Lumea satului 750x100

Verificarea compatibilității produselor de combatere a bolilor și dăunătorilor la pomii fructiferi

În pomicultură, tratamentele mixte au o mare importanță deoarece se reduce numărul de tratamente și se mărește efectul lor în combaterea bolilor și dăunătorilor.

Necunoscând compatibilitatea produselor de combatere putem pricinui daune importante manifestate prin fitotoxicitate (arsuri pe frunze și pe formațiunile de rod).

Ce este bine să știm atunci când dorim să folosim simultan 2 sau 3 produse de combatere

  • Să ne asigurăm că produsele provin de la un agent economic autorizat, că respectivele produse sunt omologate și că sunt destinate scopului urmărit.
  • Să examinăm cu atenție eticheta produsului pe care se specifica doza de aplicare și dacă este compatibil cu alte produse de combatere.
  • Dacă ne este la îndemână să consultăm Tabelul de compatibilitate a produselor fitosanitare. De cele mai multe ori acest tabel este de negăsit, iar când este găsit este neactualizat.

În lipsa acestor informații, vom decurge la realizarea unei probe test.

Varianta 1. Într-un vas de capacitate mai mică se toarnă unul câte unul din produsele pe care dorim să le folosim, având ca regulă de bază: de la produsele solide (granule, pulberi) la cele lichide și de la cele slab solubile la cele ușor solubile.

După fiecare turnare se agită soluția pentru o bună omogenizare a amestecului.

Varianta 2. În cantități mici, se prepară soluția fiecărui produs, respectând doza recomandată. Din soluțiile respective se iau cantități egale care se amestecă (omogenizează) într-un vas mai mare.

Cu ocazia probelor test se va urmări:

  • dacă nu apar depuneri pe fundul vasului;
  • dacă apar unele reacții chimice – barbotaj puternic, creșterea temperaturii soluției se deduce că amestecul respectiv este incompatibil;
  • dacă amestecul se realizează într-o formă liniștită înseamnă că amestecul este compatibil. Soluția poate fi încercată prin aplicare, pentru confirmare că amestecul este compatibil.

Folosind amestecurile de produse, trebuie să avem în vedere următoarele:

  • să nu se aplice aceste tratamente când temperatura aerului este mai mare de 24°C;
  • folosirea amestecului în aceeași zi;
  • în perioadele cu umiditate se folosesc mai mult amestecurile care conțin produse sistemice;
  • în perioade uscate și însorite se vor folosi amestecuri cu produse de contact;
  • pentru eficacitatea tratamentelor se pot adăuga diferiți adjuvanți: de umectare, de contact etc.

Și, nu în ultimul rând, se va evita amestecul cu produsele cuprice (Zeamă bordeleză, Funguran, Champion etc.) dacă completarea mai poate fi făcută.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Cum se poate depista atacul de boli și dăunători în livezile de semințoase

Autoritatea Națională Fitosanitară a emis anul trecut un ghid informativ pentru semințoase, respectiv măr, păr, gutui, în cuprinsul căruia sunt evidențiate simptomele generate de bolile și dăunătorii specifici,  în funcție de care un pomicultor poate recunoaște genul de atac din livada sa. Ideal ar fi ca fermierii să aibă acces facil la confirmare prin analiză de laborator, dar cum acest lucru nu este la îndemâna oricui, o descriere a modificărilor care apar pe fructe, frunze, lăstari etc. poate veni în ajutorul deținătorilor de semințoase pentru depistarea bolilor și a dăunătorilor și aplicarea tratamentelor de combatare.

Simptome produse de ciuperci

  • făinări sau pulberi fine, de culoare alb-gălbuie pe frunze și flori sau pâslă albicioasă spre gălbuie, pe ramuri și lăstari (de exemplu făinarea – Podosphaera leucotricha);
  • pete de nuanțe verzi-măslinii sau brune-negricioase pe ambele fețe ale frunzei, iar pe ramuri și lăstari, în dreptul acestora apar pustule mici, care crapă, lăstarii căpătând un aspect răpănos (de exemplu, Rapănul părului – Venturia pirina);
  • pătări circulare brune ale frunzelor, cu 1-2 puncte mici, crustoase, negricioase, în porțiunea centrală a atacului (de exemplu, gutui – Entomosporium maculatum);
  • cancere (de exemplu, cancerul deschis al pomilor – Nectria galigena).

Simptome produse de bacterii

  • pătările și arsurile: pe frunze – pete maronii sau ruginii, de formă eliptică sau neregulată, cu dezvoltare de la vârf spre pețiol, limitate de nervuri, care pot să conflueze, ocupând întreaga suprafață a limbului; pe tulpini – pătările au formă de dungi, benzi sau striuri brune; pe ramuri – vârful lăstarilor se ofilește, apoi se curbează în formă de cârjă și se usucă, arătând ca arse de foc; pe flori care rămân atașate de pom după atac apar pete umectate, care conduc la ofilire, brunificare sau înnegrire, florile părând arse; pe fructele verzi petele sunt circulare sau neregulate, la început de culoare verde intens, apoi brun deschis, cu țesuturi umectate, brunificate sau înnegrite, totul ducând la zbârcire sau mumifiere, cu rămânere a exemplarelor atacate pe pom. Pe vreme caldă și umedă, din lăstarii, pețiolii, din scoarța necrozată, din fructele și florile infectate se poate scurge un exsudat bacterian mucilaginos, albicios până la roșu închis, prezentând diferite nuanțe de brun, galben sau portocaliu (de exemplu, focul bacterian);
  • hipertrofiile (gale, tumori) sunt produse pe rădăcini și tulpini, prezentându-se sub formă de creșteri dezorganizate ale țesuturilor vegetale (proliferări de țesuturi, malformații). Practic, bacteriile pătrund prin răni și stimulează celulele să se mărească și să se dividă (de exemplu, cancerul bacterian, boala rădăcinilor păroase);
  • ulcere (leziuni) apar pe ramuri vechi, șarpante și trunchi, fiind însoțite și de exudări. Țesuturile de sub scoarță, în zona limitrofă leziunilor, sunt maro-roșietice, iar în exterior prezintă fisuri neregulate în scoarță (de exemplu, focul bacterian).

Simptome produse de virusuri și/sau organisme asemănătoare

  • pe frunze: împestrițări și dungi galbene (mozaicul merelor), pete clorotice, cloroze (pătarea clorotică a merelor), decolorări verzi-deschis sau galben-verzui de-a lungul nervurilor (păr-strierea tulpinii), inele neregulate, pete sau linii verzi deschis sau galben verzui (păr – pătare clorotică), deformări și rugozități ale suprafeței limbului (mozaic), culoare verde deschis, uneori clorotică sau roșietică (proliferare), stipele anormal de mari, cu codița scurtă și care pot fi în număr de patru, în loc de două (proliferare), micșorarea limbului, culoare verde-deschis, rigiditate, marginile ușor răsucite spre exterior, înroșirea anormală a frunzelor spre toamnă și căderea lor prematură (declinul perelor);
  • pe fructe: rugozitate și pete verzi deschis (mozaic), deformare alias fructe turtite (măr – strierea tulpinii), inele sau benzi înguste de culoare verde deschis sau brune (păr – pătare clorotică), fructe mici, la 25-30% din mărimea normală, turtite sau aplatizate, cu pedunculul mult alungit și mai subțire, pulpa fructelor este spongioasă, cu gust fad, slab acidulată, cu un conținut redus de zahăr (proliferarea mărului);
  • alte simptome: declinul pomilor, productivitate redusă, formarea unui număr mare de lăstari secundari, slab dezvoltați, subțiri „cu aspect de mături“ sau mături de vrăjitoare, prezența unor inele de culoare brună, vizibile la examinarea unei secțiuni transversale a vaselor conducătoare.

Simptome produse de nematozi

De dimensiuni microscopice, aceștia se localizează fie în țesuturile rădăcinilor, tulpinilor, frunzelor sau în ovarele florilor, fie la exteriorul organelor atacate, fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal. Prin înțeparea și sugerea sucului celular, atacurile apar sub formă de:

  • gale, mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc;
  • reducerea sistemului radicular.

Simptome produse de insecte și acarieni

  • produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros, care apar la exteriorul sau în interiorul organelor atacate: roaderea neselectivă a frunzelor (gândacii de frunze și omizile defoliatoare), ciuruirea frunzelor (gărgărițe ale pomilor), scheletarea frunzelor (omizile tinere ale fluturelui alb al dudului, larvele moliei merelor), galerii în tulpini (sfredelitorul tulpinilor și ramurilor), roaderea organelor florale (gărgărițele fructelor, gândacul păros), minarea pulpei fructelor (viermele merelor), minarea frunzelor (molie).
  • simptome produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt (pentru hrănire dăunătorii introduc în țesuturi salivă, conținând enzime care determină modificări morfologice și biochimice ale acestora): decolorarea organelor atacate, frecvent a frunzelor (ploșnițe, afide, acarieni), pigmentarea organelor atacate (afide, păduchele din San José), încrețirea și răsucirea frunzelor (afide), deformarea fructelor (păduchele din San José).

Maria BOGDAN

DELEGATE™ - noua soluție de combatere a larvelor de lepidoptere (omizi), a minatoarelor, tripșilor și puricilor meliferi din pomicultură

Tuturor ne plac fructele și toți le consumăm sub diferite forme. Dar tuturor ne plac fructele sănătoase. Ei bine, în ultimii ani se observă o preocupare a consumatorului român față de hrana sănătoasă și o creștere a dorinței de a consuma fructe din țara noastră.

Dar, pe lângă aceste aspect, cresc și cerințele referitoare la standardele europene de calitate a mărfii. Astfel, se insistă foarte mult să avem fructe în consum, care să respecte minimum de reziduuri admise, cu un anumit standard calitativ și eliminarea alimentelor contrafăcute.

Toate aceste reglementări Europene vizează consumul fructelor și al alimentelor sănătoase.

Din cauza modificărilor climatice din ultimii ani, crește și pericolul atacurilor de dăunători în livezi. Viermii, moliile, insectele minatoare și puricii sunt din ce în ce mai mulți.

În ansamblu, încălzirea climei cu 3-6°C poate conduce la deplasarea graniței de răspândire a unor dăunători în Europa cu peste 1000 km spre Nord și la apariția unei generații suplimentare de dăunători în decursul unui an.

Moliile, cum ar fi Adoxophyes orana, provoacă pagube însemnate, întrucât atacă fructele, consumând pielița acestora, dar și frunzele, mugurii și florile. În urma atacului moliilor, fructele sunt mai predispuse atacului cauzat de unele ciuperci, cum ar fi Monilinia, care accelerează putrezirea fructelor.

Viermii merelor, precum Cydia pomonela, sunt foarte periculoși, cauzând pagube de importanță economică majoră, frecvente fructelor atacate, ajungând în plantațiile netratate până la 80-90%. Viermii fac galerii în fructe, mai ales în zona pedunculului, depreciindu-le calitativ. Fructele tinere atacate cad premature, ori la maturitate prezintă pete umflate, bombate, în dreptul caliciului, care diminuează valoarea comercială.

Puricele melifer al părului (Psylla pyri) este dăunătorul care prin înțepăturile provocate de larve și nimfe la nivelul mugurilor, lăstarilor, frunzelor, florilor și fructelor, determină o dezvoltare anormală a acestora. Lăstarii se usucă și se răsucesc, frunzele se încrețesc, se deformează, rămân mici și au aspect clorotic, iar florile avortează. Suprafața organelor atacate este acoperită cu excremente dulci, “roua de miere” pe care se dezvoltă “fumagina”, care dă o culoare brun negricioasă părților atacate.

Soluția pentru toți acești dăunători vine de la compania Corteva Agriscience, noul insecticid DELEGATE pe bază de spinetoram, cu aplicare după înflorit, la doza de 0.3 kg/ha.

DELEGATE are la bază o substanță activă nouă, denumită spinetoram, care face parte din clasa SPINOSINELOR, cu o acțiune rapidă asupra viermilor, moliilor și puricilor meliferi.

În condiții meteo dificile are o eficacitate foarte bună, datorită modului unic de acțiune.

Produsul DELEGATE este un instrument nou pentru Programul de Management Integrat al Dăunătorilor și nu reprezintă un pericol pentru mediu și entomofauna utilă.

Cele mai importante caracteristici ale produsului sunt:

  • Face parte din clasa spinosinelor, alături de Spinosad, aceste două substanțe active fiind singurele insecticide din grupul 5 pe piața fructelor și legumelor
  • DELEGATE are un mod de acțiune care controlează insectele în două moduri: prin contact și ingestie, având o acțiune rapidă, de șoc, și o activitate reziduală în plantă, ceea ce îi conferă o perioadă mai lungă de acțiune
  • Spinetoram penetrează prin frunze în țesuturi și oferă un control eficient al insectelor minatoare.
  • Delegate™ combate o varietate largă de dăunători, dar dintre insectele cu aparat bucal de înțepat și supt combate doar puricile melifer al părului.

Delegate™ este un partener ideal pentru alternarea tratamentelor cu insecticide din alte clase chimice pentru îmbunătățirea managementului rezistenței și nu prezintă rezistență încrucișată.

Spre deosebire de alte produse de pe piață, Delegate™ are acțiune asupra tuturor stadiilor de dezvoltare a dăunătorului, ceea ce reprezintă un mare avantaj în combaterea lor. Astfel, se limitează creșterea și înmulțirea generațiilor următoare.

DELEGATE, noua soluție pe bază de spinetoram, este cel mai eficient insecticid din piață, cu numeroase premii, un spectru larg de combatere și eficient pe mai multe stadii de dezvoltare, limitând astfel dezvoltarea și înmulțirea generațiilor următoare. Deci, o soluție completă pentru pomicultura din România, o soluție care să faciliteze obținerea de fructe sănătoase, de calitate, care să îndeplinească standardele comerciale.

Macheta Delegate Corteva

Ana Maria Pascariu
Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides
Romania & Moldova

Peste 190 de pomicultori au participat la Conferința Națională a Pomiculturii 2020

Cea de-a VII-a ediție a Conferinței Naționale a Pomiculturii, organizată la Poiana Brașov de către Centrul pentru Management Agricol cu sprijinul Asociației Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe (OIPA Prodcom), a reunit peste 190 dintre cei mai performanți fermieri din sectorul pomicol, alături de specialiști și reprezentanți ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii din agribusiness. Motivul principal l-a constituit o discuție realistă despre schimbările aduse de reforma PAC în sectorul pomicol, tendințele pieței, tehnologii inovatoare pentru creșterea productivității și, nu în ultimul rând, despre soluțiile specializate de finanțare în domeniul pomicol.

Principalele direcții ale Planului Național Strategic

În deschiderea conferinței, Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură de la Pitești-Mărăcineni, a prezentat principalele direcții ale Planului Național Strategic pentru Pomicultură pentru intervalul 2021-2034, menționând faptul că în intervalul 2015-2019 au fost finanțate doar 40% din totalul proiectelor depuse pentru reconversie și modernizare, respectiv 493 de proiecte din totalul de 1.267 depuse, valoarea finanțată prin fonduri europene fiind de 270 milioane de euro.

„Dacă în 2017, în România, consumul de fructe pe cap de locuitor era de 62 de kilograme, pentru 2027 previzionam o creștere a consumului la 85 de kilograme, iar pentru 2034 la 93 de kilograme. În 2017 România a exportat 10.000 tone de fructe, în valoare de 13 milioane de euro, iar pentru 2027 se estimează o cantitate de 80.000 tone, cu o valore totală estimată la 104 milioane de euro. În 2020 exploatațiile pomicole noi au reprezentat 8,957 de hectare, iar pentru 2027 estimăm creșterea suprafeței la 17.685 de hectare,“ a declarat Mihail Coman.

Conferinta Nationala a Pomiculturii

Pe parcursul sesiunilor interactive, Aurel Tănase, președintele OIPA Prodcom, a identificat problemele cu care fermierii se confruntă, urmând că acestea să fie supuse atenției Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în cadrul unei întâlniri care va avea loc săptămâna viitoare. Accentul a fost pus pe nevoia de asociere, sub această formă fermierii urmând să beneficieze de condiții mai bune pentru valorificarea producției, precum și de o importantă reducere a cheltuielilor pentru input-uri.

„Situația importurilor, omologarea produselor la nivel european şi național, plafonarea subvențiilor, obținerea unor producții de calitate eșalonate pe o perioadă lungă de timp, nevoia de asociere a fermierilor, situația gravă a livezilor părăsite și care reprezintă focare de infecție sunt doar o parte dintre subiectele pe care le avem în vedere şi pentru care ne dorim să găsim soluții împreună cu reprezentanții MADR,“ a declarat Aurel Tanase, președintele OIPA Prodcom.

Producția românească, tot mai solicitată

Prezent la discuții, Ovidiu Popescu, consilier superior Direcția de Dezvoltare Rurală din cadrul MADR, a discutat cu fermierii despre identificarea de fonduri neconsumate pentru proiectele valoroase din sectorul pomicol, proiecte punctate, dar care nu au primit finanțare, precum și despre alte probleme cu care pomicultorii de confruntă zi de zi.

Producția românească de fructe și legume este din ce în ce mai solicitată la nivel național și are nevoie de permanentă susținere, iar eliminarea concurenței neloiale trebuie să devină o prioritate. Fermierii români sunt pregătiți să folosescă ambalaje de unică folosită marcate cu etichetă pentru identificarea și eliminarea riscurilor, astfel încât piața să se bucure de produse sigure.

Pentru intervalul 2021-2027, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură de la Pitești-Mărăcineni a solicitat finanțare în valoare de 500 milioane de euro pentru o suprafață de 17.000 de hectare.

De asemenea, cele mai importante companii de tehnologii din agribusiness – Adama, Intermag, SummitAgro, TimacAgro, Agricover – au fost prezente și au vorbit despre soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar și despre cele mai noi și performanțe tratamente pentru sector pomicol.

Ion BANU

Fertirigația la speciile pomicole

Pomicultura modernă se străduiește continuu să-și îmbunătățească tehnologiile de producție pentru realizarea anual de producții mari și de calitate. Ca în orice alt sector al agriculturii, trebuie să ne conducem după principiile fermierilor din vestul Europei (ca pentru a fi de neînlocuit trebuie să fii mereu diferit), unde piața concurențială este nemiloasă și de aceea comanda socială este cu producții mari și de calitate, cu costuri mici pe kilogramul de produs fermieri, care în ultimii 30 de ani au primit din partea Uniunii Europene un puternic sprijin financiar pentru modernizare și remodernizare, dotări în mașini agricole și depozite frigorifice.

Tendința actuală în pomicultura modernă are la bază conceptul de dirijare de către fermier a factorilor de producție, dintre care irigarea și aplicarea concomitentă a îngrășămintelor chimice sunt cele mai importante. 2020 se preconizează a fi un an excesiv de secetos și fertirigarea devine veriga de bază a tehnologiei de producție în pomicultură.

Noua orientare în pomicultura clasică, intensivă și superintensivă, în acest segment tehnologic, este de a aplica apă + îngrășăminte în fiecare zi din luna martie până în luna noiembrie, asigurând consumul de apă și îngrășăminte diferențiat pe fazele de vegetație. Acest principiu are la bază cercetările specialiștilor din Olanda și Italia, care au calculat cu ajutorul funcțiilor de producție pentru X producție ce consum de azot, fosfor, potasiu și elemente nutritive este necesar.

Principiul acesta de hrănire a fiecărui pom zilnic „cu lingurița“ I-am aplicat timp de 10 ani la ferma din Însurăței-Brăila, și îl recomand acum celor care au sisteme de fertiirigare cu picăturare pentru a obține producții mari și constante pentru principalele specii pomicole, la nivelul condițiilor climaterice din țara noastră în anul 2020 cu mare deficit de apă.

Fertirigarea la specia măr, 2.500 pomi/ha

La o producție estimată de 45 t/ha, avem un consum anual de apă de 6.000 metri cubi/ha, din care 30% din precipitații și 70% din irigații și care trebuie să se aplice în mod obișnuit, începând din toamnă, cu o irigare de aprovizionare + îngrășământ Starter o irigare, una primăvara și de două ori în vegetație. Așa se obișnuiește, să ținem seama de nevoile pomului în fiecare zi. lrigarea prin picurare se face zilnic, apă și elemente chimice în care azotul este îngrășământ de referință 0,12 g/pom/zi, aplicarea ținând cont de starea de vegetație după următoarea schemă: cercetarea a stabilit că pomul are nevoie zilnic de apă și azot (0,12 g), diferențiat pe luni de vegetație.

fertirigarea tabel 1

Îngrășămintele chimice substanțe active aplicate în 30 de zile (norma pe zi este a 30-a parte/kg/ha)

fertirigarea tabel 2

Îngrășământul starter se aplică odată cu apa de irigat toamna.

Fertirigarea la specia cireș, total pomi 1.250/ha

La o producție estimată de 20 t/ha, necesarul de apă de irigat pe perioada de vegetație este de

2.500 mc/ha, din care prin fertirigare 1.300 mc/ha. În livezile cu sistem de irigație prin picurare irigăm zilnic după următorul program (pentru NO 0,12g/zi).

fertirigarea tabel 3

Îngrășămintele chimice substanță activă aplicate în 30 de zile (norma pe zi este a 30-a parte/kg/ha)

fertirigarea tabel 4

Sintetic, pentru alte specii consumul zilnic de apă pe pom va fi următorul:

fertirigarea tabel 5

Consumul de elemente nutritive substanță activă kg/ha la o producție estimată:

(vezi tabel în revista tiparita)

Cantitatea de îngrășăminte recomandată va fi aplicată la irigarea din prima parte a zilei. Este posibil ca acolo unde apa este mai dură să fie necesar să irigăm și după-amiază, împărțind norma de apă pe pom.

Pentru asigurarea și a microelementelor necesare în anumite perioade de vegetație vom folosi fertilizarea odată cu aplicarea insectofungicidelor.

Petre EREMIA

Situația pagubelor provocate în pomicultură de înghețurile târzii

Institutul de Cercetare  Dezvoltare pentru Pomicultura Pitești- Mărăcineni, prin rețeaua de Stațiuni formată din SCDP Băneasa, SCDP Constanța, SCDP Iași-Fălticeni și SCDP Voinești a analizat efectul valului de temperaturi – înghețuri târzii din zilele de 16-17 martie și a ajuns la concluzia că acestea au avut efecte asupra unor specii pomicole aflate în faza de început și de înflorire deplină, efecte semnificativ negative  care vor influența în mod sigur negativ producția de fructe la speciile afectate de îngheț.

Prezentăm, mai jos, rezultatele efectelor înghețurilor din perioada 16-17 Martie 2020, pe specii , în Stațiunile din coordonarea ICDP Pitești- Mărăcineni.

În urma analizei efectuate de către specialiștii ICDP Pitești și ai stațiunilor pomicole Băneasa, Constanța, Fălticeni, Iași și Voinești, s-au semnalat pagube însemnate în livezile pe rod, mai ales la cais și piersic, datorită primului val de înghețuri târzii din această primăvară. Toate aceste pagube au fost accentuate de avansul fenologic (10 – 14 zile) al majorității speciilor pomicole, provocat de temperaturile foarte ridicate înregistrate la nivelul întregii țări în lunile ianuarie (2-3ºC peste normală), februarie (3-4ºC mai cald decât media multianuală)  și în prima jumătatea a lunii martie.

În zona de sud și de est a României, în zilele de 16 și 17 martie (mai ales în localitățile Vaslui -10,0ºC, Negrești -9,1ºC, Băneasa-București -8,4ºC, Grivița -8,2ºC, Ploiești și Brăila -7,9ºC, Târgoviște -7,5ºC, Ianca -7,4ºC, Oltenița -7,3ºC și Mărăcineni, Argeș -7,1ºC, figurile 1 și 2), s-au înregistrat înghețuri târzii cu temperaturi sub pragurile minime critice (10% dăunări) ale fenofazelor curente, la aproape toate speciile pomicole.

Ca o regulă generală, pagubele provocate au fost cu atât mai însemnate cu cât specia pomicolă s-a aflat într-un stadiu fenologic mai avansat, iar temperaturile aerului au fost mai coborâte. De asemenea, la nivelul fiecărei specii, mai afectate au fost soiurile cu cel mai mare avans fenologic (cu pornire mai timpurie în vegetație), iar la nivelul fiecărui pom, au fost mai afectate organele generative (muguri, flori) cele mai evoluate din punct de vedere stadial, astfel:

Caisul aflat la fenofaza de început de înflorire sau chiar înflorire deplină a fost total afectat la SCDP Constanța (-5ºC, -6,5ºC), ca de altfel în toată Dobrogea și în procent de 95% la SCDP Băneasa (-8,4ºC) și Voinești (-7,4ºC) la soiurile aflate la înflorirea deplină și de 75% la cele aflate la începutul înfloririi. Pagube mari de 91-95% s-au semnalat și la Iași (-5,9ºC) la soiurile aflate la înflorirea deplină și de 19-37% la cele aflate în fenofaza de buton alb;

Piersicul din sudul României, de la SCDP Constanța și Băneasa, aflat în fenofaza de început de înflorire la soiurile timpurii și buton roz la cele tardive, a fost afectat în procent de 75-80%. Pagube mai reduse s-au semnalat la SCDP Iași (8-40%), Voinești (25%) și ICDP Pitești (2-3%), zone în care pomii s-au aflat în fenofaza de buton roz;

Cireșul mai puțin avansat fenologic, aflat la dezmugurire numai la ICDP Pitești, Mărăcineni, în restul țării mugurii fiind doar umflați, a fost relativ puțin afectat, în procent de 27-67% la Mărăcineni, de 18-57% la SCDP Iași și de 10-20% la SCDP Fălticeni și Voinești;

Mărul – specie aflată în majoritatea zonelor țării la umflarea mugurilor a fost puțin afectat – 10% la SCDP Fălticeni. Doar la ICDP Pitești, Mărăcineni avansul fenologic al soiului Idared aflat la dezmugurire, a determinat înregistrarea unor pagube mai mari, de 67%;

Părul aflat în fenofaza de început de dezmugurire a înregistrat pagube reduse, de doar 31% la soiul Santa Maria de la ICDP Pitești;

Vișin – s-au semnalat pagube mai reduse decât la cireș, de doar 20-35% la SCDP Iași (umflare muguri) și de 13-16% la ICDP Pitești (dezmugurire);

Prunul aflat în fenofaza de umflare a mugurilor, sau de dezmugurire în sud, nu a fost afectat;

Nucul la care mugurii erau doar umflați, a fost puțin afectat (10-20% la Iași și Fălticeni și 40% la Mărăcineni, Argeș);

Afin – datorită avansului fenologic considerabil (10 zile) semnalat la ICDP Pitești, Mărăcineni la majoritatea soiurilor, un procent mare de muguri, cuprins între 50 și 89% au avut între 2 și 4 butoni florali (cei mai evoluați din inflorescență) afectați de înghețurile târzii din zilele de 16 și 17 martie (-7,1ºC). 

Ca o regulă generală, în literatura de specialitate s-a stabilit că cireșul și vișinul au nevoie de cel puțin 50% din mugurii de rod produși în anul anterior pentru a rodi normal, pe când la celelalte specii pomicole cu fructe mai mari (mărul, părul, caisul, piersicul, nectarinul și prunul), sunt necesari doar 10% muguri viabili. Este, de asemenea importantă și distribuția uniformă a mugurilor de rod viabili în coroană, pentru a realiza întregul potențial de producție.

Figura 1. Temperaturile minime ale aerului înregistrate în adăpostul meteorologic în ziua de 16 martie   2020 (ANM București)

 situatie inghet 2019 2020

Figura 2. Temperaturile minime ale aerului înregistrate în adăpostul meteorologic în ziua de 17 martie 2020 (ANM București)

temperaturi minime 2020

Părul asiatic, o alternativă profitabilă pentru pomicultura românească

Rafturile supermarketurilor sunt tot mai pline de fructe de import, iar cumpărătorii sunt tot mai interesați să încerce noi gusturi. Multe dintre aceste fructe provin din import, motiv pentru care în ultimii ani pomicultorii din țara noastră au încercat să diversifice paleta de specii pe care o cultivă. Un astfel de exemplu este părul asiatic și el ar putea intra cu ușurință pe rafturile marilor magazine. De ce? Pentru că este un pom care poate fi cultivat și în țara noastră, fructele arată precum merele și au un gust inedit, de pară.

Caracteristici generale

Părul asiatic, Pyrus Pyrifolia, a fost naturalizat în Japonia, acolo unde există livezi pe suprafețe însemnate. Nu este sensibil la îngheț, rezistă chiar și la temperaturi de -23°C, poate crește chiar și până la 10 metri înălțime și preferă soluri cu textură ușoară, cu pH-ul de 5.6-6.6.

Este de preferat să fie plantat în zone însorite pentru că fructifică mai bine atunci când are lumină. Pentru plantarea lui, cei interesați trebuie să țină cont de pașii clasici pe care îi urmează atunci când plantează orice pom fructifer, în timp ce tăierile de formare trebuie realizate primăvara devreme.

Înfloritul are loc în luna aprilie, iar florile sunt albe și sunt grupate în inflorescențe glabre. Fructele se culeg în luna septembrie, au diametrul între 3 și 5 cm, sunt bogate în fibre și au un conținut redus de calorii. Se pot consuma în stare proaspătă, pentru că rezistă chiar și câteva luni în condiții optime de depozitare, sau confiate ori folosite în rețete de prăjituri, băuturi răcoritoare și conserve.

De unde poate fi achiziționat

Un astfel de pom poate fi achiziționat de la pepinierele autorizate, iar unul dintre producătorii români care comercializează astfel de pomi în cadrul târgurilor de profil și nu numai este domnul Marin Constantin. Acesta este producător și distribuitor de plante și material săditor, iar în pepiniera sa, Sănătate din Plante, se găsesc numeroase specii, unele dintre ele mai puțin cunoscute la noi în țară.

„Părul asiatic este o specie pe care noi o comercializăm în special la târguri și lumea se miră pentru că fructele arată ca merele, dar au gust de pară. Frunzele se aseamănă cu ale părului clasic, iar tratamentele care se aplică și tăierile care se fac nu diferă față de cele pe care pomicultorii le fac în livezile de peri. Se poate planta toamna sau primăvara iar dacă plantarea are loc primăvara, pomul trebuie udat mai des, nu doar la plantare. Consider că este o oportunitate pentru pomicultura românească“, a declarat Marin Constantin.

Larissa SOFRON

Livada lu’ Costică din Brădăţel, județul Suceava

Constantin Cozma din satul Brădăţel, comuna Horodniceni, judeţul Suceava, se ocupă de o bună perioadă de timp de cultivarea fructelor seminţoase şi sâmburoase, pe o suprafaţă de 4 ha. La o astfel de suprafaţă, producţia este una consistentă, de aceea s-a gândit să realizeze şi sucuri naturale, din mai multe sortimente, prin pasteurizare.

O parte din livada lui Constantin este în Brădăţel, iar restul în împrejurimi, ne spune suceveanul. „O suprafaţă considerabilă din livadă a fost înfiinţată în urmă cu 6 ani, iar restul de până la 4 ha, în timp, până în prezent. Ca soiuri de meri avem (Jonathan, Idared, Florina, Golden Delicious şi Jonagold), pruni (Stanley şi Centenar), cireş (Stella) şi peri de vară şi de toamnă“, ne prezintă bărbatul soiurile pe care le are în portofoliu. Plantarea a avut loc manual, iar întreţinerea mecanic, adică cu tractorul şi utilajele aferente. Tratamentele fitosanitare sunt administrate şi ele la timp, mai adaugă Constantin. „Administrăm tratamente pe bază de cupru, toamna târziu şi primăvara devreme, utilizând insecticidele şi substanţele pentru rapăn şi făinare. În schimb, în perioada de iarnă le pun gunoi de grajd, îngrăşământ natural sau bio. Numărul stropirilor pe sezon nu trece de 4 sau 5.“

mere Bradatel Suceava

Ca producţie, anul acesta la prun Constantin a avut în jur de 5 tone, iar la măr cca 40 de tone. Acesta mai spune că depozitarea fructelor o realizează în beci, urmând ca în primăvară să construiască un depozit. Dar, până a ajunge fructele pe piaţa liberă, acesta realizează sucuri. „Distribuţia fructelor o realizăm pe piaţa liberă, completând piaţa şi cu sucuri naturale, mai multe sortimente, de exemplu: suc natural de măr şi gutui; măr, morcov şi sfeclă de zahăr, cât şi măr, morcov şi ţelină, pasteurizate la 90°C. Pentru a ajunge la aceste sortimente de sucuri, merele trec prin procesul de tocare, apoi merg spre presare, urmând mustul amestecat cu gutui şi astfel ajung în bazin; apoi o pompă îl trage prin utilajul de pasteurizare, urmând a fi introdus în pungi prin staţia de umplere. Aşa procedez cu toate cele trei reţete“, adaugă bărbatul.


În ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene, Constantin Cozma a accesat unul în urmă cu 6 ani, iar acum are trei proiecte depuse. Investiţia este atât cu fonduri proprii, cât şi europene.

Beatrice Alexandra MODIGA

Mai puține mere de Voinești, prețuri mai bune decât în 2018

2019 nu a fost un an foarte bun pentru pomicultorii din Voinești. Cantitățile de cireșe, prune și pere au fost destul de mici, doar la mere situația este un pic mai bună, mai ales în livezile în care s-a aplicat tehnologia corespunzătoare. Însă chiar și în aceste condiții pomicultorii nu sunt foarte mulțumiți pentru că unii nu și-au scos investițiile, fiind în pierdere și din cauza faptului că în anul 2018 mulți au aruncat o parte din producție.

Ion Oprea este unul dintre pomicultorii cu experiență din Voinești și are în prezent 4 ha de plantații pomicole. Are atât plantații clasice, cu meri mai bătrâni, unii chiar și de 80 ani, dar și plantații noi, iar paleta de soiuri este destul de amplă. „Am destul de multe soiuri: Ionatan, Golden, Strakinson, Starking, Crețesc, Mutsu, chiar și soiuri create la Stațiunea Pomicolă Voinești – Generos, Real, Iris sau Voinea. Încercăm să avem varietate, astfel încât consumatorii să aibă de unde alege. Cu toate acestea, 70% din suprafața de plantație pe care o ocupă mărul înseamnă soiul Ionatan, care este la origine din America. Cred că este unul dintre cele mai echilibrate soiuri: are pielița subțire, este dulce-acrișor, un pic acidulat. Putem spune că am adoptat deja acest soi... Și asta în condițiile în care America nu prea îl mai plantează, iar în Europa îl găsim destul de rar. Are într-adevăr o problemă cu păstrarea, în sensul că în interiorul merelor mari culoarea se schimbă și cumpărătorii cred că este un măr înghețat; de fapt, este vorba despre acumularea de zahăr. După ruperea mărului din pom zahărul se oxidează și apare în interior acea dungă neagră și un pic amăruie. Noi blamăm cercetarea românească că nu găsește soluții pentru rezolvarea acestei probleme, însă iată că nu au găsit nici alții și l-au scos din cultură“, a declarat ing. Ion Oprea.

Tot inginerul a povestit o întâmplare care a avut loc acum câțiva ani, atunci când o delegație de americani a poposit la Voinești și cei prezenți au avut ocazia să guste mere din soiul Ionatan și chiar au fost impresionați de gust.

Despre producția din acest an spune că este mai mică decât anul trecut. Chiar și așa este mulțumit de calitatea merelor, mai ales că ține cont de cele mai importante lucruri: tăierile corecte și aplicarea tratamentelor fitosanitare.

Una dintre problemele cu care se confruntă este lipsa forței de muncă, ca în mai tot sectorul agricol de altfel, și asta mai ales în perioada de cules. Lucrează alături de soție, Mariana, chiar și în livadă, nu doar atunci când este vorba de comercializarea merelor. În fiecare zi lădițele cu mere sunt transportate din livadă către depozit. Însă nu se depozitează direct, ci sunt lăsate afară pentru încă o zi pentru a se răci. „Depozitul este de fapt un beci care are ziduri de piatră de 70 cm, iar temperatura aici nu scade sub 2 grade și este constantă până la finalul lunii aprilie. Diferența între aceste depozite tradiționale și cele noi, cu temperatură controlată, este aceea că mărul lucrează în depozitele noastre. Mărul este un organism viu și cel mai elocvent exemplu este dat de Golden care este verde atunci când îl culegi, iar în depozit se îngălbenește. De aceea merele noastre sunt mai gustoase în comparație cu cele ținute în depozitele despre care spuneam, unde li se închid porii, mărul nu mai lucrează și se menține acolo cât este nevoie“, a mai punctat pomicultorul.

În ceea ce privește valorificarea susține că este un an mai bun din punctul de vedere al prețului, indiferent de forma de valorificare. Astfel că direct de acasă prețul/kg va fi între 1 leu și 1,5 lei; în en-gros-uri poate ajunge spre 2 lei și direct în piață, care este cea mai profitabilă formă de vânzare, prețurile vor fi între 2,5 la 5 lei, în funcție de soi, fiind vorba doar despre merele de calitate extra.

Suc de mere

Soluția pe care a găsit-o în urmă cu 6-7 ani pentru a valorifica merele a fost achiziționarea unei instalații pentru fabricarea sucului. Investiția inițială a fost în jur de 3.000 euro, însă la această sumă se adaugă și costurile pentru amenajarea spațiului de producție. „Acum 6-7 ani am adus pe această vale prima ministație, să-i spun, pentru procesare. Apoi am avut discuții cu privire la înregistrarea acestor mici producători de suc și am dat informațiile și celor care au avut nevoie. În acest moment sunt în zonă astfel de instalații mici și sunt pretabile atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Producătorul valorifică merele care pică la sortare, iar consumatorul beneficiază de un produs natural 100% din mere. Eu fac suc numai din producție proprie, cât timp am mere, am și suc. Am diverse sortimente: suc de mere, de pere; din păcate, anul acesta va fi doar o singură șarjă pentru că producția a fost mică, suc măr și gutuie și un suc din soiurile Renet și Crețesc, special pentru cei care au diabet. Dar, dacă vorbim de soiuri, spun că sucul cel mai bun iese din mărul Ionatan“, a mai precizat inginerul.

