Dragoș Mihai Ababei îngrijește în localitatea Vad, comuna Dragomirești, județul Neamț, un efectiv de câteva zeci de bovine. Zilnic livrează unui mare procesator din regiune o cantitate satisfăcătoare de lapte. Cu toate că tânărul în vârstă de 20 de ani a absolvit un colegiu cu profil mecanic, studiile superioare nu au fost o prioritate, pentru că a ales să rămână acasă ca să dezvolte ferma familiei.

„Am 20 de ani, am absolvit Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamț, cu profil mecanic, iar pentru mine facultatea nu a fost o prioritate, deoarece am ales să rămân acasă ca să îmi ajut familia la fermă. Părinții au avut câteva vaci o bună perioadă de timp, din 2000 până în 2007. Ulterior au decis să mărească efectivul în 2007 și de atunci tot în creștere este efectivul.

În prezent, avem în fermă 28 de vaci adulte și 11 juninci, rasele Bălțată Românească, Bălțată cu Negru Românească, Holstein, Brună și Angus. Distribuția laptelui are loc în fiecare zi, în afară de ziua de duminică; laptele îl depozităm în tancul de răcire și de acolo îl ia procesatorul cu mașina și îl duce la fabrică“, adaugă Dragoș Mihai.

O fermă care se vrea automatizată

Productivitatea vacilor de lapte este influențată de mai mulți factori, iar dintre aceștia furajarea are un rol esențial, după cum adaugă tânărul.

„În ceea ce privește furajarea vacilor, acestea primesc trei mese pe zi; una la prima oră a dimineții: balot de lucernă uscată; a doua la ora prânzului: tain de porumb + ovăz + grâu + secară (5-7 kg pe cap de vacă), borhot de sfeclă de zahăr (10 kg pe cap de vacă), siloz din porumb (15 kg pe cap de vacă), plus un balot de lucernă verde, iar pe la ora 17:00 primesc ultimul prânz, balot de fân/paie.“

O astfel de investiție se ridică la o sumă destul de mare, ținând cont de utilajele necesare fermei, specifică fermierul din județul Neamț.

„Recent am achiziționat un tractor nou, cu încărcător frontal, să ne ușureze munca fizică. Nu lucrăm mult teren, doar câteva hectare, și tot ce producem utilizăm în furajarea animalelor.“

Cei care doresc să se apuce de o astfel de investiție, deși sunt puțini la număr, în primul le trebuie multă, multă răbdare, dar și să le placă animalele și ceea ce fac, mai adaugă nemțeanul.

„Am crescut printre animale de mic și de aceea am și drag de ele. Nu mi-e rușine cu ceea ce fac. Să crești animale nu este o rușine, este o satisfacție unică. În următorii ani vreau să modernizez adăpostul, ferma să fie mai mult automatizată și să ajung la un efectiv de 70 de vaci adulte. Pe viitor chiar mai urmează câteva achiziții“, a încheiat Dragoș Mihai Ababei.

Noua subvenție pentru bovine

Crescătorii de bovine beneficiază, începând de anul acesta, de două noi scheme de plată referitoare la condițiile pentru bunăstarea animalelor. Este vorba despre cele două eco-scheme dedicate sectorului zootehnic pentru vacile de lapte, respectiv pentru tineretul bovin la îngrășat.

În cadrul expo-conferinței Meat Milk, directorul general adjunct al APIA, Paul Eduard Kmen, a prezentat pe scurt aceste două scheme de plată pe care fermierii crescători de bovine le pot accesa începând din 2023.

„Eco-schema 4 se referă la creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte. Alocarea financiară pentru anul 2023 este de 28,5 milioane de euro. Cuantumul unitar va fi stabilit în momentul în care se știu exact efectivele de animale, dar în momentul de față este estimat la 100,18 euro/UVM. Sunt trei componente: 50,26 euro/UVM pentru evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului, 29,09 euro/UVM pentru sănătatea ongloanelor și 20,83 euro/UVM pentru îmbunătățirea zonei de odihnă.“

„Eco-schema 5, bunăstarea tineretului bovin la îngrășat, este destinată să acopere pierderile de venit, precum și costurile suplimentare pe care le generează aplicarea unor măsuri superioare de bunăstare a animalelor. Alocarea financiară pentru anul 2023 este de 21 de milioane de euro, se estimează un cuantum unitar de 109,52 euro/UVM, împărțit în două componente: 98,71 euro/UVM pentru creșterea cu cel puțin 15% a spațiului alocat fiecărui animal și 10,81 euro/UVM pentru asigurarea condițiilor de confort sporite în zona de odihnă a animalelor. Aceste două condiții se vor solicita împreună. Beneficiarii sunt fermierii activi care dețin animale înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor“, a precizat oficialul APIA.

Beatrice Alexandra MODIGA

În data de 01.11.2023 a fost postat pe site-ul www.madr.ro, Secțiunea Transparență decizională, proiectul de Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.447/2023 pentru aprobarea în anul 2023 a realocării sumelor și stabilirea condițiilor de acordare a avansului pentru plățile directe decuplate finanțate din FEGA, din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027.

Intervențiile vizate sunt:

  • PD-21 - Sprijin cuplat pentru venit - vaci de lapte,
  • PD-22 - Sprijin cuplat pentru venit - carne vită,
  • PD-23 - Sprijin cuplat pentru venit - bivolițe de lapte,
  • PD-24 - Sprijin cuplat pentru venit - ovine-caprine.

Prin proiectul de ordin propus se asigură tratamentul echitabil și nediscriminatoriu față de solicitanții de plăți directe care dețin exclusiv animale și care, nu ar putea beneficia altfel de plata avansului. 

Cuantumurile propuse pentru stabilirea avansurilor sunt:

Cod intervenție

Denumire intervenție

Cuantum unitar propus
(euro/cap)

PD-21

Sprijin cuplat pentru venit - vaci de lapte

338,0000

PD-22

Sprijin cuplat pentru venit - carne vită

279,0000

PD-23

Sprijin cuplat pentru venit - bivolițe de lapte

169,1900

PD-24

Sprijin cuplat pentru venit - ovine-caprine

16,9448

Adoptarea în regim de urgență a prezentului proiect de act normativ va permite beneficiarilor acestor intervenții să dispună de fondurile necesare asigurării inputurilor pentru desfășurarea activității în sectorul zootehnic, ținând cont și de condițiile economice dificile pe care le traversează fermierii în această perioadă. Proiectul de Ordin poate fi consultat aici: madr.ro/proiect-ordin

Adriana Coca, o tânără medic veterinar de 24 ani din Pojorâta, județul Suceava, a fost implicată în businessul părinților încă din copilărie și spune că a descoperit, între timp, și spiritul antreprenorial, pe care îl cultivă, odată cu finalizarea studiilor, la ferma de vaci de lapte.

La Mirvalact sunt sortimente tradiționale, respectând o rețetă de familie, precum cașcaval, brânză frământată, unt, caș dospit și urdă, dar și produse dintr-o gamă nouă, cum ar fi rulada cu verdețuri, ardei, șuncă și cabanos.

Spirit antreprenorial cultivat chiar din copilărie

„Mirvalact a luat naștere din pasiunea tatălui meu pentru produsele lactate, care și-a dobândit cunoștințele în acest domeniu în adolescență de la unchiul său. Înființată în 1983, compania a funcționat ca o afacere mică de familie până acum 10 ani, când am început să participăm la diverse târguri organizate de Asociația «Produs în Bucovina», unde am fost membri fondatori. Aici, am observat că produsele noastre au fost apreciate de public, ceea ce ne-a adus o creștere semnificativă a comenzilor. Am fost implicată în această afacere încă din copilărie și am descoperit că am un spirit antreprenorial. Acum încerc să aplic toate cunoștințele acumulate atât în timpul facultății, cât și prin studiul individual“, specifică tânăra antreprenoare din județul Suceava, medic veterinar de curând.

Adriana a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din Iași, iar studiile au ajutat-o în preluarea businessului datorită faptului că a studiat o varietate de subiecte care au i-au folosit în mod special în activitatea desfășurată la Mirvalact.

„Cele mai importante materii pentru afacere au fost legate de igienă, controlul calității, creșterea animalelor, nutriție și producție. Am învățat cum să organizez eficient activitățile și spațiile din fabrică, să previn contaminarea și să efectuez teste pentru a verifica calitatea laptelui la recepție. Am dobândit, de asemenea, competențe în creșterea producției de lapte și asigurarea unor condiții optime pentru animalele din fermă, având mereu în vedere bunăstarea lor“, adaugă Adriana Coca.

