Comisia Europeană va restricţiona temporar folosirea a trei dintre cele mai populare pesticide din cauza temerilor legate de pericolul pe care îl reprezintă acestea pentru viaţa albinelor, a indicat luni o sursă a Comisiei citată de Reuters. Decizia survine după ce UE a supus din nou la vot interdicţia, în urma unui prim vot neconcludent desfăşurat în martie.

Nici în urma votului de luni nu s-a ajuns la o poziţie unitară, însă '15 state membre au votat în favoarea propunerii, aşa încât CE va trece la adoptarea ei', a precizat sursa.

Reprezentanţa franceză pe lângă Uniunea Europeană /UE/ a anunţat la rândul ei pe twitter că votul s-a soldat cu o 'majoritate de 15 state membre /din cele 27/, inclusiv Franţa, în susţinerea Comisiei care doreşte să interzică cele trei insecticide' neonicotinoide, a transmis AFP.

Germania, care la primul vot, cel din 15 martie, s-a abţinut, a trecut în tabăra partizanilor interdicţiei, în pofida presiunilor din partea grupului Bayer, care comercializează, alături de compania elveţiană Syngenta, pesticidele incriminate. În schimb Italia, care iniţial votase pentru interdicţie, a trecut în tabăra opozanţilor ei, pentru că nu a obţinut posibilitatea de a trata culturile înainte de înflorire, au indicat surse din rândul participanţilor la vot.

Berlinul şi Roma dispuneau de câte 29 de voturi fiecare. Pentru adoptarea ori respingerea propunerii CE era nevoie de o majoritate calificată de 255 de voturi. Pe lângă Italia, şapte state, între care Marea Britanie şi Ungaria, au votat împotriva interdicţiei, iar patru s-au abţinut.

Sursa AGERPRES 

România a primit un semnal de atenţionare din partea Comisiei Europene pentru a-şi pune la punct un sistem de ecarisare integrat şi cât mai eficient, a declarat duminică, pentru AGERPRES, preşedintele interimar al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu.

"Comisia Europeană a transmis o scrisoare EU Pilot în luna noiembrie 2012 în care încearcă să lămurească situaţia sistemului de colectare şi eliminare al subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, provenite din gospodăriile populaţiei. Această scrisoare este primul pas al procedurii de infringement, iar în perioada următoare va trebui să luăm o decizie împreună cu toate instituţiile implicate să vedem ce facem cu acest sistem astfel încât să nu ajungem la infringement. Noi am oferit un răspuns prin care am informat Comisia care sunt atribuţiile ANSVSA în această activitate, care momentan se află în subordinea Ministerului Agriculturii prin Agenţia Domeniilor Statului, şi am transmis un plan de acţiuni", a spus Mănăstireanu.

Comisia Europeană a cerut României să respecte legislaţia europeană şi legile naţionale privind colectarea şi eliminarea acestor subproduse, iar concluzia misiunii din luna noiembrie 2012 a fost că sistemul de ecarisare nu a mai evoluat din 2010, anul când au fost eliminate subvenţiile de la stat pentru transportul şi distrugerea cadavrelor de animale.
În opinia şefului ANSVSA, sistemul de ecarisare ar trebui gândit ca un parteneriat public privat între instituţiile publice implicate, autorităţi locale şi mediul privat, dar care să fie în coordonarea Autorităţii Veterinare deoarece este o activitate care aparţine sistemului veterinar în cea mai mare parte.
"Trebuie gândit un sistem de ecarisare integrat şi cât mai eficient. Noi nu ţinem neapărat să luăm ecarisajul la ANSVSA, dar este o activitate care în proporţie de 50% ne aparţine nouă ca şi veterinari. S-ar putea dezvolta un sistem, dar implică alocări bugetare destul de importante, de nivelul a milioane de euro, pentru că, spre exemplu, numai un incinerator pentru animale de talie mare costa între 150.000 şi 200.000 de euro, iar o unitate de procesare cadavre de animale ajunge la aproximativ 4 - 5 milioane euro în funcţie de capacitate. Aici nu trebuie neglijat aportul celorlalte ministere, respectiv Ministerul Agriculturii, cel al Mediului şi al Dezvoltării pe de o parte, iar pe de altă parte autorităţi locale şi primării. Noi suntem autoritatea competentă care prin legislaţia europeană şi cea naţională, asigurăm doar partea tehnică a acestei activităţi, adică autorizăm unităţile implicate în lanţul de colectare şi eliminare al subproduselor şi facem auditul şi controlul acestor unităţi dacă respectă din punct de vedere sanitar veterinar toate condiţiile stabilite. De asemenea, noi facem eforturi suplimentare pentru a colecta o parte din cadavrele de porcine, ovine şi caprine şi anume acelea de la care trebuie prelevate probe pentru efectuarea testelor de laborator obligatorii pentru supravegherea anumitor boli, animale care provin din gospodăriile populaţiei. Ulterior le distrugem prin intermediul unităţilor de incinerare de mică capacitate pe care le avem în laboratoarele noastre sau prin intermediul altor unităţi de incinerare cu care Direcţiile judeţene au încheiate contracte de prestări servicii. Pentru cadavrele mai mari, de cabaline sau de taurine, intervin autorităţile locale", a explicat şeful Autorităţii.

