• Succes fulminant pe culturile din România în ultimii 5 ani.
• Produsele Profeco scad riscul culturilor de a fi afectate de secetă, cresc rezistența la frig, întăresc sistemul imunitar al plantelor în lupta cu agenții patogeni și le ajută să se refacă mai repede după grindină.
• Productivitatea culturilor poate crește cu 25%.

Fermierii români s-au confruntat tot mai des în ultimii ani cu diverse probleme ale solului cauzate de schimbările climatice, în timp ce presiunea pe calitatea producției românești a crescut considerabil odată cu creșterea cererii de produse autohtone atât în piața românească, cât și în piețele externe. Un antreprenor român a adus de 5 ani o gamă de produse 100% organice, care ajută culturile românești chiar și în lupta cu seceta.

„Gama noastră de produse de fertilizare a culturilor agricole a fost vândută cu succes în țări din Uniunea Europeană timp de aproximativ 15 ani. În România, acestea au obținut rezultate excelente în ultimii 5 ani și, recent, s-a extins zona de distribuție spre piețe din Orient și Asia. Produsele noastre se remarcă prin capacitatea de a crește toleranța la secetă și arșiță a culturilor de câmp, capacitatea de a ajuta plantele să se adapteze la condiții de mediu nefavorabile și prin creșterea producției obținute. Practic, această extindere a zonelor de distribuție arată cât de eficiente și valoroase sunt aceste produse pentru fermieri, oferind soluții de calitate pentru îmbunătățirea culturilor și creșterea producției.“ (Gabriel Stoian, reprezentant Profeco)

Deși deja bine cunoscute în piața internațională, produsele naturale de fertilizare sunt încă la început de drum în România, aceasta fiind acaparată de 2 mari extreme – fie cea a fertilizanților chimici, fie cea în care nu sunt folosiți fertilizanți din piață, caz în care fermierii preferă să își asume pierderile.

„Evoluția, per genere, începe cu informarea și educarea obiceiurilor. Practic, noi încercăm să ajutăm fermierii români să fie cât mai informați cu privire la ce produse folosesc (sau nu folosesc, după caz). E important ca atât fermierii, cât și consumatorii de produse românești să înțeleagă că există soluții 100% organice, care nu dăunează în niciun fel produsului finit, ba mai mult, crește producția produselor de calitate autohtone. Un astfel de produs este Lumbreco, fertilizant organic certificat bio, cu extract din biohumus. Acesta reprezintă un compost produs de către râmele roșii californiene și oferă nutrienți esențiali pentru plante.“ (Gabriel Stoian, reprezentant Profeco)

Profeco este distribuitorul român al produselor Lumbreco, Sulfeco si Humeco. Cu o experiență de peste 15 ani pe piața din Europa și 5 ani de experiență în România, Profeco oferă, pe lângă cele mai bune soluții 100% organice pentru îmbunătățirea culturilor, și consultanță specializată pentru fermierii români, astfel încât produsele să fie utilizate corect, producția finală fiind îmbunătățită.

(L.S.)

După o iarnă marcată de precipitații sub nivelul normal și condiții de ger în diferite zone ale țării, fermierii din România se confruntă cu provocările noului sezon de primăvară. În timp ce în Centrul și Vestul țării, fermierii se bucură de o aprovizionare adecvată cu resurse de apă în sol, lunile de iarnă cu precipitații foarte scăzute și a temperaturilor neobișnuit de ridicate pentru această perioadă, dar cu apariția condițiilor de îngheț brusc au afectat semnificativ culturile din alte regiuni.

Dacă în zona Moldovei, nivelul de umiditate este acceptabil, dar resursele de apă sunt limitate, în Sud și Sud-Est-ul țării, lipsa precipitațiilor din ultimele 60 de zile ridică semnificativ riscul de secetă. Prin urmare, vegetația la păioase întârzie cu cel puțin 30 de zile. Mai mult de atât, în perioada ianuarie-februarie, rapița, o cultură de iarnă cu rol semnificativ, a avut o răsărire lentă și neuniformă, cu multe câmpuri prezentând creștere suboptimală, iar în multe situații acestea au fost afectate de ger.  Astfel, suprafețele de rapiță au fost întoarse pentru a diminua pierderile și fermierii au optat pentru semănarea în primăvară a florii-soarelui.   

Aceste discrepanțe în disponibilitatea apei în sol impun o serie de dificultăți fermierilor din aceste regiuni afectate de clima nefavorabilă, luna martie preconizându-se a urma același tipar al lunilor de iarnă din punct de vedere al condițiilor meteo. Prin urmare, este recomandată fermierilor alegerea hibrizilor de porumb și floarea soarelui care să reziste la condiții de secetă în următoarele luni de primăvară și vară și să asigure producții foarte bune indiferent de impactul climatic.

Pentru culturile de floarea-soarelui, hibrizii gama Pioneer® P64LE162 și P64LE99 din portofoliul Corteva Agriscience sunt ideali pentru a valorifica rezerva actuală de apă din sol și pentru a obține recolte remarcabile, chiar și în condiții de secetă, în acest sezon. P64LE162, un hibrid semitimpuriu, apreciat de fermieri pentru randamentele sale excepționale în medii aride, este cultivat cu succes în toate regiunile de producție a floarei-soarelui din țară în ultimii doi ani marcați de aceeași secetă severă. De asemenea, P64LE99, considerat unul dintre cei mai populari hibrizi aleși de fermierii români, este recunoscut pentru potențialul său ridicat de producție, adaptabilitate și toleranță la condiții dificile precum seceta și arșița.

În toate regiunile unde se cultivă porumb, sunt recomandați hibrizii Optimum® AQUAmax® dezvoltați de Pioneer pentru a rezista la seceta atmosferică și pedologică. Spre exemplu, în ultimii 4 ani hibridul P9889 a oferit rezultate consistente fermierilor care au optat pentru acesta în cele mai uscate luni ale anului. Categoria de hibrizi de porumb Optimum® AQUAmax® rămâne o soluție viabilă pentru fermieri, fapt demonstrat de poziția de lider a companiei în segmentul hibrizilor de porumb.

Cosmin Iancu, fermier SC PICMAR PROD, împărtășește din experiențele sale în legătură cu provocările de mediu: „În lumina schimbărilor climatice cu care ne confruntăm ca fermieri, este necesar să ne adaptăm și să alegem produse care să poată face fațe oricărui scenariu de condiții de mediu. Am ales de-a lungul timpului hibrizii de floarea-soarelui și porumb din portofoliul Corteva Agriscience și de fiecare dată am fost mulțumit de rezultatele producției chiar și după luni întregi de secetă și arșiță. Acești hibrizi sunt o opțiune pentru mine și în acest an, ținând cont că se prezintă a fi un an la fel de greu ca ultimii 2-3 ani.”

Într-un context în care condițiile de mediu devin din ce în ce mai imprevizibile, alegerile fermierilor se orientează către strategii de asigurare a unor producții agricole superioare prin soluții sustenabile. Experiența din ultimii ani a demonstrat că alegerea adecvată a hibrizilor poate face diferența în rezistența culturilor la condițiile meteorologice nefavorabile, iar compania Corteva Agriscience vine cu alternative viabile pentru o agricultură rezilientă în fața condițiilor de mediu nefavorabile.

Autor: Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova, Corteva Agriscience

Pe la jumătatea secolului trecut, când discutam despre alcătuirea planurilor de fertilizare, aveam în vedere, de regulă, numai azotul și fosforul pe considerentul că solurile noastre sunt bogate în potasiu. Și este adevărat că în scoarța terestră se găsește 2,3-2,4% potasiu, adică de 28 ori mai mult decât fosfor și de 60 ori mai mult decât azot. Pe stratul de sol 0-15 cm rezultă că se găsesc 30-50 t/ha potasiu. La nivelul anilor ’50-’60, când obțineam 1.000-2.000 kg/ha cereale, această apreciere era valabilă. Ea nu mai corespunde în prezent când, în exploatațiile agricole care aplică tehnologii corecte, nivelul producțiilor agricole a depășit 10 t/ha la cereale păioase și 20 t/ha la porumb. De aceea, pentru o fertilizare echilibrată este necesar să se analizeze cu mare atenție gradul de participare a fiecărui element pentru a realiza un sinergism în nutriția optimă a plantelor. Diferitele culturi agricole au cerințe diferite față de potasiu, ca de altfel față de fiecare macro și microelement. Astfel, raportul NPK este: la grâu 2,5-1-2,3; la floarea-soarelui 1-1,5-8,8; la cartof 3,3-1-4,5 etc.

Se observă că plantele tehnice au cel mai mare consum de potasiu, dar, la nivelul producțiilor actuale, toate culturile au nevoie de potasiu.

Rolul potasiului în nutriția plantelor constă în:

• Potasiul este prezent în toate zonele de creștere a plantelor (meristene), participând la procesul de diviziune celulară.
• Ca ion pozitiv (K+), potasiul are rol important în menținerea echilibrului acido-bazic din celulele plantelor.
• Are rol important în procesele metabolice ale plantelor prin reglarea proceselor enzimatice (peste 50 enzime).
• În procesul de fotosinteză al plantelor, potasiul impulsionează aprovizionarea cu CO2 prin mecanismul de reglare a deschiderii stomatelor.
• Potasiul are rol important în procesul de reducere a nitraților.
• În procesul de metabolism potasiul stimulează sinteza proteinelor.
• La plantele oleaginoase, potasiul favorizează acumularea lipidelor.
• În urma procesului de fotosinteză, potasiul participă la translocarea zahărului la locul de depozitare.
• La începutul vegetației plantelor, potasiul stimulează creșterea rapidă a sistemului radicular pentru a explora un volum mai mare de sol, din care să absoarbă apa și substanțele nutritive.
• La plantele leguminoase, în procesul de simbioză, potasiul are un rol important în dezvoltarea nodozităților.
• În perioada de iarnă potasiul joacă rol de antigel prin concentrația crescută a sucului celular, asigurând o mai bună rezistență la ger a plantelor.
• În verile cu arșiță potasiul are rolul de a crește rezistența plantelor la secetă prin mecanismul de închidere și deschidere a stomatelor.
• Prezența potasiului în nutriția plantelor contribuie la îmbunătățirea sănătății plantelor și a toleranței acestora la atacul de boli și insecte dăunătoare.
• Potasiul favorizează îngroșarea pereților celulari și prin aceasta contribuie la creșterea rezistenței la căderea plantelor.
• Prezența potasiului în complexul de fertilizare cu macro și microelemente îmbunătățește preluarea azotului din îngrășămintele aplicate, contribuind la creșterea eficienței îngrășămintelor azotate.

