Adama Sultan iulie 2020
update 3 Aug 2020

De ce n-are România un program de depistare precoce a cancerului?

În anul 2017, potrivit INS, numărul bolnavilor de cancer rămași în evidențele Ministerului Sănătății a fost de 479.454 de persoane. La o populație rezidentă de 19, 41 milioane de locuitori, ar înseamna că 2,4% din cetățeni sunt afectați de această maladie necruțătoare. În același an s-au înregistrat 59.450 de noi îmbolnăviri (4.954/lună, 159,8/zi, 6,65/oră) și 50.902 decese (4.241,8/lună, 137/zi, 5,7 la fiecare oră). Statul român desfășoară un program național oncologic, dar se axează prea puțin pe depistarea precoce a bolii. Poate lucrurile sub acest aspect se vor îmbunătăți pe viitor, dat fiind faptul că Planul european de combatere a cancerului în UE, supus chiar zilele acestea dezbaterii publice, se bazează pe patru piloni: prevenire, depistare precoce, tratament și îngrijire post-tratament. Și-atunci, cine știe, autoritățile sanitare române vor fi obligate să facă ceea ce de mulți ani solicită ONG-urile: depistare precoce! Una dintre organizațiile neguvernamentale care susțin programul de screening este Asociația Pacienților Oncologici din România, condusă de Iolanda Gheorghiu.

Chimist medical principal la Centrul de Transfuzie Sanguină Ploiești, Iolanda Gheorghiu face voluntariat de 23 de ani. A fondat și a condus ori conduce mai multe asociații – Asociația Română Anti-Sida, Asociația „Noi și Ceilalți“ și este în board-ul mai multor organizații – vicepreședinte în Uniunea Organizațiilor Persoanelor Seropozitive, președinte al Federației ONG Muntenia. Am lăsat intenționat la urmă Asociația Pacienților Oncologici din România (APOR), înființată în 2012, aceasta fiind singura care, cu sigla și campania „Sunt femeie orice-ar fi“, de depistare prococe a cancerului la sân, este marcă înregistrată OSIM. Și, atenție, aspect care ne-a determinat să dorim să publicăm acest interviu, este singura entitate neguvernamentală care deține unul dintre cele trei aparate din România pentru depistarea precoce a cancerului!

– Doamna Iolanda Gheorghiu, v-aș ruga să ne vorbiți despre ceea ce face organizația dumneavoastră.

– În primul rând avem un laborator al nostru (Ploiești, Aleea Zamora), unde facem analizele medicale. Pe urmă, APOR desfășoară doar campanii de prevenție! De exemplu, pentru depistarea precoce a leucemiei la copii, am avut campania „Te rog, mamă, ai grijă de mine!“, apoi campania de screening a cancerului de sân din ecografie „Sunt femeie orice-ar fi“. Anul trecut am redactat un ghid pentru cardiologie și oncologie „Timpul nu așteaptă! Tu ce aștepți?“ și tot în 2019 am lansat campania „Câștigă timp“ care, după cum sugerează numele, se axează pe a afla un diagnostic la un timp necesar pentru a avea posibilitatea de vindecare și am cumulat-o cu o campanie de prevenție pentru afecțiuni cardiace. Am mers la căminele de bătrâni din rețeaua DGASP Prahova și, la persoanele de peste 65 de ani, am realizat analize de biochimie, markeri pentru accident vascular și infarct miocardic, iar pentru căminele de copii am făcut analize pentru 1.200 de asistați și copii de la asistenți maternali. Pe unele dintre acestea le-am repetat, la recomandarea medicului cu care am colaborat, dr. Radu Crăciun, din motive pur obiective. Anul acesta, la sugestia unui sponsor care ne-a asigurat finanțare pentru achiziționarea aparatului de hematologie, o să începem să lucrăm pentru trei comune defavorizate din Prahova și două din Dâmbovița.

– În 2018 a făcut mare vâlvă un aparat pe care l-ați achiziționat dvs., capabil să depisteze cancerul din vreme. Ce anume face acesta?