Încă de anul trecut, specialiştii ANSVA lucrează la un proiect de lege privind activitatea de ecarisare, nu numai pentru gospodăriile populaţiei ci şi pentru ecarisarea întregului teritoriu al României. 

"Încercăm să găsim varianta legislativă care să înglobeze toate autorităţile şi lucrăm la acest proiect de act normativ. Vrem să facem o lege pe activitatea de ecarisare, dar trebuie să o gândim ca un proces foarte amplu pentru că nu se referă numai la cadavrele din gospodăriile populaţiei, ci la ecarisarea întregului teritoriu al României pentru a evita răspândirea sau perpetuarea unor boli care au impact, în primul rând, asupra sănătăţii animalelor dar şi asupra sănătăţii omului. În anul 2010, statul a eliminat subvenţia pentru transportul şi neutralizarea subproduselor de animale care nu sunt destinate consumului uman şi de la acea dată totul pică în sarcina autorităţilor locale. Ele trebuie să suporte aceste cheltuieli cu cadavrele de animale pe care le colectează de la populaţie şi de pe marginea drumului", a subliniat Vladimir Mănăstireanu.

În perioada următoare va avea loc o primă discuţie pe marginea acestui proiect de act normativ cu toţi reprezentanţii ministerelor implicate pentru a evalua costurile şi modul de funcţionare a unui astfel de sistem.

"Am avut o discuţie de principiu încă de anul trecut, dar în perioada următoare vom avea discuţii cu reprezentanţii tuturor ministerelor, dar în primul rând cu ministrul Daniel Constantin, privind colaborarea cu MADR pentru această activitate, dar şi cu autorităţile locale ca să vedem dacă pot să-şi prevadă în buget sume pentru ecarisaj. Cheltuielile necesare pentru punerea la punct a sistemului nu sunt legate numai de unităţile de eliminare a cadavrelor (procesare şi incinerare) ci şi de acele depozite de pe lângă autorităţile locale şi de tot ceea ce înseamnă infrastructura aferentă depozitului, respectiv maşini de transport, utilaje de manipulare. Dacă facem depozitele pe lângă fiecare autoritate locală, trebuie gândite câte depozite vor exista în funcţie de mărimea judeţului. Se poate stabili un depozit pe o anumită rază de kilometri calculată astfel încât transportul cadavrelor să fie cat mai ieftin", a mai adăugat şeful ANSVSA. 

Acesta nu exclude eliminarea societăţii Protan din acest sistem, chiar dacă în ultimii ani au fost multe opinii, potrivit cărora statul ar pierde din contractul încheiat cu operatorul privat.

"Nu cunosc detalii pe contractul încheiat de ADS cu Protan, respectiv dacă respectă legislaţia, dar acesta poate fi continuat dacă se regândeşte sistemul şi operatorul ne poate ajute la ecarisarea teritoriului. Nu vrem să eliminăm pe nimeni pentru că vom căuta variantele cu impact bugetar redus. Dacă Protan are în anumite zone unităţi de neutralizare, le putem utiliza ca şi centre regionale. Este importantă însă distanţa de la depozite şi până la centrul regional de distrugere, care ar trebui să fie cât mai mică, ca să coste cat mai puţin, iar transportul să se facă în vehicule specializate", a afirmat Mănăstireanu.

În sistemele de ecarisare ale altor state din Uniunea Europeană, contribuţia publică este între 25 şi 100% pentru transport şi eliminare, însă în România mai exista doar un ajutor minim de 230 de lei pe tonă la transportul cadavrelor de animale şi doar a acelora care provin din exploataţiile comerciale de animale, nu şi din gospodăriile populaţiei, ceea ce înseamnă 0,05 euro pe kilogram. În alte state membre sprijinul este de 150 de euro, dar poate ajunge şi la 220 euro pe tonă pentru transport şi pentru eliminare, sprijinul fiind existent în mod semnificativ in majoritatea Statelor Membre ale UE. Trebuie să vedem raţionamentul pentru care s-a eliminat această subvenţie în 2010, chiar dacă a fost considerat ajutor de stat. Dacă ne uităm şi la legislaţia din alte ţări poate găsim o variantă astfel încât şi pentru transportul si eliminarea cadavrelor de animale din gospodăriile populaţiei să se beneficieze de o anumită subvenţie notificată evident la Bruxelles", a mai adăugat preşedintele interimar al ANSVSA.
România are la ora actuală 1,152 milioane de gospodării, iar anual în sistemul de ecarisaj sunt distruse în total circa 25.000 de tone de cadavre de animale, din care aproape 230 de tone prin sistemul veterinar. La nivel naţional exista în sistemul de ecarisare circa 300 de unităţi implicate în lanţul de transport, prelucrare, distrugere, utilizare, depozitare a subproduselor de origine animală şi a produselor derivate din acestea.

