reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Starea de vegetație a culturilor agricole

În toamna anului 2018 s-a însămânțat o suprafață de 3.004.800 ha, din care grâul ocupă 2.055.682 ha, orzul 266.585 ha și rapița 476.936 ha.

Culturile agricole se prezintă astfel:

  • orzul şi grâul de toamnă sunt în faza de formare a frunzei a treia şi respectiv înfrățire;
  • cultura de rapiţă parcurge etapa de dezvoltare a aparatului foliar.

La această dată, ritmurile de creștere se desfășoară normal la culturile semănate în perioada optimă și pe terenurile cu umiditate suficientă iar culturile sunt uniforme și viguroase.

Culturile de toamnă prezintă în această primăvară câteva particularități care impun măsuri tehnologice specifice, care să stimuleze pe cât posibil vegetația și să elimine orice concurență a buruienilor din cultură.

Având în vedere evoluția vremii, în această perioadă se aplică îngrășămintele minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă,  în funcție de zonă, fiind necesară realizarea unei fertilizări suplimentare cu azot.

Luând în considerare și rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracționarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrășămintelor cu azot,  prin menținerea unei concentrații mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu.

Datorită faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creștere.

Se recomandă utilizarea îngrășămintelor foliare cu microelemente și macroelemente ușor asimilabile asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriției.

La această dată, nu a fost semnalată nicio suprafață afectată de boli sau dăunători specifici, însă ținând cont de încălzirea vremii este necesară supravegherea permanentă a culturilor, astfel încât efectuarea tratamentelor de primăvară să se facă în stadiile primare ale manifestării bolilor/dăunătorilor.

O atenție specială se impune a se acorda stării de aprovizionare a solului cu apă, urmărindu-se în mod deosebit adaptarea intervențiilor tehnologice capabile să conserve apa existentă în sol.

Sursa: madr.ro

Starea culturilor. Sâmburoasele aproape compromise în unele zone

Patru aprecieri despre acest an agricol au fost lansate în spaţiul public, fie din zona conducerii agriculturii, fie din cea a practicienilor:

• Există toate premisele să avem producţie-record la cerealele păioase (afirmaţia ministrului Agriculturii, Daniel Constantin);

• Înfiinţarea culturilor de primăvară a fost întârziată de capriciile vremii;

• Rapiţa a fost afectată de fenomenul crăpării tulpinilor, cu riscuri pentru sănătatea ulterioară a plantelor şi consecinţe asupra nivelului producţiei;

• Pomicultura ar fi cel mai afectat sector din cauza variaţiilor mari de temperaturi de la o zi la alta din timpul înfloritului. Care este situaţia reală acolo, la talpa pământului, am încercat să aflăm de la câţiva fermieri din România.

Buzău, ing. Valeriu CĂLIN, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice Agroceres şi fermier din comuna Merei (400 ha, dintre care 100 ha grâu, 120 ha rapiţă, 80 ha porumb şi 100 ha floarea soarelui): „Grâul este frumos, e bine că au venit ploile, pentru că, dacă n-ar fi plouat, deja seceta începuse să se instaleze, cu toată zăpada aceea despre care administraţia agricolă credea c-o să asigure apă... hăăăt! Perioada de semănat a fost bună şi lungă, dar unii agricultori, din cei care ştiu mai puţină meserie, au stat, spunând că e prea rece pământul. Bătrânii dinainte de colectivizare începeau semănatul când Prunus spinosa sau porumbarul înflorea. Cine s-a priceput a semănat, are porumbul răsărit, mare, ierbicidat. La rapiţă a venit o brumă târzie, cu efectul de care spuneaţi, dar s-au efectuat tratamente. Una peste alta, la momentul la care vorbim totul este bine. Dar nu mă pot aventura să-i susţin pe cei care vorbesc de producţii teribile. Eu am o vorbă: deocamdată avem iarbă verde(sic!) pe câmp. Până ducem recolta în hambar, nu ne bizuim pe nimic.“

Ialomiţa, ing. Marin NEDU, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice şi fermier (1.700 ha): „Vorbind despre păioase, au avut o evoluţie excepţională din toamnă, cu o mică fereastră în iarnă, când, cel puţin în zona pe care o cunosc, partea centrală a judeţului, din cauza temperaturilor ridicate, s-a manifestat seceta. Zăpada şi precipitaţiile ulterioare au refăcut rezerva de apă din sol şi, practic, la ora aceasta, aşa cum arată, culturile promit o producţie foarte bună. Dar nu putem spune că vom avea o recoltă-record. Până la recoltare e bine să ne abţinem, nu ştim ce se va întâmpla. Riscul la păioase, în afară de ce ne-ar putea rezerva clima, ar fi de cădere a plantelor la o eventuală furtună, mai ales că talia este înaltă, iar când va umple şi bobul, grâul va deveni foarte sensibil. Pentru culturile de primăvară am avut o perioadă mai secetoasă, când pământul se uscase, dar era cam timpuriu, vremea rece, s-a evitat pe bună dreptate să se însămânţeze; când a venit timpul optim au început ploile. Asta e natura, ne adaptăm noi ei, şi nu ea muncii noastre. În zona noastră prăşitoarele sunt însămânţate, răsărite, trecem la ierbicidare şi tratamente, pentru că am avut atac serios de Tanymecus (gărgăriţa porumbului), în unele locuri chiar s-a reînfiinţat cultura. Rapiţa a avut, de asemenea, o evoluţie extraordinară, a trecut foarte bine peste iarnă. În martie au venit acele temperaturi scăzute, când s-a produs, mai mult sau mai puţin pronunţat, fenomenul de crăpare a tulpinii. Dar eu consider că nu vor fi efecte semnificative asupra nivelului recoltei, întrucât rănile s-au cicatrizat, ajutate fie de tratamente, fie s-au refăcut de la sine, prin mecanisme de protecţie tipice, deci nu s-a pus problema infestării cu boli, aşa că planta şi-a reluat creşterea şi şi-a refăcut capacitatea de producţie. Nici nu cred că a fost slăbită rezistenţa la cădere, fiindcă, ramificând foarte puternic, rapiţa face o reţea, care o echilibrează. Sunt premise pentru o producţie bună, mai ales că a plouat acum, la înflorit, când planta are consum maxim de apă.“

