Cum arată județul din România cu cele mai multe comune bogate

Județul Ilfov a livrat, în 2019, cea mai bogată comună din România – Chiajna, cu un buget total de 79,27 milioane de lei și unul de venituri proprii uriaș, de 66,9 mil. lei. Ultima cifră reflectă puterea economică a localității. Astăzi vă propunem să aflăm cum au devenit satele din cel mai mic județ din țară foarte avute și cum a speculat administrația județeană acest avantaj în beneficiul locuitorilor.

De altfel, în Ilfov, anul trecut, din cele 32 de comune, șapte au avut bugete mai mari de 30 de milioane de lei: Chiajna, Mogoșoaia – 41,98 mil. lei, Afumați – 37,83 mil. lei, Dragomirești – 34,02 mil. lei, Balotești – 33,48 mil. lei, Jilava – 32,96 mil. lei și Snagov – 30,95 mil. lei. O altă serie de opt așezări urbane au înregistrat venituri cuprinse între 20 și 30 mil. lei: Clinceni – 29,82 mil. lei, Brănești – 29,25 mil. lei, Ștefănești – 28, 83 mil. lei, 1 Decembrie – 28,03 mil. lei, Dobroiești – 26, 62 mil. lei, Corbeanca – 26,53 mil. lei, Cernica – 26,52 mil. lei și Tunari – 23,86 mil. lei.  Alte 18 primării au avut bugete în limita 10-20 mil. lei: Vidra – 19,81 mil. lei, Domnești – 19,30 mil. lei, Cornetu – 18,97 mil. lei, Periș – 18,81 mil. lei, Gruiu – 18,29 mil. lei, Berceni – 15,96 mil. lei, Petrăchioaia – 15,84 mil. lei, Glina – 15,26 mil. lei, Găneasa – 15,08 mil. lei, Moara Vlăsiei – 14,53 mil. lei, Ciorogârla – 13,86 mil. lei, Ciolpani – 11,49 mil. lei, Grădiștea – 10,34 mil. lei și Copăceni – 10,17 mil. lei. Cea mai săracă localitate ar fi Dascălu, cu un buget anual de 7,6 mil. lei. Ca o primă concluzie: 29 din cele 32 de așezări rurale, ceea ce înseamnă un procent de 90,62%, au avut la dispoziție pentru dezvoltarea localităților sume mai mari de 10 mil. lei.

53,13 % din comunele ilfovene au venituri proprii constante mai mari de 10 mil. lei

Vorbind despre puterea reală a primăriilor, exprimată în venituri proprii constante, 17 localități (53,12% din totalul comunelor) înregistrează sume anuale mai mari de 10 mil. lei (vezi tabel). Cele mai mici bugete locale sunt obținute în comunele Copăceni – 3,66 milioane lei, Petrăchioaia – 4,84 mil. lei, Nuci – 4,68 mil. lei, Dascălu – 4,29 mil. lei și Dărăști – 4,21 mil. lei. Pesemne din cauza sau mai degrabă grație veniturilor mari, satele din ilfov nu s-au dat peste cap, anul trecut, să obțină fonduri europene. Doar patru comune au executat lucări finanțate de UE: 1 Decembrie – 1,24 mil. lei, Dragomirești – 0,313 mil. lei, Ciolpani – 0,066 mil. lei și Brănești – 0,012 mil. lei. În schimb, o serie de așezări rurale s-au îngrămădit pe fondurile naționale, primind bani pe lucrările efectuate prin programele guvernamentale (PNDL, de exemplu): Clinceni – 6,67 mil. lei, 1 Decembrie – 5,6 mil. lei, Snagov – 4,76 mil. lei, Berceni – 3,24 mil. lei, Cornetu – 3,23 mil. lei, Copăceni – 2,5 mil. lei și Ciorogârla – 2,4 mil. lei.

Cum s-a întâmplat ca Ilfov să aibă cele mai multe comune bogate din România?