Credem că sunt suficiente argumente ca, la întocmirea planurilor de fertilizare, să fie prezent și potasiul pentru a asigura o fertilizare echilibrată, eficientă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Corteva Agriscience și Bioceres Crop Solutions accelerează disponibilitatea produselor biologice în Europa

Corteva Agriscience (Corteva) (NYSE: CTVA) și Bioceres Crop Solutions Corp. (Bioceres) (NASDAQ: BIOX) au anunțat încheierea unui acord comercial exclusiv pentru a crește disponibilitatea soluțiilor biologice pe piața din Europa.

Astfel, Corteva Agriscience și Bioceres Crop Solutions vor lucra împreună în scopul accelerării proceselor de reglementare necesare pentru a introduce, pe piața europeană un bioinsecticid de ultimă generație, dezvoltat de Subsidiara Pro Farm a Bioceres.

Produsul este un insecticid biologic, care este la fel de eficient ca și insecticidele convenționale și este adecvat pentru practicile agricole tradiționale, culturile țintă fiind cele de porumb, cereale, precum și culturile de floarea-soarelui și de rapiță. Odată omologat, Corteva Agriscience va deveni distribuitorul unic în Europa, cu ajutorul echipei Seed Applied Technologies (SAT), și va putea aplica această tehnologie și pe genetica marca Pioneer®.

În plus, Corteva Agriscience va continua să comercializeze Lumidapt™, de la Pro Farm, un tratament fertilizant pentru sămânță și stimulator de creștere a culturilor.

Matti Tiainen, președintele Pro Farm, o filială a Bioceres care operează în Europa, a declarat: „În Europa, cererea pentru soluții eficiente, cu un profil de mediu optim, este într-o creștere continuă, pe măsură ce condițiile de reglementare devin din ce în ce mai dificile, iar fermierii caută produse noi, inovatoare pentru combaterea dăunătorilor și a bolilor care afectează culturile agricole. La Pro Farm avem unul dintre cele mai importante portofolii de produse biologice din lume, cu soluții unice pentru fermieri, testate pe teren, pentru a răspunde cât mai bine tuturor nevoilor. Prin intermediul acestui parteneriat ne vom baza pe Corteva Agriscience pentru a le pune la dispoziție fermierilor din regiune cele mai recente inovații ale noastre.“

Jean-Philippe Riffat, EMEA Marketing Leader la Corteva Agriscience, a declarat: „Corteva Agriscience își ia angajamentul de a le oferi fermierilor o gamă largă de soluții durabile, care să contribuie la obținerea unor recolte ridicate și profitabile. Acest angajament permite satisfacerea cererii de produse naturale, venite din partea societății și a factorilor decidenți, progresând, astfel, către îndeplinirea misiunii noastre de a crea produse inovatoare, care să aducă valoare agricultorilor.“

„Achizițiile de la Symborg și Stoller reflectă angajamentul nostru de a investi în sectorul produselor biologice, consolidându-ne poziția de lider global pe acest segment. În ceea ce privește tehnologiile aplicate semințelor, cum ar fi Lumidapt™ de la Pro Farm, care implică tratarea semințelor, acestea îi ajută pe fermieri să aibă un start optim al culturilor, reducând, totodată, amprenta agriculturii asupra mediului.“

Fără o sămânță de calitate și un tratament adecvat împotriva dăunătorilor din sol, dar și a bolilor cu transmitere prin sămânță și sol, startul unei culturi poate fi afectat, rezultând diminuarea producției sau chiar întoarcerea culturii.

Tratamentul semințelor este una dintre măsurile aflate la îndemâna noastră, pentru a realiza o bună protecție a plantelor de grâu aflate la început de drum, împotriva atacului viermilor sârmă (Agriotes spp.), mai ales în condițiile în care populațiile acestei specii de insecte au crescut în ultimii ani.

Cu ce produse putem trata sămânța în această toamnă?

• LANGIS – insecticid piretroid cu acțiune prin ingestie și contact și efect repelent, ce reduce rezerva de dăunători din sol.
• Nu uitați de tratamentul împotriva bolilor care se transmit prin sămânță: malura (Tilletia caries), fuzarioza (Fusarium spp.), tăciunele zburător (Ustilago nuda), cu unul dintre fungicidele:
• AMIRAL PROFFY 6 FS sau AMIRAL NEO – fungicide pentru protecția culturilor împotriva bolilor cu transmitere prin sămânță.

Pentru un start bun al culturilor, o răsărire uniformă și plante viguroase, adăugați la tratamentul seminței fertilizantul MICROFERT U și unul dintre biostimulatorii din gama ALGAMAX.

Este evident că nivelul și calitatea recoltelor sunt condiționate de asigurarea culturilor agricole cu apă. Preocuparea de căpetenie a fermierilor constă în măsurile de acumulare, conservare și valorificare cu maximum de eficiență a factorului apă, fără a neglija acțiunile de reducere la minimum a pierderilor de apă din sol.

• În primul rând solul să fie apt pentru a înmagazina maximum de apă care poate ajunge la 59% în solul afânat, 46% în solul așezat și 38% în solul tasat-compactat. Din totalul precipitațiilor se infiltrează 64,4% în solul afânat și numai 9,2% în solul neafânat.

Capacitatea de reținere a apei de către sol este socotită mică atunci când reține 300-500 mm, mijlocie, când reține 500-900 mm, și mare, atunci când reține 900-1.200 mm.

Pentru fragmentarea straturilor impermeabile este indicat ca la 2-4 ani să se aplice o lucrare de sacrificare, iar solul să aibă un conținut ridicat de materie organică, aceasta având capacitatea de a reține cu 20% mai multă apă, iar humusul, rezultat din descompunerea materiei organice, reține de 4-6 ori mai multă apă, prelungind cu 2 săptămâni instalarea secetei.

Prezența complexului coloidal argilo-humic saturat și cationic de Ca asigură formarea unei structuri glomerulare stabile care realizează o bună afânare, spațiile fiind ocupate 2/3 cu apă și 1/3 cu aer, o bună permeabilitate și evită pierderile de apă prin evaporare la suprafața solului.

• În al doilea rând, solul să fie nivelat, fără crovuri și depresiuni în care apa băltește la ploi torențiale și plantele mor prin asfixiere, dacă nu se iau măsuri de evacuare urgentă. Terenul să aibă o ușoară pantă astfel încât, la ploile torențiale, surplusul de apă să se deplaseze lent, fără eroziune, către șanțuri care dirijează apa în lacuri de acumulare artificiale, create special pentru a colecta apa din topirea zăpezii și a ploilor torențiale și care va servi la viitoarele irigații gravitaționale.

Sunt țări care cheltuie sume importante pentru desalinizarea apei mării, iar noi lăsăm să se scurgă în mare multe milioane de metri cubi de apă dulce.

• În al treilea rând, referindu-ne la zonele irigate, și aici trebuie să existe o preocupare pentru folosirea rațională a apei. Risipa de apă, cu norme de irigare mari, duce la degradarea solului, la fenomene de levigare și sărăturare secundară a solului, la înmlăștinire.

Sunt indicate sistemele de irigare prin picurare sau, acolo unde se practică aspersiunea, să se folosească aspersoare mai mici care nu provoacă degradarea mecanică a solului.

Canalele de aducțiune a apei să fie bine etanșate, deoarece pe vechile canale s-au înregistrat pierderi de apă de 75%.

Este indicat să se calculeze norme de udare mai mici pentru a fi bine valorificate precipitațiile care cad în intervalul dintre udări.

• În al patrulea rând avem în vedere zonele neirigate, care constituie majoritatea suprafețelor agricole din țara noastră.

Pentru culturile de primăvară trebuie urmărit ca, la intrarea în iarnă, solul să fie afânat, mărunțit și nivelat, capabil să acumuleze și să conserve precipitațiile de peste iarnă.

În primăvară se vor efectua cât mai puține lucrări asupra solului, și numai strictul necesar.

Culturile cu semințe mici care germinează la 1-3°C se vor însămânța direct, fără o pregătire prealabilă a patului germinativ, deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor în solul afânat, 2-3 cm cât este necesar pentru aceste culturi.

Pentru semințele care necesită adâncime mai mare se pregătește patul germinativ cu combinatorul, numai până la adâncimea de încorporare a seminței, efectuată în ziua sau în preziua semănatului.

Dacă au început să apară buruieni anuale, se va efectua o lucrare cu grapa cu colți sau cu sapa rotativă, care distrug buruienile în curs de răsărire.

Pentru culturile însămânțate mai târziu, la temperaturii de 8-9°C, dacă terenul nu s-a îmburuienat, nu se efectuează nicio lucrare până la semănat, deoarece stratul superficial al solului se usucă și constituie un mulci natural care nu permite ridicarea apei până la suprafața solului și evaporarea acesteia.

La timpul corespunzător se va pregăti patul germinativ și se vor însămânța culturile respective. De menționat că nu trebuie folosită grapa cu discuri la lucrările solului în primăvară. Prin determinări riguroase a rezultat că la folosirea grapei cu colți sau a sapei rotative se pierde 2-3% din umiditate, la folosirea combinatorului, 5-6%, iar când s-a folosit grapa cu discuri pierderile au pornit de la 12-15% până la 28%.

În funcție de rezerva de apă existentă în sol în momentul semănatului se stabilește densitatea culturilor. Important este ca să nu rămână goluri în cultură în care cresc buruieni și crește consumul de apă din sol. Într-un lan compact se menține o atmosferă saturată care împiedică evaporarea apei din sol și, în special, reduce transpirația plantelor.

La culturile prășitoare, pe parcursul vegetației se aplică 2-3 lucrări de prășit care gestionează bine apa, atât prin reducerea gradului de îmburuienare, cât și prin evaporarea apei la suprafața solului. Experimental s-a dovedit că într-o cultură de porumb prășită s-au pierdut 1,8 mm/zi apă din sol, iar în cea neprășită, 4,9 mm/zi.