Produse din lapte de vacă tradiționale ca la Pojorâta

Mirvalact, fermă de vaci de lapte, care produce produse lactate în Pojorâta, județul Suceava, este parteneră cu alte două ferme, iar în total deține 70 de exemplare din rasa Bălțată Românească. Au mizat pe această rasă deoarece are aptitudini productive mixte, de lapte-carne, iar, în funcție de condițiile de furajare și întreținere, producția de lapte variază în limite largi. În medie, producția este de 3.000-3.500 kg lapte/lactație, cu un conținut în grăsime de 3,7-3,8%.

„La Mirvalact producem produse tradiționale, respectând o rețetă de familie, precum cașcaval, brânză frământată, unt, caș dospit și urdă. De asemenea, am introdus recent produse noi în gamă, cum ar fi rulada cu verdețuri, ardei, șuncă și cabanos“, încheie Adriana Coca, medic veterinar din Pojorâta, județul Suceava, care contribuie decisiv la businessul familiei.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de marți, 11.07.2023, eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic, gestionate de APIA, respectiv pentru:

  • PD-21 Sprijin cuplat pentru venit - vaci de lapte
  • PD-22 Sprijin cuplat pentru venit - carne vită
  • PD-23 Sprijin cuplat pentru venit - bivolițe de lapte
  • PD-24 Sprijin cuplat pentru venit - ovine-caprine
  • PD-25 Sprijin cuplat pentru venit pentru viermii de mătase

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol.

Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2023, a Cererii unice de plată pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus.

Totodată, prin adeverința eliberată de APIA, se confirmă că fermierul, la data emiterii adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru intervențiile din sectorul zootehnic și că acesta îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar planificat pentru anul de cerere 2023 cu numărul de  animale/ cantitățile confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Investiția într-o fermă de vaci nu este nici ieftină, nici simplă, însă profitul se poate obține din creșterea bovinelor. Mai ales a raselor pentru carne, iar efortul este răsplătit pe măsură. De acest lucru s-a convins familia Ciot din Butea, județul Iași. Pentru a se dedica cu totul creșterii acestei rase de vaci de carne, familia Ciot a decis să renunțe la ferma de ovine pe care o avea și să pună bazele unei ferme Charolaise. Aceasta este o rasă ce-și are originea în Franța, este foarte apreciată pentru calitatea cărnii sale, pentru randamentul de creștere a vacilor și pentru capacitatea sa de a se adapta.

În comuna Butea, județul Iași, Andreea Ciot, o tânără de doar 14 ani, munceşte cot la cot cu adulţii la ferma de vaci Charolaise a familiei. Investiția a ajuns la cca 40.000 de euro.

„Timp de 25 de ani familia mea a avut în jur de 400 de oi, dar, în lipsa ciobanilor, am vândut oile. Ulterior, am cumpărat vaci Charolaise și am decis să continuăm cu ele neștiind ce ne va aștepta pe viitor! Am început cu această rasă în anul 2018, iar în prezent avem zeci de animale cu tot cu viței. Această rasă are o creștere mai rapidă și sunt mai rezistente la frig și nici nu sunt pretențioase. Sistemul de furajare constă în fân, lucernă, tain combinat cu porumb și orz. O astfel de investiție a costat cca 40.000 de euro. Planurile noastre de viitor constau în dezvoltarea fermei, iar peste 5 sau 10 ani ne vedem ferma foarte dezvoltată“, ne mărturisește Andreea Ciot, fiica lui Andrei și Iuliana Ciot din comuna Butea, județul Iași.

De ce merită să crești în România rasa de vaci Charolaise?

Merită spus că rasa Charolaise este apreciată mai ales pentru calitățile gustative ale cărnii.

Vacile adulte Charolaise ajung la o greutate medie cuprinsă între 800 și 1.100 de kilograme, în funcție de tipul de furajare. În ceea ce privește taurii aceștia au o greutate de circa 1.200-1.600 de kilograme.

Adaptabilitatea la condițiile de mediu

Ca orice animal, mutarea dintr-un habitat în altul necesită o perioadă de obișnuință cu noul mediu. La rasa de bovine Charolaise acest lucru se traduce în câteva zile, fiind capabilă de asimilarea noului mediu într-un timp scurt.

Alte avantaje importante ale rasei de vaci Charolaise

Bovinele sunt recunoscute ca bune mame, docile, ceea ce face ca problemele de sănătate la viței să fie la un grad minim.

De asemenea, asimilarea furajelor grosiere (paie, fân) este una ridicată, lucru care se reflectă și la capacitatea de îngrășre. În acest sens, și viteza de dezvoltare musculară este una bună în comparație cu alte rase.

Fătările la rasa de vaci Charolaise

Datorită programelor de selecție, vacile din această rasă au căpătat o capacitate deosebită pentru a avea nașteri ușoare într-un procent de peste 90%. Este un animal docil, astfel crescătorul nu va întâmpina probleme majore în privința fătărilor.

Intervalul între fătări este cuprins între 350 și 375 de zile (din octombrie până în primăvară), iar fătările gemelare pot apărea în circa 5% din cazuri.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pare o afacere simplă și foarte atractivă. Dar, de fapt, ferma de vaci de lapte este o responsabilitate extrem de dificilă.

Industria laptelui este una dintre puținele afaceri care au supraviețuit blocajelor și restricțiilor legate de COVID-19, deoarece cu toți avem nevoie de acest produs pentru a ne întări imunitatea. Prețurile laptelui nu au scăzut niciodată în istoria omenirii. Chiar dacă oferta este mai mare decât cererea, în România s-a înregistrat chiar o creștere a costului per litru. Laptele este mai ușor de comercializat decât multe alte produse alimentare. Poate fi fie procesat la fața locului, fie transportat la o fabrică de produse lactate pentru procesare, fie trimis vânzătorilor direct.

Producția de lapte face parte din agricultură de mii de ani. Vacile de lapte sunt crescute special pentru a produce cantități mari de lapte. Sunt obligate să dea naștere unui vițel anual pentru a produce lapte timp de 10 luni pe an. De obicei, sunt inseminate artificial în trei luni de la naștere.

Fermierii specializați în producția laptelui îl colectează zilnic de la bovinele de lapte. Activitățile lor zilnice includ mulsul și hrănirea vacilor, împreună cu ajutorul mamelor să-și nască puii (vițeii)

Producția de lapte este o afacere care se învârte în jurul sănătății bune a vacilor mame pentru a produce lapte de calitate superioară și a da naștere vițeilor care devin următoarea generație a fermei de lapte și o ajută să crească organic. Prin urmare, crescătorii de bovine pentru lapte sunt obligați să elaboreze un program detaliat pentru sănătatea vacilor, reproducerea și îngrijirea vițeilor. Trebuie să lucreze cu un veterinar pentru a formula un plan vast de îngrijire a sănătății, astfel încât mulsul să funcționeze fără probleme, fără timpi de nefuncționare.

Asigurarea fermelor de vaci pentru lapte cu nutrienții necesari este esențială pentru a crește producția. Astfel, fermierii sunt obligați să consulte nutriționiștii pentru a elabora planuri de hrană pentru animalelor lor. Responsabiltățile nu se opresc aici!

În primul rând, înființarea unei ferme de lapte necesită atât bani, cât și capital. Alegerea unei vaci bune nu este deloc uşoară, chiar şi pentru specialiştii din domeniu, deoarece exteriorul animalului nu demonstrează întotdeauna capacităţile productive ale acestuia. Iată de ce este important să cunoaştem caracteristicile principalelor rase de vaci de lapte, înainte de a porni afacerea.

Flavius Orvat

Flavius Orvat (foto) are 26 de ani și este administratorul unei ferme de vaci de lapte, rasa Bălțată românească, din Satu Mare. Are un număr de 105 capete bovine, efectivul total (viței, junici, tăurași etc.). Din acestea, merg la muls 50 de capete.

Tânărul a preluat ferma în anul 2015, de la părinții lui, și a început afacerea cu trei capete bovine. Așa a apărut și primul credit la bancă, în valoare de 120 mii de lei, iar casa părinților a fost pusă garanție. Anul următor a investit și în primul tractor. A achiționat apoi vițele, tăurași și așa efectivul s-a tot mărit.

În anul 2019 a avut perioada de criză și a avut de ales: ori vindea tot efectivul, ori intra în Cooperativa Samuslact. A ales asocierea și nu regretă. Atunci producea 250 litri de lapte pe zi, iar acum se apropie de 1.000 de litri pe zi. Așadar, producția a crescut considerabil.

Anul 2022 a fost unul extrem de prost pentru fermele de vaci cu lapte. Cauzele principale au fost creșterea costurilor (mai ales la combustibili și energie), seceta care a afectat cantitatea și calitatea furajelor și jocul monopolist al marilor procesatori care impun prețuri sub costuri.