Sursa AGERPRES

Pentru că au fost cheltuiţi incorect, pe PAC, Comisia Europeană a cerut, marţi, României returnarea unei sume de 17,7 milioane de euro fonduri europene cheltuite incorect pe instrumentul Politica Agricolă Comună (PAC), solicitări similare fiind trimise altor 21 de state membre.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, pentru România organismul de la Bruxelles a cerut recuperarea a 12,5 milioane de euro pentru deficienţe ale controalelor privind eligibilitatea şi cheltuielile beneficiarilor, dar şi deficienţe în aplicarea de sancţiuni în cadrul măsurii 'modernizarea exploataţiilor agricole' din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

De asemenea, Comisia Europeană a calculat corecţii financiare pentru controale incomplete privind parcelele şi registrele, în valoare de 5,2 milioane de euro, care ar urma să aibă însă un impact financiar net de 2,96 milioane de euro, circa 2,2 milioane de euro fiind deja recuperate din corecţii anterioare.

CE a solicitat marţi unui număr de 22 de state membre returnarea sumei totale de 414 milioane de euro, cheltuiţi necorespunzător prin Politica Agricolă Comună.
Celelalte 21 de state membre cărora li s-au solicitat restituiri de fonduri sunt Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Cipru, Lituania, Ungaria, Malta, Olanda, Polonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie.

Cele mai mari returnări, în valoare de 129,4 milioane de euro, revin Marii Britanii, urmată de Italia cu 66 milioane de euro, Spania cu 40,6 milioane de euro, Polonia cu 34,4 milioane de euro, Spania cu 16 milioane de euro.

Statele membre sunt responsabile cu efectuarea plăţilor şi cu verificarea cheltuielilor efectuate în cadrul politicii agricole comune (PAC), iar CE are obligaţia de a se asigura că acestea au utilizat fondurile în mod corect. Banii revin la bugetul UE deoarece nu au fost respectate reglementările UE sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare.

Întrucât unele dintre sume au fost deja recuperate de la statele membre, în prezent ar mai urma să fie returnate aproximativ 393 milioane de euro, mai precizează comunicatul Comisiei.

Sursa: Monitorul de Galati

Trebuie impuse unele limite asupra biocombustibililor fabricaţi din cereale, au afirmat vineri Franţa şi Marea Britanie, punând totodată sub semnul întrebării detaliile unei propuneri a Comisiei Europene pentru un prag de 5 procente, scrie Reuters.

Îngrijorări legate de faptul că biocombustibilii ar putea produce mai multe probleme decât soluţii au condus la o schimbare majoră de politică în septembrie, când executivul UE a anunţat planuri pentru reducerea biomotorinei şi bioetanolului pe bază de cereale la 5 la sută din totalul consumului de combustibil pentru transport.

Comisarul pentru energie Guenther Oettinger a spus vineri că propunerea CE de 5 procente a luat în calcul investiţiile efectuate deja, dar că nu este o limită definitivă. El a explicat, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor energiei din cele 27 de state membre, că un nivel puţin mai ridicat de 6 sau 7 procente, precum şi o separare a biomotorinei şi bioetanolului, 'ar putea fi mai adecvată pentru piaţa actuală'. 'Suntem dispuşi să fim flexibili', a notat el.

Motivul pentru care anumiţi biocombustibili de primă generaţie sunt consideraţi problematici este că ei măresc cererea generală pentru cereale şi afectează producerea de hrană în anumite zone, suscitând despăduriri şi drenarea unor terenuri. Acest proces este cunoscut sub denumirea de Schimbarea Destinaţiei Terenului /ILUC/. În anumite cazuri, combustibili de primă generaţie pot fi mai dăunători mediului decât combustibilii fosili.

'Mie mi se pare o irosire teribilă de bani şi de mâncare să promovezi biocombustibili care sunt mai scumpi decât combustibilul fosil, nu creează o reducere semnificativă a gazelor cu efect de seră şi, în unele cazuri, par să producă mai multe emisii decât combustibilii fosili', a declarat ministrul danez pentru mediu, energie şi clădiri, Martin Lidegaard. El a făcut apel la schimbări în planul Comisiei, inclusiv la controale mai dure asupra biocombustibililor cu cele mai importante efecte ILUC.

Sursa AGERPRES

Comisia Europeană (CE) a lansat luni o consultare publică privind două programe referitoare la asigurarea de produsele lactate şi de legume copiilor în şcoli, informează un comunicat dat publicităţii la Bruxelles.

Consultarea are drept scop analiza impactului celor două programe şi modalităţile în care acestea ar evolua, în ceea ce priveşte alegerea produselor oferite copiilor şi respectiv susţinerea procesului educaţional.

În anul şcolar 2010-2011, 25 de milioane de copii din Uniunea Europeană (UE) au beneficiat de cele două programe, fiind distribuite 43.000 de tone de fructe şi legume şi 300.000 de tone de lapte şi produse lactate. În prezent, 24 de state membre UE participă la programul de distribuţie a fructelor în şcoli, cu excepţia Finlandei, Suediei şi a Marii Britanii şi toate ţările UE, cu excepţia Greciei, sunt angrenate în programul privind asigurarea laptelui.

'Rezultatele ambelor programe sunt pozitive, atât în ceea ce priveşte efectele asupra sănătăţii, cât şi a educării copiilor privind producţia de fructe sezonieră. De aceea încercăm să identificăm opţiunile care să ne permită să ameliorăm şi în continuare eficienţa celor două programe', a declarat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş.

Consultarea publică declanşată luni va dura până la 22 aprilie 2013, informează executivul comunitar.

Sursa AGERPRES

Corespondentul Agerpres, Florin Ştefan, transmite: România are în faţă o perioadă de redresare economică modestă în următorii doi ani, creşterea urmând să-şi revină în 2013 şi să se accelereze în 2014, în timp ce deficitul bugetar va scădea până la 2% din PIB în 2014, iar datoria publică se va stabiliza în 2014, indică previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene (CE) date publicităţii miercuri la Bruxelles.

Creşterea PIB pentru 2012 ar urma să fie de circa 0,8%, având ca principal motor cererea internă. Condiţiile dificile de iarnă au dus la o scădere a activităţii economice în primul trimestru (0,1%), dar creşterea şi-a revenit în al doilea trimestru (0,5%), datorită investiţiilor robuste şi consumului privat. Totuşi, seceta severă din vară, menţionează previziunile publicate de CE, scăderea încrederii consumatorilor şi dificultăţile întâmpinate în absorbţia fondurilor comunitare indică o perspectivă nu foarte optimistă. Activitatea economică redusă ar urma să ducă la scăderea cererii de importuri, menţinând în mare stabil actualul deficit de cont curent.

Principalele riscuri caracteristice României pentru 2012 sunt continuarea incertitudinilor politice interne care ar putea duce la creşterea cheltuielilor de finanţare şi ar putea diminua investiţiilor şi respectiv impactul mai mare decât cel aşteptat al secetei asupra agriculturii.

În 2013, conform previziunilor Comisiei, creşterea PIB-ului ar trebui să revină la o creştere de 2,2%. Deşi investiţiile sunt principala componentă a creşterii, acestea ar urma să scadă în comparaţie cu 2012, din cauza activităţii scăzute la nivelul UE şi a incertitudinilor interne. Activitatea de creditare ar urma să se amelioreze modest, iar creşterea consumului privat ar urma să se reia. De asemenea, în 2013, spre deosebire de perioada 2010-2012, consumul public ar urma să asigure o contribuţie marginală la creştere, prin creşterea salariilor din sectorul public.

Deficitul de cont curent ar urma să se adâncească sensibil, până la 4,2% din PIB, în concordanţă cu modesta refacere a cererii interne prognozată. Pentru 2014, creşterea ar urma să accelereze la 2,7%, în condiţiile în care reformele iniţiate pe piaţa muncii şi pieţele de produse vor începe să-şi facă simţitele efectele.

Inflaţia anuală este în prezent prognozată la o medie de 4,9% pentru 2013 şi 3,3% pentru 2014, mai previzionează Comisia Europeană în cazul României.

Deficitul bugetar este prognozat să scadă la 2,8% din PIB în 2012, de la 5,5% în 2011, datorită continuării consolidării fiscale, datorită unei îngheţări a pensiilor, a reducerii unor beneficii sociale şi a creşterii accizelor. Deficitul ar urma să scadă la 2,4% din PIB în 2013, prognoză care ţine cont şi de impactul creşterii salariilor în sectorul public. În 2014, deficitul ar urma să se reducă până la 2% din PIB. Deficitul structural ar urma să se amelioreze de la -2% din PIB în 2012 la -1% în 2014. De asemenea, după ce va creşte la 34,8% din PIB în 2013 de la 34,6% în 2012, datoria publică a României ar urma să înceapă să se stabilizeze în 2014, după mai mulţi ani de creştere rapidă în timpul crizei.

