Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR), structură federativă a fermierilor și procesatorilor agricoli din România, consideră că o serie dintre măsurile anunțate de MADR ca soluții la criza din agricultură nu pot fi puse în practică sau necesită îmbunătățiri majore.

1. In ceea ce privește Creditul Fermierului, pe fondul crizei provocate de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, Forumul APPR apreciează faptul că MADR acordă un sprijin sub formă de grant într-un moment extrem de sensibil pentru agricultura românească, însă ordonanța ar trebui amendată în regim de urgență pentru a fi cu adevărat eficientă. De asemenea menționează că, a transmis aceste comentarii și în perioada în care proiectul de act normativ a fost în consultare publică, dar acestea nu au fost încorporate în forma finală:

• dat fiind că acest instrument se cumulează cu orice alte scheme construite pe Cadrul Ucraina și accesate de o societate după septembrie 2022 (adică orice IMM Invest, Agro IMM Invest și chiar recenta schema de granturi de 100 euro/ha pentru culturile de toamnă din anul 2022) diminuează drastic sumele ce pot fi accesate, având în vedere plafonul de 280.000 euro;
• Forumul APPR reiterează faptul că aceste credite pentru capital de lucru nu sunt acordate cu garanții de stat (de la FGCR sau în altă formă). Dacă acest lucru se justifică prin prisma faptului ca garanția ar fi diminuat suma efectivă pusă la dispoziție pentru credite (din cauză că ajutoarele de stat se cumulează), ne exprimăm încă o dată îngrijorarea că băncile comerciale vor avea un apetit scăzut de a adera la schemă pentru a acorda credite cu dobândă scăzută. În egală măsură, pe fondul potențialelor fluctuații ale ROBOR, considerăm că ar fi absolut necesar ca orice creștere a acestui indicator să fie asumată de stat și nu plătită de către beneficiari;
• totodată, semnalează faptul că cei care au dificultăți financiare vor fi în continuare neeligibili.

- fermierii au solicitat prin mai multe adrese scrise, precum și întâlniri directe, echipei de conducere a MADR, să se asigure că tocmai această categorie, cea mai vulnerabilă și mai afectată de volatilitatea piețelor agricole indusă de război, va putea beneficia de schemele de ajutor de stat pe Cadrul Ucraina. Solicitarea Forumului APPR pe acest subiect este completarea de urgență a textului ordonanței; 

- Forumul APPR a solicitat, de asemenea, ca leasing-urile și ratele la utilaje, precum și datoriile comerciale către furnizorii de input-uri (atât pentru debite curente, cât și pentru restanțe) să se poată plăti prin intermediul acestui instrument de sprijin, deoarece acestea sunt o constrângere majoră pentru fermieri, fiind exact acele datorii care nu se pot amâna la plată. În acest sens, se solicită să se menționeze expres ca băncile comerciale ce intră în acest program să permită și plata acestor obligații.

2. In același context, al identificării unor soluții care să permită injecții de lichiditate într-un sistem decapitalizat, Forumul APPR dorește să readucă în atenția autorităților angajamentele luate de conducerea MADR cu privire la elaborarea unui act normativ privind creditul agricol, care ar urma să pună la dispoziția operatorilor din agricultură, in condiții avantajoase, scheme de împrumut pentru investiții (pentru amenajări de irigații, teren agricol, etc.), elaborarea schemelor de creditare pentru capital de lucru, cât și a celor pentru investiții, asupra necesității unor consultări solide și extinse cu reprezentanții băncilor comerciale, pentru a evita orice sincopă sau formulă studiată insuficient care ar conduce la limitarea finanțării fermierilor.

3. In al treilea rând este apreciată flexibilitatea soluției adoptate de Comisia Europeană pentru a permite Statelor Membre să deroge de la cerințele GAEC 8. Subliniem că FAPPR a fost de acord inclusiv cu propunerea inițială, mai ambițioasă, de 7% culturi leguminoase, ca alternativă la GAEC 8 din Reg. 2115/2021, conform consultărilor cu membrii noștri, și că am comunicat în diverse conferințe că leguminoasele în cultură secundară sau covoarele verzi, chiar și fără tratamente fitosanitare, pot contribui la atingerea obiectivelor de mediu, permițând, în același timp, cultura principală care să contribuie la veniturile fermei.

Propunerea FAPPR pentru formularea ecoschemei PD-04 în 2023 a fost în același sens, adică posibilitatea ca fermierii sa cultive, în loc de 5% elemente neproductive, plante fixatoare de azot in cultura principală sau secundară – variantă adoptată de MADR și acceptată de Comisia Europeană – și care s-a dovedit bine construită și accesată de fermieri! De aceea, consideră că România ar trebui să inițieze dialogul cu celelalte State Membre și cu Comisia Europeană pentru ca varianta din 2024 să rămână o variantă permanentă la GAEC 8.

Pe această cale, Forumul APPR își exprimă disponibilitatea de a participa la discuții pentru a găsi cele mai bune soluții privind îmbunătățirea cadrului juridic actual în beneficiul fermierilor din țară.

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România este o structură profesională federativă formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol din România, înființată în anul 2012. Forumul APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România afiliate.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Organizată la Slobozia în județul Ialomița, în perioada 31 august- 3 septembrie, cea de-a doua ediție a Târgului Farm Conect a demonstrat încă o dată că misiunea Forumul APPR de a consolida comunitățile locale funcționează. Producători locali de hrană și de materii prime pentru industrie, producători și distribuitori de inputuri, fabricanți și comercianți de utilaje agricole și tehnologii digitale pentru o agricultură performantă au fost prezenți la standuri pe o suprafață expozițională de 6 hectare. La ediția de anul acesta au participat peste 50 de companii care și-au prezentat inovațiile în agricultură.