„Laptele nostru, din această zonă, este de o calitate foarte bună și foarte căutat. Dar, financiar, suntem cu toții la pământ, din păcate. Dacă noi nu o să ne spunem of-ul și stăm ascunși prin ferme și ne plângem la prieteni, nimeni nu o să ne bage în seamă. Trebuie să fim mai implicați. Un fermier la 20 de ani, dacă vine acum și se apucă de zootehnie, n-o să reușească să se descurce. Eu îi recomand să facă altceva. Este o meserie extraordinar de grea, trebuie să ai foarte mulți bani“, spune Flavius.

De multe ori, vacile de lapte pot produce cantități foarte mari de lapte doar pentru o medie de 3 ani, după care sunt sacrificate. Pentru a avea succes în afacerea cu creşterea vacilor trebuie în primul rând să ştim cum să alegem o vacă cu o productivitate înaltă. Vacile lui Flavius, rasa Bălțată românească, produc câte 21 de litri/per cap de bovină. Ferma are și cultură mare, în jur la 120 ha. „Ce am recoltat în 2022 nu a fost suficient, am tocat și porumbul boabele și siloz, nu a mai rămas nimic. Am făcut credit la bancă și am mai cumpărat furaje. Lucerna, la fel, doar 40% am putut să facem fân, restul am căutat să luăm de la alții. Încercăm să trecem iarna asta, să sperăm că putem, mai avem ceva orz, ceva triticale, cumpărăm șroturi. Să ajungem în aprilie, poate atunci reușim să cosim niște lucernă, dacă nu, e jale mare“, spune acesta.

O vacă din rasa Balțata românească oferă în medie în jur de 15-20 litri de lapte pe zi. Fermierii spun că cel mai mult contează furajarea în cazul vacilor Balțate. Cu cât e furajată mai bine, cu atât oferă mai mult lapte. O rasă bună cu pedigree produce chiar și 38 litri de lapte pe zi.

Flavius este conștient de faptul că genetica într-o fermă este foarte importantă. Speră ca anul acesta bovinele lui să producă undeva la 25 de litri. Pe viitor, dorește să crească și tăurași la îngrășat. De asemenea, speră să dezvolte ferma cu ajutorul fondurilor europene. „Dacă nu o să se întâmple, o să fiu unul dintre tinerii care o să renunțe. Nu avem înțelegere de la bănci, dobânzile sunt destul de mari. Am întârziat cu plata creditelor la banci și nu am mai beneficiat de alte finanțări. Așa am apelat la împrumuturi prin  Instituţii financiare nebancare (IFN). Ar trebui să fie o bancă specială pentru agricultorii care să ne înțeleagă în situațiile dificile și să ne ofere sprijin“, conchide Flavius.

Anca LĂPUȘNEANU

Avem o țară preponderent agrară, care are avantajul unor condiții de relief și de climă care permit dezvoltarea zootehniei în toate regiunile țării. În plus, în patrimoniul genetic pe care îl deținem există rase adaptate pentru toate formele de relief. Cu toate acestea, în anumite sectoare de activitatea, zootehnia a înregistrat un regres în ceea ce privește numărul de efective. În rândurile următoare vă prezentăm o sinteză statistică a zootehniei din ultimii ani, realizată de Institutul Național de Statistică.

A crescut numărul de capre și oi, dar avem mai puține păsări, vaci și porci

Potrivit rezultatelor cercetării statistice „Efectivele de animale și producția animală, în anul 2020“, întreprinse în cadrul Institutului Național de Cercetare făcută în publică în 2021, față de anul precedent, efectivele de ovine şi caprine au crescut, iar efectivele de bovine, porcine şi de păsări au scăzut.

animale fig3

Numărul total de bovine la 1 decembrie 2020, față de 1 decembrie 2019, a scăzut cu 0,6%, iar efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivolițe pentru reproducție și juninci pentru reproducție) a crescut cu 0,7%. Numărul total de porcine şi efectivul matcă (scroafe de prăsilă) au scăzut cu 2,2%, respectiv cu 0,1%. Atât numărul total de ovine şi caprine, cât şi efectivul matcă (oi, mioare şi capre) au crescut cu 1,2%, respectiv cu 0,6%. Numărul total de păsări şi numărul de păsări ouătoare adulte au scăzut cu 6,5%, respectiv cu 10,5%.

animale fig4

În anul 2020, comparativ cu anul 2019 s-au constatat următoarele:

– greutatea animalelor şi păsărilor destinate sacrificării pentru consum a scăzut cu 4,7% la ovine şi caprine, cu 3,4% la bovine, cu 2,7% la porcine şi cu 0,7% la păsări;image.png

– producția totală de lapte a fost cu 1,2% mai mare;

animale fig1

– producția de lână a scăzut cu 3,2%;

– producția de ouă a scăzut cu 2,4%.

Ce locuri ocupăm în topul Uniunii Europene

Statisticile emise de INSE arată că, în cazul efectivelor de bovine, la sfârșitul anului 2020, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Olanda şi Belgia. În ceea ce privește densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul 20 din cele 22 de ţări prezentate, fiind urmată de Grecia şi Bulgaria. La efectivele de porcine, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Spania, Germania, Franţa, Danemarca, Polonia, Olanda, Italia şi Belgia. În ceea ce privește densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul18, din cele douăzeci şi două de ţări prezentate, fiind urmată de Grecia, Slovacia, Lituania şi Bulgaria. La efectivele de ovine şi caprine, România s-a situat pe locul doi în rândul statelor membre, după Spania. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul doi din cele 14 ţări prezentate, după Grecia.

animale fig5


  • În luna martie 2022, faţă de luna februarie 2022, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la toate speciile de animale și păsări.
  • În comparaţie cu luna martie 2021, numărul sacrificărilor și greutatea în carcasă au crescut la bovine și la păsări, iar la porcine, ovine și caprine au scăzut.
  • Evoluţia efectivelor de animale în perioada 2006 – 2020 arată că numărul bovinelor a scăzut continuu din anul 2006 până în anul 2011, ajungând la 1988,9 mii capete. Din anul 2011 până în anul 2020, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel aproximativ constant, reprezentând 65,1% în anul 2020, faţă de anul 2006. Efectivele de porcine au scăzut, ajungând la 55,0% în anul 2020 faţă de anul 2006. Efectivele de ovine şi caprine au început să crească, atingând în anul 2020 un nivel de 12.094,8 mii capete, respectiv cu 43,9% mai mult faţă de anul 2006.

Laura ZMARANDA

Stadiul în care se află crescătorii de vaci de lapte din Satu Mare este unul critic, urmând ca anul acesta fermierii să ia decizii radicale, din păcate, în privința afacerilor lor. Despre mai multe aspecte privind creșterea vacilor de lapte am discutat cu Daniel Frei, preşedintele Cooperativei Samus Lact.

La sfârșitul anului trecut, acesta a fost principalul organizator al unui protest la care au participat zeci de fermieri din municipiul Satu Mare, nemulţumiţi de modul în care se acordă subvenţiile, de creşterea preţurilor şi de faptul că pe rafturile magazinelor sunt produse neconforme.

Fără îndoială, și războiul din Ucraina a însemnat aducerea în țară a cerealelor de la vecini, la prețuri mult mai mici și de o calitate mai slabă, concurând cu cele românești. Aceste aspecte, combinate și cu seceta, se pare că au „întins coarda“ pentru fermierii români deoarece unii dintre ei s-au găsit în situația de a nu avea de unde achiziționa furaje și și-au lichidat fermele, ducând vacile la abator.  

Să ai o afacere de tip fermă vaci de lapte este o activitate foarte grea, iar Daniel Frei o compară cu mineritul: „Este o muncă murdară, stai în fermă toată ziua, suporți mirosuri neplăcute pentru că trebuie să scoți gunoiul de grajd zilnic, trebuie să pui furajele, nu este un sector atractiv și nici veniturile nu sunt așa de mari încât să-i tenteze pe tineri sau pe investitori. Și ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă acută. Cineva ar trebui să crească 500-1.000 de bovine pentru ca afacerea să renteze la nivelul celor din străinătate. Se poate numi o fermă de bovine o gospodărie de la 20 de animale la muls în sus. Sub acest număr se poate considera că fermierul mai are încă un venit, ca să trăiască, pe lângă salariu. Noi câștigăm foarte puțin, 5-10 bani per litru de lapte“, a declarat Daniel Frei, îngrijorat că sectorul zootehnic riscă să dispară în câțiva ani, dacă acesta nu va fi sprijinit și ajutat.

Acesta ne-a menționat și principalele probleme cu care crescătorii de vaci de lapte încep anul 2023:

1. Lipsa de încredere între fermieri și a asocierii. Singuri, fermierii nu pot negocia prețurile la imputuri și la produse.