Principalele riscuri pentru buget în perioada previzionată sunt posibilele corecţii financiare legate de absorbţia fondurilor UE sau finanţarea de la bugetul naţional a unor proiecte de prioritate, acumulările de arierate la nivel local şi lipsa de progrese în restructurarea companiilor deţinute de stat, care ar putea duce la noi presiunii asupra bugetului în următorii ani, mai estimează CE.

Sursa AGERPRES

Organizarea asociaţiilor de producători agricoli se va bucura de sprijinul total al Comisiei Europene, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Jerzy Bogdan Plewa, director general adjunct în Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

'Este nevoie de diversificarea sectorului agricol cu noi servicii. Prin urmare, as putea să insist mai mult, dar trebuie să subliniez că parteneriatele pentru inovare sunt deja în curs de implementare şi vor fi folosite din plin în următoarea perioadă de programare. Diversificarea economiei locale poate fi considerată una dintre priorităţi pentru aceste fonduri europene', a afirmat Plewa.

'28% din populaţia activă lucrează în domeniul agricol, în România. Acest sector se confruntă cu o productivitate foarte scăzută, adică 38% la nivelul Uniunii Europene, deşi există un potenţial uriaş în acest domeniu. Trebuie să intervenim în domenii-cheie pentru a găsi oportunităţi. În cadrul politicilor agricole comune, lucrăm la oferirea de noi oportunităţi tinerilor fermieri. Utilizarea ineficientă a resurselor este o problemă în România, în mai multe domenii, nu numai în agricultură', a precizat oficialul european.

De asemenea, reprezentantul CE a punctat că, la nivelul infrastructurii de mediu, România are de suferit în special la capitolul gospodărirea apelor, tratarea apelor sau alimentarea cu apă. România dispune de o biodiversitate de foarte mare valoare, dar fragilă, cu 18% din suprafaţa totală în situri Natura 2000. Provocarea majoră se referă la modul în care se poate evita pierderea acestei biodiversităţi din cauza declinului faunei, a degradării terenurilor. România este extrem de vulnerabilă în faţa dezastrelor naturale induse de schimbările climatice, a subliniat Jerzy Bogdan Plewa.

Sursa AGERPRES

Analiza Mediafax: Rata de absorbţie reală a fondurilor structurale şi de coeziune a fost, în luna septembrie, de doar 0,01%, Comisia Europeană rambursând direct României puţin peste un milion de euro, în condiţiile în care sunt blocate plăţile pe principalele cinci programe operaţionale. Potrivit statisticii publicate de Ministerul Afacerilor Europene (MAEur), la 30 septembrie rata de absorbţie reală pentru fondurile structurale şi de coeziune disponibile prin cele şapte programe operaţionale a crescut la 9,70% faţă de 9,69% la 30 august, în această lună nivelul plăţilor directe de la Comisia Europeană crescând doar cu 1,19 milioane de euro.

Plăţile pe care le face Comisia Europeană sunt întrerupte de la începutul lunii iulie pentru patru dintre cele programe operaţionale - transport, mediu, regional şi creşterea competitivităţii, în timp ce POSDRU a intrat în procedură de presuspendare de la începutul lunii august.

In prezent, sunt aşteptate pentru luna octombrie deciziile Comisiei privind efectuarea de corecţii financiare pentru cele patru programe şi respectiv suspendarea sau reluarea plăţilor pe unele dintre axele celor patru programe, iar pentru POSDRU reluarea plăţilor ar putea fi decisă de Comisia Europeană abia în decembrie.

Tehnocratul Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, anunţa în ianuarie că România trebuie să obţină în 2012 cel puţin şase miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde pe politica de coeziune, iar 2,5 miliarde de euro din fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală. La acel moment, Bucureştiul tocmai obţinuse reluarea condiţionată de către Bruxelles a rambursărilor, după ce acestea fuseseră întrerupte în vara lui 2011 pentru a se remedia problemele descoperite la derularea în anii anteriori a programelor operaţionale.

După ce rata absorbţiei a crescut cu circa 1% pe lună în perioada primăverii, în cele trei luni de vară a încetinit vizibil, fiind la sfârşitul lui august la 9,69%, cu circa 850 de milioane de euro, bani reali intraţi în România de la începutul anului. Efortul de atragere a fondurilor UE a fost afectat de întreruperea de către Comisia Europeană a plăţilor pe cele cinci programe operaţionale cu cele mai mari alocări de fonduri, de ordinul a miliarde de euro.

Întârzieri şi probleme de sistem, reparate doar parţial din mers

La sfârşitul lui 2011, după cinci ani de la aderare, rata reală de absorbţie era de 5,5% şi puţin peste un miliard de euro plăţi directe pe instrumentele de coeziune, dintr-un total disponibil de 19 miliarde de euro pentru cele şapte programe operaţionale: transport (5,7 miliarde euro), mediu (5,6 mld), regional (4,3 mld), resurse umane (3,5 miliarde), creşterea competitivităţii (2,55 mld), dezvoltarea capacităţii administrative (208 milioane euro) şi asistenţă tehnică (170 milioane).

In ciuda semnării până la sfârşitul 2011 a 7.740 de contracte, în valoare de peste 11 miliarde euro, problemele se acumulaseră la implementarea proiectelor, afectată de birocraţie şi capacitate administrativă slabă, pe fondul şi al tăierii salariilor funcţionarilor şi blocării angajărilor. Derularea proiectelor cu achiziţii publice ridicase, de asemenea, suspiciuni evidente, pe proiecte din mai multe judeţe ale ţării Pentru rezolvarea problemelor semnalate a fost înfiinţat în septembrie 2011 Ministerul Afacerilor Europene. Sarcina acestuia era să remedieze, din afară însă, deficienţele care au băltit din 2007 la nivelul ministerelor şi autorităţilor de management ale programelor, precum şi să aducă noi soluţii de facilitare şi scurtare a drumului efectiv al banilor din trezoreria Bruxelles-ului către beneficiarii români. Principalele soluţii propuse pentru a aduce banii, mai repede şi mai mulţi, au fost prioritizarea a 150 de proiecte mari, generatoare de creştere economică palpabilă, reducerea la maxim 45 de zile a procesării în România a facturilor, înainte de trimiterea la Bruxelles, angajarea de personal contractual suplimentar.

Ministrul Afacerilor Europene promitea şi că vor fi lăsate în urmă problemele ultimilor cinci ani. "N-a existat coordonare inclusiv politică încă de la început, n-a existat o coerenţă a tuturor proceselor atât instituţionale, cele referitoare la capacitatea administrativă, cele legislative şi în momentul de faţă nu facem altceva decât să reparăm, să reparăm, să reparăm ceea ce se poate repara", a comentat Orban.

Cei 35 de miliarde de euro alocaţi României pentru exerciţiul 2007-2013 au ca termen limită pentru utilizare anul 2015, iar Bucureştiul promitea să se angajeze în acest an într-o cursă contra cronometru în utilizarea banilor UE. ""Imaginaţi-vă că 3,5 miliarde înseamnă să absorbi într-un an de 3,5 ori mai mult decât în primii cinci ani", spunea Orban. El arăta, pe 10 februarie, că România are "din fericire" varianta accesării fondurilor europene, pe fondul involuţiei investiţiilor străine în România. "Acum câţiva ani, probabil în 2008, aveam în jur de 16 miliarde de euro, anul trecut am avut investiţii directe de aproximativ două miliarde de euro. România are foarte puţine instrumente sau motoare de creştere economică în cursul acestui an şi în anii care vor veni. Din fericire, pentru un stat precum România există pe hârtie alocate fonduri comunitare. Principalul motor de dezvoltare este cel al creşterii semnificative a ratei de absorbţie a fondurilor", afirma ministrul Orban. El privea la exemplul Poloniei, care în 2007-2011 a reuşit să atragă plăţi efective de 18 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi să îşi asigure constant creşterea economică, pe fondul recesiunii din restul UE.

Riscul de pierdere a miliarde de euro prin dezangajare

Obiectivul ambiţios pentru 2012 era justificat şi de faptul că, nefolosite la timp, sume de ordinul miliardelor de euro din banii rezervaţi pentru România pot fi pierdute prin dezangajare la sfârşitul acestui an şi mai ales la final de 2013. "Riscurile majore sunt la sfârşitul lui 2013, când sumele real absorbite vor trebui să fie mai mari de opt miliarde de euro. Dacă eforturile de anul acesta vor fi întrerupte, dacă nu va exista continuitate, dacă va exista cel mai mic accident, efectele se vor simţi foarte puternic la sfârşitul lui 2013, când se va pune problema pierderii a miliarde de euro", avertiza Orban în februarie.

In prezent, riscul de dezangajare pentru România la final de 2012 este de circa 950 milioane de euro, potrivit datelor prezentate public de MAEur.

Obiectiv strategic

În acest an au început şi durele negocieri la nivelul statelor membre şi Comisiei Europene pe marginea alocării bugetului UE pentru perioada 20142020, iar pentru a-şi susţine obiectivul de a obţine mai mult de 35 miliarde de euro, România trebuie să dovedească rezultate în actualul exerciţiu bugetar, avertizau comisarii europeni încă din 2010-2011. Obiectivul atragerii fondurilor europene este de siguranţă naţională, avertiza în martie şi preşedintele Traian Băsescu în martie, care trasa sarcină SRI să urmărească prioritar modul de contractare a banilor UE, el indicând două zone problematice, respectiv cea a consultanţilor şi cea a semnării contractului după desemnarea câştigătorului.