Este indicat cultivatorul cu cuțite plate, bine ascuțite, care taie buruienile la 2-3 cm adâncime și rămân la suprafața solului cu rol de protecție. Unde este posibil se aplică agricultura conser­vativă și agricultura de precizie, prin care se gestionează mai bine factorul APA.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În evoluția istorică (dezvoltarea filogenetică) a speciilor de plante, în acestea s-a imprimat o zestre ereditară (genetică) conform condițiilor climatice ale perioadei respective. Folosite în prezent în cultură anuală (dezvoltarea ontogenetică), ele pretind să întâlnească condiții climatice asemănătoare.

Așa se explică, de exemplu, că mazărea germinează la 1-2°C, pe când fasolea la 3-9°C. Adică echipamentul enzimatic din bobul fiecărei specii, care transformă substanțele cu molecula mare (amidon, proteină, grăsimi) în substanțele simple, favorabile hrănirii embrionului, intră în acțiune numai la acea temperatură.

Mazărea crește și se dezvoltă în primele faze la temperatură și luminozitate mai scăzute și ajunge la maturitate după o constantă termică (temperatură mai mare de zero grade de la răsărire la maturitate) de 1.300-1.500°C, pe când soia are nevoie de 2.000-3.000°C.

Mazărea parcurge procesul de înflorire-fructificare la 1.100 lucși, pe când fasolea are nevoie de 2.400 lucși. Mazărea, în primele faze de vegetație, suportă temperaturi negative, de scurtă durată, de minus 5-6°C, pe când fasolea și soia degeră la asemenea temperaturi.

Am prezentat aceste aspect pentru a se înțelege de ce unele culturi trebuie să fie însămânțate devreme, în mustul zăpezii, pe când altele se însămânțează mai târziu, când condițiile climatice devin favorabile.

Adică, primele se înmulțesc cu temperaturi de 1-3°C, dar au nevoie de multă apă pentru germinare, pe când celelalte pretind temperatură mai mare.

Așa se explică de ce întârzierea semănatului la mazăre cu 20 zile, față de epoca optimă, înregistrează minusuri de producție de 30%, iar după 30 zile producția scade cu 50% sau cultura este compromisă.

Asemenea aspecte sunt valabile pentru toate culturile însămânțate în primăvară.

În prima urgență, la temperatura de 1-3°C, se însămânțează cerealele de primăvară, lucerna, rapița și muștarul.

Urmează, la 4-7°C, sfecla de zahăr, inul și floarea-soarelui, iar la 8-10°C porumbul, fasolea și soia.

În terenul bine pregătit din toamnă, afânat, mărunțit și nivelat, peste iarnă s-au acumulat cantități importante de apă, iar în primăvară se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, fiind favorabil însămânțării culturilor din urgența I.

Dacă la desprimăvărare, solul nu este bătătorit, nu are crustă și buruieni, culturile cu semințe mici (lucerna, muștarul, rapița, inul) se pot însămânța direct, fără pregătirea patului germinativ, deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor la 2-3 cm adâncime, cât necesită aceste semințe.

În cazul când terenul a prins crustă la suprafață și au început să apară buruieni anuale, se execută o lucrare cu grapa cu colți sau cu sapa rotativă care dislocă buruienile și mobilizează solul pe 2-3 cm adâncime, după care se execută semănatul.

Nu se folosește grapa cu discuri deoarece răscolește și vântură solul pe 8-10-12 cm adâncime, cu mari pierderi de apă și fără posibilitatea de a realiza „pat tare“.

La determinările de umiditate pe stratul 0-10 cm, după trecerea cu grapa cu colți și a sapei rotative s-a găsit 26% apă în sol, după trecerea combinatorului 23%, iar după grapa cu discuri 6-12%.

Referindu-ne la însămânțarea florii-soarelui care urmează imediat, se are și aici în vedere pierderea apei din sol la pregătirea patului germinativ.

Sămânța (fructul) de floarea-soarelui, având coaja groasă și miezul bogat în ulei, este mai pretențioasă la asigurarea condițiilor de germinare. În experiențele cu diferite mașini folosite la pregătirea patului germinativ s-au înregistrat următoarele rezultate:

• prin pregătirea patului germinativ cu combinatorul a rezultat producția de 3.820-4.500 kg/ha;
• la folosirea unui disc și a combinatorului a rezultat o producție de 3.170 kg/ha;
• din pregătirea cu freza a rezultat producția de 3.040 kg/ha;
• prin pregătirea cu grapa cu discuri a rezultat producția de 2.934 kg/ha.

În funcție de epoca de semănat, s-au obținut rezultatele:

→ semănat pe 3 aprilie – 100%, pe 25 martie – 96,5%; pe 23 aprilie – 99,6 % și pe 13 mai – 87,8%. Deci nu este recomandat aici semănatul mai devreme, dar nici întârziat.

Densitatea 40.000 plante/ha=100%; 20.000 plante / ha = 83,7%; 70.000 plante/ha =76,1%.

Deci, densitatea optimă este 40.000 plante / ha, când s-a obținut cea mai bună producție.

La stabilirea adâncimii de semănat pentru toate culturile se ține seama de:

– mărimea și greutatea seminței;

– puterea de străbatere;

– gradul de umiditate a solului;

– textura și structura solului;

– tipul de germinație hipogeică sau epigeică.

Toate aceste elemente este necesar să fie respectate la efectuarea semănatului,

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare, Paulina Gabor, ne-a vorbit recent despre efectele pe care temperaturile crescute din prima lună a acestui an le-au avut în cazul culturilor de toamnă. În luna ianuarie s-au înregistrat temperaturi de până la 19°C, iar în unele regiuni ale țării au apărut simptome ale unor boli și dăunători care apar în mod normal în primăvară.

„În sudul și vestul țării, unde temperaturile au fost mai ridicate decât în mod normal, s-a depistat prezența Septoriozei și a făinării – Erysiphe graminis, dar nu au pus în pericol culturile. În ceea ce privește dăunătorii din sol, deși și-au făcut simțită prezența, nu au afectat culturile datorită oscilaților de temperatură dintre zi și noapte. Colegii continuă să verifice zonele cu risc. Au fost emise buletine de prognoză și avertizare, dar acesta se raportează, în special, la situațiile generate de temperaturile nefavorabile. Împreună cu colegii care se ocupă de omologare, am tras concluzia că trebuie să acordăm atenție sporită efectelor pe care aceste oscilații de temperatură le pot avea asupra culturilor și atunci când se impune să se aplice un produs de contact.“

Pentru că temperaturile crescute pot determina un alt ciclu de apariție a bolilor și dăunătorilor, Paulina Gabor recomandă fermierilor să consulte buletinele fitosanitare emise de structurile teritoriale ale autorității, să monitorizeze culturile și, în cazul în care este necesar, să aplice tratamente omologate pentru organismul respectiv.

În zona Bihorului, fermierii au identificat pe capcanele atractante gărgărița tulpinelor de rapiță. În primăvară, când temperatura depăşeste 9°C, după o perioadă de zbor, hrănire şi copulaţie de 25-30 zile, femelele depun ouăle în măduva tulpinii plantelor gazdă. Primele larve apar în aprilie, iar dezvoltarea completă a acestora are loc în 30-40 zile, după care părăsesc tulpinile şi migrează în sol la 4-6 cm adâncime. În sol, larvele se transformă în pupe şi, după aproximativ o lună, în insecte adulte, dar rămân în diapauză până la sfârşitul toamnei când, părăsind coconii nimfali, urcă la suprafaţă, la baza plantelor, şi hibernează. Larvele rod galerii descendente ori ascendente în măduva tulpinelor și provoacă pagube.

Autoritatea Națională Fitosanitară a identificat în ultimul an trei boli de carantină. Două au fost identificate la cartofi, este vorba despre bacterioze și un focar de flavescență la vița-de-vie. Printre recomandările Autorității Naționale Fitosanitare este și achiziționarea de material săditor de bună calitate și aplicarea unor măsuri de prevenție (curățarea echipamentelor și utilajelor pentru a evita răspândirea bolii de la o cultură la alta).

Liliana POSTICA

Pentru a eficientiza cât mai mult munca depusă în sectorul agricol, este necesar ca în activitatea resursei umane să fie integrate și resursele pe care tehnologizarea le pune la dispoziția fermierilor. Roboții agricoli au început să cucerească și scena agricolă din România, fapt confirmat de prezența pe piață a tot mai multe companii IT în domeniul agriculturii de precizie. AgriCloud este una dintre aceste companii. Marcel Ionescu, reprezentantul start-up-ului, spune că serviciile oferite de compania pe care o reprezintă sunt cele de monitorizare a culturilor agricole, podgoriilor, livezilor și fermelor de animale, folosind tehnologia IoT. Una dintre soluțiile cu care compania vine în întâmpinarea fermierilor este câinele-robot Nero. Am văzut cum funcționează acesta cu prilejul organizării de către USAMV a Zilelor Horticulturii la începutul lunii mai.

Culege date de pe fiecare cm²

„Practic, noi monitorizăm toate procesele desfășurate în culturile pe care fermierii le administrează. Din experiența noastră, am văzut că în agricultură există foarte multă muncă repetitivă. În acest sens noi folosim tot felul de tipuri de tehnologie astfel încât fermierii să aibă mai mult timp pentru a lua deciziile mai importante.“

Robotul Nero are misiunea de a realiza inspecția vizuală a culturilor, lucru pe care îl face de obicei fermierul. Primul avantaj și cel mai evident al acestui robot este faptul că, prin utilizarea lui, agricultorul scutește timpul pe care l-ar fi petrecut în plantație sau în cultură pentru a verifica starea lor.

„Robotul Nero are o autonomie de până la 2 ore și 30 de minute asigurată de bateria din fabrică, însă i se pot adăuga mai multe baterii. Acesta cunoaște în detaliu harta suprafeței agricole pe care urmează să o inspecteze, de aceea nu are nevoie de însoțitor. Pleacă și revine singur către bază. Robotul se folosește de 4 motoare pentru a-și mișca picioarele, are și câteva articulații în plus ca să-i ofere mai multe grade de mișcare. Acesta a fost construit astfel încât să se poată deplasa pe teren accidentat, să urce trepte, să se rostogolească. Are o stabilitate foarte bună, de aceea terenurile care nu sunt foarte plane nu reprezintă un impediment pentru robot pentru că depășește nivelurile medii de teren cu ușurință.“

Partea din față a robotului este dotată cu camere de vederi RGB standard, dar diferența o face partea de conectică din spate. Acesta culege date de pe fiecare cm pătrat și astfel fermierul are posibilitatea de a afla cu exactitate unde există probleme în livadă sau în cultură.