2. Concurența neloială a produselor de la raft. Acum 2 ani a apărut un regulament european prin care se interzice comercialiarea produselor cu conținut de ulei vegetal hidrogenat peste 2 grame la suta de grame. „Dacă ne uităm acum pe etichetă nu mai scrie ulei vegetal hidrogenat, ci doar ulei vegetal, dar specialiștii își dau seama că acizii grași saturați de pe etichetă nu sunt din grăsimi naturale, sunt hidrogenate“, spune Daniel Frei.

În acest sens, imediat după Anul Nou, Ministerul Agriculturii a elaborat normele de aplicare a Legii laptelui și a produselor lactate, adoptate în toamna anului trecut, și ghidul de definiții și termeni folosiți în industria laptelui. Va exista „Observatorul Laptelui și al Produselor Lactate“, care va colecta și centraliza date și informații referitoare la piața laptelui și a produselor lactate, dar și cu privire la exploatațiile de animale de lapte, efective, cantități, produse și prețurile de la cel al laptelui crud, ca materie primă de comercializare, și costuri de producție. Legea prevede și ca laptele și produsele din lapte să fie clar delimitate pe rafturile magazinelor, iar cele cu adaosuri de grăsimi vegetale să fie expuse în spații separate.

3. Contractele deficitare între fermier și procesator. Fermierii au ieșit în dezavantaj, fiind neasociați și neavând puterea să-și angajeze un avocat, când au semnat tot felul de contracte care au fost păguboase pentru ei. „S-au întâlnit clauze în care se specifica un preț unic pe anul 2022, 1,80 lei/ litru. Dacă se dorea rezilierea contractului sau să mărescă prețul, o puteau face doar cu condiția să mai livreze lapte încă 6 luni. O altă clauză considerată de fermieri abuzivă a fost graficul de la început de an, pe care îl face procesatorul, în care se specifica plus-minus 5%. Or vaca nu e dozator. Și în aceste condiții se impun niște penalități pentru laptele livrat într-o cantitate mai mare, peste 5%. Nu merită, mai bine îl dai la porci decât să îl vinzi fiindcă te penalizeză pe toată cantitatea de lapte. Dacă livrezi mai puțin, să zicem 900 litri în loc de 1.000 litri, pentru diferența aceea iar te penalizează pe toată cantitatea și tu pierzi“, ne-a povestit, revoltat, președintele Samus Lact.

4. În final, dar nu și în cele din urmă, subvențiile care s-au dovedit neputincioase în anul 2022. „Aici, ca noutate, apare partea de bunăstare pentru bovina de lapte. O speranță și un ajutor, dar nu e salvarea“, a conchis Daniel Frei.

Anca LĂPUȘNEANU

Mihai Petcu: „În aproape 60 de ani, niciunul nu a fost așa dificil ca 2022“

Dură prin realitatea pe care o prezintă, dar foarte bine ancorată în situația zilelor noastre. Asta este definiția pentru declarația pe care Mihai Petcu, medic veterinar și manager de fermă de vaci de lapte de 60 de ani, un fel de Dalai Lama al crescătorilor de bovine, ne-a dat-o. Agroindustriala Pantelimon nu are nevoie de prezentare. Vorbesc pentru ea toți anii aceștia în care a rămas în picioare, în vreme ce toate celelalte, cca 40 de ferme din jurul Capitalei, constituite în „centura laptelui“, au dispărut. Nu poți face o retrospectivă a ultimilor ani zootehnici fără să discuți cu Mihai Petcu.

A fost o lipsă totală de respect a conducătorilor față de acest sector

„Nu a plouat, porumbul s-a dezvoltat foarte puțin, nu a legat și atunci am făcut un siloz fără valoare nutritivă. A trebuit să cumpărăm cereale ca să îl completăm și să fie bun pentru consum și să avem niște producții corespunzătoare. A trebuit să cheltuim mulți bani, dar am reușit să ne asigurăm necesarul de furaje și vom trece cu bine peste această iarnă.

Dacă prezinți simplist costurile de producție, pot să vă spun așa: înainte de Revoluție, cu un litru de lapte luam trei litri de motorină, acum cu trei litri de lapte luăm unul de motorină. Asta arată că în fermele zootehnice costurile de producție au crescut cu 30-40% până acum. Carburanții sunt scumpi, prețul inputurilor a crescut extraordinar de mult, iar prețul laptelui s-a mărit poate doar cu 2-3% față de prețurile anterioare. Viitorul este foarte dur, în sensul că va trebui să depunem niște eforturi foarte mari ca să putem supraviețui, nu să prosperăm.

Vacile au fost defavorizate față de toate celelalte categorii care au primit ajutor economic, în sensul că numai un procent din numărul de vaci a primit subvenție. O altă greșeală este că, dacă acum 5-6 ani aveai 3.000 de tăurași la îngrășat și luai subvenție, tăurașii erau în Arabia vânduți ca friptură. La vaci de lapte nu se dă subvenție pentru toate capetele. Efectivele au scăzut îngrijorător, de la 7 milioane de vaci de lapte, cât aveam la Revoluție, a mai rămas doar 1 milion, și acesta în scădere.

Fără vacile de lapte nu putem trăi. Agroindustriala Pantelimon este singura unitate din 42 de ferme care au fost în jurul Capitalei, aparținând IAS-urilor și CAP-urilor. Restul erau vaci ale țăranilor. Noi am reușit atâția ani de la Revoluție să supraviețuim și sperăm să o ducem înainte.

Cel mai dur adevăr legat de anul 2022 este că a fost o lipsă totală de respect a conducătorilor față de acest sector. Lipsă de respect pentru că nu am văzut nimic care să arate că existăm. Dacă vom continua să disprețuim vaca, această specie fantastică pentru omenire, vom suferi o pierdere uriașă. Gândiți-vă că scrisorile celor de acasă către fiecare român de pe front începeau cu „a fătat vaca“. Așa cei care luptau în război aveau certitudinea că cei de acasă aveau ce mânca. Nu știu dacă o să înceapă vreun război sau dacă în acest caz o să scrie cineva de pe front «ați prins gândacii sau râmele?»“

Efectivele de bovine şi efectivul matcă existente la 1 iunie 2022, față de 1 iunie 2021

propaganda eliminare bovine 1


„Cred deviem extraordinar de mult și schimbarea este opusă, nu parțială, nu doar cu câteva grade. Asta nu va duce la nimic bun“.


„Au fost cheltuieli suplimentare pentru fermieri, iar cel mai grav este faptul că mulți au trebuit să renunțe la această activitate. Acest lucru se întâmplă și într-o conjunctură psihologică proastă, aceea de a face propagandă pentru a elimina vaca sub pretextul că este ființa care poluează cel mai mult“.


  • La 1 iunie 2015, față de aceeaşi dată a anului 2014, efectivele de bovine au crescut atât pe total, cât şi ca efectiv matcă, cu 0,4%, respectiv cu 0,6%. La 1 iunie 2016, faţă de aceeaşi dată a anului 2015, efectivele de bovine au crescut cu 0,2% atât pe total, cât şi la efectivul matcă.
  • Până în momentul de față au fost singurii ani în care s-a înregistrat o creștere a efectivelor. Începând cu 2017, efectivele de bovine au înregistrat o scădere constantă.
  • La 1 iunie 2017, faţă de aceeaşi dată a anului 2016, efectivele de bovine au scăzut cu 3,3% pe total şi cu 2,5% la efectivul matcă.
  • Efectivele de bovine la 1 iunie 2018, faţă de aceeaşi dată a anului 2017, au scăzut cu 0,5% pe total, iar efectivul matcă cu 0,2%.
  • Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2019 au scăzut faţă de aceeaşi dată a anului 2018, cu 2,0% pe total şi cu 1,6% la efectivul matcă
  • Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2020 au scăzut cu 2,4% pe total şi cu 1,7% la efectivul matcă, faţă de 1 iunie 2019.
  • Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2021 au scăzut cu 2,6% pe total şi cu 0,7% la efectivul matcă, faţă de 1 iunie 2020.
  • Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2022 au scăzut cu 0,7% pe total şi cu 0,9% la efectivul matcă, faţă de 1 iunie 2021.

propaganda eliminare bovine 2

Analizând distribuţia pe regiuni de dezvoltare, se constată că ponderea efectivelor de bovine existente la 1 iunie 2022, față de aceeași dată a anului 2021, a crescut în regiunile Centru (+0,3 puncte procentuale), Nord-Est, Vest şi Nord-Vest (+0,1 pp.), a scăzut în regiunile Sud-Vest Oltenia (-0,3 pp.), Sud Muntenia (-0,2 pp.) şi Sud-Est (-0,1 pp.), iar în regiunea București-Ilfov a rămas constantă.

Laura ZMARANDA

IBNA Balotești

Ameliorarea este un instrument adecvat pentru îmbunătățirea durabilității creșterii animalelor deoarece rezultatele sunt permanente și cumulative. Spre deosebire de intervențiile în nutriția și sănătatea animală, care necesită intrări continue, îmbunătățirile genetice realizate într-o generație sunt transmise către următoarea generație. În plus, soluțiile genetice pentru problemele legate de sănătatea și bunăstarea animalelor necesită adesea mai puțină forță de muncă și materiale decât metodele chimice sau mecanice. De exemplu, gena „fără coarne“ poate elimina necesitatea ecornării fizice a animalelor, care este întreprinsă pentru a asigura atât siguranța lucrătorilor, cât și a animalelor, poate economisi timp și bani producătorilor de animale, alături de abordările legate de bunăstarea animalelor.

Agricultura durabilă și creșterea eficienței producției merg mână în mână. Eficiența este definită ca atingerea productivității maxime cu pierderi minime sau, cu alte cuvinte, producerea mai multor produse cu aceleași sau chiar mai puține resurse. Programele de ameliorare a animalelor, începând cu reproducerea selectivă folosind metode de predicție statistică, cum ar fi valorile de ameliorare estimate (VA) și, mai recent, selecția genomică (SG), în combinație cu tehnologiile de reproducere asistată (TRA), au permis o selecție mai precisă și o utilizare intensă de părinți superiori genetic pentru următoarea generație în vederea accelerării ratei de progres genetic. Progresul genetic este creșterea performanței medii, sau îmbunătățirea valorii de ameliorare medii într-o populație, care se realizează anual prin selecție. Performanța crescută a animalelor bazată pe ameliorare are ca rezultat creșterea producției per animal, astfel încât sunt necesare mai puține animale pentru a produce aceeași cantitate, ceea ce reduce impactul asupra mediului pe unitatea de produs animal. Prin urmare, creșterea ratelor de progres genetic poate îmbunătăți eficiența producției animale și, în cele din urmă, sustenabilitatea creșterii animalelor.

Puterea și amploarea ameliorării este bine ilustrată de eficiența crescută a populației de bovine de lapte din Statele Unite ale Americii, din 1944 până în prezent, care acum produce cu peste 80% mai mult lapte, cu 65% mai puține vaci. Acest lucru a fost posibil printr-o creștere de peste patru ori a producției de lapte per vacă, de la 2.000 kg/vacă în 1944 la 10.000 kg/vacă în 2017. Se estimează că aproximativ 50% din creșterea productivității per animal poate fi atribuită numai ratei crescute de progres genetic obținut prin utilizarea pe scară largă a însămânțării artificiale (IA) numai în dauna montei naturale. În general, scăderea dramatică a numărului de vaci de lapte (de la 25,6 milioane la 9 milioane) necesar pentru a satisface cererea de producție, în mare parte datorită creșterii productivității aduse de genetica îmbunătățită, a redus impactul actual asupra mediului al unui pahar de lapte la aproximativ o treime din cel asociat cu același pahar de lapte în 1944.

În programele de ameliorare, „ecuația amelioratorului“ este utilizată pentru a măsura rata progresului genetic (ΔG), față de obiectivul ameliorării într-un anumit sistem de producție. Ecuația este formată din patru componente:

calcul IBNA

Unde i este intensitatea de selecție (sau cât de intens au fost eliminate din animalele care au fost utilizate ca părinți ai noii generații); r este acuratețea selecției (sau cât de bine reprezintă valoarea de ameliorare estimată, valoarea de ameliorare reală a animalelor candidate la selecție; σA reprezintă diversitatea genetică (măsurată de deviația standard a valorii genetice aditive a populației); și L este intervalul de generație (lungimea acestui interval fiind calculată ca vârsta medie a părinților în momentul nașterii descendenților). Strategiile de îmbunătățire a ratelor de progres genetic într-o populație implică creșterea componentelor ecuației amelioratorului de la numărător și scăderea numitorului sau intervalului de generație. Este important de remarcat faptul că baza ameliorării este un program de reproducție bine structurat, cu un obiectiv clar, și înregistrarea informațiilor de rutină despre pedigreul și performanțele populației selectate. Informațiile genomice pot îmbunătăți în plus acuratețea matricei relațiilor de înrudire în comparație cu informațiile despre pedigreu. În cadrul unui program de reproducere structurat, biotehnologiile reproductive și moleculare, cum ar fi tehnologiile de reproducere asistată și selecția genomică, pot fi aplicate pentru a accelera și mai mult progresul genetic prin influențarea uneia sau mai multor componente ale ecuației amelioratorului. 

Pentru a crește intensitatea selecției, TRA [de exemplu, inseminarea artificială (IA) și transferul de embrioni (ET)] au fost încorporate în programele de ameliorare a bovinelor. Concomitent, dezvoltarea genotipării de mare capacitate a polimorfismelor unui singur nucleotid (SNP) a permis prin intermediul SG estimarea meritului genetic al unui animal pe baza ADN-ului său. Utilizarea SG a îmbunătățit atât acuratețea selecției, dar a și redus intervalul de generare. În plus, SG poate oferi informații despre caracterele care sunt înregistrate târziu în viață sau care sunt dificil sau costisitor de înregistrat. Mai mult decât atât, beneficiile fiecăruia dintre aceste instrumente, SG și TRA, pot fi maximizate atunci când sunt utilizate sinergic pentru a selecta cu exactitate animalele tinere, ceea ce poate reduce semnificativ intervalul de generație și în cele din urmă poate accelera progresul genetic (Fig. 1).

Editarea genomului sau a genelor este unul dintre cele mai recent dezvoltate instrumente pentru ameliorare. Această biotehnologie avansată permite crescătorilor de animale să vizeze foarte precis adăugarea, ștergerea sau înlocuirea perechilor de baze în codul genetic pentru a influența caracterele de interes. În mod specific, editarea genică se referă la utilizarea nucleazelor direcționate pe situs (adică enzime de scindare a acidului nucleic) pentru a induce rupturi dublu catenare precise în ADN, într-o locație țintită din genom. Atunci când celula încearcă să repare ruptura, poate duce la întreruperea (knockout) a unei gene sau, dacă se furnizează un șablon de acid nucleic de reparare a donatorului, inserția (knock-in) unei alele sau a unei gene din aceeași specie (intraspecie sau cisgenic) sau eventual o specie diferită (interspecie sau transgenică).

În programele de ameliorare ale bovinelor, editarea genică oferă oportunități promițătoare de a introduce variații genetice utile de la o rasă de bovine la alta, în absența unei legături nedorite sau chiar a unor caractere benefice de la diferite specii. În prezent, cercetarea editării genice la bovine s-a concentrat pe îmbunătățirea caracterelor monogenice sau mendeliane. Trăsăturile mendeliane sunt controlate de unul până la câțiva loci, fiecare având efecte consistente, iar cele mai multe sunt caractere calitative, cum ar fi culoarea robei sau prezența ori absența coarnelor. Există și gene unice cunoscute care au efecte mari asupra trăsăturilor cantitative importante. De exemplu, o mutație naturală a genei miostatinei (MSTN) prezentă la unele rase de bovine, cum ar fi Belgian Blue, are ca rezultat o creștere substanțială a caracterului cantitativ, randamentul muscular. Dacă editarea genică este utilizată pentru a viza o genă care are un efect mare asupra unei trăsături cantitative, cum ar fi MSTN, atunci are potențialul de a crește variația genetică a acelei trăsături în populație, accelerând astfel rata cprogresului genetic. Trebuie remarcat faptul că knockout-urile complete ale MSTN au dus, de asemenea, la creșterea greutății la naștere, ceea ce poate cauza distocii (adică dificultăți de fătare), astfel încât mutațiile MSTN mai precise vor fi probabil necesare pentru aplicațiile practice ale acestei ținte.

Cu toate acestea, majoritatea caracterelor ce fac obiectul ameliorării sunt poligenice și cantitative (de exemplu, marmorare, creștere, eficiență a utilizării furajului etc.). Pentru aceste caractere, genetica cantitativă și SG au fost și vor continua să fie motorul major pentru ameliorare. În plus, editarea genică la animale este posibilă numai prin utilizarea TRA. Prin urmare, potențialul acesteia poate fi realizat pe deplin numai atunci când este utilizat împreună cu TRA și SG într-un program structurat de reproducere cu un obiectiv clar de ameliorare pentru a accelera progresul genetic prin modificarea simultană a mai multor componente ale ecuației amelioratorului. (Fig. 1)

program de ameliorare IBNA

Fig. 1. – Schema ilustrează relațiile sinergice dintre selecția genomică (SG), tehnologiile de reproducere asistată (TRA) și editarea genică pentru ameliorarea bovinelor. Fundamentul ameliorării este un program de reproducere bine structurat, cu un obiectiv clar. În cadrul unui program structurat de reproducere, biotehnologiile reproductive și moleculare, cum ar fi TRA și SG, pot fi aplicate în continuare pentru a îmbunătăți progresul genetic prin afectarea uneia sau mai multor componente ale ecuației crescătorului: (1) crește intensitatea selecției (i), (2) crește acuratețea selecției (r), (3) reduce intervalul de generație (L) și (4) crește variația genetică (σA)

Mihail A. GRAS

Haideți în Țara Dornelor, locul unde se produce cel mai bun șvaițer! Gazdele noastre, Adrian și Adriana Crucianu (tată și fiică), se ocupă cu creșterea bovinelor de lapte și carne, iar activitatea zootehnică a fost începută de către tatăl dumnealui, Vasile Crucianu, încă din anul 2005. Antreprenorul sucevean este tehnician veterinar de profesie, dar și inginer economic și își dorește să dezvolte afacerea familiei. Un rol important în acest sens speră să îl aibă fiica sa, Adriana, proaspăt inginer în industria alimentară, absolventă a USAMV Cluj-Napoca.

Pentru o fermă profitabilă trebuie minimum 20 de vaci

Familia Crucianu conduce o afacere prosperă, începută cu o fermă de vaci și dezvoltată ulterior cu o secție de procesare a laptelui. Pentru ca business-ul să devină cu adevărat generator de profit, în luna iulie 2011 Adrian Crucianu preia societatea și accesează Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. În anul 2016 accesează Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, în valoare de 150.000 euro, bani folosiți pentru a-și dota ferma cu o serie de utilaje și echipamente performante.

„Am avut animale de când mă știu și la bunici și la părinți. Am început să producem brânză la o văcărie din Munții Călimani, unde am lucrat vreo 15 ani. Din lipsa forței de muncă am renunțat și am început să fac brânză la fermă. Nu aveam însă suficient loc pentru dezvoltarea activității, așa că, atunci când am găsit un spațiu adecvat, l-am renovat și am făcut o secție de procesare a laptelui. Aici, în Neagra Șarului, procesăm în acest moment în jur de 2.000-2.500 de litri lapte/zi din fermă și de la producătorii locali din zonă“, ne povestește antreprenorul sucevean.

Familia Crucianu deține aproape 60 de animale, dintre care 32 vaci de lapte, tineret bovin și un nucleu de Black Angus, cca 20 de capete. Deține această rasă de doi ani și jumătate și a început cu 10 juninci gestante aduse de la Huedin și pe care le-a înmulțit.

„Ideea cu Angusul a venit ca urmare a lipsei personalului care să mulgă vacile. Pe acestea le comercializăm pentru carne. Cealaltă rasă pe care o avem este Bruna de Austria. Acestea sunt vaci producătoare de lapte, la fătare au un randament de 25 litri de lapte, o medie pe lactație de 10-12 litri, pe 305 zile de lactație. Pentru o fermă profitabilă, din veniturile căreia să poată trăi doi tineri, trebuie minimum 20 de vaci cu lapte. În viitorul apropiat avem un proiect prin care ne dorim să reînnoim linia de procesare a laptelui și o cameră de maturare a brânzeturilor, să facem brânzeturi maturate pe o durată mai lungă“, ne specifică Adrian Crucianu.“

Țara Dornelor, singurul loc unde se poate produce șvaițerul

Familia a hotărât să urmeze o rețetă veche pentru a face această brânză pretențioasă și rar întâlnită pe la noi, șvaițerul. Adrian Crucianu știe cum se produce cel mai bun șvaițer, iar rețeta a fost transmisă din generație în generație în Țara Dornelor de 200 de ani încoace.

În urma unui schimb de experiență în Germania – Hanovra, realizat la mai multe ferme de creștere a vacilor de lapte, și-a dorit să copieze modelul german. Adică să renunțe la vânzarea laptelui către procesatori și să înființeze propria secție de procesare a laptelui în comuna Șaru Dornei, sat Neagra Șarului, județul Suceava. Aici este singurul loc din România unde, datorită florei montane, se poate produce șvaițerul, o specialitate fină de brânză.

„Într-una dintre camerele secției de procesare a laptelui sunt puse produsele la maturare. Avem în prim-plan șvaițerul natural 100% care este numai în bazinul Dornelor, cu laptele de la văcuțele hrănite pe pajiștile noastre alpine, cu o multitudine de plante medicinale. Este căutat de consumatori pentru că aici este singurul loc unde se mai găsește șvaițer făcut 100% natural, fără să intervenim cu culturi lactice. Deci, fermentarea și găurile acelea frumoase se obțin datorită faptului că văcuțele asimilează toate calitățile plantelor de pe pășunile alpine. Laptele lor este extraordinar datorită hranei de pe pășuni, a florei montane de la noi și a bacteriilor propionice.“

Fluxul tehnologic e foarte complicat, adaugă suceveanul. „În cazul producerii șvaițerului, colectarea laptelui se face bidon cu bidon. Nu se poate aduce laptele cu cisterna, alegem laptele de cea mai bună calitate, iar pe cel cu aciditate mai mare îl folosim la producerea cașului, cașcavalului sau a altor sortimente de brânzeturi. În primul rând, trebuie un lapte de foarte bună calitate. O parte din el va fi pasteurizat, o altă parte va rămâne lapte crud, ca să nu omorâm enzimele din el. Are loc o prematurare de trei zile, timp în care ținem șvaițerul în niște bazine cu saramură, iar întreținerea lui în camera de maturare durează 3 luni. O dată la 2 zile este spălat și «întreținut» cu sare“, ne spune Adrian Crucianu, producător local din destinația de ecoturism Țara Dornelor.


Șvaițerul Călimani, împreună cu alte patru brânzeturi produse sub brandul Călimani (cașcaval, cașcaval afumat, brânză frământată și telemea), a obținut în anul 2019 dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultativă „produs montan“. Au fost primele produse montane atestate și certificate la nivel județean.


Beatrice Alexandra MODIGA

Recent, Farmavet Group, în colaborare cu Colegiul Medicilor Veterinari, a organizat evenimentul cu tema „Controlul principalelor parazitoze la rumegătoare“. Acesta a fost susținut de prof. univ. dr. Dumitru Militaru, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești“, București, și președintele Secției de Medicină Veterinară. Domnia sa a încercat să abordeze cele mai actuale probleme veterinare, determinate de parazitoze, în sectorul de creștere a rumegătoarelor.

Fără informații corecte niciun program de control nu este eficient

Aplicarea corectă a programelor de control pentru bolile parazitare presupune cunoașterea exactă a biologiei speciilor țintă deoarece fără informații corecte despre parazit niciun program eficient de control nu poate fi elaborat.

„Un tratament antiparazitar corect presupune identificarea și stoparea sursei de infestare, debarasarea organismului gazdă de paraziți, aplicarea unor tratamente simptomatice în funcție de evoluția parazitozei. Totodată, alegerea medicamentului se va face în funcție de ciclul biologic al parazitului, greutatea animalelor, prospectul produsului, tratamentul preventiv. Una dintre parazitozele pe care le putem găsi la rumegătoare este babesioza o boală pe care o transmit căpușele. Transmiterea parazitului la mai multe generații de căpușe se realizează transovarian și transstadial, fără a fi nevoie de o priză de sânge de la un animal infestat. Boala poate evolua clinic, la tineret mai puțin deoarece acesta este protejat de anticorpii maternali. Un lucru important este că distrugerea rapidă a populațiilor de căpușe din areal poate duce la pierderea imunității la gazdă definitivă cu perspectiva izbucnirii unor focare clinice grave. În cazul diagnosticului epidemiologic se observă simptomatologia clinică a bolii care include icter, anemie, hemoglobinurie, febră, dar se fac și teste de laborator, respectiv analize ale sângelui recoltat în faza febrilă a bolii. Tratamentul trebuie să fie unul specific, de aceea e necesar să acordăm atenție în funcție de categoria de animal, de direcția de producție (carne, lapte n.r.) a acestuia în care se ține cont de perioada de așteptare“, a menționat Dumitru Militaru.

Astfel, medicii veterinari recomandă chimioprevenția, respectiv cu imidocarb care protejează animalele timp de 6-7 săptămâni în perioada activă a căpușelor. Ca măsură generală de prevenție se recomandă evitarea introducerii animalelor în areale cu căpușe.

Bolile parazitare afectează capacitatea de producție și reproducție a rumegătoarelor

O altă boală pe care o putem identifica la rumegătoare este Criptosporidioza, protozoar semnalat în România din 1983 și care determină stările de diaree neonatală la viței, miei, iezi și evoluează în același timp cu Rota și coronavirusuri greu de diagnosticat. De aceea sunt necesare controlul și administrarea de antibiotice și chimioterapice.