Ion și Mariana sunt susținuți în dezvoltarea afacerii și de cele două fiice, Alina și Corina, care, deși sunt stabilite în București, se ocupă mai ales de promovarea sucului și a merelor și chiar organizează în livadă diverse evenimente.

Întrebat dacă Voineștiul mai este patria merelor, pomicultorul a specificat cu regret că apar tot mai multe livezi neîngrijite, pomi bătrâni care ar trebui defrișați pentru că reprezintă focar de infecție și pentru celelalte plantații, însă nu prea are cine să investească deoarece majoritatea tinerilor pleacă în orașe sau peste hotare.

„Eu cred că ar fi bine ca în supermarketuri merele să fie de două calități și evident să aibă două prețuri diferite, nu să accepte doar mere extra. Pentru că atunci intervine problema valorificării merelor de calitatea a doua și de industrie. Știți deja că țuică multă nu avem voie să facem din cauza Legii alcoolului. Anul trecut mulți producători au aruncat merele în loc să facă țuică. Așa am ajuns noi, producătorii, pe munca noastră, să fim considerați infractori. Dar ce să facem cu aceste mere când nu mai există fabrici de marmeladă, de compoturi, nu mai există nimic, singura soluție este instalația de făcut suc?“ – Ion Oprea.

Mai este Voineștiul ce era odată?

„Din păcate, nu! Dacă în urmă cu 4-5 ani spuneam că zona Voinești este singura din țară în care nu s-a defrișat niciun pom și plantațiile arată excelent, acum situația este alta. Sunt tot mai multe plantații neîngrijite pentru că populația îmbătrânește, copiii pleacă în orașe sau în afara țării și nu mai are cine investi. Se creează chiar și focare de boli și dăunători care afectează ceilalți pomi. Plantațiile vor trebui înlocuite, problema este să vedem cine le va mai înlocui. La noi au mai venit persoane să investească, dar am mai spus, nu au investit cei care au venituri din agricultură, ci venituri obținute în alte sectoare.“ – Ion Oprea.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

26,8 milioane de euro disponibili pentru prelucrarea produselor pomicole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță lansarea sesiunii de primire a cererilor de finanțare aferente submăsurii 4.2a „Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sesiunea de depunere a proiectelor se desfășoară în perioada 19 august 2019, ora 9.00 – 31 ianuarie 2020, ora 16.00. Precizăm că alocarea financiară pentru sesiunea anuală continuă este de 26.800.000 de euro, împărțită astfel:

  • 10.000.000 euro pentru îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, creșterea valorii adăugate a produselor agricole, promovarea pe piețele locale, a circuitelor scurte de aprovizionare, grupurilor de producători și a organizațiilor interprofesionale ( DI 3A);
  • 16.800.000 euro pentru facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de locuri de muncă (DI 6A).

Investițiile sprijinite în cadrul acestei submăsuri sunt destinate întreprinderilor de prelucrare și comercializare a fructelor și marketingul produselor din fructe pentru:

  • modernizarea și crearea de unități de procesare;
  • introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese tehnologice;
  • creșterea valorii adăugate a produselor din sectorul pomicol;
  • îmbunătățirea controlului intern al calității;
  • creșterea numărului de locuri de muncă.

Prin submăsura 4.2a, sprijinul public nerambursabil este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și 40% pentru întreprinderi mari. Valoarea finanțării acordate poate ajunge până la 1.500.000 de euro în funcție de tipul de beneficiar și de investiția propusă prin proiect.

Cererile de finanțare se depun online, pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați au la dispoziție pe site-ul AFIR, în pagina submăsurii 4.2a, întreaga documentație necesară depunerii proiectelor.

Precizăm că pragul minim de depunere a proiectelor de investiții este de 10 puncte. Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferente submăsurii 4.2a este de 31 ianuarie 2020, ora 16:00.

La Mărăcineni, în ultimii 50 de ani temperatura a crescut cu 1,2°C

Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni a fost la jumătatea lunii iunie gazda unui eveniment în care s-au prezentat rezultatele celor cinci ani de parteneriat cu Casa Olandeză a Pomicultorului. Am profitat de discuția avută cu directorul general al institutului, Mihai Coman, pentru a aduce în lumină și alte subiecte legate de situația acestui institut.

Parteneriatul se va prelungi pe încă cinci ani

‒ Se împlinesc cinci ani de parteneriat între Institutul de la Mărăcineni și Casa Olandeză a Pomicultorilor. Cum a fost această experiență?

‒ Dacă facem o retrospectivă a celor 50 de ani de istorie a institutului o să vedem foarte multe parteneriate, însă este adevărat că în ultimul timp acestea au devenit mai numeroase. Unul dintre parteneriatele de succes este cel cu Casa Olandeză. În cadrul lui am încercat să integrăm tot ce este modern în pomicultură și cred că cei cinci ani de transfer de cunoștințe nu sunt suficienți. De altfel, am semnat deja o scrisoare de intenție pentru încă cinci ani. Perioada următoare va fi mai complexă, dar se va baza pe ceea ce am realizat în primul ciclu.

‒ Care au fost inovațiile pe care le-ați implementat în România în urma acestui schimb de experiență?

‒ România are o capacitate genetică foarte mare. Au existat tipuri de loturi demonstrative integrate și acest lucru ne face destul de puternici în sensul că această parte de genetică integrată este cuplată cu o parte de tehnologii foarte avansate. Este vorba despre densități foarte mari la suprafața de teren, despre producții foarte importante și nutriție realizată sub coordonare digitală. Am început cu o specie cunoscută în ambele țări; este vorba despre măr. Ulterior ne-am dezvoltat cu două specii de arbuști – coacăz roșu și afin – și apoi cu specii de sâmburoase principale pentru România, prun și cireș. Aceste loturi sunt total integrate și reprezintă o parte integrantă din Politica Agricolă Comună a Europei atât în ceea ce privește partea de control asupra nutriției și sănătății plantei, dar și asupra profitului obținut de fermieri.

„Nu trebuie să frânăm veniturile proprii“

‒ Să extrapolăm discuția către situația economică actuală a institutului de aici...

‒ În ultima vreme s-au făcut eforturi extraordinare ca institutele și stațiunile de cercetare să fie achitate de datorii. Noi beneficiem de o Hotărâre de Guvern de reorganizare, care face din institut o unitate albă din punctul de vedere al unor restanțe de plată. Suntem însă sub incidența unei legi, Legea Cercetării 45, care prevede două forme de finanțare. Prima formă de finanțare o reprezintă resursele proprii și cea de-a doua subvențiile bugetare. Și nu credem că odată cu reorganizarea și cu „albirea“ situației financiare trebuie să frânăm veniturile proprii. Suntem obligați să menținem nuclee de cercetători și să participăm la competițiile naționale și internaționale.

‒ Ce proiecte de cercetare aveți în derulare și ce perspective aveți în acest segment?

‒ Vreau să subliniez că proiectele de cercetare fac parte din veniturile proprii, institutul a avut și el o perioadă dificilă și s-a bazat pe aceste proiecte. Practic, ele au fost singura sursă de venituri proprii. Noi nu suntem o mare unitate comercială și nici nu vrem să devenim. Suntem acum în pregătirea celui de-al treilea ciclu sectorial de proiecte ADER 2019-2022. Sper să putem depune multe proiecte în următoarele luni, vom avea parteneriate și cu alte institute cum ar fi cele care se ocupă de procesare sau protecția plantelor. De doi sau trei ani noi suntem beneficiarii unor resurse care vin din partea Ministerului Cercetării și Inovării. Acum derulăm proiecte pentru cultura ecologică. Avem și proiecte bilaterale care se desfășoară cu țări din Asia sau Europa. De altfel, încercăm acum să prelungim un proiect cu un institut de cercetare din Coreea de Sud. Încercăm așadar să intrăm în cercetarea internațională.

‒ Spuneați că nu aveți intenția de a deveni o unitate comercială mare, dar că aveți nevoie să mențineți sursele de venit proprii. Ce se întâmplă cu producția de fructe obținută aici?

‒ În primul rând, nu ne putem compara cu o unitate comercială pentru că noi avem loturi demonstrative pe suprafețe mici de 3-4 ha. Nu putem avea o livadă cu un singur soi care să fie comercial în zonele de hypermarket. Producem însă câteva mii de tone de fructe din toate speciile, dar cel mai important pentru noi este să menținem partea de cercetare-dezvoltare. Avem responsabilitatea de a păstra în România plantațiile-mamă care pun la dispoziția pepinierelor altoi și portaltoi. Rolul nostru în cazul diviziei de dezvoltare este și de a menține categoriile superioare din soiurile românești și nu numai.

Cum s-a schimbat dinamica pomiculturii

‒ În acest plan de dezvoltare ați avut în vedere și implementarea unei infrastructuri cores­punzătoare?

‒ Institutul are infrastructură de cercetare puternică. În afară de laboratoarele de chimie și protecția plantelor, avem și un laborator integrat de virologie și înmulțire in vitro a plantelor. Există și un depozit de fructe, avem 2.000 mp de sere pentru înmulțirea plantelor. Începând de anul trecut avem un centru-pilot pentru procesarea fructelor. Toate sunt finanțate din bani proprii pentru că subvențiile bugetare se opresc la acoperirea salariilor. Baza de la Mărăcineni trebuie să rămână una dintre centrele științifice puternice din Europa.

‒ Ce transformări determină schimbările climatice în sectorul pomicol?

‒ Noi suntem beneficiarii unor date de cercetare foarte vechi, de 50 de ani, și avem interpretări foarte interesante la nivel de România. Colegii din Olanda, spre exemplu, au fost uimiți de faptul că avem date meteorologice înregistrate zilnic de acum aproape jumătate de secol. În ultima vreme observăm o grabă a schimbărilor climatice. Vă dau doar un exemplu. La Mărăcineni temperatura medie a crescut cu 1,2 grade. Este un lucru extraordinar de alarmant. Temperatura a crescut foarte mult. Observăm creșterea temperaturii maxime a lunii februarie. Ce determină acest lucru? Pornirea unor specii pomicole în vegetație, ca apoi în luna martie și aprilie să vină gerurile, de -1 sau -2 grade Celsius. În condițiile acestea nu mai putem vorbi de bazine de cais în România decât foarte localizate. Chiar și de păr.

Aceste schimbări climatice determină schimbarea ciclului de atac a unor boli și dăunători. Avem probleme cu unii dăunători care și-au mărit numărul de atacuri mai mult decât media ultimilor ani.

Laura ZMARANDA

Ghid de bune practici în fermele viticole şi pomicole

Stimularea biodiversităţii agroecosistemelor, ca măsură menită a contribui la îmbunătăţirea competitivităţii fermelor într-un mod durabil, o preocupare tot mai intensă a oamenilor de ştiinţă în ultima perioadă, a determinat colectivul de cercetători de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificaţie Blaj, coordonat de directorul acesteia, dr. ing. Liliana Tomoiagă ca, împreună cu cei din celelalte entităţi de profil din ţară, să elaboreze un Ghid de bune practici pentru lucrătorii din fermele viticole şi pomicole din România.

Însuşite şi implementate corect, spun autorii ghidului, acestea ar putea contribui la creşterea stabilităţii agroecosistemelor concomitent cu reducerea dependenţei culturii faţă de resursele energetice convenţionale.

Noile practici, ce presupun o îmbinare între tehnicile de cultură tradiţională şi cele care s-au dovedit a fi prietenoase mediului, fie anihilează agentul patogen, fie stimulează planta în a-şi „consolida“ un sistem de autoapărare naturală.

Pentru că nu există uniformitate privind practicile recomandate şi nici în ceea ce privește condiţiile agropedoclimatice la nivel de ţară, fiecare fermier urmează să-şi adapteze şi să dezvolte propriul plan de implementare a acestora în funcţie de specificul zonei, natura exploataţiei şi speciile cultivate.

Lucrarea este apreciată ca fiind completă, cu multe exemplificări şi bine ilustrată, ce poate fi deosebit de utilă tuturor agricultorilor, dar mai ales celor cu preocupări în viticultură şi pomicultură.

Dar mai multe amănunte, cu referire în mod special la:

– Conservarea şi ameliorarea calităţii şi biodiversităţii solurilor;

– Conservarea şi reconstrucţia habitatului seminatural;

– Conservarea şi utilizarea resurselor genetice autohtone;

– Maximizarea factorilor naturali de control fitosanitar etc.,

pot fi descoperite parcurgând paginile acestui ghid ce poate fi procurat GRATUIT de la SCDVV Blaj, judeţul Alba.

(I.B.)

ghid bune practici scan

Utilaj de top în pomicultură prezentat în România

România a devenit în ultimii ani țara în care performanța în agricultură crește într-un ritm nemaiîntâlnit în marile ferme. Dacă până acum un deceniu rar se găsea câte un tractor Claas sau Landini second-hand în ferme considerate mari, iar cea mai cumpărată piesă de schimb era cureaua pentru combina Semănătoarea, acum utilaje care încă nici nu au fost lansate oficial pe piață sunt contractate de marii agricultori români. Cele mai noi mașini și tehnologii sunt considerate ca standard în țara noastră. Iar acest principiu nu se aplică numai în cultura mare, ci și în zootehnie și în pomicultură.

Premiul I pentru inventică la Bologna

În acest context se înscrie și prezentarea unuia dintre cele mai noi utilaje destinat îngrijirii livezilor. Prezentată în luna noiembrie a anului 2018 la Expoziția Internațională de Mașini pentru Agricultură și Pescuit (EIMA) de la Bologna, mașina de tuns pomi realizată de către firma B&G a făcut o demonstrație într-o livadă de lângă București.

Utilajul este destinat tunderii pomilor fructiferi. El este conceput pentru a fi purtat pe tiranții din față ai unui tractor, preferabil cu tracțiune integrală, și poate fi utilizat în orice livadă astfel organizată încât să permită trecerea tractorului printre rânduri.

Echipat cu un braț mobil, articulat, la capătul căruia se găsește un cilindru cu mai multe lame, mașinăria poate tunde crengile pomilor sub orice unghi și din orice direcție. Viteza de lucru este impresionantă. Cât despre valoarea sa ca investiție de inteligență și ca realizare tehnică vom spune doar că a obținut premiul I în cadrul Salonului de Inventică ce a avut loc în cadrul EIMA 2018.

În ceea ce privește utilitatea unui astfel de utilaj, dl Aurel Pană, manager al unei importante ferme pomicole și doctor în pomicultură, consideră că este, în primul rând, o soluție salutară în condițiile actualei crize de forță de muncă. „Dacă pentru o livadă de 75 ha, operațiunea de anul trecut a necesitat o lună de zile, cu mașina despre care vă vorbeam a fost suficientă doar o săptămână“, a oferit un exemplu edificator specialistul.

„Avantajele rezultă din viteza de lucru“

Acest utilaj poate face tăierile grosiere, de degarnisire. „Aceasta este una dintre cele mai solicitante activități. Odată realizată mecanizat, oamenii nu mai au de făcut decât tăierile de fructificare, care nu pot fi făcute mecanic“, a mai evidențiat Aurel Pană.

Pe lângă faptul că utilajul suplinește munca manuală, prin viteza sa de lucru oferă și o serie de alte avantaje, deosebit de însemnate în contextul actualelor schimbări climatice. Faptul că lucrările de tăiere sunt finalizate într-un timp mai scurt poate oferi răgazul aplicării tratamentelor fitosanitare specifice perioadei. Intervalul de timp câștigat se traduce în plusuri de producție. „Desigur că se poate aplica tratamentul cu ulei horticol, de exemplu, și înaintea tunderii. Dar aceasta înseamnă un consum crescut de substanță, ceea ce la o livadă mare se traduce în costuri suplimentare ridicate. Practic, crengi stropite se taie ulterior. Este, de fapt, o risipă!“ a arătat managerul livezii.

„Privind prin această prismă, costul utilajului, cuprins între 25.000 și 26.000 de euro, în funcție de mărime, nu este deloc exagerat. El se amortizează prin economiile cu forța de muncă și prin avantajul câștigat prin încadrarea mai elastică în evoluțiile vremii, cu tot ceea ce implică aceasta“, mai spune dl Pană.

Însă utilajul nu este folositor doar în livezi. Un alt domeniu în care poate fi folosit cu bune rezultate este cel al îngrijirii domeniului public. Cu el se pot face tăieri în aliniament ale arborilor și arbuștilor din parcuri și grădini publice. La fel de util se poate dovedi și la tunderea perdelelor de protecție de pe marginea drumurilor publice.

Utilajul este disponibil în România pe baza unor comenzi ferme, pentru toți cei care și-l doresc. „Considerăm că, mai ales în contextul lansării unori noi măsuri de reconversie sau de înființare a unor livezi noi sub egida PNDR, acest utilaj ar putea constitui o investiție necesară și valoroasă, care să permită fermierilor să practice o pomicultură bazată pe principii moderne, care să conducă la rezultate optime“, a încheiat Aurel Pană.

Alexandru GRIGORIEV

Investiții europene în pomicultură

În 2017, ultimul pentru care Institutul Național de Statistică oferă date privind suprafața cultivată cu principalele culturi (AGR 108A), România deținea 138.999 ha de livezi pe rod. Cele mai mari suprafețe se regăseau în regiunea Sud Muntenia – 40.349 ha, urmată la mare distanță de Sud-Vest Oltenia – 26.469 ha, Nord-Vest – 25.603 ha, Sud-Est – 14.678 ha, Nord-Est – 12.035 ha, Vest – 11.590 ha, Centru – 7.827 ha și București-Ilfov – 448 ha. Cifrele oferite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale tot pentru 2017 arată că prunul este cea mai răspândită specie, cu o suprafață de 65.100 ha și o producție de 512,9 mii tone, pe locul al doilea aflându-se mărul, cu o suprafață de 55.500 ha și o producție de 467,2 mii tone. Restul livezilor (păr, gutui, cireș, piersic, nectarin, nuc etc.), trecute la categoria „alte specii“, ocupă 17.400 ha (producție – 261,4 mii tone). Producția de fructe pe cap de locuitor, ne spune tot INS, este de 54 kg, în scădere cu aproape 9 kg față de 1990.

Nu există însă nicăieri o bază de date care să ofere informații despre livezile nou înființate în România. Aflăm doar că țara noastră ocupă locul al treilea în UE, după suprafața cultivată cu măr (Eurostat), că nucul s-a triplat ca suprafață, iar România este cel mai mare producător din UE (raport al Agenției pentru Agricultură al SUA) etc. În practică însă se cunoaște că fermierii români și străini au înființat, din fonduri proprii sau europene, plantații noi, introducând și sisteme de cultură sau tehnologie de ultimă generație. În Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, pomicultorii au avut acces la bani europeni pentru modernizarea fermelor (Măsura 121), dar nu se știe câte din cele 2.789 de proiecte finalizate înseamnă investiții în livezi. Prin PNDR 2014-2020 a fost inclus însă un instrument financiar special pentru pomicultură, respectiv Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole. Banii comunitari puteau/pot fi utilizați pentru dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. După epuizarea acestui exercițiu financiar vom afla eventual ce suprafață de livezi a fost înființată. Deocamdată, la această dată, știm că Submăsura 4.1a are la dispoziție fonduri totale de 284,356 mil. euro. La începutul lunii martie, situația depunerii, selectării sau finalizării proiectelor era următoarea: proiecte depuse – 815, în valoare totală de 414, 44 mil. euro; proiecte selectate – 476, în valoare cumulată de 244,440 mil. euro; proiecte contractate – 386, în cuantum de 186,976 mil. euro; proiecte finalizate – 15, în valoare de 5,96 mil. euro; contracte reziliate – 6, în valoare de 3,33 mil. euro; plăți efectuate inclusiv în luna februarie 2019 – 36,203 mil. euro. Pentru Măsura 4.1a – Investiții teritorial integrate (ITI) în Delta Dunării, lucrurile au decurs mult mai bine în sensul în care aproape că a fost epuizată suma alocată: au fost selectate și contractate 8 proiecte, în valoare de 4,358 mil. euro, dintr-un total rezervat de 4,9 mil. euro!

Maria BOGDAN

MADR prelungește termenul de depunere pentru proiectele aferente submăsurii 16.1a

MADR, prin DGDR- AM PNDR, anunță prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1a “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul pomicol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16.00.

Ținând cont de natura complexă a proiectelor cu un puternic accent pe inovare, MADR a venit în întâmpinarea solicitărilor potențialilor beneficiari prin această decizie.

În prezent se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă sub-măsurii 16.1a “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul pomicol”, care contribuie la promovarea inovării și cooperării în sectorul agroalimentar,  prin dezvoltarea de proiecte-pilot și de noi produse, practici și tehnologii.  

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari fiind depuse un număr 73 CEI  aferente submăsurii 16.1a.

După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I, au fost invitate în etapa II de depunere în cadrul submăsurii 16.1a un număr de 17 de potențiale Grupuri Operaționale.

Sursa: madr.ro

Fonduri disponibile pentru investiții în pomicultură, procesare, cooperare și infrastructură rurală

În această perioadă sunt deschise mai multe sesiuni de primire a cererilor de finanțare prin intermediul unor submăsuri (sM) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, o primă oportunitate deosebită o reprezintă investițiile în sectorul pomicol, prin sM 4.1a. Până în prezent, s-au depus 28 proiecte de investiții în valoare de aproximativ 23,7 milioane de euro. Fondurile disponibile pentru depunere sunt în valoare de peste 74,4 milioane de euro și pot fi solicitate până la data de 15 august 2019, dacă nu se epuizează până atunci ca urmare a cererilor de finanțare primite.

Investițiile în modernizarea unităților de procesare sunt finanțate, în această perioadă,  prin intermediul schemei GBER aferentă submăsurii 4.2. Fondurile disponibile pentru depunerea proiectelor, până la data de 30 iunie 2019, sunt în valoare de aproximativ 29,6 milioane de euro.

O altă linie de finanțare prin intermediul căreia AFIR primește cereri de finanțare este sM 4.3, componenta de infrastructură de irigații, pentru care s-au depus, până în acest moment, 12 proiecte în valoare de 11,8 milioane de euro. Solicitanții interesați pot depune proiecte în limita plafonului de 288 milioane de euro, până în data de 31 august 2019, în limita fondurilor disponibile.

Începând cu 21 ianuarie și până la 30 aprilie 2019 (sau până la epuizarea fondurilor alocate), AFIR primește solicitări de finanțare pentru investiții în infrastructura de bază și patrimoniu cultural din arealul ITI Delta Dunării. Astfel, prin intermediul sM 7.2 Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică s-a depus un proiect pentru infrastructura educațională, în valoare de 277.174 euro. Plafonul disponibil pentru finanțarea investițiilor prin sM 7.2 ITI – Delta Dunării se ridică la aproximativ 25 milioane de euro.

Totodată, se pot depune cereri de finanțare în limita plafonului de 7,4 milioane de euro pentru investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural din zona ITI – Delta Dunării, prin intermediul sM 7.6.

De asemenea, cei interesați pot depune cereri de finanțare prin intermediul submăsurilor 16.1 și 16.1a Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol și în cel pomicol. Alocarea financiară aferentă celor 2 linii de finanțare este de aproximativ 12,5 milioane de euro și este disponibilă până la data de 10 aprilie 2019 pentru 16.1 și 15 martie 2019 pentru 16.1a. Precizăm că până acum au fost depuse 12 proiecte în valoare de peste 4 milioane de euro prin sM 16.1.

Până la 30 aprilie 2019, AFIR acordă sprijin financiar din fonduri europene pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol și cel pomicol, prin sM 16.4 și 16.4a. Alocarea financiară cumulată pentru cele două sectoare este de peste 11,4 milioane de euro.

Cererile de finanțare se depun online pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, până la data limită stabilită în anunțul de lansare aferent fiecărei sesiuni sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri europene, nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului, care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR” în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

Sursa: afir.info

Tratamente fitosanitare la plantațiile pomicole

Autoritatea Națională Fitosanitară informează deținătorii de plantații pomicole despre oportunitatea efectuării tratamentelor fitosanitare în perioada de repaus vegetativ, pentru diminuarea rezervei biologice a bolilor și dăunătorilor specifici pomilor și arbuștilor fructiferi.

Pentru a veni în sprijinul deținătorilor de plantații pomicole se fac recomandări privind perioada de aplicare prezentând și rețete cu produse de protecția plantelor ce pot fi utilizate.

Tratamentele fitosanitare din perioada repausului vegetativ se execută numai după efectuarea lucrărilor de igienă a culturilor (ex: tăierea și arderea lăstarilor atacați de făinare, foc bacterian, proliferări a lăstarilor lacomi și ai drajonilor, precum și a ramurilor uscate sau cu ponte/larve ale dăunătorilor specifici) prin îmbăierea completă a coroanei şi a trunchiului pomilor.

Tratamentele fitosanitare se vor aplica în  zilele însorite, la temperaturi mai mari de 5 grade ℃, fără vânt, chiciură sau polei.

Se va interveni cu unul dintre următoarele produse/amestecuri:

  • JUVINAL 10 EC – 0,1%;
  • MOSPILAN 20 SG – 0,450 kg/ha + TOIL – 0,5% (adjuvant pe bază de ulei vegetal);
  • CALYPSO 480 SC – 0.3l/ha (0.02%) + MIDOS 1.5% (sau 15 l/ha în 1000 l apă, adjuvant pe bază de ulei) ;
  • OVIPRON TOP 2500ml/100 l apa sau 1500ml/100 l apă în amestec cu insecticid.

Alte recomandări:

Se vor lua măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

Se vor respecta  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor, conform Ordinului comun (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Ministerul Mediului; 15b/3404/1991 al Departamentului pentru Administrația Locală şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Ministerul Transporturilor).

Sursa: madr.ro

Tăierea pomilor fructiferi în repaus vegetativ

Igienizarea grădinii este o etapă extrem de importantă dacă doriţi să obţineţi rezultate remarcabile în toiul verii. Deşi la prima vedere această acţiune pare ceva mai dificilă, lucrurile nu stau deloc aşa. Punând în aplicare câteva sfaturi din partea specialiştilor, veţi obţine livada mult dorită. În primă fază începeţi cu tăierea pomilor fructiferi. Tunderea lor este importantă pentru sănătatea acestora şi îmbunătăţeşte semnificativ calitatea recoltei.

După scopul urmărit, tăierile pot fi de mai multe feluri: de rodire, fructificare, formare și îngrijire. Însă, când este momentul optim pentru această acțiune și cum trebuie să procedăm? Maria Dumitru, ing. horticultor și șeful fermei de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Băneasa, ne explică pas cu pas, cum trebuie realizate corect tăierile pomilor fructiferi în uscat.

„Încă din luna octombrie putem demara executarea lucrărilor de tăiere. În toată perioada de repaus, de la căderea frunzelor până la umflare și reintrare în vegetație, se pot face intervenții asupra livezii. Acestea sunt diferențiate în funcție de plantație și vârsta pomilor. Tăierile constau în îndepărtarea ramurilor de prisos, rupte sau a celor care umbresc coroana pomului. Primul pas ar fi să analizăm pomul și să vedem ce anume ne interesează să păstrăm din formațiunile de rod, restul se elimină din coroană. De asemenea, menționez că tăierile se aplică diferit la speciile de semințoase și sâmburoase deoarece nu au aceleași formațiuni de rod“, explică Maria Dumitru, ing. horticultor și șeful fermei de la SCD Băneasa.

Mărul necesită tăieri de fructificare în fiecare an deoarece tăierile efectuate o dată la 2-3 ani nu asigură producții mari și susținute. Tăierile se aplică diferențiat, în funcție de vârsta pomilor sau soi.

„Spre exemplu, dacă vorbim de o ramură de semi­schelet pornită dintr-o ramură de ordinul 1, din care, în urma unor tăieri de transfer, au rezultat alte ramuri subordonate de ordin 2 și 3, se aplică tăierea acestora deoarece se vor extinde extinde pe rândul de pomi sau în afara spațiului de nutriție aferent. De ce intervenim? Deoarece aceste ramuri nu trebuie să umbrească și nici nu trebuie să împiedice circulația mașinilor care execută tratamentele. De asemenea, se pot elimina și ramurile care cresc în jos“, mai explică Maria Dumitru, ing. horticultor și șeful fermei de la SCD Băneasa.

taierea pomilor 3

Cireșul, pomul cu cele mai puține intervenții

Volumul tăierilor la cireş este mai mic comparativ cu celelalte specii. Tăierea de fructificare la pomii tineri este redusă la minimum. Sunt scurtate prelungirile anuale ale semischeletului pentru obţinerea unui număr mai mare de ramuri de rod viguroase şi se elimină ramurile anuale din etajele formate natural, care sunt orientate în interiorul coroanei.