„Autoritățile locale trebuie să atragă atenția celor de la Bruxelles că situația este gravă“

„Ediția de anul acesta a fost gândită să atragă familiile fermierilor și, bineînțeles, fermierii. Este, practic, un spectacol al agriculturii care să ne bucure și prin care să sărbătorim agricultura, fermierii și producerea de hrană în România. Știm cât de greu și cu ce eforturi se poate face astăzi acest lucru, cunoaștem provocările și ne-am dorit ca prin acest târg să construim un dialog cu cei care iau decizii pentru noi. Este un moment în care trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Situația este gravă, vorbim despre secetă, război, volatilitate a prețurilor, slaba finanțare și de fermieri care riscă să intre în faliment. Ne-am dorit să atragem atenția asupra acestor lucruri. Sunt mai multe proiecte, știm că există la MADR mai multe propuneri, unele luate din cele pe care Forumul APPR le-a avansat, dar nu este suficient. Este nevoie de o strategie pe termen mediu și lung, iar autoritățile locale trebuie să atragă atenția autorităților de la Bruxelles că situația este gravă și că acest război are un impact direct asupra producției agricole din România. Dacă agricultura și producția de cereale reprezentau o sursă importantă de venituri la bugetul național, este posibil ca lucrul acesta să nu se mai întâmple în perioada următoare. Credem că ce am propus noi sunt soluții fezabile. Vorbim, în mod special, de finanțare. La târg au fost prezente și trei bănci și asiguratori care vin cu soluții. Există foarte multe în 2023 care nu vor avea capacitatea financiară să continue activitatea“, ne-a declarat Alina Crețu, director executiv APPR.

„În fiecare an lansăm o paletă de hibrizi cu toleranță îmbunătățită la secetă“

Potrivit Mariei Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience, „din momentul în care verile au început să devină din ce în mai călduroase și arșița atmosferică a început să își spună cuvântul aproape în fiecare an a existat o reacție aproape imediată a companiei în a cerceta și îmbunătăți produsele noastre cu caracteristici genetice pentru toleranța la secetă. În Europa Centrală, în bazinul Mării Negre, o dată la trei ani avem o secetă foarte agresivă în perioade de înflorit, dacă ne referim la cultura porumbului. În perioada polenizării efectul este cel mai grav. Planta nu mai polenizează și atunci cu acel porumb nu mai putem face nimic. În fiecare an lansăm o paletă de hibrizi din toate segmentele de maturitate cu toleranță îmbunătățită la secetă. Asta înseamnă că planta poate trece peste perioada de secetă mai ușor și, dacă avem norocul să apară și o ploaie este salvată, polenizează și vom avea producții bune. Anul acesta am lansat patru hibrizi de porumb din gama Aqua Max, iar la floarea-soarelui toți hibrizii sunt cu toleranță față de secetă. În cazul culturii de rapiță hibrizii au toleranță la îngheț și seceta din primăvară.“

„Funcționăm cu 6 puncte de comandă la care sunt arondate 87 de puncte de lansare“

Una dintre preocupările actuale în domeniu este implementarea unor tehnologii prin care să se reducă impactul negativ al schimbărilor climatice.

„În momentul de față, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și Creșterea Precipitațiilor funcționează cu 6 puncte de comandă, la care sunt arondate 87 de puncte de lansare. Experimental, în colaborare cu parteneri externi, am încercat să obținem rezultate în vederea stimulării precipitațiilor și combaterii grindinei pe diferite sisteme, respectiv rachete antigrindină, baloane cu heliu, generatoare terestre și cu ajutorul aviației. Anul acesta vom continua studiile experimentale și încercăm să demonstrăm că aceste sisteme sunt eficiente.“

„Toamna aceasta avem promoție de finanțare și prețuri speciale“

În cadrul târgului a fost expusă și o parte din escadrila de utilaje și echipamente agricole marca NHR Agropartners. Compania a prezentat vizitatorilor utilaje agricole adaptate oricăror tipuri de ferme, dar și soluții și oferte de finanțare, precum și promoții speciale.

„Am venit cu câte un utilaj sau două din gama noastră. Suntem prezenți cu gama de tractoare Deutz Fahr, combina Deutz Fahr, culegătoarele Olimac, încărcătoarele telescopice JCB. În această toamnă oferim clienților noștri o promoție de finanțare pentru tractoarele Deutz Fahr și prețuri speciale la aceste utilaje. Avem pentru tractoarele de 100 – 130 de cai putere o finanțare specială, cu o dobândă subvenționată de 2,99%, dobândă fixă. Pentru celelalte tractoare avem o dobândă variabilă, de 0,9% pe an. Promoția va fi valabilă în toată luna septembrie. Pe lângă oferta de finanțare avem și prețuri speciale, promoții pentru tractoare sau anumite pachete de tractoare cu utilaje“, ne-a declarat Răzvan Stanca, director general adjunct NHR Agropartners.

Laura ZMARANDA

Organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare – AAC, Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România – FAPPR, în numele membrilor reuniți sub umbrela AAC, însumând o suprafață totală de peste 3 mil ha, la care se adaugă 1,7 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, acoperind un procent de peste 56,5 % din numărul de angajați din sector, pe întreg teritoriul României, și a celor care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 35%, respectiv un număr de angajați de peste 20% din totalul sectorului alimentar românesc.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis către toți fermierii români care s-au alăturat protestului pentru demnitate și respect desfășurat vineri, 7 aprilie 2023, un mesaj de mulțumire pentru mobilizare și implicarea deosebită de care au dat dovadă în organizarea, la nivel național, a acestui manifest al solidarității. Apreciază implicarea deosebită a fermierilor neafiliați și consideră alăturarea lor ca un pas important pentru consolidarea unui sector agricol puternic.

Numărul impresionant de participanți – peste 10.000 de fermieri și peste 3.500 de utilaje agricole care au manifestat pașnic în foarte multe județe din țară (Arad, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Cavasna, Cluj, Galați, Iași, Mureș, Olt, Satu Mare, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea și desigur, București) au transmis un mesaj hotărât către autoritățile europene și cele naționale: fermierii români sunt aici, au probleme reale și au nevoie să fie ajutați și sprijiniți.

Suma de 10 milioane de euro alocată României pentru atenuarea pierderilor este insignifiantă, lucru recunoscut public de însăși Președinta Comisiei Europene.

Aceste fonduri pot cel mult, a fi redirecționate pentru refacerea, măcar parțială, a infrastructurii rutiere avariate în urma tranzitului intensiv al mărfilor ucrainiene.

Impactul resimțit de fermierii din România este de greu de estimat astăzi pentru ca întreaga economie a produselor agricole și agroalimentare a fost direct și grav afectată.