Arad, ing. Ioan ANDRU, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli Aragra 2008: „Nimeni nu ştie care o să fie producţia de orz şi mai ales de grâu până nu va fi recoltată. Grâul presupune şi calitate. Aşa cum arată acum culturile, aş da o notă de 8 spre 9. Sunt probleme cu tratamentele. Toamna trecută a fost lungă, bună, grâul a intrat în iarnă într-o stare de vegetaţie avansată, dar probabil de atunci s-au instalat ceva boli. Primăvara a fost capricioasă, cu variaţii mari de temperatură, ploi repetate la intervale scurte, care au generat probleme fitosanitare, dezvoltându-se boli foliare şi pe tulpină, deja suntem la al treilea tratament în unele parcele. La culturile de primăvară am reuşit o însămânţare în condiţii mai bune decât anul trecut, iar la rapiţă a apărut sporadic fenomenul de crăpare, dar fără consecinţe. Una peste alta, până acum e un an agricol bun. Nu foarte bun, nu excepţional.“

Dolj, ing. Constantin IANCU, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli afiliaţi LAPAR: „Cum arată culturile acum putem fi optimişti şi să credem într-o producţie bună. Dar natura, vedeţi, joacă nebuneşte. La noi în judeţ furtunile, vijeliile, ploile au culcat la pământ lanuri de grâu sau orz, deci sunt aspecte pe care nu le putem anticipa. Putem vorbi despre an bun sau rău când recoltăm şi cântărim producţia. Culturile de primăvară au răsărit foarte frumos, toată lumea a semănat, n-a rămas nimeni cu terenuri neînsămânţate. Dar în ultima perioadă n-am putut intra în câmp, la ierbicidarea porumbului şi florii-soarelui şi aplicarea tratamentului la grâu. La rapiţă nu sunt probleme, crăparea tulpinii, chiar dacă a apărut, nu este un fenomen care să îngrijoreze; dimpotrivă, cred că din 2010 n-am mai văzut cultură aşa de frumoasă. La acest moment câmpul arată foarte frumos.“

Harghita, ing. Sebastyan Csaba, preşedintele AAMR: „Grâul este bun, dar, din cauza vremii capricioase, sunt întârzieri la fertilizări sau tratamente. Culturile de primăvară au fost însămânţate, dar avem microzone unde plouă foarte mult şi epoca de înfiinţare a culturilor a fost decalată. În alte microzone, unde precipitaţiile sunt mai puţine, s-a semănat mult mai devreme, pentru că şi primăvara a fost precoce. Toată rapiţa pe care am văzut-o în Mureş, Cluj sau la noi arată bine. Dar mă tem că, atunci când producţia e bună, o să avem preţuri mici, ca întotdeauna. Şi mă mai tem de impozitul forfetar.“

Producţia de prune şi cireşe, afectată de frig, ploi şi monilioză

Prahova, ing. Marilena Ioniţa, SC Kalydias, Băicoi (20 ha de plantaţie): „Pentru măr este prematur să mă pronunţ. Drupaceele, iar eu mă refer la prun dintre toate sâmburoasele, sunt compromise. Nu s-a putut face polenizarea, noaptea a fost foarte frig, ziua n-a fost o temperatură propice, a plouat în felul în care ştim cu toţii, au fost şocuri termice de la o zi la alta. Niciodată n-am avut o primăvară ca asta. De parcă nu era suficient, sâmburoasele au fost afectate de un atac foarte puternic de monilioză, pe acest fond de ploi şi de frig. Ca tratamente, ne-am dat peste cap rău de tot.“

Iaşi, Mihai Vărzaru, pomicultor, Cotnari (fermă – 1 ha cireş şi restul viţă-de-vie): „La noi, la Cotnari, unde baza pomiculturii este cireşul, producţia cred că va fi de 10, 15, 20% din capacitatea obişnuită de producţie. Înainte de Sf. Paşti a fost două zile cald, cireşul a înflorit, dar n-a fost timp de polenizare, nici albinele nu plecaseră, cred, din stup. Apoi a venit brusc frigul, cu ploi care au durat aproape o săptămână, iar acum e şi atac de monilioză. Cu toate sâmburoasele cred că vor fi probleme în acest an.“

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS