Se ştie, nu putem vorbi despre progres fără cercetare. Şi nici fără investiţii. Se pare însă că aspectele nu-i prea interesează pe decidenţi care se pierd prea uşor în amănunte şi interese de tot felul.

Cercetarea în România trăieşte prin ea însăşi, graţie unor proiecte pe care tot ea, cercetarea, prin reprezentanţii săi le câştigă. Dacă şi când le câştigă.

Pentru completarea veniturilor, atât de necesare continuării activităţii, fac… comerţ, vând rezultatele muncii lor, preocupare care răpeşte mult din timpul necesar concepţiei. Adică, în loc să te preocupe temele de cercetare, în final progresul domeniului pentru care te dedici, gândeşti cu prioritate cum să faci bani.

Cercetarea continuă să fie subfinanţată, astfel resursele materiale sunt mult diminuate, ceea ce conduce automat către scăderea continuă a numărului şi calităţii resursei umane.

Ar fi necesar ca măcar cercetarea fundamentală să aibă parte de ceva susţinere bugetară. Ce părere aveţi stimaţi decidenţi aflaţi in capul trebii?

Ş-acum, la ea acasă.

Recent a avut loc la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală – IBNA Balotești, Workshop-ul cu tema ,, Rezultate ale cercetării aplicative în biologia şi nutriţia animalelor de fermă”, un eveniment care a scos încă odată în evidenţă preocuparea unui colectiv de cercetători, de un excepțional profesionalism, pentru descoperirea de noi şi eficiente metode, resurse furajere şi rețete de furajare pentru diferite specii şi categorii de animale. Un exemplu de dedicare pentru subiectele abordate, de efort pentru supravieţuire prin proiecte atrase, teme cercetate şi transfer al rezultatelor către fermele comerciale.

Prof. univ. dr. Horia GROSU, directorul general al institutului, în deschiderea lucrărilor a trecut în revistă principalele momente din istoria acestuia. A continuat prin prezentarea principalelor direcţii de cercetare, fundamentală şi aplicativă, a ,,producţiei” cercetării şi transferul tehnologic, făcând totodată referire la buna colaborare cu beneficiarii rezultatelor muncii acestui colectiv, respectiv crescătorii de animale.

Un subiect de interes a fost cel referitor la soluțiile nutriționale menite a compensa, sau chiar elimina efectele secetei în producerea furajelor, prin folosirea la întocmirea rațiilor, uneori greu de optimizat şi a unor specii precum fasoliţa şi năutul,  apoi cânepa, camelina – furaje proteice, sorg, mei triticale – furaje energetice, culturi tolerante la secetă, prezentate de cercetătoarele Georgeta CIURESCU şi Mihaela HĂBEAN. 

Topinanbur-ul, a fost de asemenea prezentat ca o alternativă în hrana porcilor, având şi efect probiotic, pentru care a pledat dr. Mihaela CORNESCU.

Dr. Cătălin DRAGOMIR, director științific, a prezentat o temă la fel de importantă referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în sectoarele zootehnice.

Au fost, de asemenea, prezentate rezultate ale cercetărilor desfășurate în laboratoarele de biotehnologie și nutriție animală– Mihaela DUMITRU .

Inimoșii cercetători de aici au creat în laboratoarele institutului peste 270 de rețete furajere, pentru toate speciile și categoriile de vârstă, dintre care 85 pot fi asigurate zilnic la solicitarea potențialilor beneficiari. O adevărată comoară pentru crescători ce înglobează cele mai noi cuceriri ale științei în domeniu.

Elaborarea de soluții pentru întocmirea programelor de ameliorare este o altă componentă  a activității Institutului pentru care există o intensă preocupare, programe deja implementate în multe dintre asociațiile crescătorilor de animale.

Greu de cuprins în câteva rânduri atmosfera, modul impecabil, documentat și convingător în care au fost prezentate lucrările de către acești minunați cercetători, precum Andreea VASILACHI, Tatiana PANAITE, Daniela MARIN și, evident, cei amintiți deja.

Doar prin participare directă la astfel de evenimente se poate percepe cu adevărat ceea ce se întâmpla la IBNA Balotești, ce fac cercetătorii de aici pentru zootehnia românească, pentru români, inclusiv în cooperare cu prestigioase instituții similare din lume.

Mai multe amănunte în revista Lumea satului.

Ion Banu