne-am gândit să cultivăm zmeur. Această plantație are o suprafață de 6.000 mp pe care cultivăm zmeură din soiurile Opal, Cayuga și Polka. Primul an a fost un pic cam greu pentru că nu ne lăsa vremea să începem să plantăm drajonii, dar într-un final am reușit. În acel an producția a fost redusă, doar câteva fructe am recoltat, dar noi am fost foarte bucuroși și mândri că am văzut plantele deja cu fructe“, ne mărturisește Alina.

zmeura de Suhulet

Tehnologia de cultivare din plantația familiei Pomîrleanu a fost una clasică, adaugă Ionuț. „Plantarea butașilor a fost clasică, între rânduri s-a păstrat o distanță de 2 metri și de 0,5 metri între puieții de pe rând. Inițial am cumpărat 3.300 de puieți, după care ne-am extins suprafața de la 4.500 la 6.000 mp din puieții proprii, dar materialul săditor inițial a fost certificat și l-am achiziționat de la Pepinierele Fundulea.“

Pe întreaga plantație, atât toamna cât și primăvara devreme, cei doi se ocupă de lucrările de îngrijire care nu sunt deloc puține. „Primăvara sunt necesare în plantație lucrări de scurtare la 1,30-1,40 m, rărire, de 8-10 plante la metru liniar. Facem un tratament în timpul iernii cu ulei horticol, după care două tratamente cu zeamă bordeleză la înmugurire și la înfrunzire, zeamă bordeleză urmată de un foliar din alge marine, iar după perioada de înflorire o să îi facem un tratament cu fungicide și insecticide. O astfel de muncă merită pentru că din anul III până în anul XII, dacă cultura este îngrijită cum trebuie asigură undeva la 10 tone la hectar de producție.“

Cerințele față de factorii de mediu

Zmeurul necesită soluri uşoare, aerate, bine drenate, cu capacitate bună de reţinere a apei, bogate în humus, cu reacţie slab acidă, cu un sol permeabil. „Total improprii zmeurului sunt solurile foarte grele, reci şi sărace în elemente nutritive şi fără drenaj, cerinţe mari faţă de elementele nutritive din sol, azot şi potasiu, iar pe solurile cu aciditate mai scăzută (pH de peste 5,6-6,5) suferă de carenţă de fier şi magneziu. Adâncimea apei freatice în sol trebuie să fie sub 1-1,5 m adâncime. Are cerinţe scăzute faţă de temperatură, astfel optimul se situează între 17 și 23°C, iar cele minime sunt de 5°C și maxime de 28°C. Arşiţele puternice provoacă opărirea parţială a fructelor şi uscarea în totalitate a fructelor verzi, a florilor şi inflorescenţelor. Are cerinţe crescute faţă de lumină, plantele expuse bine la lumină având fructele mai bine colorate, mai gustoase, mai aromate și mai ferme. Cerinţele faţă de umiditatea solului sunt mari, comportându-se în zonele cu peste 700 mm precipitaţii anual, dar distribuite proporțional cu deficitul pluviometric lunar. Nu suportă însă apa stagnantă în sol în perioada maturării fructelor şi faţă de umiditatea atmosferică care influenţează calitatea fructelor şi producţia. Necesită cantităţi mari de apă în sol în perioada de creştere intensă a noilor tulpini“, mai adaugă cultivatorul.

Producție de 5 tone

Cu toate că 2020 a fost un an secetos, pentru cei doi cultivator producția a fost destul de mare, în schimb altele au fost problemele. „Am avut o recoltă de 5 tone, dar din păcate nu am putut să o culegem pe toată, cred că am cules undeva la 40%, restul s-a scuturat din cauza lipsei forței de muncă. În acest moment suntem cam pe minus pentru că am avut făcute investiții anul trecut, în jur de 9.000 de euro; am mai achiziționat o mașină frigorifică și un tractor. Cu seceta anul trecut nu am avut probleme pentru că avem două heleștee cu apă permanentă, doar că încă nu am montat un sistem de udare prin picurare, ne chinuim cu o motopompă, cu furtune, dar ne desurcăm. Am dorit să achiziționăm prin fonduri europene o mașină de recoltare, dar acest lucru constă în costuri foarte mari, pe care nu ni le permitem“, specifică ieșeanul.

Anul acesta fiind o primăvară răcoroasă, recoltarea zmeurei de la Suhuleț va întârzia în jur de două săptămâni, mai adaugă Ionuț Pomîrleanu. „La noi recoltarea ar trebuie să înceapă în prima decadă a lunii iunie, dar în acest an cred că o să întârzie o săptămână, poate chiar două, din cauza primăverii reci care a fost. Zmeura noastră ajunge la clienții din Iași, Roman și Negrești, dar din păcate nu avem timpul necesar pentru mai multe zone. În acest an, după data de 15 iunie vă așteptăm pe plantația noastră pentru a vă putea culege singuri zmeura mult dorită.“


Particularități privind tăierile de întreținere și fructificare

După încheierea recoltatului, se elimină de la suprafaţa solului tulpinile care au rodit, iar pe tulpinile noi care asigură producţia de fructe pentru anul următor se dirijează sârmă De asemenea, se scurtează vârfurile tulpinilor la 20 cm deasupra celui de-al doilea cuplu de sârme. La soiurile care asigură şi producţia de toamnă pe drajonii crescuţi în anul respectiv se îndepărtează zona apicală a tulpinii deasupra unui mugure viabil. Când drajonii au crescut se efectuează rărirea acestora, lăsând un număr de 10-12 tulpini pe ml. Surplusul de drajoni care se formează în perioada respectivă se elimină de 2-3 ori, astfel încât să rămână numai tulpinile oprite iniţial pentru rodul anului viitor. Când tulpinile au 100-120 cm se elimină o porţiune de 2-5 cm din vârful de creştere, fază care corespunde cu legarea primelor fructe pe tulpinile roditoare crescute în anul precedent. Această operaţiune conduce la o stagnare a creşterii drajonilor şi la o stimulare a formării rodului. La soiurile remontante, cu potenţial mare de producţie la rodirea de toamnă (60-75% din tulpina drajonului cu rod), se dirijează numai producţia de toamnă, renunţând la cea de vară (iunie). Pentru aceasta, în noiembrie se elimină de la suprafaţa solului toate tulpinile care au crescut în anul respectiv.


Beatrice Alexandra MODIGA

Universitatea de Agronomie din Iași. Practică într-o fermă zootehnică de top

Studenții de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ (USAMV) au parte de experiențe unice datorită vizitelor tematice din timpul studiilor. Cea mai recentă ieșire a studenților din anul I, linia de studiu cu predare în limba engleză, de la Facultatea de Medicină Veterinară, a fost la una dintre cele mai mari ferme zootehnice de bovine din comuna Vlădeni, județul Iași. Cu un efectiv de peste 2.000 de capete, ferma din Vlădeni este considerată ca fiind de top, unele dotări de aici fiind peste nivelul celor din alte țări europene.

Studenții de la USAMV Iași au parte de astfel de ieșiri în cadrul orelor de studiu, informațiile aflate pe teren fiind definitorii în parcursul lor profesional. „În ferma zootehnică de bovine am aflat multe informații interesante aplicate în viața reală, am reușit să conectăm ce învățăm la cursurile de agronomie, anatomie și fiziologie, de exemplu. Este o experiență unică pentru un student care poate să facă diferența între ce va face mai departe, să aleagă între a profesa pe animale de companie sau pe animale mari, de rentă“, este de părere Vlad Andrei Cimpoeșu, student în anul I la Facultatea de Medicină Veterinară a USAMV Iași.