– Da, anul 2018 a fost cu acțiuni de amploare fiindcă atunci am prezentat acest aparat de biologie moleculară Idylla – primul din România – pentru depistarea precoce a cancerului. Între timp s-au mai adus două aparate, unul la Fundeni și altul la Iași. Incidența cancerului este aceeași în toată Europa, deosebirea este că, de exemplu, în Germania sau în țările care au case de asigurări după modelul german există programe de screening la nivel național și atunci cancerul este depistat precoce, în gradul I, maximum 2. La noi se identifică în gradul 3-4, când pacientul are metastază și-atunci ce poți să mai faci? De aceea la ei rata de vindecare este mare, iar la noi nu! Aparatul acesta tocmai asta face, prevenție și depistare precoce. Prin analiza de sânge el este capabil să spună care fenotip a suferit mutație, deci merge până în profunzime și indică prezența bolii în organism. În oncologie sunt extrem de importante 50 de zile, să zicem, în bătălia cu această boală necruțătoare. Un alt avantaj enorm este că aparatul livrează rezultatul în trei ore, pe când o biopsie din protocolul standard, luată și aceea după ce a apărut și a fost extirpată tumora, oferă rezultatul în 15-30 de zile! Chiar și în condițiile de la noi, cu intervenții tardive, aparatul Idylla oferă informații prin care poate fi personalizat tratamentul, cauza care a condus la boală, informații pe care o biopsie nu le dă! Acest aparat poate diagnostica precoce cancerul de colon și rect, de piele (cu extensie la sân) și acum este în pregătire cartușul pentru cancerul pulmonar.

iolanda 2

– V-a solicitat vreun spital oncologic colaborarea?

– Nu, spitalele nu trimit pacienți. Casa de Sănătate nu decontează costul cartușelor, pe când biopsia este gratuită. Dar vin la noi oameni care au auzit de aparat, bolnavi sau nu. Apropo de costuri, nimeni nu pune în balanță că o depistare precoce scutește enorm alte cheltuieli ulterioare cu tratarea bolii. Dar cel mai important lucru, dincolo de bani, depistarea precoce poate salva sute și mii de vieți!

– Dacă aparatul acesta este atât de bun, de ce nu îl au toate spitalele oncologice din România?

– Bună întrebare! Păi... ce face aparatul? Depistează din timp! Ce interes o fi să fie diagnosticat un cancer înainte de a deveni tumoră? Ne-am dus cu Idylla până în Camera Deputaților. Ne-a ajutat o doamnă deputat, dânsa văzuse ce poate să facă aparatul, a vorbit în Comisia de Sănătate. Să vă spun că au trecut vreo 14-15 luni de atunci și nu avem niciun răspuns?

– La minister ați fost? Poate ei nu știu că există în lume și chiar la noi aparate care fac această treabă grozavă.

– Am fost în audiență la patru miniștri ai Sănătății, e drept, pe altă problemă, cea a inițierii și la noi a unui program național de screening al cancerului de sân prin ecografie. Din 2012, împreună cu dr. Alina Turcu, de la Spitalul „Schuller“ și dr. Ileana Constantiniu, de la Câmpina, am fost prin comunele din Prahova, le-am vorbit femeilor despre cancer, le-am făcut ecografii. Eram întrebate de ce două doctorițe care oricum sunt suprasaturate de munca aceasta extenuantă cu maladia, merg să facă lucrul acesta prin sate. Iar răspunsul a fost clar, ceva de genul că „ne-am săturat să tot vedem venind la noi femei cu sânul supurând, s-ajungă în faze atât de avansate ale bolii, când nu mai ai nimic de făcut. Mi-am dat seama cât de frustrant poate să fie să înveți o jumătate din viață carte și să nu-l poți ajuta pe cel din fața ta fiindcă se adresează medicului târziu. Cu ideea aceasta am fost la miniștri, să facem și noi un program național de screening pentru ecografie. Există în Franța, în Germania, de ce nu s-ar putea și la noi? Unul dintre miniștri mi-a spus tranșant că nu se poate, că nu este, citez, „pe agenda noastră de lucru“.

Maria BOGDAN

Articole recente - Lumea Satului