„Cireșii sunt o specie sâmburoasă, deci există diferențe de tăiere față de măr. În primul rând, în ceea ce privește formațiunile de rod. În cazul cireșilor bătrâni se fac intervenții în reducerea semischeletului, tăieri de limitare a înălțimii coroanei, de îndepărtare a ramurilor rupte, se elimină ramurile slabe ca vigoare și, nu în ultimul rând, redirecționarea rodului pe ramuri care ar putea susține încărcătura de rod, de reducere a semischeletului“, spune Maria Dumitru (foto), ing. horticultor și șeful fermei de la SCD Băneasa.

Caisul reacționează favorabil la tăierile efectuate rațional. Neaplicarea tăierilor la această specie determină tendința de rodire periodică și scăderea eficienței tratamentelor fitosanitare. Caisul, prin caracteristica sa ereditară de a fi pretențios la lumină, formează în mod normal coroana globuloasă. Din acest motiv, specialiștii ne recomandă formele de coroană în volum.

Fructele mumificate pot provoca pagube

fructe mumificate

Fructele mumificate rămase în pomi pot provoca pagube deoarece acestea sunt purtătoare de boli sau dăunători. De asemenea, acordați o atenție sporită dezinfectării accesoriilor după altoit! Odată folosite pe un pom bolnav şi utilizate imediat altuia sănătos, vor transmite boala mai departe. Şi cum primăvara bate la geam, ultimele detalii trebuie bine puse la punct. Prelucrarea solului şi pregătirea pomilor fructiferi pentru plantare sunt doar câteva dintre lucrările urgente de pe lista priorităţilor.

Top 6 greşeli întâlnite la tăierea pomilor

  • Stropire cu produs cupric şi apoi executarea tăierilor.
  • Tunderea pomilor „realizată de către necunoscători“. În cazul în care toaletarea nu este făcută corespunzător, rodul are de suferit.
  • Nerespectarea principiului treimii: raportul între grosimea lăstarului şi ax.
  • Tăierea în exces reprezintă una dintre cele mai grave şi frecvente greşeli.
  • Chiar dacă scoarţa pomului pare afectată, nu o îndepărtaţi. Se regenerează foarte greu şi, fără acest scut, pomul este mult mai predispus bolilor.
  • Nedezinfectarea accesoriilor după altoit.

Ruxandra HĂBEANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Tratamentele de primăvară la pomii fructiferi

Odată cu venirea primăverii, natura se trezeşte la viaţă, cu explozii de vegetaţie, dar şi cu roirea dăunătorilor, care mai de care mai pofticioşi să se hrănească cu noile şi fragedele creşteri de vegetaţie. Dar pot fi activate şi bolile specifice pomilor fructiferi, care se pot dezvolta necontenit.

Toate aceste pericole pot fi îndepărtate prin efectuarea unor tratamente în perioadele cele mai potrivite şi cu substanţele cele mai eficace.

Un tratament minimal care se propune nu exclude posibilitatea tratamentelor la avertizare şi se adresează celor care deţin pomi fructiferi pe lângă casă sau au o mică livadă.

Schemele de tratament propuse au în vedere fazele de vegetaţie în care se aplică tratamentul, dăunătorii şi bolile care se combat, produsele şi dozele recomandate. Deoarece albinele şi bondarii au rolul de a poleniza florile, se recomandă folosirea insecticidelor cu impact redus asupra lor (Mospilan 20 SG, Mospolan 20 SP, Calipso 480 SC).

Tratamentele la seminţoase (măr, păr, gutui)

Tratamentul 1 se face când 10-15% din muguri sunt în faza de dezmugurire şi corespunde calenda­ristic cu luna martie.

Se combat:

  • păduchii de San-José, în cazul când nu s-au făcut stropirile de iarnă;
  • gărgăriţa florilor, un dăunător foarte periculos, florile atacate luând forma de cuişoare;
  • rapănul, făinarea;
  • păianjenii, dacă este cazul.

Produse recomandate:

Insecticide: Actara 25WG, în doză de 0,01%, sau Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, ori Mospilan 20 SG, în doză de 0,02%.

Fungicide: Dithane M-45, în doză de 0,20%, sau Dithane Neotec 75 WG, în doză de 0,20%, ori Champion 50 WP, în doză de 0,3%, sau Folpan 80 WDG, în doză de 0,15%.

Tratamentul 2 – la căderea petalelor (postfloral), se combat aceleaşi boli ca şi pentru tratamentul 1, la care se mai adaugă moniloza, viespea cu ferăstrău, păduchii, acarienii, păianjenii. Ca insecticide se folosesc: Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, sau Mospilan 20 SG, în doză de 0,02%.

Tratamentul 3, când fructul este ca aluna (10-15 mm). Se combat: rapănul, făinarea, moniloza, viermele fructelor, omizi defoliatoare, păduchi, acarieni, păianjeni.

Produsele recomandate pentru boli: Score 250 EC, în doză de 0,015-0,02%, sau Systhane Forte, în doză de 0,02%, iar ca insecticide: Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, sau Karate Zeon 0,015% şi unul dintre acaricidele: Envidor 240 SC, în doză de 0,04%, sau Nissorun 10 WP, în doză de 0,03%.

Tratamentul la sâmburoase (prun, cais, piersic, cireş, vişin)

Se combat: moniloza, ciuruirea şi băşicarea frunzelor la piersic, pătarea roșie, viespea prunului, viermele fructelor, păduchele de San-José, păduchii de frunze, omizi defoliatoare.

Tratamentul 1 în faza de dezmugurire, de la buton verde la buton alb. Se combat: moniloza, ciuruirea frunzelor, pătarea roşie şi se recomandă unul dintre produsele: Dithane M-45, în doză de 0,20%, Dithane Neotec 75 WG, în doză de 0,20%, Bravo 500 SC, în doză de 0,15%.

Viespea prunului, care este un dăunător foarte periculos, se combate cu unul dintre produsele: Calypso, în doză de 0,02%, Mospilan 20 SP, în doză de 0,02%, Karate Zeon, în doză 0,015%.

Tratamentul 2 la scuturarea petalelor (post-floral). Se combat: moniloza, ciuruirea frunzelor, pătarea roşie, băşicarea frunzelor folosind unul dintre produsele: Score 250 EC, în doză de 0,015-0,020%, Topsin 70 WDG, în doză de 0,07%, Chorus 75 WG, în doză de 0,02%. Pentru combaterea viespei prunului, unul dintre produsele: Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, Mospilan 20 SG, în doză de 0,02%, Actara 25 WG, în doză de 0,01%.

Tratamentul 3, fructul cât aluna. Se combat: moniloza, ciuruirea, pătarea roşie, băşicarea frunzelor cu aceleaşi produse ca la Tratamentul 2. Viermele fructelor, omizile defoliatoare, păduchii, acarienii se combat cu unul dintre produsele: Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, Mospilan 20 SG, în doză de 0,02%, Karate Zeon – 0,015%, iar ca acaricide: Vertimec 1,8 EC 0,1-0,15%, Nissorun 10 WP, în doză de 0,03%.

La efectuarea tratamentelor se vor avea în vedere următoarele:

  • procurarea pesticidelor numai de la firmele şi magazinele autorizate;
  • stropirea pomilor se va face în zilele liniştite;
  • respectarea dozelor de folosire, conform recomandărilor de pe etichetă;
  • soluţiile rămase nefolosite nu vor fi aruncate la întâmplare pentru a nu polua solul şi apa;
  • să protejăm albinele în conformitate cu reglementările în vigoare, anunţând deținătorii de albine data începerii şi terminării tratamentelor (vecinii care deţin stupi).
  • folosirea echipamentului de protecţie adecvat (mască, mănuşi, ochelari);
  • respectarea cu stricteţe a măsurilor de igienă şi protecţia muncii;
  • să se evite păscutul animalelor în livezile sau locurile unde s-au făcut tratamentele.

Ing. Vladimir GONCEARU

Se deschide o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 4.1a

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea în perioada 15 februarie – 15 august 2019 a sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014- 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 65.413.105 Euro, din care 3.500.000 Euro pentru obținerea de material de înmulțire și plantare fructifer.

Pragul minim de selecție al proiectelor aferente sM 4.1a este de 10 puncte. Pragurile de calitate lunare, pentru sM 4.1a sunt următoarele:

Componenta fără obținere de material de înmulțire și plantare fructifer

Perioada de depunere          Prag de calitate

15 februarie – 15 martie         75 puncte

16 martie – 15 aprilie              60 puncte

16 aprilie – 15 mai                   50 puncte

16 mai – 15 iunie                     35 puncte

16 iunie – 15 iulie                    25 puncte

16 iulie – 15 august                 10 puncte

Componenta ”obținere de material de înmulțire și plantare fructifer”

Perioada de depunere          Prag de calitate

15 februarie – 15 martie         50 puncte

16 martie – 15 aprilie              45 puncte

16 aprilie – 15 mai                   35 puncte

16 mai – 15 iunie                     25 puncte

16 iunie – 15 iulie                    15 puncte

16 iulie – 15 august                 10 puncte

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate cu pepiniere pomicole.

Depunerea Cererilor de Finanțare pentru submăsura 4.1a se va face on-line pe  https://online.afir.info/, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând cu data de 15 februarie 2019, ora 09:00.

Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferente submăsurii 4.1a este 15 august 2019, ora 16:00.

Sursa: madr.ro

Abonează-te la acest feed RSS