Furnizează informații de la baza frunzelor despre posibilitatea apariției bolilor

„Pe tot parcursul său, robotul Nero culege informații de o mare acuratețe în zona multispectrală. Camerele multispectrale instalate pe acest robot stochează datele despre starea de sănătate a culturii. Rolul lui este acela de a sesiza micile modificări de pe partea inferioară a frunzelor și a da alerte timpurii de boală, cu 20-30 de zile înainte ca aceasta să se instaleze. În momentul în care datele ajung în clouds (sau într-un alt calculator, ca să fie mai simplu) sunt procesate. În cel mult cinci minute se emite un raport complet pe adresa de mail a fermierului. În acest raport este menționată starea culturii agricole constatată în timpul inspecției realizate de Nero“, a declarat Marcel Ionescu.

Prețul unui astfel de robot ajunge la 25.000 de euro, însă compania se adresează fermierilor cu o altă propunere. Robotul Nero poate ajunge în exploatațiile lor agricole pe bază de abonament. Practic, de câteva ori pe lună, robotul vine și inspectează culturile agricole și emite raportul ulterior despre starea de sănătate a culturilor.

• Nero este primul câine-robot din România, adus în țară la începutul anului 2021, și care a ajuns în portofoliul companiei ca urmare a unui parteneriat cu specialiștii de la RobHub.

• Monitorizarea periodică și constantă a culturilor agricole permite fermierilor să identifice problemele în timp util și astfel să își protejeze culturile. În plus, se asigură o utilizare mai eficientă a îngrășămintelor și tratamentelor, se poate realiza o planificare a irigațiilor și se obțin estimări de recoltare de precizie.

• „Tehnologizarea și digitalizarea rezolvă problemele de proces din fermă, dar resursa umană nu poate fi eliminată din activitate.“

• „Dacă vorbim despre tratamentele fitosanitare, spre exemplu, cel mai mare avantaj al tehnologiilor moderne este că vă permit să aflați care este momentul exact în care acestea trebuie realizate. Robotul Nero generează alertă timpurie de boală.“

Laura ZMARANDA

Schimbările climatice au o multitudine de urmări în tot ceea ce înseamnă traiul zilnic. Există zone unde este regândită structura culturilor agricole ori zone ce au devenit impracticabile pentru agricultură. Există ghețari care se topesc și pun în pericol întregul ecosistem, dar și regiuni în care media temperaturilor anuale a crescut considerabil în ultimii ani. Toate acestea schimbă nu doar traiul oamenilor, ci și pe cel al animalelor, al plantelor și păsărilor migratoare. De exemplu, păsările călătoare nu prea mai părăsesc țările europene în timpul iernii, așa cum se întâmpla cândva.

Migrația păsărilor este un fenomen fascinant despre care aflăm încă din copilărie, atunci când ni se spune despre ele că „pleacă în țările calde“. De fapt, plecarea păsărilor călătoare în fiecare an, începând cu luna august și până în prima parte a lunii noiembrie, din țările în care au stat peste vară pentru reproducere și hrană, este un semn bun, adică natura își urmează cursul firesc. Însă, cum se face că vedem berze pe câmp în luna decembrie, când ele ar fi trebuit să fie demult plecate pe continentul african? Ei bine, schimbările climatice provoacă schimbări de comportament, iar vremea prietenoasă din toamnă le păcălește să mai zăbovească la noi în țară și să nu plece spre Africa, prin strâmtoarea Bosforului, așa cum reiese din datele organizațiilor și asociațiilor de profil, care urmăresc migrarea berzelor cu ajutorul radioemițătoarelor. Berzele sunt păsări ce au nevoie de căldură, de aceea trebuie să plece din țara noastră atunci când se instalează iarna. Mai mult decât atât, ele trebuie să-și asigure hrana, or în momentul înghețului acest lucru devine imposibil. De curând, zeci de berze au fost zărite rătăcind pe câmpurile patriei, iar patru dintre ele au fost duse la Centrul de Reabilitare al Animalelor Sălbatice din Târgu Mureș, unde au parte de îngrijire specială pentru a trece peste iarnă. Acesta nu este un caz izolat, există diverse locuri în țară unde acestea au fost observate, cum este cazul gropii de gunoi din jurul Brașovului, acolo unde mai multe berze au ales să cuibărească.

Nu doar berzele și-au făcut un obicei din a nu mai pleca din România, ci și alte specii cum ar fi stârcii, pescărușii albaștri, gâștele sălbatice, pelicanii, lebedele, cormoranii ori lișițele. Chiar și în iernile trecute au fost observate sute de păsări în jurul lacurilor. Mai mult decât atât, ele au fost observate și în jurul râurilor din preajma marilor orașe, acolo unde sunt deversate apele menajere, care le devin sursă de hrană păsărilor. Și în Delta Dunării pelicanii ori cormoranii au devenit rezidenți permanenți, iar acest fenomen se repetă și în acest an.

Ce se va întâmpla cu ele peste iarnă? Vor supraviețui? Nu ne rămâne decât să fim atenți și să luăm măsurile necesare atunci când le observăm!

Ce putem face dacă găsim iarna berze care au nevoie de ajutor?

– Să le oferim hrană (în funcție de specie) – pește, carne crudă tăiată cubulețe;

– Dacă nu se pot mișca ori sunt înghețate trebuie să le ducem într-o anexă a gospodăriei;

– Trebuie să le oferim îngrijire corespunzătoare, apă și hrană, iar în momentul în care își revin e necesar să le eliberăm;

– Dacă păsările sunt lovite trebuie să luăm legătura cu un medic veterinar ori cu o asociație de profil pentru a fi tratate corespunzător.

Larissa DINU

O parte din tinerii din judeţul Suceava care au muncit în ultimii ani în străinătate vor să revină în ţară şi să înceapă o afacere în agricultură. Deşi un tânăr fermier poate primi până la 50 de mii de euro, bani nerambursabili, ei preferă să investească banii câştigaţi în alte țări în utilaje şi în înfiinţarea culturilor.

S-au apucat de stupărit pentru a fi alături de copiii rămaşi acasă

Cristi Olărița din satul Mihăiești a început albinăritul în 2017, cumpărând primii stupi după ce s-a întors din străinătate. A studiat, dar a şi „furatׅ“ meserie de la apicultorii mai experi­mentaţi din zonă şi, an de an, a crescut numă­rul familiilor, transformând această pasiune într-o mică afacere, de familie. Tot ceea ce are nevoie pentru această pasiune face cu mâna sa, cu truda lui şi a soţiei şi consideră că pentru a avea o miere deosebită trebuie să respecţi o „tehnologie” foarte veche, aproape neschim­bată şi transmisă din generaţie în generaţie, de mii de ani. Fiind într-o zonă înconjurată de livezi, păduri, fâneţe şi terenuri agricole pe care se cultivă rapiţă, floarea-soarelui şi porumb, Cristi reuşeşte să ofere albinelor cadrul natural pentru a obţine miere de o cali­tate foarte bună, preferând apicultura staţio­nară în locul pastoralului.

„Suntem tineri apicultori, de patru ani ne-am apucat de stu­părit, cu gândul să stăm acasă alături de copii, să nu mai plecăm în străinătate, pentru că cei doi copii aveau nevoie de părinţi acasă. Am decis să producem aici, să vindem aici, să avem o afacere de familie, să fie o afacere pe care să o putem lăsa și copiilor şi de aceea am şi dat numele copiilor afacerii noastre: Stupina Ştef & Ane. Începutul este greu, până ne cunoaște lumea, dar merită, apicultura este frumoasă. Avem 60 de stupi, mierea este 100% naturală, stăm pe vatră, nu facem pastoral. Pe vatră mierea este mult mai curată, suntem într-o zonă unde se fac stropiri cu pesticide foarte rar, iar atunci când se fac suntem anunţaţi şi nu mai lăsăm albinele să iasă din stup. Cantitatea de miere este mai mică, nu avem o producţie aşa de mare ca în pastoral, dar ne mulțumim cu mai puțin. Avem și produse apicole, începând cu tinctură de propolis, folosită pentru imunitate, răceli, viroze, miere de primăvară care conține păpădie şi păducel, miere de rapiță, polen, miere cu căpăceală, căpăcelul de la fagure fiind un foarte bun pansament gastric. Păstura este mai greu de scos, onorăm doar comenzile pentru că, fiind un pic mai scumpă, lumea nu prea cumpără, deşi o cură cu păstură are numeroase beneficii în eliminarea toxinelor, reglarea digestiei şi menţinerea sănătăţii organismului nostru“, ne-a spus Cristi Olărița.

Apicultura este mai rea ca pescuitul

Ca să ducă această afacere mai departe, Cristi Olărița şi-a găsit şi un loc de muncă şi toți banii câștigați îi investeşte tot în apicultură pentru a mări numărul de familii de albine şi pentru mici dotări.

„Păcat că apicultorii din România nu sunt sprijiniți, nu am luat ajutorul de minimis, birocrația fiind prea mare, acte foarte multe. Suntem înscriși în Asociația Crescătorilor de Albine ACA, de când ne-am apucat de apicultură. Ne extindem în speranța că pe viitor lumea va aprecia produsele noastre și va fi mai bine. O astfel de pasiune, de afacere – pentru că noi când ne-am apucat de apicultură nu ne-am gândit la profit, a fost un hobby, o plăcere – presupune şi costuri, iar producţia este dependentă de mai mulţi factori climatici. Apicultura este mai rea ca pescuitul. Nu te mai poți lăsa de ea“, consideră Cristi Olărița.

