Începând cu data de 11 martie 2020, în contextul pandemie de COVID-19, în şcolile din satele sucevene nu s-au mai ţinut cursuri până la sfârşitul semestrului II, chiar dacă în multe localităţi nu exista niciun caz de îmbolnăvire. Copiii au rămas acasă, majoritatea dintre ei fără a avea dispozitive cu care să se conecteze la platforme electronice pentru a participa la cursurile de la distanţă, iar pentru profesori a fost o provocare să facă ore online, mai ales că nu fuseseră instruiţi pentru a preda în acest mod. Nimic din ceea ce era drept normalitate nu a mai fost valabil. Anul şcolar 2020-2021 a început cu trei scenarii de desfăşurare a orelor: cu toţi elevii în clasă, hibrid – jumătate în bănci şi jumătate în online şi exclusiv online, dar pe 9 noiembrie 2020 toate şcolile din România s-au închis ca urmare a creşterii cazurilor de infectare cu coronavirus. Semestrul II, care a început pe 8 februarie 2021 a adus o parte din elevi în băncile şcolilor, activitatea desfăşurându-se tot pe bază de scenarii. Lipsa socializării pe care o oferă şcoala prin educaţia standardizată a avut un impact profund, inclusiv pentru școlarii care nu au întâmpinat dificultăţi tehnice pentru şcoala online.

O analiză World Vision România arată că unul din trei sate are zone în care semnalul de internet este slab, și în cel mai rău caz, inexistent, școala online fiind o utopie pentru elevii din mediul rural din România. În prima parte a pandemiei, 40% dintre copiii din mediul rural nu au putut participa la școala online.

Panaci, comuna cu cea mai îndepărtată şcoală faţă de centru

Comuna suceveană Panaci este situată în Depresiunea Dornelor, la contactul dintre Munţii Bistriţei şi Munţii Călimani, având o populaţie de peste 2.000 de locuitori. Şcoala Gimnazială din  Panaci este şcoală cu personalitate juridică, având ciclu primar şi ciclu gimnazial, unde învaţă 101 elevi, şi o grădiniţă cu program normal cu 24 de copii, o construcţie nouă, modernă, construită prin Programul PNDL 2 şi inaugurată în acest an şcolar. La Şcoala din satul Glodu, aflată la o distanţă de 18 km de şcoala din centru, fiind cea mai îndepărtată structură subordonată faţă de o şcoală cu personalitate juridică din judeţ, după cum ne-a spus directoarea şcolii coordonatoare, prof. Mirela Verdeşecu Buzilă, sunt 10 elevi care studiază în regim simultan în clasele I-IV și 10 preșcolari. În satul Coverca, aflat la 2 km de Panaci, este o şcoală primară cu 24 de copii care studiază în două clase, clasa pregătitoare şi clasa a II -a.

„Avem trei microbuze şcolare, unul dintre ele fiind primit recent, şi sperăm să acoperim necesarul pentru transportul elevilor începând cu 4 mai. Cu două ne-a fost puţin greu pentru că distanţele de la care aducem copii sunt foarte mari şi de la peste 20 km trebuie să respectăm distanţarea şi măsurile sanitare care se impun. Pentru ciclul gimnazial aducem la şcoala de la centru copiii din toate cele şase sate componente, în mai multe ture; mulţi dintre copii se trezesc de la ora 5,00-5,30 pentru că stau departe de drum, o parte dintre elevi ajung şi la ora 7,00 la şcoală. Aceasta este o problemă cu care se confruntă toate școlile din satele de munte cu case dispersate“, ne-a spus prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Lipsa Internetului, principala problemă pentru şcoala online

Pe lângă imposibilitatea, pentru familiile din mediul rural cu un venit mic, de a asigura câte un dispozitiv pentru toţi copiii, pentru elevii de la sate o conexiune bună la Internet a fost principala provocare.

„Am făcut faţă cu greu acestei perioade de încercare pentru întreg sistemul de educaţie românesc, mai cu seamă că noi facem parte din zona înaltă de relief şi, dacă e să ne plângem de o problemă, aceasta a constituit-o lipsa de semnal la Internet în unele cătune ale comunităţii noastre. Fiind în zonă de munte, locuinţele sunt de tip risipit, iar semnalul de Internet în unele locuri este bun, în altele este foarte slab sau intermitent, dar sunt şi unele locuri unde nu avem semnal.

Din păcate, cei mai mulți copii din comuna noastră nu se pot conecta şi cu camera video pentru că, în momentul în care îşi deschid camera, platforma îi scoate. Pierd din semnalul de Internet şi este frustrant şi de o parte, şi de cealaltă.

În rest, în ceea ce ne-a privit pe noi, cadrele didactice, am reuşit să ducem greul timpului acesta cu brio şi aici mă refer la cursuri de formare profesională pe care le-am urmat cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Suceava, al Casei Corpului Didactic, s-au organizat şi cursuri special pentru şcoala noastră, colegii mei au participat la foarte multe webinarii de profil. Suntem printre primii care au accesat o platformă educaţională pentru a nu  crea o pauză prea mare de învăţare pentru elevi. Anul trecut, pe 24 martie, noi deja aveam acces şi lucram pe o platformă educaţională“, ne-a spus prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă, director coordonator al Şcolii Gimnaziale Panaci.

Primăria, Parohia şi Ministerul Educaţiei au asigurat tablete.

Trecerea de la predarea faţă în faţă la şcoala online, în primăvară, a însemnat o creştere semnificativă a dispozitivelor digitale în familii, unele fiind achiziţionate cu eforturi considerabile de către părinţi, altele au fost primite ca donaţie sau cu drept de folosinţă în această perioadă, urmând a fi predate la terminarea ciclului de studii.

„Copiii noştri nu aveau, foloseau un telefon mobil în comun cu părinţii sau cu fraţii, dar am reuşit să le asigurăm 100 de tablete. 36 de tablete au fost achiziţionate de preotul paroh din satul Glodu, 25 de tablete le-am achiziţionat dintr-o sponsorizare a unei societăţi comerciale, 14 tablete prin Programul «Şcoala de acasă» susţinut de Ministerul Educaţiei. Din bugetul alocat de primărie şcolii am cumpărat 25 de tablete, acoperind în mare măsură nevoile pentru majoritatea copiilor“, a precizat prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Silviu Buculei