În anul de recoltă 2023 majoritatea producătorilor agricoli vor fi puși în situația de a-și închide fermele din cauza costurilor mari de înființare a culturilor agricole, iar perspectiva unor prețuri de vânzare mici, sub costuri, chiar în condițiile unor producții bune nu vor aduce salvarea fermierilor.

Protestul fermierilor români a avut rolul de a livra un mesaj colectiv, imperativ despre faptul că deciziile naționale și europene actuale trebuie adaptate, urgent, prin măsuri concrete și că nu mai pot fi ignorați.

Ca măsură de salvgardare a activităților fermierilor si a sectorului agroalimentar Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților române să reprezinte interesele României cu mai mare fermitate și să întreprindă toate demersurile legale și diplomatice care se impun pentru interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina în perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024.

Piața agricolă a fost deja puternic distorsionata în defavoarea fermierilor din România.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumește, de asemenea, omologilor bulgari care s-au alăturat protestului românesc, artătând astfel că nu suntem singuri, suntem fermieri europeni și problemele noastre sunt, de fapt, ale Europei.

Comunicarea Alianței cu autoritățile europene va continua intens, atât prin intermediul Copa-Cogeca, dar și prin mesaje către eurodeputații români; vom transmite notificări către presa europenă și vom exercita presiuni constante pentru ca situația fermierilor din România să fie remediată în regim de urgență.

Pe plan național, în perioada următoare membrii Alianței pentru Agricultură și Cooperare vor adopta o poziție de expectativă, cu niciun fel de îngăduință față de vreo viitoare lipsă de reacție a autorităților, iar în cazul în care nu se materializează interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina pentru perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024, pe 7 iunie 2023 va începe un protest național mult mai amplu decât cel din 7 aprilie 2023, care se va încheia doar după ce se va implementa solicitarea precizată anterior.

Sursa: Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC)

Reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare, formate din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” , Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România - ,,Forumul APPR”, transmit un nou apel la solidaritatea și spiritul european al tuturor fermierilor români, pe care îi încurajează să se alăture protestului, organizat în 7 aprilie 2023, în diferite puncte ale țării.

Mai jos informarea transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

“Manifestul organizat în 7 aprilie se fundamentează pe nevoia de stabilitate și predictibilitate a fiecărui fermier din România, pe dorința noastră comună de a continua să ne desfășurăm activitatea în condiții de egalitate cu oricare fermier european, de a fi susținuți și protejați în misiunea noastră de către decidenții europeni și naționali.

Prin urmare, neafilierea la o formă de asociere nu trebuie și nu poate fi un impediment pentru fermierul care dorește să fie ascultat, deoarece acest protest este al fermierilor români.

Susținerea valorilor comune reprezintă calea normală, europeană, prin care efortul și investițiile realizate de fermierii români pot fi cuantificate  în scopul asigurării securității și siguranței alimentare a țării, dar și pentru continuarea  unei activități de tradiție, definitorie pentru țara noastră, așa cum este agricultura.

Reamintim că această formă extremă de manifestare este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor români  în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar din țara noastră, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de conflictul armat din Ucraina.  Eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă.

Această măsură nu a ajutat și nu îi va ajuta pe fermierii ucrainieni să își reia ciclul de producție în condițiile unei escaladări puternice a cheltuielilor cu inputurile, în schimb  a perturbat extrem de puternic piața din România.

Pentru o mai buna centralizare a acțiunilor desfășurate de fermieri și pentru a facilita preluarea și diseminarea informațiilor de către presa locală, națională și cea europeană, au fost create o pagina de Facebook  https://www.facebook.com/roagri2023 și un grup dedicat fiecărui punct de manifestație, unde se pot urmări pozele, filmările și acțiunile  marcate pe Facebook cu hashtagul #roagri.

De asemenea, participanții la manifestație, pot publica în grupul dedicat acestui eveniment, creat pe Facebook, accesând următorul link: https://www.facebook.com/groups/1156533151694982.

Nu în ultimul rând, reafirmăm că acest protest se dorește a fi unul în care nemulțumirile vor fi adresate pașnic, în acord cu ideile și valorile europene și aliniat la ideile fundamentale din Art. 39 al TFUE.”

Pentru mai multe detalii accesați uncsv.ro

Alianța pentru Agricultură și Cooperare informează oficial că prezentul document reprezintă o perspectivă de bază preliminară privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) post 2027, urmând ca pe parcursul procesului de negociere să se revină cu opinii oficiale suplimentare. În acest context, considerăm că avem nevoie de o PAC mai puternică, cu un cadru instituțional și organizațional adecvat pentru simplificarea acesteia, mai puțin birocratic și mai ușor de utilizat, pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol. Astfel, valoarea și rolul PAC ar trebui să fie evaluate în lumina pandemiei Covid-19, a crizei energetice, a crizei îngrășămintelor, a creșterii inflației, a invaziei rusești în Ucraina și a liberalizării importurilor de produse agricole din Ucraina, din cauza cărora o bună parte din fermierii din România riscă falimentul.

Ca principiu major, solicităm o politică puternică, reglementată în comun și finanțată în mod adecvat pentru a sprijini fermierii și pentru a continua să ofere cetățenilor alimente sigure, nutritive și de înaltă calitate într-un mod durabil, nu numai în UE, ci și în țările terțe. Este primordial să fie stabilite și urmate direcții de acțiune care să ducă atât la atingerea obiectivelor de durabilitate și sustenabilitate cât și la productivitate și performanță. De multe eforturile agriculturii nu sunt apreciate, deși sectorul merge în direcția potrivită privind durabilitatea. Astfel, trebuie să se facă apel mai mult la punctele forte, respectiv dimensiunea culturală, sistemul de producție specific, trăsăturile ergonomice, climatice și propriile bucătării, care îmbogățesc UE.

Consumatorii trebuie să accepte că producția durabilă presupune costuri mai mari și nu se reflectă în prețuri, de cele mai multe ori. Europa se îndreaptă spre o agricultură din ce în ce mai durabilă. Asta înseamnă costuri mai mari, iar prețurile alimentelor, de cele mai multe ori, nu acoperă tot. Trebuie să comunicăm cu publicul în mod transparent, prin etichete clare, pentru a putea face distincția între produse autentice și produse substitute. Trebuie să se țină cont de valoarea nutritivă, de rezultatele testelor în ceea ce privește impactul acestora asupra organismului uman, de costurile de producție, de prețul de vânzare la raft. De asemenea, trebuie luate în considerare și tendințele demografice, tinerii fermieri, dimensiunea fermelor, restricțiile introduse de Pactul Verde, schimbările climatice, impactul și contribuția agriculturii. Azi e aproape imposibil ca agricultorii să continue să producă respectând toate constrângerile și să își mențină competitivitatea în același timp.

Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună,  să existe agricultori și producție în fiecare țară, nu doar să producem unde este cel mai eficient, ci să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.

Trebuie să întărim măsurile de gestionare a piețelor pentru a face față crizelor. Este foarte important să sprijinim rolul cooperativelor, acestea fiind fundamentale deoarece ajută agricultorii să facă investiții, să exporte și să depășească provocările actuale.

Provocările politice și geopolitice cu care ne confruntăm ne-au obligat să ne reevaluăm și să ne adaptăm politicile, cu repercusiuni asupra economiilor noastre, în special asupra sectorului agricol. Pentru a ne menține competitivitatea, avem nevoie de o legislație europeană mai echitabilă în ceea ce privește SUR, NGT, GREEN DEAL, F2F, TAXONOMIE, BIODIVERSITATE, EMISII INDUSTRIALE DIN SECTORUL AGRICOL, mai puține constrângeri și condiții identice pentru produsele importate din țări terțe, la fel ca pentru cele produse în Europa. Instituțiile europene ar trebui să fie foarte atente atunci când negociază acordurile comerciale, pentru a sprijini în principal noile state membre să exporte produse agroalimentare, în special atunci când acestea nu își pot trimite produsele pe piața comună, pentru a nu crea cote de piață pentru producătorii din state terțe.

Obiectivul principal: Asigurarea securității alimentare cu hrană convențională prin intermediul unui sector agricol durabil, rezistent, neutru din punct de vedere climatic, eficient din punct de vedere al resurselor și competitiv în cadrul unor zone rurale dinamice. De asemenea, este necesar să producem mai mult și mai bine prin inovare, transfer de cunoștințe și digitalizare.

Următorul PAC ar trebui să se concentreze asupra următoarelor elemente esențiale:

1. Creșterea sustenabilității sectorului și reducerea amprentei ecologice a acestuia, fără a pune în pericol capacitatea de producție a competitivității sale. În acest sens:

• Producția agricolă trebuie să rămână competitivă la nivel internațional. Să ne consolidăm poziția ca exportator de produse durabile. Pe termen scurt provocările sunt invazia Ucrainei, liberalizarea importurilor de produse agricole din Ucraina și integrarea agriculturii ucrainene în agricultura europeană fără a perturba activitatea economică și siguranța alimentară a statelor vecine. Pe termen lung este o provocare să gestionăm tranziția de înverzire a agriculturii și să ne asigurăm că rămânem competitivi cu marii actori din piața internațională în același timp. Structura pe piloni a PAC trebuie să rămână adecvată pentru a gestiona veniturile fermierilor și a produselor agricole care să rămână competitive la nivel internațional. Este important să analizăm și să creăm noi instrumente care să ne permită să îndeplinim dezideratele PAC. Trebuie să întărim iar rolul agriculturii și trebuie să avem o abordare deschisă, nu doar pentru a hrăni europenii ci și pentru a vedea ce rol joacă UE la nivel internațional.
• Oferirea de alternative rentabile înainte de interzicerea substanțelor de protecția plantelor autorizate de instituțiile europene, pe baza nevoilor actuale ale agricultorilor de a controla bolile și dăunătorii fără a crea dezechilibre economice sau a crește prețul produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. Reducerea cantității de pesticide și de îngrășăminte nu ar trebui să se aplice statelor membre în care utilizarea este deja sub media obiectivelor UE-2020.
• Inovația este cel mai important factor de care agricultorii au nevoie. Avem nevoie de tehnologii și echipamente noi, schimbarea tuturor utilajelor și echipamentelor. Trebuie să producem mult mai multă hrană folosind aceeași suprafața de teren, reducând amprenta de carbon. Inovația duce la solutii, dar nu se întâmplă în mod spontan. Cele mai multe probleme ar putea fi rezolvate prin tehnici de ameliorare moderne(NGT) și implicit prin agricultura de precizie. În acest sens este nevoie de introducerea în pachetul privind regulamentul de utilizare sustenabilă a produselor de protecția plantelor și a pachetului legislativ privind NGT-s, introducând obligativitatea ca deciziile să se ia pe o baza științifică, pe analize de impact responsabile și nu pe decizii politice, emoționale.
• Investițiile în irigații inteligente trebuie considerate o prioritate - seceta pedologică severă și arșița atmosferică sunt un fenomen tot mai prezent. Având exemplul anilor 2015, 2017, 2020 și 2022, când pe milioane de hectare producția fermelor românești a fost aproape de zero, trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru a nu permite ca acest eveniment nefericit să se repete.
• Reînnoirea generațiilor prin oferirea accesului la finanțare pentru tinerii fermieri, stimulând astfel nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale.
• Avem nevoie de instrumente integrate de gestionare a riscurilor în agricultură, obligatorii la nivelul tuturor statelor membre. Totodată, măsurile actuale pentru a face față volatilității pieței - plăți directe, plase de siguranță pe piață și asigurări de risc - trebuie să fie menținute. Aceste măsuri trebuie să fie mai rapide, atât în ceea ce privește activarea lor, cât și în ceea ce privește rezultatele lor și rapiditatea efectuării plăților către fermieri. Cu toate acestea, ultimii ani au arătat că sunt necesare mai multe instrumente, inclusiv o gestionare mai bine orientată și mai eficientă a riscurilor și dezvoltarea pieței în viitor. Pe lângă aceste măsuri preventive, ar trebui să se țină seama de catastrofele naturale și geopolitice și de impactul acestora asupra veniturilor agricultorilor, calitatea și accesibilitatea prețurilor la consumatori.
• Este important ca toate produsele agroalimentare de pe piața internă să beneficieze de condiții de concurență echitabile. Pentru a ne menține competitivitatea globală avem nevoie de parteneriate comerciale, de acces la materii prime și la inputuri. Toate produsele de pe piața internă ar trebui să fie supuse acelorași norme și condiții. Asta presupune ca produsele provenite din țări terțe să respecte criteriile de calitate ale UE și ale produselor noastre sau fermierii europeni să poată beneficia de aceleași produse de protecția plantelor și practici de producție ca și cele provenite din țări terțe.

