Proiectul Miliarde de agave, o strategie nouă în lupta cu schimbările climatice

În iunie 2015, aproximativ 60 de persoane din 21 de națiuni, reprezentând comunități agricole și științifice, instituții de învățământ, factori de decizie politică și ONG-uri s-au reunit în Costa Rica pentru a elabora un plan pentru o mișcare internațională unită în jurul unui obiectiv comun: inversarea încălzirii globale și stoparea foametei mondiale prin facilitarea și accelerarea tranziției globale către agricultura regenerativă și gestionarea terenurilor. În ianuarie 2017, Regeneration International, entitatea care a inițiat această mișcare, a obținut statutul de organizație non-profit. Miliarde de Agave este unul dintre proiectele sale, iar scopul lui este de a planta un miliard de agave la nivel global care vor avea capacitatea de a extrage și a stoca un miliard de tone de CO2. Campania va fi finanțată prin donații și investiții publice și private.

Un sistem cu multiple avantaje

Un grup-pionier de fermieri mexicani au hotărât să transforme peisajul în care își desfășoară activitatea și să își îmbunătățească mijloacele de trai. Au făcut asta prin adoptarea sistemului revoluționar propus de organizația Regeneration International. Concret, acest sistem presupune plantarea densă, 1.600-2.500 pe hectar, a unei specii de agave și a unor copaci din specia mesquite recunoscuți pentru capacitatea lor de a fixa azotul. Scopul proiectului Miliarde de Agave se bazează pe o strategie de regenerare a ecosistemelor, care a fost recent adoptată de mai multe ferme mexicane inovatoare aflate în regiunea deșertului din Guanajuato. Această strategie presupune două direcții de acțiune, și anume cultivarea plantelor de agave în combinație cu specii de copaci care au capacitatea de fixare a azotului și pășunatul rotativ al animalelor. Rezultatul este un sistem care funcționează bine chiar și pe terenurile degradate, semi-aride și în cadrul căruia se obține multă biomasă și furaje hrănitoare. Sistemul adoptat de fermierii mexicani produce cantități mari de frunze de agave și rădăcini – până la o tonă de biomasă pe parcursul a 8-10 ani de viață a plantei. Acest sistem agroforestier reduce presiunea supraexploatării terenurilor fragile și îmbunătățește sănătatea solului și capacitatea lui de a reține apa, în timp ce extrage și stochează cantități masive de CO₂.

Pot extrage și depozita deasupra solului 30-60 tone de CO₂ pe an

Plantele de agave și copacii care fixează azotul, dens intercalați, au capacitatea de a extrage și sechestra cantități masive de CO₂ atmosferic. De asemenea, produc mai multă biomasă supraterană și subterană și furaje pentru animale în mod continuu, de la an la an, mai mult decât oricare altă specie de plante care crește în deșert sau semi-deșert. Numai agavele pot extrage și depozita deasupra solului echivalentul a 30-60 tone de CO₂ pe an. Acest sistem este ideal pentru regiunile cu climă aridă și caldă pentru că agavele și copacii lor însoțitori nu necesită irigare și nu sunt afectate de creșterea temperaturilor globale și a secetei. Agavele sunt plante care prosperă chiar și pe terenuri uscate și degradate, nepotrivite pentru alt tip de culturi. Acest lucru este posibil datorită metabolismului lor acid crassulacean care le permite să extragă umezeala din aer și să o stocheze pe timpul nopții în frunzele lor groase. În timpul zilei deschiderea din frunzele lor (stomatele) se închide, reducând drastic evaporarea.

Frunzele pot fi transformate în nutreț

Începând cu al treilea an de la plantarea agavelor și pentru următorii 5-7 ani, fermierii le taie frunzele, le toacă mărunt și le pun la fermentat în recipiente închise timp de 30 de zile. Suplimentar, frunzele de agave mărunțite pot fi combinate cu un procent de 20% de păstăi de leguminoase și ramuri. Astfel produsul final va avea un nivel mai ridicat de proteine. Deși frunzele de agave masive sunt pline de saponine și lectine pe care sistemul digestiv al animalelor nu le poate digera, prin acest proces ele se transformă într-un furaj extraordinar de hrănitor. Practic, prin prelucrarea acestei materii prime și transformarea ei în siloz și prin capacitatea lor de refacere a terenurilor degradate, agavele pot face diferența dintre supraviețuire și sărăcie pentru milioane de mici fermieri și păstori din lume. În anul 7 plantația de copaci din specia mesquite și agave arată deja ca o pădure destul de densă. În anul 8 și 10 de la plantare, tulpina care cântărește între 100-200 de kilograme este recoltată și folosită pentru a produce un lichior distilat numit mescal. Între timp, plăntuțele de agavă răsărite în jurul plantelor-mamă sunt transplantate pentru a garanta creșterea continuă a biomasei și stocarea carbonului.

(D.Z)