Interesul și pasiunea studenților pentru a descoperi informații noi au fost remarcate și de inginerii din cadrul fermei. „Ferma de bovine a societății noastre are un efectiv de peste 770 vaci la muls și 2.000 de capete efectiv total, rasa Holstein, cu un nivel productiv de aproximativ 42 litri per căpiță. A fost o deosebită plăcere pentru noi să-i avem invitați pe studenții din cadrul Facultății de Medicină Veterinară. Cred că numai prin aceste vizite în ferme tinerii pot ajunge la un minimum de experiență pentru ca, atunci când ajung în câmpul muncii, fermele care își doresc cu adevărat performanță să se poată baza pe cunoștințele lor. Studenții au vizitat întreg fluxul productiv, au mers prin grajdurile de animale, au văzut sistemul de stabulație, cel de furajare, s-au familiarizat și cu sistemul de management al sălii de muls, au participat efectiv la muls. A fost un grup de studenți deosebit de interesați și chiar am apreciat că le place ceea ce fac“, a transmis Lucian Chelariu, inginer zootehnist în cadrul fermei de bovine din Vlădeni.

Studenții străini au apreciat experiența, catalogând-o drept inedită și unică. „M-am simțit foarte bine aici deoarece vreau să devin medic veterinar pentru bovine și cred că este interesant să faci astfel de vizite, să descoperi lucruri noi despre animale. Am aflat modul de lucru în România care este oarecum diferit de alte țări“, a spus Léa Vanmansart, studentă în anul I la Facultatea de Medicină Veterinară din Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Vizită inedită într-o unitate etalon de abatorizare a cărnii de pasăre

Studenții de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV) au făcut cursul de agronomie în cel mai modern abator pentru păsări, din Războieni, județul Iași. Anual, aici se produc peste 15.000 tone de carne, cu o distribuție în regiunea Moldovei, Transilvania și Muntenia.

Studenții de la USAMV Iași au parte de experiențe unice datorită vizitelor tematice din timpul studiilor. Cea mai recentă ieșire a studenților din anul I, linia de studiu cu predare în limba engleză de la Facultatea de Medicină Veterinară, a fost la SC AVI-TOP SA, fiind considerată o unitate etalon în ceea ce privește zootehnia și industria alimentară românească.

„AVI-TOP-ul de la Războieni este parte a grupului de firme Kosarom, unitate care a împlinit 20 de ani de activitate pe data de 4 aprilie. În această unitate complexă avem o stație de producere a nutrețului combinat la Tomești, o stație de incubație la Miroslava, patru ferme de creștere și, bineînțeles, abatorul de la Războieni, un abator modern cu o capacitate de 5.000 de capete de pui/oră la abatorizare la un program de 8 ore / zi și, respectiv, 5 zile / săptămână. Se obțin undeva la peste 15.000 tone de carne anual în acest abator, cu o distribuție în Moldova, Transilvania și în Muntenia. Marea majoritate a cărnii de pui rămâne în țară, o parte din ea ia drumul spre industrializare la societatea noastră de la Pașcani și apare sub formă de preparate din carne de pasăre pe piețe pretențioase, respectiv în Germania, Spania, Italia, Irlanda, Austria, Grecia, Belgia și Olanda. Este o unitate reprezentativă, etalon în ceea ce privește zootehnia și industria alimentară românească; mă refer ca grup de firme. Totodată, la Suinprod Roman, o altă societate din grupul de firme KOSAROM, producem aproximativ 200.000 de capete de porci/an, iar aici se produce și material genetic care se exportă în mai multe țări din Europa“, a specificat dir. ex. Lucian Popovici.