2. Asigurarea unui pachet financiar în relație directă cu așteptările și solicitările societății și creșterea echității în distribuția fondurilor publice.

• Cadrul Financiar Multianual nu a fost niciodată indexat la inflație și ar trebui să fie începând cu anul 2023, actualul PAC. Costurile de producție au crescut mai mult decât prețurile la raft. Programele de cheltuieli vor fi modificate în anumite state pentru că nu mai acoperă costurile efective. Finanțarea rămâne o problemă reală. În ultimii ani bugetul a fost printre marile provocări cu care ne-am confruntat.
• Este necesară creșterea bugetului pentru a asigura o finanțare de cel puțin 1% din PIB-ul UE, întrucât cei 0,4% cheltuiți în prezent pentru securitatea alimentară nu sunt suficienți. În același timp, pe lângă creșterea bugetului PAC la 1%, sunt necesare sume de aproximativ 0,3% din PIB-ul UE pentru procesul de integrare al Ucrainei în UE pentru a nu pune în pericol PAC și UE.
• Statele noi precum România nu mai pot fi amânate și au nevoie de convergența externă până la 100% până în 2030, respectiv să ajungă la minimum plata directă medie pe suprafață la nivel UE.

3. Creșterea și consolidarea rolului și puterii agricultorilor în lanțul alimentar.

• Una dintre cele mai importante zone ale lanțului de aprovizionare este distribuția prin intermediul marilor rețele de vânzare cu amănuntul. Deși Directiva privind practicile comerciale neloiale a fost mult așteptată și s-a sperat că va rezolva o mare parte din relațiile proaste dintre fermieri și comercianții cu amănuntul, de fapt, cele mai importante practici comerciale neloiale rămân nesancționate. Comerțul modern prin hipermarketuri a ajuns în unele state membre și la peste 80% din întregul comerț agroalimentar, ori condițiile impuse unilateral de marii retaileri nu pot fi susținute cu adevărat, mai ales de fermierii mici și mijlocii, ori și dacă începe o relație comercială, aceasta este nocivă. Spre deosebire de alte țări din UE, în România, din păcate, este permis ca după vânzare, adică după negocierea prealabilă care a adus deja produsul agroalimentar la limita inferioară a prețului, să fie permise alte reduceri de preț de până la 25%, stabilite unilateral de către comerciant. Mai mult, în România a existat o legislație specială aplicabilă actului de comerț care conținea niște termene de plată pentru produsele proaspete, mai scurte decât cele din directivă, dar legiuitorul a ales să le păstreze pe cele mai lungi din directivă, deși textul directivei spune foarte clar că fiecare stat poate legifera mai mult în favoarea propriilor fermieri, în funcție de realitățile locale. Deși legea de transpunere a Directivei nu a fost încă aplicată, putem susține că situația fermierului român nu se va îmbunătăți, că acesta nu va intra mai ușor pe rafturi, iar dacă o va face, cel mai probabil va ajunge să vândă în pierdere. Este nevoie de o legislație la nivelul UE mult mai imperativă, care să vizeze practicile comerciale neloiale între întreprinderi de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și care să abordeze abuzurile de putere pe piață și practicile anticoncurențiale.
• O mai bună funcționare a lanțului agroalimentar ar putea fi obținută prin consolidarea poziției cooperativelor agricole, sprijinindu-le să facă investiții comune pentru a crește valoarea adăugată a producției primare a producătorilor membri și consolidarea puterii de negociere pe lanțul alimentar. Avem nevoie de măsuri suplimentare atunci când vine vorba de sprijinirea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători, pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente. Măsurile trebuie să respecte integritatea cooperativelor și ar trebui să fie, de asemenea, non-denaturante dintr-un unghi de politică din domeniul concurenței și să contribuie la o piață unică funcțională. Obiectivele măsurilor de sprijin ar trebui să includă sprijinirea unui sectorului agricol economic viabil, sustenabil, competitiv, orientat spre piață, durabil, capabil să asigurare la nivelul fiecărui stat membru a securității alimentare, a locurilor de muncă, stoparea fenomenului de părăsire a satelor, dezvoltarea durabilă a mediului rural, asigurarea unui trai decent, încurajarea obținerii de produse cu valoare adăugată prin lanț integrat scurt, prin magazine și rețele de magazine ale producătorilor, cooperativelor agricole și procesatorilor, branduri locale, scheme de calitate și promovare, stabilizarea piețelor, eliminarea practicilor comerciale neloiale și împărțirea echitabilă a veniturilor pe lanț și îmbunătățirea rezilienței pieței și managementul riscului.
• În ceea ce privește contextul geopolitic, PAC nu poate răspunde la toate provocările, dar considerăm că instrumentele de gestionare a riscurilor trebuie să fie integrate și consolidate în următorul program, fiind obligatorii pentru toate statele membre, dar voluntare și complementare pentru agricultori. Acestea trebuie să fie concepute în conformitate cu analiza și evaluarea nevoilor, permițând sisteme publice, private sau public-private în legislația națională. Prin urmare, orice tip de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv sistemele de (re)asigurare și fondurile mutuale, ar trebui să fie permise și să fie suficient de flexibile pentru a se adapta la realitatea din teren. Acestea pot fi completate, de exemplu, de fonduri mutuale și/sau de un sistem de asigurare facultativă și/sau de instrumente de stabilizare a veniturilor. Contribuțiile financiare la primele pentru sistemele de asigurare (reasigurare) sau alte instrumente de gestionare a riscurilor ar trebui să includă, de asemenea, costurile administrative de înființare și costurile de punere în aplicare, iar rata maximă ar trebui să fie majorată la 85%. Fiecare fermier ar trebui să dispună de instrumente adecvate de gestionare a riscurilor.
• Politica de promovare este, de asemenea, un domeniu dăunător pentru sectorul nostru. Aceasta îi ajută pe producătorii din UE să își vândă produsele pe o piață globală din ce în ce mai competitivă, oferind în același timp locuri de muncă și creștere economică acasă. Luând în considerare ultimele provocări cu care ne-am confruntat și schimbarea climatului geopolitic, ar trebui să punem într-adevăr accentul pe promovare pentru a-i ajuta pe fermierii noștri să acceseze noi oportunități de piață și pentru a-i ajuta să-și consolideze afacerile existente.