Au învăţat să cultive şi să vândă căpşune în Germania, apoi, întorşi acasă, şi-au făcut propria fermă

Soţii Simona şi Adrian Moloce din satul Hurjuieni, comuna Gălăneşti, sunt doi tineri care, după terminarea facultăţii, în lipsa unui loc de muncă în ţară, au plecat la cules de căpşune în Germania. Cei doi au învăţat de la nemţi tehnologia de cultivarea a căpşunilor şi în urmă cu câţiva ani au decis să nu mai plece la muncă în străinătate şi să înceapă acasă propria afacere în agricultură.

„Este o afacere de familie cu căpșuni care a pornit din afară. În Germania am văzut cum se pot face bani din căpşuni şi am considerat că se poate și în România. Şi chiar se poate. Tot ce am câștigat în Germania timp de 7 ani, pentru că am lucrat pe sezoane, am investit în ferma de la Hurjuieni. Plecarea în străinătate a fost o necesitate la început și s-a transformat într-o mică afacere acum.

Cultivăm o suprafață de 10 hectare de căpșuni, o parte din suprafaţă fiind cu soiuri remontante. În afară de prezența la târgurile agricole, avem câteva contracte cu un lanț de hipermarketuri și în rest vindem în zonă, lumea ne cunoaşte deja şi ne caută. Soiurile de căpșuni sunt din import, soiuri autohtone sunt destul de puține și ca să ai performanță și producție trebuie soiuri performante“, ne-a spus Adrian Moloce.

A lucra propriul teren este o oportunitate

La cei 34 de ani, Adrian lucrează în fermă împreună cu soţia, Simona, de 31 de ani şi tatăl său este singurul angajat permanent. În comparaţie cu alţi fermieri, cei doi soţi nu se plâng de lipsa zilierilor şi spun că forţă de muncă se găseşte, dar trebuie plătită la preţul corect.

La începutul lunii septembrie, pe Simona şi Adrian i-am întâlnit vânzând căpşune în prima piaţă volantă organizată anul acesta în municipiul Suceava de Direcţia Agricolă Suceava, iar câteva zile mai târziu în micul chioşc amplasat la o intersecţie din  centrul comunei Gălăneşti.

„Cultura este în câmp deschis, folosim sistem de irigare prin picurare. Gustul căpșunilor de toamnă este un pic diferit față de cele care se fac primăvara, dar și acestea au un gust foarte bun. Se poate face și dulceață, se poate face orice, dar producția din toamnă fiind mai mică, recomand cele de primăvară – vară, a căror preț este competitiv pentru dulcețuri, siropuri, compoturi. Avem soiuri care sunt numai în primăvară şi soiuri remontante care fructifică atât primăvara cât și toamna. Producția este diferită, se duce de la 6-7 tone la hectar până la 20 de tone la hectar.

Prețul unui kilogram de căpșune în luna septembrie este de 12-15 lei, dar primăvara le avem la 6-7 lei. Nu avem subvenție spe­cială la căpșune, dar ne descurcăm. Sunt ani mai buni, sunt ani mai răi. 2021 a fost un an mediu pentru că am avut un episod de gheață care a diminuat mult recolta de toamnă“, a precizat Adrian Moloce.

Simona şi Adrian au şi un îndemn pentru tinerii români care muncesc în agricultura din alte ţări: „Celor care se află pe meleaguri străine și muncesc în agricultură, pentru că nu este o rușine să culegi fructe, legume în alte țări pentru a-ți câștiga existența, pentru un trai mai bun, le-aș  transmite că se poate reuși și în țara noastră dacă ai economisit ceva bani şi ai în proprietate o bucată de teren. O afa­cere în agricultură este mai grea la început, dar îţi va aduce satisfacţii într-un timp scurt.“

Legumele de Berchișești produse de un tânăr venit din Franţa sunt la mare căutare

Sorin Olari s-a întors din Franța la sfâr­şitul anului 2018 pentru a fi împreună cu fami­lia. Şi, pentru că nu şi-a găsit un loc de muncă stabil, în primăvara anului 2019 s-a apucat de legumicultură în satul natal, Berchişeşti. În primul an a cultivat legume de pe o suprafață mai mică pentru a vedea dacă se fac, fiind cunoscut faptul că în nordul extrem al României toamna vine repede, primăvara târziu, iar loca­litatea în care locuiește tânărul fermier este bătută frecvent de crivăţ.

„Am dorit să revin acasă, nu știam de ce să ne apucăm și, pentru că aveam un pic de experiență în domeniul acesta şi o bucată de teren, am decis împreună cu soția să facem agricultură. În Franța am lucrat în legumicultură. Acolo am învăţat arta cultivării în solarii şi sere, acolo am învăţat tehnologii şi am văzut ce înseamnă investiţiile în echipamente moderne care asigură succesul garantat. Am preluat modelul culturilor legumicole în sistem protejat de la francezi şi ne-am întors acasă pentru a face legumicultură ca în Franţa. Am făcut totul pe cont propriu, toţi banii câștigați afară i-am investit în agricultură pentru că la noi este greu să te extinzi, mai ales că am decis să facem o agricultură folosind doar îngrăşământ natural şi fără chimicale.“

„Faptul că în primul an, în 2019, am avut trufandale bio într-o perioadă a anului când alţi români abia visau la salată sau ceapă verde, iar în toamnă cămările gospodinelor au fost pline cu zacuscă, tocane, dar şi de ridichi negre, ceapă, mor­covi etc. obţinute de mine, m-a determinat să rămân în ţară şi să continui. În anul 2020, în plină pandemie, am mai făcut două solarii pentru legume şi un solar mai mic pentru căpșuni și sper să avem puterea să ne mai extindem cu un solar în acest an sau în primăvara viitoare.

Cele mai căutate sunt roșiile «Inimă de bou», Arawak, soiurile de roșii de Buzău, capia «Ureche de elefant», vinetele, ardeii graşi, gogoșarii, ardeii iuți și semiiuți. Produsele le vând în piața agroalimentară din Gura Humorului, marțea și vinerea. Oamenii deja mă cunosc, nu pot produce legume încât să mulțumesc pe toată lumea, nu fac față cerințelor şi de aceea încercăm să ne extindem, dar numai atât cât ne putem permite, pentru că în agricultură riscul este foarte mare. Vine un îngheţ timpuriu mai puternic sau o grindină de dimensiuni mai mari, aşa cum a fost la sfârşit de august, şi distruge tot. Dacă ai credit, dacă ai accesat proiecte pentru a obţine finanţare, de unde scoţi producţie pentru a face bani?“, se întreabă Sorin Olari.

Silviu BUCULEI

Anul 2020 ne-a adus pe lângă secetă, un eveniment major : pandemia.  În agricultură s-au făcut eforturi financiare pentru a diminua pagubele, dar au rămas încă sectoare neprotejate, iar o parte din despăgubirile promise agricultorilor se vor rostogoli în 2021. Suprafaţa cultivată în anul 2020, comparativ cu anul 2019, a scăzut la cereale  pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru boabe, cartofi și legume. În acest context, producţia agricolă vegetală a scăzut în anul 2020, comparativ cu anul  precedent, la cereale pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru  boabe, legume şi a crescut la cartofi.  Informațiile ne sunt furnizate de INS.

Tabel 1: Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi

Cereale pentru boabe

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2,4%, iar producţia a scăzut cu 37,6%, faţă de anul  precedent, din cauza secetei pronunțate în principalele perioade de vegetație a culturilor și lipsei irigațiilor, ceea ce  a condus la randamente scăzute la majoritatea culturilor.

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2020, a reprezentat 48,6% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru  boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,5%.

Leguminoase pentru boabe

Producția a scăzut faţă de anul precedent cu 48,3%, în timp ce suprafața cultivată cu numai 0,9%.

Plante uleioase

Producţia a scăzut cu 35,1%, iar suprafaţa cultivată cu 3,6%. Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui  (-41,9%), soia boabe (-26,4%) şi rapiţă (-8,8%). 

Cartofi

Suprafaţa cultivată a scăzut cu 2,4%, iar producţia a crescut cu 2,1%, faţă de anul precedent.

Legume

Producţia a scăzut cu 0,4%, ca urmare a scăderii suprafeţei cultivate faţă de anul precedent.

Tabel 2: Suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod, producţia de struguri şi producţia de  fructe

Anul 2020 comparativ cu anul 2019

Struguri

În anul 2020, producţia de struguri a scăzut cu 4,1%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-3,5%), faţă de  anul precedent, dar şi a suprafeţei cultivate (-0,6%).

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

Producţia de fructe din livezi a crescut față de anul precedent cu 29,6%, datorită creşterii suprafeţelor cultivate dar  şi a randamentelor la hectar.

Suprafeţele cultivate şi producţiile realizate la grâu, porumb boabe, floarea soarelui şi cartofi, în România şi în  unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2020 – date provizorii

România comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020

• La porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafaţa cultivată şi pe locul doi la producţia realizată, după Franţa;
• La floarea soarelui pe primul loc, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată;
• La grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată după Franţa, Germania și Polonia şi pe locul şase la producţia realizată după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi Italia;
• La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șase la producţia realizată după Germania, Franţa, Olanda, Polonia și Belgia.

Anca Lăpușneanu

Debutul primăverii a însemnat pentru Agrii România lansarea pe piață a trei produse, cu avantaje majore în utilizarea lor în orice fermă.

Aducerea pe piață a noilor produse a venit din dorința de a avea un portofoliu și mai variat, care să vină în întâmpinarea nevoilor fermierilor noștri, oferindu-le cele mai eficiente soluții pentru culturile lor. Biostimulatorii PhysioCrop și Router, precum și fertilizantul foliar Sulper sunt cele trei produse de ultimă generație care ajută culturile agricole și horticole să aibă o dezvoltare sănătoasă și viguroasă.

„Lansarea pe piață a acestor produse reprezintă pentru noi, Agrii România, un moment foarte important, mai ales că ele sunt realizate și ambalate în fabrica noastră de la Timișoara, unde avem o linie, modernă, cu utilaje performante. Pe lângă erbicide, fungicide, insecticide, știm cât este de importantă pentru culturi utilizarea biostimulatorilor, dar și a fertilizanților, așa că ne-am dorit extinderea portofoliului cu noi produse, eficiente. După cum știm, biostimulatorii îmbunătățesc creșterea și dezvoltarea plantelor pe parcursul întregului ciclu de dezvoltare, pornind de la germinare până la maturizare. De asemenea, fertilianții foliari, prin gama de macro și microelemente, în formule adecvate cerințelor nutriționale pentru fiecare cultură în parte, ajută la prevenirea și tratarea unor carențe, ce pot afecta, în lipsa utilizării lor, culturile fermierilor noștri“, a declarat Valerian Iștoc, Business Development Director, Agrii România.