Fasciolioza sau gălbeaza este o boală parazitară, consecutivă infestării cu Fasciola. Ovinele sunt receptive indiferent de vârstă, iar taurinele, în special tineretul, au o structură a ficatului neprietenoasă pentru fasciole. Animalele se pot infesta la pășune prin intermediul apei și hranei sau la grajd cu metarcercari din iarbă verde cosită sau din fânul recoltat în vară de pe suprafețe cu umiditate ridicată (cu gasteropode și metacercari). Această boală se manifestă în special în septembrie/octombrie – forme acute sau noiembrie/februarie – forme cronice. Diagnosticarea se face epidemiologic (sezon, precipitații), clinic (când este cazul) și coprologic (ouă de Fasciola).

„Parazitozele au implicații economice deosebit de importante, cum ar fi: morbiditatea și mortalitatea, tăierile de necesitate în cazul animalelor cu randament scăzut, carne și organe confiscate, valorificarea neeficientă a hranei/consum/digestie/absorbție, diminuarea capacității de producție și reproducție; în cazul producției de carne, de exemplu, procentul este de 37-49%, iar pentru lapte de 43-44%. De asemenea, natalitatea poate scădea cu 58-65%, iar rezistența organismului la boli este mai mică“, a subliniat prof. univ. dr. Dumitru Militaru

Liliana POSTICA

Invitaţia de a participa la o serie de evenimente organizate sub egida Zilele Aberdeen Angus în România ne-a oferit prilejul de a intra în contact cu o echipă tânără, profesionistă şi dinamică ce poate constitui un model de urmat, la nivel naţional, pentru toate asociaţiile profesionale din domeniul zootehniei.

Respectivele evenimente, organizate în judeţul Mureş, au reunit o mare parte dintre membrii asociaţiei, dar şi oficialităţi locale, judeţene şi centrale, oameni de afaceri, fermieri şi jurnalişti.

Prima licitaţie cu strigare a avut loc la Centrul de testare a valorii de ameliorare pentru tauri de reproducţie, din satul Cibu, comuna Fântânele. Au fost aduse în ring 14 dintre cele mai apreciate exemplare cu vârste cuprinse între 15 și 25 de luni, provenite din 9 ferme, iar prețurile au pornit de la 3.000 și 3.500 de euro. Cei care au licitat au avut la dispoziție un catalog cu performanțele de ameliorare pentru fiecare exemplar, astfel că aspectul fenotipic și comportamentul în ring au avut o contribuție mai puțin importantă.

Cel mai valoros taur vândut la această licitație a fost adjudecat pentru suma de 5.800 de euro, cea mai mare valoare obținută în România până în prezent. Dnul Alexadru Szell, proprietarul fermei Green Farmsel, de la care provine tăurașul cel mai valoros, ne-a relatat care a fost parcursul până la selectare și participarea la licitație. „S-a făcut bonitarea după anumite criterii stabilite de asociație, apoi tăurașul a fost adus la centrul de testare și ținut în custodie pentru o perioadă de timp. Toți tăurașii selectați din mai multe ferme au fost crescuți și hrăniți în condiții similare și astfel li s-au stabilit performanțele genetice.“

A doua licitație s-a desfășurat în localitatea Fântânele, de data aceasta la Centrul de colectare al Asociației Aberdeen Angus care a fost, de asemenea, inaugurat cu acest prilej.

În ringul special amenajat au fost expuse pe rând mai multe loturi de tăurași și femele destinate îngrășării. Asociaţia a garantat un preţ minim pe kg, s-a licitat fiecare lot în parte, iar la fiecare strigare prețul a crescut cu 10 bani/kg. Precizăm că doar membrii asociaţiei pot să aducă animale la vânzare, iar prețul mai bun pe care îl pot obține la astfel de licitații vor conduce în viitor la creșterea frecvenței acestui gen de evenimente.

Prezența domnului Radu Antohe în postura de „comisar de licitații“ a dat o notă originală celor două momente, spre încântarea participanților.

Angus3

Evenimentele au fost organizate în mod exemplar, astfel că celor peste 1.300 de membri ai asociaţiei, ce dețin peste 85.000 de animale, le este facil să se ocupe, în principal, de ceea ce ştiu ei cel mai bine, creşterea vacilor de carne din rasa Angus, iar executivul organizației are grijă ca fiecare membru să se bucure de beneficiile puse la dispoziție.

Asociația Aberdeen Angus România este singura din țară acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic la rasa Aberdeen Angus și prima asociație din țară acreditată pentru Controlul Oficial al Performanțelor pentru producția de carne.

angus1

„Echipa Asociației Aberdeen Angus România este formată din tineri ingineri zootehniști pasionați și dedicați acestei rase. Cunoștințele specialiștilor din cadrul asociației, împreună cu experiența acumulată de-a lungul anilor, stau la baza susținerii fermierilor membri. Toate aceste atuuri au ca scop dezvoltarea unui nucleu valoros din punct de vedere genetic și care să fie recunoscut la nivel mondial. Ne dorim ca în cadrul fermei de testare să realizăm un laborator performant destinat prelucrării materialului seminal, testării genomice, precum și altor analize care să ajute membrii asociației“, ne-a declarat ing. Ioan Gociman, directorul executiv al asociației.

Europarlamentarul Daniel Buda, directorul Agenției Naționale de Zootehnie, ing. Florinel Bârcă, directorul general APIA, ing. Adrian Pintea și alte importante personalități prezente la cele două evenimente au apreciat eforturile organizatorilor, dar mai ales rezultatele obținute care dau încredere crescătorilor respectivei rase în asociație și în cei care o administrează.

„Astfel de evenimente am văzut în Franța și în alte câteva țări din Europa cu ceva ani în urmă. Iată că este posibil și în România organizarea acestui gen de licitații care oferă transparență totală și contact direct cu crescătorii și produșii supuși licitației. Sper ca frecvența acestora să fie mai mare, ba chiar să se extindă și pentru alte specii“, ne spunea, la un moment dat, dr. ing. Gh. Neață, fost director ANZ, promotor al rasei Aberdeen Angus.

Cu gândul la următoarele evenimente de acest gen îi felicităm pe organizatori și, în aceeași măsură, pe susținători.

Teofilia Banu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 12 mai 2022 inclusiv, se depun cereri de solicitare pentru următoarele scheme de ajutor de stat, respectiv:

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin;
  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin;
  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 453.899 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022 și este repartizată astfel: 

a) 170.250 mii lei pentru sectorul bovine; 

b) 167.649 mii lei pentru sectorul suine; 

c) 116.000 mii lei pentru sectorul avicol. 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se vor depune în funcție de tipul de ajutor de stat solicitat la: 

a) Centrele APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul sau unde au depus cererea unică de plată în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin; 

b) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin; 

c) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau la centrul județean al APIA unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) - Păsări, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol; 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat se pot  transmite si prin poștă, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar/reprezentant legal pe fiecare pagină a documentului transmis.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 290.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 51/2022.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2022.

Nu se acordă plăți ulterior datei de 30 iunie 2022 dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate dintr-o cauză imputabilă beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la APIA. 

Informațiile privind beneficiarii, condițiile de eligibilitate, documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat, precum și Ghidurile solicitantului se regăsesc publicate pe site-ul APIA www.apia.org.ro , accesând următorul link: Ajutoare pentru susţinerea activităţilor agricole din sectoarele suin / avicol / bovin / ovine - caprine / legume-fructe, cartofi și vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 - APIA .

Legislație:

OUG nr. 51/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

APIA, mereu alături de fermieri!

Reutilizarea gunoiului de grajd existent într-o fermă de vaci și transformarea lui în energie reprezintă o modalitate de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Cum se realizează acest proces aflăm în rândurile următoare.

Cum se obține biogazul

Producerea de energie electrică din bălegarul de vacă este o idee atât inovatoare, cât și una destul de ușor de realizat. Totul începe chiar din fermă, când gunoiul de grajd este colectat și pus într-un biodigestor la fața locului, conceput pentru a păstra timp de 21 de zile bălegarul de vacă la o temperatură de 37,7 ° C. Bacteriile din biodigestor transformă dejecțiile în biogaz. La rândul său, biogazul activează un motor modificat cu gaz natural care învârte un generator pentru a produce electricitate. Această energie curată este apoi „injectată“ în rețeaua electrică pentru a fi distribuită cetățenilor.

Stațiile de biogaz îmbunătățesc sustenabilitatea operațiunilor zilnice într-o fermă de vaci de lapte, porcine sau păsări, ajutând fermierii să conserve resursele și să reducă emisiile de metan. Ambele acțiuni ajută la combaterea schimbărilor climatice.

Stațiile de biogaz funcționează prin fermentarea anaerobă, proces prin care materialul biodegradabil este descompus de bacterii în absența oxigenului.

