Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Corteva Agriscience prezintă primii fermieri campioni la rapiță

Chiar dacă anul agricol 2019 - 2020 nu a fost anul rapiței, Corteva Agriscience continuă campania Fermier campion și prezintă rezultatele foarte bune pe care agricultorii le-au obținut cu hibrizii Pioneer®.

“Ne aflăm în plină campanie de recoltare a rapiței, o campanie nu tocmai cum ne-am fi imaginat-o sau dorit-o atunci când am semănat rapița. Condițiile dificile din acest i-au determinat pe mulți fermieri să întoarcă parțial sau integral culturile, ori să obțină producții cu mult sub așteptări. Există și agricultori care au reușit să obțină rezultate care merită toată aprecierea, pentru că dincolo de vremea capricioasă, de alegerea hibridului potrivit, au înțeles care sunt nevoile plantelor, au fost atenți și au aplicat tehnologia necesară, iar astăzi culeg roade pe măsură. Corteva Agriscience pune la dispoziție hibrizi performanți, fapt demonstrat mai ales prin mărturiile fermierilor din momentul recoltării. Dorim să le mulțumim pe această cale pentru încrederea în produsele Corteva și vrem să-i asigurăm că facem tot ce se poate astfel încât să avem în piață hibrizi performanți, adaptați condițiilor de cultură din România. Dăm startul comunicatelor din seria Fermier campion și sper ca rezultatele obținute de aceștia să-i motiveze pe cei care doresc să facă performanță în agricultură”, a punctat Maria Cîrjă, Marketing Manager România&Republica Moldova.

 Vali Tutuianu

Vali Țuțuianu din localitatea Ileana, județul Călărași, a devenit în acest an fermier campion la rapiță, a cultivat hibridul PT275 și a obținut 4.278 kg/ha. “Lucrăm 4.200 ha și chiar dacă am semănat o suprafață mai mare cu rapiță, am rămas doar cu 360 ha. Am întors din cultură și în toamnă, mai apoi și în primăvară. Cu hibridul PT275 am avut 43 ha, cultură premergătoare a fost grâul, motiv pentru care după recoltarea acestuia am făcut o lucrarea principală a solului cu Tigerul, la maxim 9 zile după recoltat, deci nu am făcut dezmiriștirea. Înainte de semănat am aplicat un erbicid total, am pregătit patul germinativ cu combinatorul într-o singură trecere. Apoi am început campania de semănat pe 25-26 august, însă trebuie menționat că toată rapița a răsărit la sfârșitul lunii octombrie. În toamnă am dat un insecticid și am aplicat o trecere cu fungicid și foliar. În primăvară prima trecere a fost cu un fungicid și insecticid, în cea de a doua am adăugat și foliar, și a mai urmat un tratament cu fungicid foliar și am mai aplicat un insecticid după înflorit. În ceea ce privește fertilizarea, am aplicat la pregătirea patului germinativ 200 kg/ha de îngrășământ 15:40:10, iar în primăvară prima trecere a avut loc cu sulfat de amoniu – 250 kg/ha și cea de a doua trecere a fost cu azotat de amoniu, tot 250 kg/ha”, a declarat fermierul campion Vali Țuțuianu. Acesta a mai menționat faptul că începând cu data de 2 iulie a început recoltatul și că este mulțumit de producția obținută, mai ales în condițiile extrem de dificile de care a avut parte rapița. În această toamnă va semăna între 500 și 700 ha cu rapiță și cu siguranță va alege și hibridul PT275, un hibrid pe care l-a cultivat și anul trecut.

lucian braican 2

Lucian Braican din localitatea Strejești, județul Olt, a devenit fermier campion în acest an cu hibridul de rapiță PT264. Acesta lucrează 400 ha, în toamna anului trecut a semănat 50 ha cu rapiță, dintre care 15 ha au fost întoarse. “Pe cele 35 ha rămase cu rapiță am obținut 4.230 kg/ha. Cultura a fost înființată după grâu, astfel că terenul a fost arat, apoi am efectuat o trecere cu discul și am administrat 200 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0. Am semănat la finalul lunii august-început de septembrie, însă plantele au răsărit în noiembrie. De aceea nu am administrat nimic în toamnă, ci doar în primăvară. Fertilizarea de primăvară a constat în administrarea a 100 kg/ha de uree și 300 kg/ha de nitrocalcar. Am erbicidat și am aplicat două tratamente cu fungicid, insecticid și foliar, primul în stadiul de 3-5 frunze, iar cel de al doilea atunci când rapița era înflorită în proporție de 3-5%. Chiar dacă a fost un an destul de greu pentru rapiță, am fost foarte mulțumit de rezultatul obținut”, a precizat fermierul campion Lucian Braican. Acesta a mai adăugat faptul că în această toamnă va semăna în jur de 100 ha cu rapiță și va alege exclusiv hibridul PT264.