Nu poți să faci învățământ superior fără partea practică, iar astfel de vizite ale tinerilor la început de drum sunt de bun augur de ambele părți, mai adaugă reprezentantul societății. „Din punctul meu de vedere, toate stagiile de practică, toate vizitele în unități de referință a zootehniei românești nu reprezintă decât un plus pentru cei care le vizitează; în felul acesta studenții își fac o imagine a ceea ce înseamnă zootehnia românească și servicii veterinare românești; repet, sunt adeptul perioadelor lungi de practică. Agricultura și zootehnia vor rămâne un domeniu de bază, o activitate care nu va muri niciodată pentru că oamenii au avut, au nevoie și vor avea nevoie de alimente.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Mieii de la Ferma Mindirigiu, direct în țările arabe!

Pentru tânărul Marius Traian Mindirigiu din satul Hoisești, comuna Dumeşti, judeţul Iaşi, un crescător de ovine cu un efectiv de 500 de capete din rasa Țurcană, varietatea Oacheşă, campania de fătări ajunsese undeva la 70%, la mijlocul lunii martie, când i-am făcut și noi o vizită. Anul acesta, mieii din ferma sa vor pleca la export către țările arabe, pentru că așa este mai rentabil, ne mărturisește acesta.

15 kg, greutatea ideală a unui miel în perioada Paștelui

„Fătările au început undeva pe data de 12 februarie; am băgat berbecii în staul pe 14 septembrie, ținând cont că ele încep să fete cu o zi, două, trei mai înainte, în funcție de oaie; cu fătările am ajuns la stadiul de 70%, am undeva la peste 200 de miei“, ne specifică crescătorul ieșean.

Cu toate că prețul furajelor a crescut, existând majorări importante în ceea ce privește cerealele și nutrețul, prețul cărnii de miel va fi exact ca anul trecut, ne asigură Marius Mindirigiu. „Anul acesta a fost o situație foarte dificilă din cauza secetei din 2020 când cerealele au avut un preț de 1 leu/kg; acum prețul este mult mai mare, am auzit că se vând cu 1,20 lei/kg și chiar cu 1,40 lei/kg. Noi nu am avut de unde strânge strânsură, ne-am reorientat pe unde am putut, eu personal am vorbit cu o cunoștință și am balotat o miriște de porumb, greu tare am procurat cereale. Au fost foarte scumpe, plus că nu am avut de unde cumpăra, mai ales lucerna și fânul. Ținând cont că am fost în perioada de pandemie și mulți sunt cei care au rămas fără locuri de muncă, noi o să încercăm să menținem prețul, cel puțin la fel cum a fost anul trecut, undeva la 23-25 lei/kg mielul în caracasă, și sperăm să obținem 15 lei/kg în viu. Greutatea mieilor la mine în fermă variază; între 25-30 kg, cei care sunt fătați mai devreme, iar cei care vor fi fătați mai târziu, undeva la 15 kg, numai buni de tăiat pentru Paște, pentru o mare parte din clienții noștri.“

S-a deschis lista pentru rezervări...

Anul acesta mieii de la ferma tânărului din Dumești ajung în țările arabe, plus că ieșeanul renunță să mai vândă mielul în carcasă. „În acest moment am foarte multe cerințe cu privire la vânzarea mieilor, dar eu personal nu cred că voi tăia așa de mulți miei în perioada Paștelui, cum am făcut anul trecut, din cauză că atunci este perioada când se fac bani, dar se câștigă puțin în comparație cu efectivul pe care o să-l am de dat. Să sacrific câțiva miei dintr-un efectiv atât de mare nu înseamnă foarte mult pentru mine. Nu mai fac ca anii trecuți. Încarc în camion cât o să fie în viu, și asta este; fac banii grămadă, apoi pot să mă apuc de mulsul oilor, să vând brânza și să merg mai departe; dar o să îmi mai opresc pentru reproducție în jur de 60 de mieluțe, plus berbecuți. Am o cunoștință la Sibiu care are o îngrășătorie de miei, el îi ia de la mine, îi finisează, după care merg la export către țările arabe. În prezent am o mare cerere atât pentru mieii de reproducție și berbecuți, cât și pentru Paște; chiar dacă este prea devreme“, mulți își fac rezervări, încheie Marius Traian Mindirigiu.