4. Debirocratizarea/simplificarea PAC - o mai bună reglementare, adaptarea normelor pentru a le simplifica și a le face mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii agroalimentari.

• Nevoia debirocatizării este unul dintre elementele cheie și presupune adaptarea regulilor pentru a le simplifica, astfel fiind mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii din sectorul agroalimentar. Sunt necesare ghiduri de aplicare sau linii directoare mai clar elaborate de Comisie și punerea lor la dispoziția statelor membre în timp util, pentru evitarea greșelilor de implementare la nivelul acestora, reducerea numărului misiunilor de audit şi introducerea auditului unic, cumulată cu creșterea caracterului preventiv al acțiunii de audit. Sistemele de sancționare trebuie revizuite pentru a adopta o abordare graduală și trebuie introdus conceptul de prevenire – îndreptare - corectare la greșeli neintenționate, ca urmare a unor activități desfășurate cu buna-credință. PAC rămâne o politică foarte complexă, încă dificil de înțeles și de utilizat de către agricultori. Prin urmare, viitorul PAC ar trebui să depună eforturi pentru a oferi o politică comună, simplificată, mai puțin birocratică și mai ușor de utilizat care răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol.
• Birocrația excesivă poate inhiba capacitatea de inovare a membrilor. Din această cauză adoptarea la nivelul Uniunii a unor practici inovative, precum noile tehnici moderne de reproducere, ar putea dura ani sau ar putea fi chiar respinse din stadiul de idei.
• Birocrația pieței unice preia o parte din capacitatea statelor membre de a-și reglementa propriile exporturi și importuri. Aici este vorba și de tranzitul produselor din anumite state terțe pe teritoriul țărilor Uniunii. România este direct afectată de această măsură, astfel, din cauza faptului că asigurăm rutele de tranzit pentru Ucraina, ne expunem fermierii la mai multe riscuri precum cantități uriașe de cereale care nu pot fi vândute de fermierii români din cauza prețurilor neconcurențiale ale produselor din Ucraina sau spațiu de depozitare insuficient pentru acestea. Din cauza deciziei de a scuti producția din Ucraina de taxe vamale, nu avem o evidență a cantităților care se află în tranzit sau import. Deși suntem solidari cu criza umanitară din Ucraina, impactul negativ pe care aceasta îl are asupra sectorului agricol din România nu este de trecut cu vederea.
• Pentru ca o piață comună să aibă succes, trebuie să existe un nivel semnificativ de armonizare a politicilor microeconomice și normelor comune privind standardele de produs, puterea de monopol și alte practici anticoncurențiale care pot să afecteze industrii cheie. Astfel, pentru ca toate statele membre să fie aliniate cu aceste norme comune trebuie adoptate niște măsuri care pot afecta, în cazul nostru, sectorul agricol, fermierii și producția lor. În acest sens, armonizarea nu este o practică echitabilă, unele state fiind mai afectate decât altele de aceste decizii. Un exemplu concret este interzicerea tratamentului cu neonicotinoide care impactează într-o mai mare măsura anumite zone. În cazul României, ne confruntăm cu atacuri peste pragul economic de dăunare și nu există alte soluții pentru a ne menține producția la un nivel optim.

5. Reînnoirea generațiilor

• Plecând de la realitatea socială europeană caracterizată de îmbătrânirea populației, cu precădere a celei ocupate în agricultură, printre prioritățile PAC ar trebui să se regăsească sprijinirea implicării tinerilor în sectorul agricol, în scopul revitalizării spațiului rural. Mulți tineri sunt încă atrași de acest domeniu, dar se confruntă cu accesul limitat la terenuri, lipsa accesului la împrumuturi, riscurile climatice, riscurile legate de venituri și de piață, precum și cu birocrația.
• Este primordial accesul la finanțare pentru tinerii fermieri stimulând nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale. Avem nevoie de ajutoare rezistente/viabile, sprijin pentru investiții și măsuri de cooperare. În plus, ar trebui să fie puse la dispoziție măsuri pe termen lung care să însoțească dezvoltarea fermelor lor (a afacerii) pentru a le asigura viitorul în acest sector. Toate statele membre și regiunile ar trebui să fie obligate să le pună la dispoziție tinerilor agricultorilor facilități (drept de preemțiune) pentru a prelua teren în condiții de plată egale cu ceilalți fermieri.
• Trebuie să ne îndreptăm atenția spre conservarea terenurilor agricole împotriva urbanizării, prevenirea abandonării terenurilor, abordarea politicilor de pensionare, gestionarea riscurilor, cunoștințe și competențe, învățarea pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea opțiunilor de mobilitate în scop educațional și servicii de consiliere mai adaptate.
• Nivelul de sprijin al ajutorului vizat ar trebui să fie suficient de mare pentru a convinge noii intrați în sector să înceapă activitatea sau să preia o fermă. Mai mult decât atât, în cazul sprijinului pentru investiții în exploatațiile agricole ar trebui să fie prioritizați în continuare ori de câte ori beneficiarul, un tânăr fermier dorește să acceseze. Aceste măsuri ar trebui să fie, de asemenea, însoțite de alte instrumente adaptate nevoilor lor, cum ar fi servicii de consultanță, rețele și servicii de formare, instruire, perfecționare și îndrumare pentru a se asocia și colabora în echipă pentru as fi sustenabili și competitivi.

6. Condiții egale pentru toate produsele agroalimentare de pe piața internă

• Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună, existența agricultorilor și producției în fiecare țară, nu doar în zonele unde este cel mai eficient. De asemenea, trebuie să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund cel puțin acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.
• În acest context, ar trebui făcută o referire specială la alte politici (de exemplu, politica comercială, politica de promovare), care ar putea juca un rol indirect pozitiv în sprijinirea veniturilor agricultorilor prin facilitarea exporturilor de produse agroalimentare din UE către țări terțe. Un sistem de credit la export european ar putea contribui la atenuarea presiunii pe piețele UE și de a reduce riscurile de piață. Mai mult, PAC, alături de politica comercială a UE, ar trebui să le permită producătorilor europeni să concureze în condiții echitabile cu produsele importate pe piața UE. Prin urmare, UE ar trebui ca în această perioadă de negociere a Acordurilor de liber schimb cu țările terțe să impună obligativitatea respectării standardelor de calitate și de mediu practicate de fermierii europeni.