Corteva Agriscience recomandă cele mai eficiente soluții de combatere a dăunătorilor din cultura de rapiță

Rapița este cunoscută ca fiind una din cele mai tehnice culturi pe care fermierii români le practica, cu multe “slăbiciuni” pe tot parcursul perioadei de vegetație. De la pregătirea patului germinativ și semănat, până la recoltat, această cultură necesită îngrijire și atenție specială în privința bolilor, dăunătorilor, fertilizării etc. Odată cu rigorile timpului în care trăim și modificările legislative, lucrurile se complică și mai mult. Este nevoie ca fermierul să devină profesionist, să viziteze câmpurile de rapiță, chiar zilnic, pentru a putea realiza producția de rapiță dorită.

Cea mai mare provocare pentru fermieri o reprezintă combaterea dăunatorilor, care fără dubii, dă mari bătăi de cap până și celor mai experimentați fermieri. Rapița este un magnet pentru o sumedenie de insecte, care apar încă de la răsărit și până la recoltare. În lipsa unui sistem eficient de monitorizare și avertizare, fermierii sunt nevoiți să decidă chiar ei momentul efectuării tratamentului, care uneori poate fi mai greu de ales.

Spre exemplu, în lipsa tratamentul cu insecticid pentru sămânță, Franța riscă să ajungă la jumătatea suprafeței cultivate în trecut, din cauza unui dăunător care toamna face ravagii. Este vorba de Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp., Psylliodes chrysocephala) ce nu pot fi controlați complet cu ajutorul aplicărilor de insecticide în vegetație. În România, fermierii pot alege să achiziționeze semințe tratate cu Lumiposa®, scăpând astfel de un stres suplimentar și controlând tot spectrul de insecte apărut după semănat până în stadiul de 4 frunze adevărate.

Dar astăzi, trebuie să acordăm atenție celui mai complicat dăunător din câmpurile noastre de rapiță, și anume, gărgărița tulpinilor de rapiță - Ceutorhynchus napi, care provoacă daune între 30% și 80%.

O scurtă descriere a insectei este disponibilă pe site-ul Corteva.

Adultul are corpul de 3,6‑4,0 mm lungime, de culoarea neagră cenuşie. Protoracele este puţin mai lat decât lung, fără tuberculi laterali. Femurele mijlocii şi posterioare poartă câte un pinten, iar ghearele sunt ascuţite. Elitrele prezintă striuri longitudinale înguste, iar spaţiile dintre striuri, conţin 3‑4 rânduri de perişori scurţi şi fini. Larva este de culoare gălbuie, de tip apodă şi eucefală. La completa dezvoltare (de 3‑4 mm), are capsula cefalică chitinizată de culoare brun gălbuie şi protuberanţe prevăzute cu perişori.

Nimic special până aici, un mic gândăcel, dar totuși dăunătorul care prejudiciază cel mai mult recolta și, adeseori, chiar și cu tratamente efectuate. Care este problema de fapt?

Cea mai mare problemă este momentul în care se efectuează tratamentul, lucru care este un pic mai complicat de apreciat, pentru că adulții nu produc pagube ușor de identificat, fiind posibilă trecerea cu vederea a apariției lor în câmp. Mai mult, în ultimii ani, modificarea climei ajută mult acest dăunător, care apare și se împerechează în momentul în care temperaturile depășesc ziua 7ᵒ C, iar aceste temperaturi apar frecvent în lunile în care fermierul are “garda jos și M.E.T- ul în magazie“, și anume, ianuarie și februarie. Dacă ratăm acest moment al zborului, nu mai putem combate eficient acest dăunător, care produce mari pagube prin larvele ce apar în urma atacului, larve ce NU POT FI COMBĂTUTE cu niciun insecticid aplicat ulterior.

Cum ar trebui sa procedam?