„Recomandăm fermierilor utilizarea în culturile lor a biostimulatorilor PhysioCrop și Router, precum și a fertilizantului foliar Sulper, pentru a vedea avantajele în producție“, a completat Valerian Iștoc.

PhysioCrop, Router, Sulper, soluțiile eficiente pentru culturi profitabile!

Cum ajută biostimulatorul PhysioCrop culturile fermierilor? Aplicat foliar, plantele sunt ajutate să depășească momentele de stres astfel: acțiune de stimulare a plantei pentru economisirea energiei în timpul sintezei proteice; reducerea stresului abiotic, ajutând la revenirea rapidă a culturii în cazul secetei, a schimbărilor de temperatură, dar și în cazul bolilor sau efectelor fitotoxice provocate de tratamentele cu produse de protecția plantelor; stimularea creșterii vegetative a culturii, precum și dezvoltarea fructului.

Despre Router trebuie menționat faptul că este un produs fertilizant cu acțiune biostimulatoare. Datorită formulării sale speciale și îmbogățirii cu microelemente specifice este imediat absorbit de către plante. Conține microelemente cu rol în absorbție și translocare. El se aplică în perioada de creștere a boabelor/fructelor și asigură creșterea calitativă și cantitativă a producției, stimulând, totodată, dezvoltarea fructului/boabelor.

În ceea ce privește fertilizantul Sulper, acesta are un conținut ridicat de azot și sulf. Compoziția produsului și cantitățile de elemente nutritive au fost selectate pentru a corespunde întru totul cerințelor plantelor de cultură, sensibile la carența de sulf. Acest grup cuprinde în special: grâul, porumbul, rapița, sfecla de zahăr, ceapa, varza și alte brasicacee. Aplicat foliar, Sulper asigură aprovizionarea plantelor cu sulf, element important pentru metabolismul lor, mai ales la speciile rădăcinoase, crucifere, dar și la cereale păioase. De asemenea, azotul și sulful trebuie aplicate în momentele potrivite pentru a asigura stabilitatea nivelului de producție și calitatea acesteia. Sulper stimulează sinteza aminoacizilor, îmbunătățind rezistența plantelor la atacul patogenilor.

Așadar, puneți în aplicare recomandările noastre, și veți observa culturi mai sănătoase, dar și diferențe de producție.

Agenția de Plăți și intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii că a efectuat verificarea cererilor de sprijin depuse de fermieri în perioada 03 - 15 septembrie 2020 pentru Schema de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică.

Astfel, în urma verificărilor efectuate au fost declarate eligibile 28.081 de cereri de plată, pentru o suprafață calamitată totală de 1.120.540,40 hectare.

Mai mult decât atât, în data de 22.09.2020, APIA a efectuat plata pentru un număr de 17.951 fermieri cu suma de 498.526.688 lei, iar în data de 23.09.2020, pentru un număr de 9.353 de fermieri, cu suma de 334.739.193 lei.

Plata va continua în ritm accelerat, toți fermierii declarați eligibili urmând a fi plătiți în zilele următoare.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură asigură pe această cale fermierii că acordă o importanță deosebită finalizării cu celeritate a plăților, tot personalul fiind mobilizat atât la nivelul centrelor județene, cât și la nivelul aparatului central.

Aplicarea îngrășămintelor necesită un grad de profesionalism deoarece sunt destul de scumpe și trebuie să își dovedească eficiența prin nivelul și calitatea recoltelor. De aceea este indicat ca la 5-6 ani să se realizeze cartarea agrochimică.

La stabilirea dozelor de îngrășământ se va ține seama de caracteristicile solului și de plantele cultivate.

Se au așadar în vedere:

• fertilitatea naturală, respectiv conținutul în NPK și microelemente;
• reacția solului exprimată în valori Ph;
• textura solului.

În funcție de plantele cultivate se urmăresc:

• specia de plante, soiul (hibridul) cultivat;
• consumul specific al plantelor respective;
• regimul de cultură, irigat, neirigat, aportul freatic;
• aportul propriu al plantei respective (dacă este leguminoasă);
• fertilizarea plantei premergătoare;
• cantitatea de precipitații în anul anterior și în sezonul rece;
• starea de vegetație, densitatea plantelor.

• În condiții obișnuite, când IN = 1 se asigură 30-40 kg/ha azot
• În condiții obișnuite, când IN = 2 se asigură 40-45 kg/ha azot
• În condiții obișnuite, când IN = 3 se asigură 50-55 kg/ha azot
• În condiții obișnuite, când IN = 4 se asigură 60-70 kg/ha azot

Pentru a calcula conținutul în fosfor și potasiu se are în vedere că:

• 1 mg P2O5/100 g sol echivalează cu 7 kg/ha P2O5
• 1 mg K2O/100g sol echivalează cu 13 kg/ha K2O

O unitate indice azot (IN) poate produce:

• 20-30 kg N/ha în anii secetoși;
• 50-60 kg N/ha în anii cu precipitații medii;
• 80-100 N/ha în anii ploioși.

În funcție de conținutul în apă al solului:

• se stabilește doza de azot (se adaugă 3 kg N pentru fiecare 10 mm în plus, se scad 5 kg N pentru fiecare 10 mm în minus);
• se corectează doza de azot când umiditatea a ajuns la 60 cm (se aplică 50% din doză)
• când umiditatea a ajuns la 90 cm se aplică 75% din doză;
• când umiditatea a ajuns la 120 cm se aplică 100% din doză.

Se mai are în vedere cantitatea de azot realizată de către microorganismele libere (10-30 kg/ha) și simbiotice (60-300 kg/ha).

Valorificarea azotului de amoniu în funcție de textura solului este de 30-35% în sol ușor, 40-45% în sol mijlociu și de 40-50% în sol greu.

Fertilizarea foliară crește coeficientul de valorificare la N cu 6-18%.

În funcție de asolament, 1 kg N asigură 3,7 kg grâu în noua cultură, 7,7 kg de grâu în rotație de doi ani și 13,5 kg de grâu în rotație de patru ani.

Noile tehnologii de fabricare a îngrășămintelor cu azot reduc dozele.

Tehnologia N.Pro cu inhibitorul AMPP încetinește activitatea bacteriei Nitrosomonas și se eliberează N în 70 de zile în loc de 10 zile.

Tehnologia N. Code uree cu inhibitorul NBPT împotriva volatilizării. Ureea la peste 15 grade Celsius se descompune în CO2 și NH3 care se volatilizează, pierderile ajungând la 30-40%.

Referindu-ne la factorii care reduc eficiența îngrășămintelor, aceștia sunt:

• soiurile, hibrizii necorespunzători pot reduce eficiența cu 20-40%;
• întârzierea semănatului poate reduce eficiența cu 20-40%;
• semănatul în condiții necorespunzătoare poate reduce eficiența cu 5-20%;
• densitatea redusă a plantelor poate reduce eficiența cu 10-25%;
• atacul bolilor și dăunătorilor, buruienile pot reduce eficiența cu 20-80%;
• aplicarea neechilibrată a îngrășămintelor poate reduce eficiența cu 20-55%;
• aplicarea neuniformă a îngrășămintelor poate reduce eficiența cu 5-15%.

Toate acestea trebuie avute în vedere de fermieri atunci când întocmesc planurile de fertilizare a culturilor agricole.

Prof. dr. ing Vasile POPESCU

Reducerea gradului de îmburuienare din culturile agricole, înainte de apariția erbicidelor (jumătatea secolului al XX-lea) s-a realizat în principal prin lucrări de prășit (mecanice și manuale).

În prezent, în cadrul micilor producători agricoli, care ocupă o bună parte din suprafața agricolă, buruienile sunt distruse tot prin prașile. La dimensiunile milioanelor de parceluțe și la mozaicul de culturi ale acestora nici nu s-ar putea aplica erbicide fără pericolul de fitotoxicitate. Totodată, trebuie avut în vedere că măsurile restrictive pe plan internațional, în special în UE, privind folosirea pesticidelor sunt tot mai drastice, fiind obligați la folosirea altor mijloace pentru reducerea gradului de îmburuienare.

Dar lucrarea de prășit nu are numai rolul de combatere a buruienilor, cum eronat se afirmă uneori.

Prin prașile corect executate se realizează:

• afânarea stratului superficial al solului, furnizând o mai ușoară încălzire, accesul oxigenului și eliminarea CO2, condiții optime pentru activitatea microbiologică din sol, în primul rând de nitrificare (realizează 40-50 kg/ha azot), precum și pentru creșterea nestingherită a sistemului radicular. Prin experiențe s-a constatat că în parcelele neprășite temperatura este cu 6 grade Celsius mai scăzută și de 4-7 ori mai puține microorganisme, iar producția de porumb cu 1.000 kg/ha mai mică;
• solul afânat prin prașile asigură o bună acumulare a apei din precipitații și împiedică pierderea ei prin evaporare deoarece se creează la suprafața solului un strat izolator, uscat, cu pori mari, care împiedică ridicarea capilară a apei și în stratul respectiv se menține o atmosferă saturată în vapori, asemănătoare cu stratul de mulci și întârzie efectele secetei;
• prin prașile se astupă crăpăturile din sol care sunt adevărate ferestre deschise pentru pierderea apei din adâncime. Din analize a rezultat că pierderile de apă prin crăpături cresc cu 18-20%;
• se evită orice sursă de poluare a solului și a mediului;
• prin prașile se menține gradul de îmburuienare sub PED (pragul economic de dăunare).

Experiențe riguroase de lungă durată demonstrează că pe solurile grele, argiloase, reci, prașila aduce sporuri semnificative de producție, chiar dacă nu sunt buruieni deoarece asemenea soluri se tasează mai repede, porozitatea scade și se înrăutățește regimul aerohidric și termic din sol.

O cultură de soia, fără buruieni, a realizat un spor de producție de 24% prin prașile deoarece s-a intensificat activitatea bacteriilor simbiotice.