PAC trebuie să fie mai eficientă, mai ușor de înțeles, mai fezabilă și mai simplă pentru fermieri, ținând cont de particularitățile regional europene, naționale și regiunile fiecărui stat membru.

Adunarea generală a ASOCIAȚIEI PRODUCĂTORILOR DE PORUMB DIN ROMÂNIA a votat în unanimitate, la finele lunii trecute, schimbarea denumirii organizației în Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, în acord cu stadiul său curent de dezvoltare.

Directorul executiv, Alina Crețu, a prezentat raportul de activitate pe 2022, inclusiv raportul financiar-contabil, din care a reieșit că activitatea tuturor departamentelor s-a diversificat și a devenit tot mai complexă. În cercetarea aplicată, pe lângă rețeaua proprie RITAC, unde testează șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România: porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg, APPR este, la momentul actual, parteneră în trei proiecte europene cu finanțare din Horizon 2020, dar și în numeroase alte inițiative privind agricultura regenerativă și alte practici sustenabile. În demersul de promovare a intereselor membrilor prin dialog civil, APPR conlucrează regulat și intens cu autoritățile de la București și Bruxelles, inclusiv în grupurile de lucru pentru PNS, în echipele specializate ale COPA-COGECA, ale Confederației Europene a Porumbului, colaborează cu parteneri din industrie. Comunicarea internă (cu membrii APPR) și externă (cu partenerii din industrie și cu publicul larg) a devenit o dimensiune majoră în viața organizației și este facilitată de platforma FarmForum și de organizarea a numeroase conferințe, podcasturi, ateliere tematice, evenimente în câmp (Ziua Porumbului, Ziua Grâului, Ziua Culturilor Fixatoare de Azot) sau a Târgului FarmConect.

600 de invitați

Adunarea generală a prefațat cea de a opta ediție a congresului anual al APPR, care a avut numneroși oaspeți și a dezbătut teme de interes major pentru fermieri, industrie, dar chiar și pentru publicul larg, confruntat cu spectrul tensiunilor geopolitice de pe Continent. La evenimentul desfășurat în București au participat aproape 600 de invitați, fermieri și reprezentanți relevanți din agribusiness.

În deschiderea evenimentului, vice-președintele Forumului APPR, Theodor Ichim, a declarat: „Deși presați de diferite provocări și emoții, am reușit să fim lângă factorii decidenți, să lucram împreună la Planul Național Strategic, care și datorită eforturilor APPR este unul suportabil pentru fermieri. Cu puțină deschidere, vom putea să ne adaptăm și să atragem fondurile europene. Felicit Consiliul Director pentru implicare și sublinez că este foarte important ca echipa executivă a asociației noastre să aibă parte, în continuare, de susținere.“

Alina Crețu, directorul executiv al Forumului APPR, a arătat că, deși anul precedent a fost plin de provocări, „suntem adepții căii dialogului și am reușit să menținem un flux continuu și intens de discuții pe variantele finale ale Planului Național Strategic al României, iar în privința situației generate de secetă am găsit soluții împreună cu partenerii de dialog din instituțiile relevante. Asociația noastră are un nou nume, Forumul APPR, însă am rămas tot noi, cu o pălărie nouă, mai amplă, sub care am reușit să reunim profesioniști și din domeniul procesării și împreună cu care încearcăm să contribuim la echilibrarea balanței comerciale a țării noastre.“

Cristina Cionga, directorul adjunct al Forumului APPR, a subliniat importanța susținerii prezenței fermierilor români la Copa-Cogeca: „Rolul meu este de a ajuta să traducem așa-numita bruxelleză pe înțelesul tuturor și de a contribui la deslușirea misterelor noii Politici Agricole Comune, o doamnă care, trecând de șase decenii, a devenit tot mai imprevizibilă și mai plină de toane. Mulțumim MADR și partenerilor din Alianța pentru Agricultură și Cooperare pentru colaborare, vă asigurăm că participăm la toate grupurile de lucru și contribuim permanent la dezbateri și la documentele de poziție pe care le emite Copa-Cogeca.“

Daea: „Porumbul s-a metamorfozat“

Prezent la eveniment, Ministrul Petre Daea a oferit asigurări că este deschis pentru colaborarea cu mediul asociativ: „Iată că și porumbul s-a metamorfozat. Felicitări pentru activitate și pentru sprijinul pe care îl acordați, vă dorim mult succes și sub această nouă denumire formidabilă. Salut activitatea Copa-Cogeca și profit de ocazie pentru a saluta prezența secretarului său general, Pekka Pesonen. Îi mulțumesc și lui Mihail Dumitru pentru ajutorul dat în conturarea noii PAC și păstrarea specificului agriculturii românești.“

La rândul său, secretarul general al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, a declarant: „Piața unică a întâmpinat dereglări de funcționare în condițiile conflictului din Ucraina și nu este normal ca România să plătească un preț mai mare decât alte state membre. Vă mulțumesc pentru alimentele pe care le produceți și că sunteți furnizori de securitate alimentară pentru toți cetățenii europeni și nu numai.“

În cadrul plenarei a fost prezent și Mihail Dumitru, director general adjunct al DG Agri, care a mulțumit tuturor pentru implicarea în conturarea Planului Național Strategic și a adus clarificări asupra poziției Bruxelles-ului în finalizarea PNS-urilor: „Sunt aici să vă mulțumesc tuturor celor care ați contribuit la acest proces complex de a avea gata Planul Național Strategic al României. La Bruxelles aveam 28 de PNS-uri gata, iar în contextual izbucnirii conflictului s-a pus întrebarea legitimă dacă acest PNS, alcătuit înainte, mai era valid. Am chemat la discuții statele pentru a aduce îmbunătățiri conforme cu noile provocări și am acordat mult mai multă libertate de a distribui anvelopele financiare între cei doi piloni.“ Directorul general adjunct al DG Agri a subliniat că dezvoltarea rurală rămâne, în continuare, o componentă importantă și că reînnoirea generațiilor de fermieri a fost încurajată prin alocarea de fonduri pentru tinerii fermieri. De asemenea, a reiterat importanța PNS în procesul de tranziție către energia verde și noua eră digitală.