- să montăm capcane și să le monitorizăm zilnic în perioada în care temperaturile depășesc 7ᵒ C;

- în momentul în care vedem în capcană, două zile consecutiv, că numărul indivizilor este în creștere, este necasar să aplicăm primul insecticid. Literatura de specialitate consideră corectă aplicarea unui singur insecticid la 8 zile de la apariția primelor insecte în capcană, dacă vremea are tendința de încălzire. În practică, apar mici probleme, iar această practică pare un pic deficitară, pentru că se întâmplă adesea să nu putem aplica la tip tratamentul din cauza precipiatațiilor sau alți factori, ratând astfel combaterea celui mai important dăunător. Recomandarea noastră este aplicarea unui insecticid cu mod dublu de acțiune: sistemic și de contact, precum INAZUMA®, la două zile în care, în urma monitorizării capcanelor, numărul capturilor este în creștere, după care se aplică și un piretroid de contact la 8 zile.

Cum ne ajuta acest lucru? Aplicând singura soluție rămasă în piață, cu dublu mod de acțiune - Inazuma®, putem combate mai eficient insectele, atât cele prinse în momentul efectuării tratamentului cu substanța de contact, cât și cele ce se vor hrăni ulterior cu acetamiprid, substanță sistemică. Astfel, riscul în cazul în care nu se poate intra în camp la 8 zile va fi unul minor.

Despre Inazuma®:

Inazuma® este un insecticid cu activitate complexă, sistemică și de contact, cu efect de lungă durată.

Se poate utiliza într-un interval de timp foarte larg pentru combaterea celor mai importanţi dăunători ai culturii de rapiţă. Volumul de soluţie recomandat este de 250-400 litri apă.

Doza recomandată este de 0.15-0.2 kg/ha pentru Gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.) și de 0.125-0.2 kg/ha pentru Afide (Aphis spp.), Viespea rapiţei (Athalia rosae) și Puricele rapiţei (Psylliodes chrysocephala).

În concluzie, trebuie să avem montate capcane, să fim prezenți mai des în câmp, să monitorizăm apariția insectelor și apoi să aplicăm 2 tratamente pentru a fi siguri că vom avea recolta mult dorită.

capcana daunatori

Fig. 1 - Adulți depistați în capcană în data de 17.02.2020

daunatori larve

Fig. 2 - Larve (prima imagine) și tulpină afectată de atacul acestora (a doua imagine).

Managementul fertilizării la cultura de rapiță

Fertilizarea optimă a culturii de rapiță este esențială pentru realizarea cerințelor cantitative și calitative de producție, fapt care conduce la obținerea unui randament economic maxim. Excesul de azot poate reduce greutatea specifică a boabelor, implicit MH, și poate întârzia maturarea, ceea ce face dificil recoltatul din cauza tulpinilor verzi încă prezente pe teren. În plus, sensibilizează plantele la boli precum putregaiul alb, putregaiul cenușiu, alternarioza, făinare etc., dar și la dăunători: afide, pureci, viespi etc. De asemenea, excesul de azot blochează și asimilația altor macro și microelemente din cauza antagonismelor cu acestea, în special K, B, Cu, Mg, Ca. Aceste antagonisme pot cauza dezechilibre majore de nutriție și apariția unor boli fiziologice (necroze, putregaiuri etc.), cu consecințe deosebit de grave asupra cantității producției de rapiță.

Un bun management al nutriției face, în schimb, mult bine mediului înconjurător. Excesul de azot este nociv deoarece prin nitrificare se accelerează spălarea acestuia în adâncime, în apele subterane, sub formă de nitriți și nitrați sau, dimpotrivă, prin denitrificare sunt sporite emisiile de amoniac și protoxid de azot în atmosferă - gaze cu efect de seră. Așadar, o fertilizare corectă și echilibrată reprezintă și un mijloc eficient și practic de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Scopul nostru este optimizarea managementului nutriției în culturile agricole. Acest lucru înseamnă armonizarea dozelor de îngrășăminte aduse culturilor prin fertilizare cu cererea acestora și corelarea cu fenofazele de dezvoltare a culturii. Cantitatea de nutrienți cerută de cultură este determinată de fenofaza de creștere a culturilor, dar și de condițiile externe.

Aprovizionarea cu elemente nutritive este influențată de tehnologiile curente de cultivare: managementul culturii, lucrările solului, fertilizarea, cultura premergătoare (grâu, orz, porumb etc.), varietatea cultivată (hibridul, soiul etc.), data semănatului și, mai ales, de condițiile pedoclimatice (solul, microclimatul, cantitatea de apă liberă din sol etc.).