Noi întreruperi de plăţi

Cu toate acestea, în martie se anunţa de către Comisia Europeană întreruperea plăţilor pe programul POSDRU, fiind invocate deficienţe grave în sistemul de control şi monitorizare, apărute pe parcursul ultimilor ani printr-o flexibilizare nepermisă a reglementărilor iniţiale, după cum arăta ministrul Orban. Comisia a reluat ulterior, după două luni, plăţile intermediare, cu condiţia unor audituri interne şi externe, precum şi a unei corecţii financiare preventive de 10% pe unele dintre facturi.

Au urmat noi avertismente că şi alte patru programe operaţionale cu plăţi reluate în decembrie 2011 riscă noi întreruperi, din cauza persistenţei neregulilor, însă cel care le lansase, ministrul Orban, a fost menţinut ca o garanţie a continuităţii pentru partenerii europeni şi în guvernul Victor Ponta instalat la începutul lunii mai.

Preşedintele Băsescu încerca pe de altă parte în mai să câştige timp, prin adresarea către Consiliul European şi Comisie a unei solicitări de extindere cu un an, până în 2016, a perioadei de absorbţie pe actualul exerciţiu.

Axa agendei europene s-a mutat apoi brusc în mai şi iunie pe tema reprezentării la Consiliul European, iar la începutul lunii iulie apărea periferică, pe fondul tumultului politic intern, vestea întreruperii plăţilor de către Comisie, pe lângă problematicul POSDRU, şi pentru celelalte programe operaţionale cu bugete de ordinul miliardelor de euro - transport, de mediu, regional, de competitivitate. Au urmat noi audituri şi proceduri de remediere a deficienţelor semnalate.

Plăţile nu s-au reluat, se fac corecţii, obiectivele din 2012 par tot mai greu de atins

Plăţile pe aceste programe au rămas întrerupte până în acest moment, fiind prelungită peste vacanţa de vară aşteptarea prezentării de către Comisia Europeană a rezultatelor auditurilor, fiind anticipate însă de MAEur "deficienţele majore" în derularea procedurilor de achiziţii publice aferente unor proiecte. La începutul lui septembrie au apărut însă veştile despre corecţiile financiare definitive care vor fi aplicate de Comisia Europeană orizontal pe diferite axe ale programelor operaţionale, în cazul POSDRU fiind vorba de un procent de 25%, adică peste 75 milioane de euro.

Pentru celelalte programe corecţiile sunt estimate între 10% şi 25%, fiind în curs procedura de conciliere, iar ministrul Orban a menţionat o cifră totală de ordinul a "câteva sute de milioane de euro". Aceşti bani corectaţi ar putea fi realocaţi condiţionat României şi refolosiţi în anii următori pe programe mai corect gestionate.

Reacţiile externe şi interne

Iar încrederea Comisiei Europene în capacitatea României de a folosi eficient şi corect banii este din nou serios pusă sub semnul întrebării. "în timp ce eforturi mari au fost făcute în ultimul an, capacitatea de absorbţie rămâne extrem de scăzută, iar România riscă să piardă sume însemnate de bani care ar fi putut avea un impact pozitiv major pentru cetăţenii şi afacerile din România. Preşedintele Barroso a făcut apel la Guvern să ia măsurile imediate necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a procedurilor de achiziţii publice", a fost diagnosticul pus de preşedintele Comisiei, după întâlnirea de la Bruxelles cu premierul Ponta, în urmă cu o lună.

Totodată, în septembrie, Dalia Grybauskaite, preşedintele Lituaniei, ţară UE cu o rată actuală de absorbţie de peste 50% şi membră alături de România a grupului Prietenii Coeziunii, a ţinut să facă apel, într-o vizită la Bucureşti, către politicienii români să depăşească rivalităţile interne şi să se ocupe eficient de fondurile europene, şansă care nu trebuie irosită.

Deşi "doamna de fier" a Lituaniei nu a spus explicit, România, ţară cu rol principal în iniţiativa Prietenii Coeziunii, prin situarea la coada clasamentului absorbţiei poate afecta poziţia de negociere a ţărilor beneficiare de fonduri de coeziune. Se ştie că este deja foarte dură bătălia noilor membri UE de a obţine cât mai mulţi bani în perioada 2014-2020 de la contribuabilii mari ai bugetului UE, ţări afectate şi ele de recesiune şi creşterea euroscepticismului.