Evenimentul a găzduit, ca de fiecare dată, și decernarea premiilor „Porumbul de Aur“ pentru anul 2022.

La categoria „Neirigat“, trofeul a fost câștigat de fermierul Valentin Mărginean din județul Mureș, iar la categoria „Irigat“ premiul a fost adjudecat de Nutre Group din Ialomița, reprezentat pe scenă de agronomul Ionuț Grîu.

Bogdan PANȚURU

Ultima ședința de consiliu director din 2022 a Asociației APPR – Mândru că sunt fermier a avut loc loc marți, 19 decembrie 2022, la București.

Întâlnirea a avut pe agendă pregătirea adunării generale a membrilor APPR și a congresului internațional anual   “De la fermieri  pentru fermieri”, programate pentru data de 23 februarie 2023, precum și retrospectiva activității anului care se încheie și stabilirea priorităților perioadei următoare.

Deosebit de intens, 2022 a însemnat numeroase proiecte noi, precum ambițiosul FarmConect Romania – Târgul Agriculturii Românești de la Slobozia, dar și continuarea și consolidarea deja tradiționalelor evenimente în câmp Ziua Grâului și a Rapiței Caracal, Ziua Grâului Bărăgan, Ziua Porumbului din localitatea Orezu, Ialomița. La acestea s-a adăugat Ziua Culturilor Fixatoare de Azot, organizată la Chirnogi, Călărași, pe fondul preocupărilor APPR de a contribui la relansarea acestor plante esențiale în agricultura durabilă și în strategia UE privind aprovizionarea cu proteine.

Odată cu apropierea implementării noii PAC, testarea și promovarea practicilor sustenabile au făcut din ce în ce mai mult obiectul unor studii efectuate în cadrul departamentului tehnic al APPR, fie că vorbim de digitalizare (prin proiectul european DEMETER) sau de agricultură regenerativă : culturi verzi, lucrări minime ale solului (prin programele locale de cercetare agricola sau al unor parteneriate cu companii private). Tot 2022 a adus cel de-al zecelea rând de rezultate comparative pentru soiurile și hibrizii testați în rețeaua RITAC, precum și concluziile încă unui sezon de cercetări, în colaborare cu specialiști de la Institutul Fundulea, asupra alternativelor de combatere a dăunătorilor de sol endemici pentru sudul României.

Toate aceste rezultate au constituit argumente furnizate de APPR în dialogul cu autoritățile, într-o perioadă esențială pentru definitivarea Planului Național Strategic (PNS). Asociația a participat permanent la consultările organizate de MADR, la dezbaterile privind proiecte legislative aflate pe masa Parlamentului României, la grupurile de lucru din cadrul Copa-Cogeca, CEPM sau platformei europene Agricultură și Progres, la structurile de dialog civil de la Comisia Europeană, la întâlniri cu eurodeputați români și din alte state membre, pledând cauza fermierilor români ale căror afaceri au fost pradă, din nou, secetei devastatoare și au întâmpinat dificultăți logistice și perturbări ale piețelor ca urmare a războiului din Ucraina. APPR a argumentat peremptoriu că, într-un an în care stocurile agricole la nivel mondial au continuat să scadă, este vital să continuăm să producem și să ne protejăm culturile agricole de care populația are atâta nevoie. Tot astfel, în lipsa unui instrument de gestionare sustenabilă a riscurilor climatice la care este supusă România, APPR s-a adresat autorităților în mod repetat și a contribuit la identificarea soluțiilor pentru acordarea de despăgubiri pentru pagubele produse de secetă.

Toate aceste demersuri s-au reflectat și în efortul de comunicare asumat în mod constant de APPR, fie prin intermediul platformelor sale digitale, fie prin numeroase întâlniri regionale, precum caravana de informare asupra PNS,

conferințele tehnice, întâlniri cu studenții și elevii din învățământul cu profil agricol, conferințe internaționale în colaborare cu Ambasada SUA, cu alte structuri profesionale asociative și cu alți parteneri instituționali. A doua ediție a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, cu sprijinul partenerului principal, compania Corteva, a fost cel mai așteptat proiect de responsabilitate socială organizat de APPR în 2022.

“După zece ani de existență, facem bilanțul și constatăm că am evoluat imens și suntem într-o cu totul altă etapă de dezvoltare”, a arătat Nicolae Sitaru, președinte și fondator al APPR. „Este momentul să ne găsim un nume care să reflecte cu adevărat ceea ce facem și cu ceea ce a devenit APPR: o organizație puternică, articulată, prezentă în toată România, o voce reprezentativă pentru întreg sectorul vegetal, dar si pentru domenii conexe. S-a propus astăzi, în ședința de consiliu director lărgit, schimbarea numelui asociației noastre în Forumul APPR, adică Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România. Vom vedea în februarie dacă Adunarea Generală a membrilor va rezona cu această propunere.”

„Sunt extrem de bucuroasă că efortul și entuziasmul echipei noastre și susținerea puternică a membrilor APPR, a organizațiilor noastre regionale, a partenerilor, ne-au propulsat atât de departe”, a spus Alina Crețu, director executiv.  „Sunt mândră să fac cunoscut că, de la 1 ianuarie 2023, echipa executivă pe care am bucuria să o conduc va  fi structurată pe patru departamente: tehnic (coordonat de Cristina Radu), marketing&comunicare (coordonat de Veronica Radu) și administrativ (coordonat de Anca Hurjui); împreună cu directorul adjunct al APPR, Cristina Cionga, vom coordona și directoratul de politici, structură special dedicată dialogului cu autoritățile și armonizării legislative. Pentru a fi mai aproape de forurile unde se iau deciziile majore pentru agricultura statelor membre, APPR va avea o prezență permanentă la Bruxelles. Așteptăm noul an cu speranța că lucrurile vor intra pe un făgaș normal în lume, că ne vom întoarce la vremuri mai bune, mai liniștite, mai prospere”, a concluzionat Alina Crețu.

Pentru informații suplimentare:

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.