Beatrice Alexandra MODIGA

SCDP Iași. Cursuri gratuite de tăieri la pomi

În cursul lunii februarie, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Iași a organizat cursuri gratuite de tăieri la diferite specii de pomi fructiferi. Acestea au fost realizate de către ingineri specializați în domeniu, ne spune Cosmin Popa, cel care s-a ocupat de cursurile de la Baza de Cercetare-Dezvoltare Liliac din Miroslava.

Tăieri de formare, rărire și fructificare

De precizat că fiecare curs de tăieri s-a susținut în intervalul orar 8-16, în data stabilită cu coordonatorii cursurilor. La finele acestora nu s-au oferit certificate, iar persoanele care au vrut să participe au trebuit să se prezinte la locația anunțată, având echipament propriu (foarfecă pomi, fierăstrău, mănuși) și vestimentație adecvată pentru munca în livadă în condiții de iarnă.

„Ne aflăm în laboratorul experimental pomicol Liliac. Avem astăzi o echipă de cursanţi, dornici de a învăţa din tainele pomiculturii şi a tăierilor la pomi. În perioada 1-26 februarie am organizat în cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Iaşi cursuri gratuite de tăieri la pomi, iar cei din zona Iaşului au fost repartizaţi la ferma de aici. S-au înscris în jur de 90 de persoane şi abia am ajuns la cca 40 de cursanţi. În cadrul acestei ferme avem o suprafaţă de 13 ha de măr, 10 ha de cireş, diverse soiuri. În anul 2019 am înfiinţat 4 ha de prun, iar anul trecut am înfiinţat o plantaţie de nuc pe o suprafaţă de 7 hectare. Am început prima oară cu tăierile de formare, i-am dus pe cursanţi în plantaţia înfiinţată cu doi şi respectiv un an în urmă, iar aici le-am explicat tăierile de formare; ulterior am revenit în livada de cireş, unde am exersat tăierile de rărire şi de fructificare la această specie. Ca regulă de bază ar fi ca, în momentul în care vedem pomul, să eliminăm aşa-zişii drajoni din jurul lui, uscăturile care apar în timpul unui an prin vătămări, loviri ale utilajelor de tulpinile pomilor, eliminarea lor, iar după aceea începem cu aerisirea coroanei; de regulă, se elimină lăstarii lacomi şi se creează reglajul producţiei. Avem, de exemplu, la prun o formă de vas, la cireş avem o piramidă mixtă şi la măr Palmeta de Sârca“, ne specifică Cosmin Popa, inginer în cadrul SCDP Iaşi.

Cursanții au apreciat o astfel de inițiativă…

În cadrul cursului au fost participanți care au venit din afara Iașului, de exemplu Oana Andron. „Vin din Ploieşti, deci de la o distanţă destul de mare. Am venit aici de plăcere, din dragostea pentru natură, din dorinţa de a îmi forma propria livadă, să o îngrijesc de la cap la coadă, să nu depind de nimeni, să lucrez când am timp, să o formez cum îmi doresc. Am găsit aici oameni care ne pot ajuta foarte mult cu detalii importante; bineînţeles foarfeca şi cuţitul le-am luat cu mine. Teorie găsim pe net, dar nu este suficientă pentru că una este să vezi o tăiere şi alta este să o pui în practică.“

Pentru a se perfecționa cu tehnica tăierilor la pomi, și tânărul Ştefan din Iaşi a participat la un astfel de curs. „Am aflat de prin luna decembrie că se organizează astfel de cursuri; am vorbit cu inginerul de aici și ne-a programat pentru astăzi să învăţăm mai multe despre tăierea pomilor. Avem o livadă tânără pusă anul trecut şi anul acesta, dar şi pomi din alţi ani; ca urmare a faptului că nu găseşti oameni care să vină să îţi cureţe pomii a trebuit să ne mobilizăm noi. Aici vezi o altă perspectivă a ceea ce găseşti pe Internet.“