Vocilor oficiale s-au adăugat zgomotos şi cele ale beneficiarilor programului POSDRU, unii dintre aceştia nemaibeneficiind de plăţi europene în proiectele derulate de mai bine de un an, riscând astfel închiderea proiectelor, concedieri şi chiar executări silite pentru neplata obligaţiilor. Guvernul a promit că unele resurse financiare vor fi direcţionate de Ministerul Finanţelor pentru efectuarea de plăţi interne în programul POSDRU.

Promisiunea unui nou minister

Dincolo de încercările puterii de a arunca asupra celeilalte părţi vina pentru lipsurile ultimilor ani, răspunsul Guvernului român a fost şi promisiunea că, în cazul câştigării de către USL a alegerilor din decembrie, va fi înfiinţat în noul Executiv un minister al fondurilor europene.
Care să pregătească pentru 2014 acreditarea noului cadru instituţional şi strategia cheltuirii fondurilor europene din următorul exerciţiu bugetar şi să asigure că nu va mai fi repetată greşeala din ultimii ani, a managementului deconcentrat.

Noul minister ar trebui să gestioneze mai bine direcţia şi modul de folosire a banilor UE, după modelul polonez. Potrivit ministrului Orban, înfiinţarea noii structuri nu va da multe roade fără rezolvarea şi a problemelor restante privind achiziţiile publice şi conflictele de interese.

Salarii mai mari pentru funcţionari

O altă măsură de la 1 ianuarie 2013, anunţată de către ministrul Orban, este egalizarea salariilor tuturor funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene la nivelul cel mai ridicat existent acum pentru cei mai bine plătiţi astfel de bugetari, adică cei din Ministerul Dezvoltării Regionale, diferenţele actuale la salarii cu încadrări similare fiind şi de la 1 la 3...

Funcţionarii din sistem vor trebui stimulaţi, presiunea şi responsabilitatea absorbţiei în ritm alert a unor mari sume de bani europeni fiind de aşteptat să crească în următorii ani, înainte de epuizarea termenului limită de folosire a banilor. Termen care rămâne 2015, reluarea de către preşedintele Băsescu, după revenirea la Palatul Cotroceni, a cererii de prelungire cu un an, până în 2016, neavând sorţi de izbândă deoarece partenerii europeni au considerat că "a trecut momentul potrivit".

Sursa: Monitorul de Galati

Eurodeputata Daciana Sârbu a solicitat Comisiei Europene alocarea unor fonduri suplimentare care să ofere un sprijin consistent unui număr mai mare de tineri fermieri, în cadrul bugetului destinat Politicii Agricole Comune (PAC) după 2013.

Daciana Sârbu a depus un amendament la propunerea Comisiei Europene privind reforma PAC, solicitând ca plata suplimentară prevăzută pentru tinerii fermieri să se acorde fermelor de până la 100 ha, nu doar celor de până la 25 ha, aşa cum era propus iniţial de CE. Acest ajutor suplimentar pe ha se acordă timp de 5 ani şi se adaugă primei de instalare de care pot beneficia tinerii care doresc să se stabilească în mediul rural şi să înceapă o exploataţie agricolă, informează un comunicat de presă dat publicităţii marţi de biroul său parlamentar.

Amendamendul este co-semnat de eurodeputata PSD Viorica Dăncilă.

'În România şi în întreaga Uniune Europeană, agricultura are nevoie de un schimb de generaţii. Însă tinerii nu se vor îndrepta către acest domeniu decât dacă sunt stimulaţi în mod concret, prin măsuri simple şi eficiente. Prin ridicarea acestui plafon, am dorit ca sprijinul să fie acordat unui număr mai mare de tineri fermieri. Este o măsură care poate ajuta nu numai la regenerarea agriculturii europene, dar şi la crearea de locuri de muncă, inclusiv la reducerea şomajului în rândul tinerilor', afirmă Daciana Sârbu.

Propunerea a fost discutată în cadrul reuniunii raportorilor pentru reforma PAC, membri ai Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a PE, şi s-a ajuns la un compromis privind susţinerea sa de către toate grupurile politice reprezentate în acest for. Această decizie garantează adoptarea amendamentului atunci când el va fi supus votului în Comisie, se precizează în comunicat.

Reforma Politicii Agricole Comune se află acum în plină dezbatere în Parlamentul European. În prezent se desfăşoară negocierea, la nivelul grupurilor politice, a poziţiilor de compromis cu privire la toate articolele importante unde s-au depus amendamente la propunerile iniţiale ale Comisiei Europene. Votul asupra întregului pachet de reformă va avea loc, cel mai probabil, la finalul lunii noiembrie, după care vor începe trialogurile cu Consiliul şi Comisia pentru un acord în primă lectură. Tema va fi adusă în faţa votului plenului PE în vara anului 2013.

Sursa: AGERPRES