În urma unor determinări efectuate în cultura porumbului, în luna mai s-au înregistrat pierderi de apă prin evaporare de 1,8 mm/zi în parcela prășită și de 4,9 mm/zi în cea neprășită.

Prașila trebuie efectuată când terenul este zvântat, când buruienile nu au înțelenit  solul, cât mai superficial, până la adâncimea minimă care asigură distrugerea buruienilor pe care le taie pe dedesubt, ele rămânând la suprafața solului, constituind un fel de mulci.

Atenție la stabilirea zonei de protecție și adâncimea de lucru pentru a nu fi tăiate rădăcinile plantelor.

La porumb prașila I se execută când plantele sunt mici, au 3-5 frunze și cultivatorul trebuie să aibă discuri de protecție. Zona de protecție se stabilește de 8-10 cm și viteza de lucru la 3-5 km/oră.

La prașilele II și III care se execută la 2-3 săptămâni, zona de protecție crește la 14-15 cm, iar viteza de lucru la 8-9 km/oră.

Calitatea lucrărilor este asigurată de pregătirea și reglarea corectă a cultivatorului care trebuie să aibă aceeași lățime de lucru cu a mașinii folosite la semănat, iar tractorul se deplasează pe aceleași urme ca la semănat. Cuțitele cultivatorului, cele mai bune, sunt cele plate care nu răscolesc solul și trebuie să fie bine ascuțite. Cu ani în urmă, Institutul de la Fundulea și Institutul de Mecanizare au realizat unele anexe la cultivator în scopul reducerii gradului de îmburuienare și pe zona de protecție. Pe cuțitele laterale ale fiecărei secții de prășit s-au montat organe active de sapă rotativă, la prima prașilă, care distrugeau buruienile mici, în curs de răsărire, iar la următoarele prașile, un fel de cormănițe care aruncau pământ peste buruieni și le îngălbeneau.

Totodată, au alcătuit agregate complexe care, concomitent cu lucrarea de prășit, executau și erbicidarea pe zona de protecție. Pe cadrul cultivatorului s-au montat duze de stropit pentru suprafața zonei de protecție care reprezintă 1/3 din suprafață și se consumă doar 1/3 din cantitatea de erbicid. La gradul puternic de îmburuienare a terenurilor noastre pentru prima etapă este necesar să se aplice aceste măsuri combinate pentru ca ulterior să se renunțe la erbicide.

Principalele reglaje ale cultivatorului

• reglarea simetriei agregatului prin montarea secțiilor de lucru pe bara-cadru, la distanță egală, pornind de la centru spre margini;
• orizontalitatea cadrului, pentru a fi paralel cu suprafața solului, se realizează cu ajutorul tiranților tractorului;
• distanța între secțiile de prășit se realizează prin deplasarea acestora pe bara-cadru, în funcție de schema de semănat, astfel încât centrul fiecărei secții să corespundă cu centrul intervalului dintre rânduri;
• orizontalitatea secțiilor de lucru urmărește ca toate organele active să atingă solul, pe toată lungimea tăișului. Se realizează de la paralelogramul articulat, precum și prin deplasarea cuțitelor în plan vertical;
• montarea corectă a cuțitelor pe fiecare secție de lucru se reglează în funcție de distanța dintre rânduri, de mărimea zonei de protecție, înălțimea plantelor și de adâncimea de lucru;
• adâncimea de lucru se realizează de la roțile de copiere ale secțiilor de lucru care se ridică față de nivelul tăișului cuțitelor, cu o distanță egală cu adâncimea de prășit, mai puțin 1-2 cm, cât se afundă aceste roți în sol;
• apăsarea pe sol a secțiilor de lucru se realizează prin poziționarea corespunzătoare a arcului de apăsare, în mânerul de reglaj și prin montarea numărului corespunzător de arcuri (1-3) pe secție.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Vlad Andrei este un antreprenor tânăr din agricultură care și-a ales ca domeniu de activitate înființarea unei pepiniere de glădiță în Bârlad, județul Vaslui, și comercializarea puieților și semințelor acestei specii. Glădița, cunoscută și sub numele popular de salcâm sălbatic sau lemn câinesc, este o specie rezistentă la secetă și reprezintă o modalitate foarte ieftină de a construi un gard viu. Potrivit interlocutorului nostru, în țara noastră glădița este foarte folosită de fermieri în special pentru a împrejmui stupine, iazuri, livezi, pășuni, terenuri agricole. În plus, gardurile vii realizate cu această specie sunt și decorative pentru că vorbim despre un arbust care rămâne verde până toamna târziu, iar primăvara înverzește odată cu păpădia.

Șase hectare, 240.000 de puieți

Reporter: De câtă vreme vă ocupați de comercializarea glădiței?

Vlad Andrei: Am dezvoltat această activitate, comercializarea semințelor de glădiță, începând cu anul 2008. Practic, totul a pornit din necesitatea de a împrejmui o stupină de aproximativ 1.000 m². Am ales să înființez un gard viu cu glădiță pentru că gardul convențional pe care l-am făcut a fost furat de câteva ori și aveam uneori musafiri nedoriți în stupină. La început nu știam cum se plantează acest tip de copac, dar cu timpul și cu multă documentare roadele au început să apară.

Rep.: Astăzi aveți o pepinieră proprie. Ce suprafață și ce densitate de puieți aveți?

V.A.: Pepiniera se află lângă orașul Bârlad și are o suprafață de 6 hectare plantată cu puieți de glădiță care ajung la vânzare în luna octombrie a fiecărui an. În plin sezon, pe un hectar de pepinieră avem 40.000 de puieți.

Rep.: Ce este, de fapt, glădița și ce caracteristici are?

V.A.: Salcâmul sălbatic este un arbust arhaic ce aparține unui gen primitiv din familia Fabaceae, care acum este dispărut. Glădița, foarte apreciată și ca arbore ornamental, poate crește până la 15 m, formând o coroană bogată, semi-sferică, care este susținută de un trunchi cu scoarță aspră.  Aceasta dezvoltă frunze pinate, cu foliole eliptice și fructe sub formă de păstăi lungi, numite roșcove, care sunt comestibile și au un gust dulceag aparte.

După patru ani asigură protecție totală

Rep.: Care sunt condițiile pedoclimatice de care are nevoie salcâmul sălbatic?

V.A.: Glădița crește foarte ușor, nu necesită un anumit tip de sol și se pretează oricărei zone geografice din țara noastră. Poate fi plantată singură sau se poate pune pe lângă gardurile de sârmă, chiar și pe o parte și alta a gardului de sârmă deoarece lăstăreii glădiței intră prin găurile gardului și îl întăresc foarte bine. Singurul inconvenient al gardului viu din glădiță este perioada în care aceasta ajunge la maturitate. Este nevoie de trei-patru ani pentru ca gardul să se formeze și protecția să fie completă, astfel ca nimeni să nu mai poată trece prin el. Primii spini apar destul de devreme și pot crește până la 15 centimetri în lungime. Pentru protejarea proprietăţilor, a terenurilor, a pajiştilor sau a altor obiective glădiţa realizează cu succes protecţia de care aveţi nevoie.

Rep.: Cum se realizează semănatul sau plantarea?

V.A.: O perdea (un gard) de glădiţă se poate realiza în două moduri, şi anume prin plantarea puieţilor direct în locul pregătit în perioada repausului vegetativ sau prin semănarea directă a seminţelor. Norma de semănare este de 15 grame/ metru liniar, adică 1 kg de sămânță pentru 67 metri liniari. Pregătirea solului nu este o activitate foarte dificilă. Terenul este pregătit în prealabil cu un motocultor, apoi se realizează un șănțuleț nu mai adânc de 8 cm și nu mai puțin de 5 cm în care se presară semințele.

Cu 40 de lei poți împrejmui 67 de metri

Rep.: Care sunt avantajele înființării unor astfel de garduri în jurul culturilor agricole?

V.A.: Avantajele sunt multe, mai ales dacă ne raportăm la costurile de înființare. Cu 40 lei, prețul unui kilogram de semințe, poți împrejmui 67 de metri. În plus, odată înființat acest gard nu mai poate fi furat și nu se reînnoiește. Am văzut astfel de garduri și cu o vechime de 65 de ani.

Rep.: Care este volumul de vânzări pe care îl aveți anual?

V.A.: Anual vindem peste 70.000 de puieți. Este o cifră nu foarte mare pentru că în ultimii ani am început să plantăm puieți în pepinieră doar la comandă. A fost o decizie pe care am

luat-o ca urmare a faptului că lumea a început să se orienteze spre varianta cu semințe și atunci eram nevoit să recepesc puieții, proces care le scădea automat calitatea. Vând anual între 350-500 kg de semințe de glădiță. În primul an copăcelul va crește ca un lăstar drept, urmând ca din anul II, când îl tăiem la înălțimea dorită, să se ramifice cu spini și rămurele care pornesc direct din tulpină, nu din sol. Nu țin semințe vechi în stoc și nu le stropesc cu vreo substanță pentru a rezista. Pur și simplu le adun direct din pădure, le sortez și sunt gata pentru vânzare. Ofer în colet toate informațiile despre modul de pregătire a semințelor.

• Glădița se întâlnește în aproape toate zonele țării (cel mai des în Moldova, fiind o zonă de câmpie) pentru că nu este un arbust pretențios din punct de vedere climatic și nu necesită un anumit tip de sol.
• Înființarea gardurilor de salcâm sălbatic se poate face atât cu puieți care se plantează toamna, dar și cu semințe care se pot planta pe toată perioada anului. A doua variantă este mai eficientă.
• După plantare gardul nu necesită prea multă atenție; dacă nu plouă trebuie udat cam la două săptămâni. Nu are nevoie de îngrășăminte sau de un anumit tip de sol.

Laura ZMARANDA

Pentru recoltarea culturilor căzute și a plantelor mici se recomandă hederele flexibile ce se pot folosi cu orice tip de combină. Comparativ cu cele clasice, la care trebuie adăugat și un adaptor, hederele flexibile înseamnă reduceri de costuri și timp câștigat.

Starea culturilor, acolo unde nu au fost compromise în totalitate, a fost afectată de secetă, variații mari de temperatură de la zi la noapte, îngheț târziu, grindină, vânturi puternice.