„În primul rând avem nevoie de foarfecă, care să fie dezinfectată pentru a nu trasmite boala de la un pom la altul, fierăstrău, în cazul de faţă la cireş ne-ar trebui o scară pentru a vedea mult mai bine coronamentul pomului, mai de aproape, şi de a efectua tăierile din partea superioară a acestuia.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Ferma Scufița din Homița

Antim și Laura Nechifor, doi tineri horticultori, au părăsit Bucureștiul după 7 ani de stat aici. În anul 2019 s-au mutat în satul Homița, comuna Cristești din județul Iași, unde fac agricultură bio pe un teren al bunicilor, cultivând o multitudine de legume crescute natural, fără chimicale.

Agricultură ecologică regenerativă

„După aproape 7 ani de stat în București, am hotărât că vrem să trăim într-un loc sănătos și să producem legume naturale. Bunicii mei erau din  Homița, un sat înconjurat de pădure, și s-a dovedit a fi locul cel mai potrivit pentru a ne stabili. Fiind amândoi ingineri horticoli, în timpul facultăţii am descoperit agricultura ecologică regenerativă şi, după finalizarea studiilor, ne-am ocupat cu consultanţă, implementare şi mentenanţă de grădini şi ferme ecologice în Capitală şi în jurul acesteia. Am ales să practicăm acest tip de agricultură deoarece, pe lângă creşterea plantelor în sistem ecologic, fără substanţe chimice de sinteză, acest sistem pune accentul pe regenerarea şi conservarea solului, a apei şi a biodiversităţii, şi prin sechestrarea de CO2 în sol, prin anumite practici specifice, cum ar fi o lucrare minimă a solului, folosirea îngrăşămintelor verzi, creşterea unui număr mare de specii într-un mod biointensiv, îmbogăţirea microbiologică a solului, folosirea de compost, de biopreparate şi alte practici. Așadar, am avut încă de la începutul facultăţii dorinţa de a ne muta la sat şi a trăi într-un mediu mai curat şi de a contribui la refacerea şi menţinerea acestui mediu, iar naşterea fetiţei noastre ne-a dat curajul de care aveam nevoie pentru a face această schimbare“, ne spune Antim.

Investiție de 10.000 euro

Pentru familia Nechifor, anul 2020 a fost practic primul an de producţie; ei cultivă tot felul de legume, însă la mare căutare au fost cele 54 de soiuri de tomate, în toate culorile și de toate formele. „În momentul de faţă este o afacere de familie, în fermă lucrez eu şi soţia mea şi am beneficiat de un mare ajutor din partea părinţilor noştri. Am pornit afacerea din fonduri proprii, suma investită a fost în primul an de 10.000 euro. Ne dorim să accesăm anul acesta și fonduri europene, iar în momentul de faţă aşteptăm publicarea ghidurilor pentru solicitanţi şi sperăm să fie bine făcute şi structurate pentru că ne-ar ajuta enorm în dezvoltarea fermei noastre. Anul trecut am cultivat o suprafaţă de aproximativ 3.500 de mp de legume în câmp şi încă 240 de mp de spaţiu protejat, adică de solar. Solarul l-am achiziţionat de la o firmă din Bulgaria deoarece acolo am găsit cea mai bună ofertă, plus că au venit ei cu o echipă şi ni l-au montat. Noi cultivăm foarte divers, am avut un număr foarte mare de specii de legume, de la anumite vărzoase asiatice, până la legumele pe care le consumăm noi în mod normal (varză, conopidă, broccoli, gulii, tomate, ardei, vinete, castraveţi etc.). Din fiecare specie am ales să cultivăm un număr mare de varietăţi, de exemplu la roşii am cultivat anul trecut 54 de soiuri diferite, soiuri pe care le-am luat de la colecţionarii din ţară; sunt vechi, adunate de peste tot din lume, soiuri de toate formele, mărimile şi culorile, varietăţi necunoscute pentru o mare parte dintre clienţii noştri, dar ne-am bucurat de o deschidere foarte mare din partea acestora. Este important atât pentru biodiversitate să avem un număr cât mai mare de specii şi soiuri, cât şi pentru alimentaţia noastră deoarece consumul de legume cât mai diverse şi colorate diferit prezintă numeroase beneficii: de exemplu, o tomată galbenă are nişte substanţe în plus faţă de o tomată roşie, de aceea este important să avem o paletă cât mai largă de legume în alimentaţia noastră“, specifică horticultorul ieșean.