Aprovizionarea cu azot pentru cultura rapiței provine în cea mai mare parte de la îngrășămintele chimice aplicate, dar și din mineralizarea resturilor culturii anterioare. Mineralizarea este procesul de eliberare a azotului în sol de către microorganismele existente in situ (nitrosomonas, nitrobacter etc.).

Optimizarea dozei de azot din îngrășământ aplicat la o cultură de rapiță variază în funcție de zona de cultură și sol, de cererea de azot a culturilor precedente, dar și de regimul pluviometric. Azotul organic nu este ușor disponibil pentru cultura de rapiță. Numai o parte din azotul organic este transformat în forme disponibile de azot prin mineralizare, însă cea mai mare parte se volatilizează sub formă de amoniac în atmosferă.

Așadar, sursa principală de nutrienți este îngrășământul chimic aplicat culturii. Alegerea tipului de îngrășământ este esențială în echilibrarea și uniformizarea consumului de azot, dar și pentru deblocarea resurselor de elemente din sol din zona rizosferei.

În acest scop, Naturevo a introdus pe piața din România una dintre cele mai performante forme de îngrășământ solid granulat cu aplicare la sol, NovaTec Classic.

NovaTec Classic este o formă de îngrășământ solid, granulat, care conține macro și microelemente în proporții echilibrate și cu inhibitor de nitrificare (DMPP), fapt ce conduce la o eliberare controlată a azotului pe o perioadă îndelungată de timp, care poate ajunge până la 120 zile, permițând eliberarea fosforului și altor oligo și microelemente strict necesare unui metabolism corespunzător al plantelor.

În consecință, plantele beneficiază de o nutriție echilibrată cu macro și microelemente, acestea fiind disponibile plantelor în momentele critice de creștere vegetativă în toamnă și primăvară, dar și în etapa generativă.

Inhibitorul de nitrificare este cheia unei nutriții echilibrate în culturile agricole. Modul de acțiune prin inhibarea dezvoltării populațiilor de bacterii nitrificatoare din sol (nitrosomonas) și stimularea în acest fel a celor fixatoare în forma amidică și amoniacală face ca în sol să se mobilizeze inclusiv formele de azot organic existente in situ, nemaifiind necesar un aport suplimentar de azot.

Prin adăugarea inhibitorului de nitrificare în NovaTec Classic, cele două forme de azot nitric și amoniacal din compoziție sunt puse la dispoziția plantei treptat și continuu, plantele putând dispune de maximul de elemente exact atunci când au nevoie de ele. Mai mult decât atât, prezența formelor ușor asimilabile de fosfor, potasiu, dar și de microelemente conduc la echilibrarea nutriției în fazele critice de la începutul vegetației sau în condiții de stres.

În plus, prezența inhibitorului de nitrificare din NovaTec Classic reduce pH-ul din zona rizosferei, fapt care duce la mărirea absorbției macro și microelementelor prin sistemul radicular de 3 până la 5 ori.

În aceeași măsură, inhibitorul de nitrificare fixează azotul în forme mai greu solubile în sol și astfel se reduce levigarea acestuia în adâncime în apele freatice, reducând, totodată, și prezența nitriților în sol.

În concluzie, folosind NovaTec Classic aveți numai avantaje:

  • Producții superioare prin nutriția combinată între cele două forme de azot: amoniacal și nitric.
  • Creșterea absorbției macro și microelementelor de 3-5 ori din zona rizosferei.
  • Nutriția continuă cu azot corelată cu cererea plantelor pe o lungă perioadă de creștere.
  • Control al fertilizării fără dezechilibre, datorat prezenței fosforului, potasiului, precum și a oligoelementelor și microelementelor în forme ușor asimilabile imediat.
  • Dezvoltarea echilibrată a plantelor de cultură.
  • Minimizarea pierderilor de azot prin levigare în sol sau evaporare.
  • Cost echilibrat și randament maxim.