Explicația ține de un singur lucru: apropierea de Capitală sau situarea altor așezări pe cele mai circulate rute, respectiv, București-Ploiești și București-Pitești. Administrațiile locale au însă meritul de a fi fost foarte deschise spre investiții, înlesnind pesemne dezvoltarea multor afaceri pe teritoriul administrativ. De asemenea, așezările rurale au fost avantajate de explozia sectorului imobiliar din perioada 2005. Cea mai bogată comună din România, de exemplu – am numit Chiajna –, a dat lovitura, printre altele, cu un complex rezidențial care numără 11.000 de locuințe! Din acest motiv, populația s-a dublat din 2000 și până prin anul 2019, crescând de la 7.300 de locuitori la peste 16-17.000 de locuitori. Dar grosul banilor vine din sectorul economic, aici instalându-se un imens parc logistic, dar și depozitele unor mari distribuitori din rețeaua de supermarketuri. Localitatea nu are niciun fel de interes turistic; forțând lucrurile, a devenit un fel de dormitor pentru forța de muncă din Capitală sau chiar pentru firmele mari din comună. A doua cea mai bogată localitate, Mogoșoaia, este situată tot în proximitatea Capitalei, având o densitate de 72,7 firme/1.000 de locuitori, față de o medie națională de 30,9 firme/1.000 de locuitori. În Mogoșoaia activează fabrici de mobilă, de conserve, parcuri logistice, transport, comerț etc. Toate comunele limitrofe (sau apropiate) Bucureștiului (Dragomirești, Dobroiești, Jilava, Glina, Cernica, Afumați, Ștefănești, Clinceni, Vidra) au această caracteristică, a dezvoltării imobiliare și a sectorului economic, ca o expansiune așteptată a Capitalei înspre rural. Aproximativ rural, fiindcă numai a sate tradiționale nu mai seamănă. Oarecum diferit stau lucrurile în localitățile de pe relația București-Ploiești, unde s-au dezvoltat cartiere de lux (Corbeanca, Snagov, Tunari și Balotești), inaccesibile omului de rând.

Agricultura, specifică comunelor de la periferie, nu aduce bani publici prea mulți

Cât despre agricultură, ei da, terenurile necuprinse de râvna imobiliară – soluri de foarte bună calitate – produc în continuare cereale, fructe, nutrețuri și legume. Dar, pentru că aici e un mare dar, comunele care au activitate preponderent agrară se situează, din păcate, la coada clasamentului, sub aspectul veniturilor încasate de autorități: Copăceni, Petrăchioaia, Nuci, Dascălu, Dărăști, Berceni, Ciolpani, Cornetu, Gâneasa, Grădiștea, Gruiu, Moara Vlăsiei, Periș. Asta spune totul de la sine! Și nu doar banii întorși în circuitul public sunt o oglindă a dezvoltării mai slabe, ci și infrastructura publică (străzi, apă, canalizare, școli etc.), și felul în care arată locuințele, acestea fiind mult sub luxul din Corbeanca sau Snagov!

Fără circuit turistic public, ci mai degrabă exclusivist

Județul Ilfov nu face bani din turism, asta chiar dacă are pe teritoriul său Snagov, perimetru devenit arie protejată. Și dacă n-ar fi devenit, tot nu ar fi însemnat mare lucru: ceea ce era odată loc de agrement aproape de răsunet național, acum s-a transformat într-un soi de circuit privat, prin acapararea terenurilor din proximitatea lacului și construirea aici a unor vile aparținând protipendadei de la București (nu doar politice)! Nu face bani nici de la Cernica, acolo unde totuși mânăstirea cu același nume a făcut ca peisajul absolut superb să fie la îndemâna românilor de rând. Resurse turistice mai sunt, unele de-o valoare excepțională (Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia (monument istoric cu valoare internațională), Palatul Știrbei de la Buftea, Palatul familiei Ghica din Căciulați, Conacul Stolnicului Constantin Cantacuzino din Afumați, Mânăstirea Pasărea (Brănești), Mănăstirile Snagov și Căldărușani), dar ele nu au fost așezate într-o strategie turistică. La fel se întâmplă și cu celebrele Therme de la Balotești, Phoenix Aventura Parc Cernica, La Plaja din Chiajna, terenul de golf din Dragomirești Vale, Centrul „Poveste cu Cai“ din Snagov și Riding Club La Cai din comuna Balotești etc. Toate sunt resurse consistente, dar nu poate fi vorba despre un circuit turistic în Ilfov sau, mă rog, Ilfov nu poate fi în niciun caz o destinație turistică în sine, ci mai degrabă este vorba despre capacități de agrement exclusiviste.

Maria Bogdan