Îngrășământ natural din macerate de plante

Îngrășământul folosit pentru cultivarea legumelor ecologice este din macerate de plante, ceea ce le asigură o savoare de neuitat, iar acest fapt face și ca cererea să fie pe măsură. „La început anului 2020, fiind pandemie, ne-am limitat la a distribui legumele din acea perioadă în Paşcani, acesta fiind cel mai apropiat oraş de ferma noastră, şi undeva la sfârşitul lunii mai am intrat pe piaţa din Iaşi, prin participarea la evenimentul Piaţa verde de weekend, iar din luna august am început să facem livrări la domiciliu în Iaşi şi ne-am bucurat de un răspuns foarte bun de la oamenii de aici. Aceasta a fost practic cea mai mare bucurie de anul trecut, feedback-ul din partea clienţilor a fost foarte pozitiv, ei ne-au încurajat să continuăm“, adaugă legumicultorul.

Invitație la fermă...

Seriozitatea şi transparenţa sunt cuvintele cheie care îi caracterizează pe cei doi tineri din Homița. „Noi suntem foarte transparenţi în privinţa practicilor pe care le folosim în cultivarea produselor, considerăm că orice consumator are dreptul să fie informat şi să ştie exact de unde vin legumele pe care le consumă şi cum au fost ele produse. Un lucru care, din păcate nu prea se întâmplă în cazul supermarketului sau chiar și a pieţelor decât dacă ajungi să ai o legătură mai apropiată cu producătorul. Vrem să avem o relaţie apropiată, chiar să formăm o comunitate mică între noi şi clienţii noştri, iar aceştia să ne poată vizita ferma, să vadă efectiv cum producem legumele şi ce produse folosim în acest sens, în aşa fel încât să aibă garanţia că ceea ce pun în farfurie şi ceea ce consumă copiii lor este cu adevărat un produs curat. Deci noi nu agreăm ideea de compromis, dacă avem într-un an să zicem o problemă fitosanitară la o anumită legumă, preferăm să desfiinţăm cultura şi să punem altceva în loc, în niciun caz nu apelăm la metode de compromis; noi facem răsadurile în turbă certificată pe care o inoculăm cu ciuperci benefice, folosim macerate făcute de noi din plante care cresc în pădurea din jurul nostru, folosim îngrăşământ natural din gunoi de grajd şi alte produse care sunt acreditate pentru a fi folosite în agricultura ecologică“, punctează Antim Nechifor.


„Considerăm că merită să începi un business în agricultura ecologică în România și o familie poate să îşi asigure un trai decent prin genul acesta de activitate. Am fost mulţumiţi de cum a mers anul trecut, dar anul acesta am investit destul de mult ca să mărim suprafaţa pentru că, din fericire, anul trecut cererea a fost mai mare decât oferta noastră. În prezent, instalăm încă trei solarii. Practic, creștem spaţiul protejat de la 240 mp la 1.000 mp; în câmp suprafața o creştem undeva la aproximativ un hectar, aşa că 2021 o să fie un an în care încercăm să ne amortizăm noua investiţie.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Abonează-te la acest feed RSS