„NovaTec classic – îngrășământul perfect!“

Lebosol - Mix Rapiță și Floarea-soarelui SC

Cultura de rapiță reprezintă una dintre cele mai profitabile culturi aflate în asolamentele fermierilor români. Dar, ce ne facem atunci când calitatea solului și condițiile meteorologice nu ne ajută? La plante, carența reprezintă insuficiența sau absența completă a elementelor indispensabile pentru păstrarea echilibrului său biologic și pentru buna dezvoltare a acesteia. Carențele pot avea efecte deosebit de grave asupra culturilor agricole ducând la pierderi de producție de până la 50%. Cum rentabilitatea culturii este unul dintre cele mai importate aspecte atunci când vine vorba despre orice verigă a domeniului agricol, Lebosol® vă oferă o soluție de înaltă calitate germană pentru problemele cauzate de carențele de bor, mangan și molibden la cultura de rapiță.

  • Cultura de rapiță:

Borul este necesar în special pentru dezvoltarea unui con vegetal sănătos, stimulând formarea unui sistem radicular puternic. În timpul înfloritului, borul este responsabil pentru aprovizionarea cu energie a procesului de fructificare și influențează pozitiv procesul de formare a polenului. Borul are rol și în formarea silicvelor și a numărului de semințe din silicve și crește rezistența rapiței la boli.

Manganul este implicat activ în reacțiile enzimatice influențând astfel ciclul de respirație a plantelor, sinteza clorofilei și întreaga fotosinteză. Manganul acționează asupra echilibrului energetic. Manganul ajută la formarea de rădăcini secundare și este deosebit de important în primăvară, pe terenurile secetoase. Manganul crește și rezistența la iernare.

Molibdenul este o componentă a enzimelor. El îmbunătățește utilizarea azotului absorbit în plantă și fixarea biologică a acestuia. Molibdenul este implicat și în schimbul de fosfați.

Pentru reducerea efectelor devastatoare ale carențelor de mai sus recomandăm produsul Lebosol®- Mix Rapiță și Floarea-soarelui SC.

Este un îngrășământ foliar de amestec cu microelemente: bor (4,1% sub formă de borat de calciu – 61 g/l B), mangan (4,8 % Mn total sub formă de oxid de Mn – 71 g/l Mn), molibden (0,5% Mo solubil în apă sub formă de molibdat de sodiu – 7 g/l Mo), sulf (9,2% S – 136 g/l S) și calciu (9% sub formă de oxid de calciu – 133 g/l CaO).

Doza recomandată de aplicare la cultura de rapiță este: toamna: 1-3 l/ha în faza de 6 frunze, iar primăvara: 1-3 l/ha până la înflorirea completă.

Pentru orice informație suplimentară, contactați reprezentanții de vânzări ai Lebosol® România.

Echipa Lebosol® România

Starea de vegetație a culturilor agricole

În toamna anului 2018 s-a însămânțat o suprafață de 3.004.800 ha, din care grâul ocupă 2.055.682 ha, orzul 266.585 ha și rapița 476.936 ha.

Culturile agricole se prezintă astfel:

  • orzul şi grâul de toamnă sunt în faza de formare a frunzei a treia şi respectiv înfrățire;
  • cultura de rapiţă parcurge etapa de dezvoltare a aparatului foliar.

La această dată, ritmurile de creștere se desfășoară normal la culturile semănate în perioada optimă și pe terenurile cu umiditate suficientă iar culturile sunt uniforme și viguroase.

Culturile de toamnă prezintă în această primăvară câteva particularități care impun măsuri tehnologice specifice, care să stimuleze pe cât posibil vegetația și să elimine orice concurență a buruienilor din cultură.

Având în vedere evoluția vremii, în această perioadă se aplică îngrășămintele minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă,  în funcție de zonă, fiind necesară realizarea unei fertilizări suplimentare cu azot.

Luând în considerare și rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracționarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrășămintelor cu azot,  prin menținerea unei concentrații mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu.

Datorită faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creștere.

Se recomandă utilizarea îngrășămintelor foliare cu microelemente și macroelemente ușor asimilabile asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriției.

La această dată, nu a fost semnalată nicio suprafață afectată de boli sau dăunători specifici, însă ținând cont de încălzirea vremii este necesară supravegherea permanentă a culturilor, astfel încât efectuarea tratamentelor de primăvară să se facă în stadiile primare ale manifestării bolilor/dăunătorilor.

O atenție specială se impune a se acorda stării de aprovizionare a solului cu apă, urmărindu-se în mod deosebit adaptarea intervențiilor tehnologice capabile să conserve apa existentă în sol.

Sursa: madr.ro

Abonează-te la acest feed RSS