Din cauza acestor condiții, în cazul multor culturi, înălțimea plantelor este destul de mică, ceea ce presupune soluții adaptate pentru această situație.

Pentru recoltarea acestor culturi, în situația actuală, este nevoie de măsuri specifice precum dotarea și reglajele combinelor de recoltat.

„Se ştie că recoltarea este o operaţie care trebuie făcută într-un timp cât mai scurt pentru a avea pierderi minime. Acest lucru atrage după sine necesitatea găsirii unor soluţii pentru a creşte capacitatea de lucru a combinelor de recoltat. Pe lângă parametrii care ţin strict de combină, cum ar fi dimensiunea bătătorului şi contrabătătorului, turaţia bătătorului, suprafaţa de batere, de scuturare şi curăţire etc., de mare importanţă este hederul”, explică reprezentantul NHR Agro Partners, dr. ing. Florian Neacșu.

Potrivit specialistului NHR, soluția ideală este hederul flexibil, care să poată lucra foarte aproape de sol și care să poată fi direcționat și în cazul culturilor căzute.

Deoarece acest tip de heder este utilizat în general doar la anumite culturi, cum ar fi la soia, mulți fermieri nu achiziționează un astfel de heder, preferând un heder cât mai universal.

În afară de soia, cu acest tip de heder se pot recolta și fasole, rapiță, grâu, orz, ovăz etc.

Hederul flexibil, o soluție ideală și pentru culturile căzute

În cazul culturilor căzute, acest tip de heder este ideal datorită poziției variabile a cuțitului.

Astfel, se poate adapta în funcție de partea pe care sunt căzute plantele: spre cuțit, în partea opusă etc.

Astfel, Deutz-Fahr recomandă hederul Varicrop, cu poziție variabilă a cuțitului, respectiv cu extensia care, spre deosebire de hederele obişnuite pentru cereale, la hederul Varicrop de la combinele Deutz-Fahr masa de tăiere se poate deplasa înainte şi înapoi printr-o simplă apăsare de buton din cabină, pentru a optimiza poziţia cuţitului în funcţie de înălţimea plantelor, indiferent dacă acestea sunt căzute sau nu.

Deplasarea masei de tăiere cu până la 70 cm se face continuu cu ajutorul a doi cilindri hidraulici montaţi la extremităţile hederului şi protejaţi în interiorul unor carcase metalice.

„Acesta este un mare avantaj faţă de hederele cu poziţie fixă a masei de tăiere sau de cele la care este posibilă extensia cu 30-40 cm a masei de tăiere prin montarea unor adaptoare, operaţie manuală şi care nu permite modificarea poziţiei în timpul mersului“, explică dr. ing. Florian Neacșu.

Posibilitatea deplasării masei de tăiere asigură tăierea precisă chiar a plantelor căzute şi introducerea materialului în combină cu spicele înainte, uşurând baterea. Acest lucru are ca efect creşterea capacităţii de lucru a combinei, reducerea pierderilor de boabe şi a costurilor de operare şi întreţinere.

Melcul transportor cu diametru mare (interior 410 mm, exterior 610 mm, prevăzut cu degete escamotabile pe toată lungimea, asigură transportul şi introducerea uniformă a masei de material în combină.

Pentru rapiţă hederul este prevăzut cu despicătoare de lan cu cuţite verticale acţionate cu motor hidraulic.

Reduceri de cheltuieli și timp câștigat

Hederul flexibil se poate folosi la orice tip de combină, iar prețul este similar cu cel al hederului clasic, plus adaptor.

Comparativ cu hederul clasic, cel flexibil este mai avantajos pentru că se poate utiliza pentru diferite culturi, în orice parte a zilei, fără să fie nevoie de demontarea sa.

În cazul celui clasic, la care se mai adaugă și adaptor, este nevoie de modificări, ceea ce înseamnă timp și costuri suplimentare pentru manoperă.

Practic, cu hederul flexibil se câștigă timp și se reduc cheltuieli pentru că se poate recolta o gamă variată de culturi, fără a mai fi nevoie de modificări sau adaptări.

Se câștigă timpul necesar pentru trecerea de la o cultură la alta și se reduc cheltuielile pentru manoperă în cazul modificărilor făcute.

casetă

Hederul Varicrop este disponibil în portofoliul NHR Agro Partners în 3 dimensiuni, respectiv 5,5 m, 6,5 m și 7,5 m, și se potrivește la combinele Deutz-Fahr din seriile C6000, C7000 și C9000.

Cu ajutorul acestui heder se poate recolta o gamă largă de culturi precum grâu, orz, ovăz, soia, fasole, rapiţă etc., fără a fi nevoie de modificări sau adaptări, reducând astfel timpul necesar pentru trecerea de la o cultură la alta.

De exemplu, se poate recolta în aceeaşi zi atât grâu cât şi fasole sau rapiţă. Cuţitele verticale laterale rămânând pe heder, trecerea de la grâu la fasole sau rapiţă este o chestiune de câteva minute pentru ridicarea lor şi pentru repoziţionarea cuţitului prin acţionarea unui buton din cabină.

Hederul Varicrop de la Deutz-Fahr se livrează împreună cu un cărucior pentru transport, cu două sau patru roţi cu frână inerţială, oferind siguranţă maximă în timpul deplasărilor. Pentru reducerea gabaritului în timpul transportului despicătoarele de lan se pot rabata rapid cu 90 de grade.

Toate conductele hidraulice şi cablurile electrice sunt fie introduse prin interiorul cadrului, fie protejate prin tuburi speciale pentru cabluri industriale.

În plus, pentru a spori confortul şi a reduce efortul operatorului, este prevăzut un dispozitiv de cuplare rapidă a furtunurilor hidraulice la combină, rezervor cu apă şi ridicătoare de plante, foarte utile în cazul culturilor căzute.

Toate aceste îmbunătăţiri garantează o creştere a productivităţii combinei cu 10-20% şi reducerea substanţială a pierderilor de boabe datorate hederului, confirmate de un număr mare de teste efectuate în mai multe ţări din Europa, justificând pe deplin investiţia.

Hederul Varicrop poate urmări configuraţia terenului, informația necesară pentru copierea terenului şi flotarea laterală fiind furnizate combinei de nişte palpatori cu potenţiometre montaţi spre extremităţile hederului.

Pe barele rabatorului sunt montate standard protecţii din plastic care împiedică înfăşurarea nedorită a masei vegetale pe bare. Turaţia rabatorului cu reglare continuă şi sincronizată cu viteza de lucru asigură recoltarea în condiţii optime şi cu productivitate mare, cu pierderi minime prin scuturare.

Poziţia degetelor elastice se poate regla electric din cabină, ele putând coborî sub nivelul cuţitului şi ridica plantele pentru a asigura înălţimi foarte mici de tăiere.

Simona Nicole DAVID

În noaptea de 15 spre 16 martie s-au înregistrat temperaturi negative în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în sud-estul țării, acolo unde minimele înregistrate au  ajuns și la -9°C. Aceste temperaturi scăzute au survenit după o perioadă nefiresc de călduroasă, cu zile în care    s-au înregistrat temperaturi chiar și de peste 20°C. Aceste variații extreme au fost pe deplin resimțite de culturile agricole aflate pe câmp – grâu, orz și rapiță.

Astfel că, la sfârșitul săptămânii trecute, (20-22 martie) am vizitat câteva câmpuri din județele Brăila, Tulcea și Constanța, acolo unde am observat pagube serioase la culturile de toamnă provocate de gerul de duminică noaptea, atunci când s-au  înregistrat temperaturi cuprinse între -7°C și -9°C.

Temperaturi scăzute au fost aproape în fiecare primăvară, însă anul acesta plantele sunt mult mai afectate din cauza factorului care face diferența: apa. Suntem în mijlocul unei secete pedologice accentuate, fără zăpadă în lunile de iarnă și precipitații foarte reduse.

În județul Brăila, localitatea Viziru, culturile de rapiță sunt aproape de compromitere.

Plantele bine dezvoltate în toamnă au pornit în vegetație, iar în momentul înghețului aveau tija floriferă de cca. 30-35 cm, astfel că partea superioară a tijei a fost distrusă în totalitate. În acest moment, sigura șansă o reprezintă pornirea lăstarilor laterali, dar și în acest caz este necesară apa. Dacă în următoarea perioadă nu vor apărea precipitații, cultura va trebui întoarsă.

În aceeași zonă, am vizitat un fermier care pentru a-și asigura o răsărire uniformă, a irigat în toamna. În acest caz, cultura de rapiță a fost foarte puțin afectată de acest fenomen, de unde putem deduce faptul că nu doar gerul a fost o problemă, ci și lipsa apei.

La culturile de grâu și orz sunt probleme în tot sudul și estul țării, deoarece seceta pronunțată va pune mari probleme în refacerea culturilor, iar unele sole aflate în depresiuni au fost aproape distruse.

Așadar, în primul rând este nevoie de precipitații, care prin unele zone au și venit, dar în cantități reduse de 15-20 litri. Seceta este marea problemă! În lipsa precipitațiilor, culturile nu au cu ce să își refacă foliajul afectat. Ce putem noi face:

- până nu își revine cultura nu trebuie să aplicăm erbicide, fungicide sau insecticide. Culturile sunt stresate, nu trebuie să stresam și noi suplimentar. Buruienile sunt o mare problemă, dar există soluții flexibile disponibile care se pot aplica până la apariția frunzei standard. În acest caz, recomandăm produsele Pixxaro™ Super sau Cerlit™ Super, care combat perfect un spectru larg de buruieni.

- când apar creșterile noi, se poate aplica un aminoacid sau chiar azot foliar, dar nu înainte de a începe să se regenereze culturile, pentru că este nevoie de masă foliară de recepție.

- fertilizare suficientă cu azot, pentru refacerea foliajului. Alături de apă este necesar azotul care are un rol esențial în procesul de creștere. Putem aplica, dacă nu s-a întâmplat acest lucru deja, azotat de amoniu 100-150 kg/ha, care la primirea a cel puțin 15 litri de apă, ajunge în zona radiculară și ajută foarte mult planta.

Sunt vremuri dificile din multe puncte de vedere, dar cu atenție și precipitațiile necesare putem trece peste toate!

Andrei Ciocoiu – Category Marketing Manager Oilseeds, Corteva Agriscience - Romania& Moldova