Pentru fermieri funcționează în felul următor: se adună gunoi de grajd de vacă într-un recipient fără oxigen. În timp, bacteriile transformă gunoiul de grajd în dejecții lichide care produc gaz metan. Metanul este separat, colectat și convertit în energie electrică pentru a alimenta fermele sau casele. Poate fi și procesat în GNC (gaz natural comprimat), utilizat pentru alimentarea camioanelor sau chiar pentru a produce bioplastice.

Motivul pentru care aceste stații de biogaz sunt numite sisteme „în buclă închisă“ este acela că lichidul care rămâne în digestor este apoi folosit pentru a fertiliza terenurile agricole. Pe acel sol se cultivă culturi care hrănesc vacile, care apoi produc gunoi de grajd. Ulterior, acesta este transformat în biogaz. Fibra care rămâne în urma procesului poate fi folosită pentru realizarea compostului, pentru a asigura așternutul vacilor, dar și ca pământ pentru ghivece sau chiar pentru realizarea cartonului. Un bonus suplimentar? Nu există miros eliberat în proces!

Cum funcționează?

Aceste sisteme devin și mai valoroase atunci când în amestec sunt adăugate deșeuri organice de la fabricile comerciale de procesare a alimentelor și băuturilor. De exemplu, companii renumite precum The Coca Cola Company și Cabot Creamery trimit deșeurile organice din fabricile lor de îmbuteliere și de fabricare a brânzei la fermele care au stații de biogaz, în loc să le ducă la gropile de gunoi. Acest lucru reduce emisiile de gaze cu efect de seră din operațiunile lor, ajută la fertilizarea terenurilor agricole cultivate și economisește banii pe taxele de depozitare a deșeurilor, toate acestea crescând valoarea membrilor comunității locale care folosesc energia verde generată de digestor.

Până acum, fermierii s-au confruntat cu mai multe obstacole a căror depășire le-a consumat timp și energie. Ei trebuie să găsească parteneri care să se angajeze în contracte pe termen lung pentru furnizarea deșeurilor alimentare organice, au nevoie de surse de finanțare pentru împrumuturi, iar procesul de aprobare a autorizației pentru construirea unui digestor poate fi complex. În plus, furnizorii de energie electrică trebuie să asigure electricitate la rețea la tarife competitive.

Istoria biodigestoarelor

Se știe că biodigestoarele, un fel de „alchimie modernă“ care transformă dejecțiile în profit, existau de zeci de ani în multe ferme din Statele Unite ale Americii, dar multe dintre rezervoare (unde microorganismele fermentează gunoiul de grajd și îl transformă în gaz metan, acesta putând fi ars ca și combustibil sau transformat în energie electrică) au fost abandonate.

S-au dovedit a fi prea complicate și greu de gestionat. În anul 2014,  fostul președintele Obama a lansat o „Foaie de parcurs pentru oportunități de biogaz“, ca parte a Planului de acțiune climatic al administrației – Strategia de reducere a emisiilor de metan („Biogas Opportunities Roadmap“, Climate Action Plan – Strategy to Reduce Methane Emissions). Prin acest program se promovează potențialul pieței și beneficiile biogazului și se încurajează adoptarea sistemelor de biogaz în ferme, în circuit închis. Acțiunea este una simplă, sistemul conceput colectează gunoi de grajd de vacă și îl lasă să fermenteze într-un rezervor etanș. Metanul eliberat în timpul fermentației este captat și folosit pentru energie. Într-un sistem de „buclă închisă“, gunoiul de grajd „gătit“ – în esență sterilizat – este separat în lichid și solid. Lichidul este folosit ca îngrășământ pentru culturi, iar gunoiul solid poate fi utilizat ca așternut pentru vaci sau compost.

Anca LĂPUȘNEANU

România deține un șeptel de cca 2 milioane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aproximativ 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (faostat 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și a valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în condiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/ cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

SUBSTANȚA USCATĂ

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv. Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie sa aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm.), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

ENERGIA

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de Gheorghe Burlacu. Necesarul vacilor este de cca. 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

alimentatia vacilor de lapte tabel 1

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

PROTEINA

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului exprimat în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

alimentatia vacilor de lapte tabel 2

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

MACROMINERALELE

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi) deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca
  • Producție: 20 l lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca
  • Total: 87,5 g Ca
  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P
  • Producție: 20 l lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P
  • Total: 67,5 g P

VITAMINELE

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premix-uri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 l lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

RAȚIA ZILNICĂ

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

  • se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;
  • producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarele caracteristici și structură:

  • 25 kg siloz de porumb
  • 8 kg fân de lucernă
  • 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare vă stăm la dispoziție!

IBNA Balotești, Serviciu MCTE

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Nici nu mai știi ce și pe cine să crezi atunci când se vorbește despre poluarea mediului și schimbările climatice. Cert este că totul este altfel acum față de vremurile din urmă cu 50-100 de ani, când anotimpurile erau bine delimitate, manifestările meteo moderate, iar oamenii, da, oamenii mai echilibrați în manifestări și comportamente față de ei înșiși, de muncă și semeni.

Sunt aspecte despre care se vorbește mult și demult, se arată cu degetul, care tremură când este îndreptat spre adevărații poluatori ai planetei, dar stă drept când se arată către cei, de fapt, mai puțin vinovați de răul produs mediului în care trăim.

Se caută soluții, cauze și vinovați, dar se pare că nu există curajul necesar de a vorbi, despre aceștia și, de ce nu, despre necesitatea eliminării lor spre binele tuturor. Pentru că răul, cunoscut de altfel, se impune a fi eradicat.

Dar care este acest RĂU? Sau mai marele RĂU?

Unii, din interese ușor de intuit, ocolesc adevărul despre generatorii catastrofelor globale – fenomene meteo extreme, tot mai frecvente și mai violente care amenință însăși viața în toate formele ei, inclusiv VACA, devenită OAIA NEAGRĂ în mintea unora, vinovată de... marea poluare a planetei.

Și uite-așa, globaliștii deturnează atenția opiniei publice, direcționând-o către cu totul altundeva. Se vorbește mai puțin despre industria chimică, cea constructoare de mașini, producătoarea miliardelor de motoare cu ardere internă care au invadat mediul terestru și aerian, industria electrotehnică, petrolieră etc., adevăratele surse principale de poluare a mediului.

Un studiu al unor activiști pentru un mediu curat, realizat cu ceva vreme în urmă, scotea în evidență câteva elemente asupra cărora ar trebui să se reflecte mult, din care am reținut câteva. De pildă, precizau aceștia, un avion de capacitate medie consumă oxigen cât 150 de autovehicule și elimină tot atâtea gaze cu efect de seră (CO2) vinovate de creșterea temperaturii globale, iar exemplele ar putea continua.

În ciuda acestor evidențe, vaca, biata de ea, alături de alte specii indispensabile unei vieți naturale normale, este socotită vinovată pentru ceea ce generează, scoasă în fața careului și judecată pentru ceea ce, de fapt, n-a săvârșit. Degeaba „avocații“ încearcă să-i dovedească nevinovăția, ba mai mult, importanța prezenței ei pentru ceea ce asigură omenirii, „acuzarea“ susține scoaterea acesteia „în afara legii“ inclusiv a ceea ce produce, aducând ca argument existența alternativelor la proteinele animale, zice-se nepoluante, respectiv cele produse în laborator sau anumitele specii și varietăți de insecte.

Mă întreb, de-ar fi să se întâmple asta s-ar reveni la o climă normală? Dacă aș știi că prezența atâtor consumatori de oxigen și generatori de poluanți ar fi mai benefică planetei, cu siguranță aș fi de partea celor care susțin că animalele sunt cea mai nocivă prezență, dar cum adevărul este contrar acestor opinii, rămân la convingerea, asemeni multora, că aceasta este o aberație a unor minți tulburi, parcă potrivnice vieții pe Planeta Albastră. De aici ar mai fi un pas până să spunem că însuși OMUL este un mare poluator. Ce-ar urma?

Ion Banu

Artificializarea excesivă a sistemelor de creştere practicate în fermele de vaci de lapte şi, în special, tehnologiile de creştere a viţeilor în perioada de alăptare pot conduce la instalarea unor comportamente anormale precum suptul încrucișat (nenutritiv), fenomen întâlnit la viţei, şi viciul suptului (galactofagia), întâlnit la vacile adulte.

Vițeii care manifestă o activitate intensă de supt încrucişat înainte de înțărcare, de regulă, vor continua manifestarea acestor stereotipii şi în viaţa de adult.

Alăptarea la găleată, fără tetină, la viţeii sugari crește riscul de supt nenutritiv, acest fenomen fiind favorizat de administrarea unor cantităţi reduse de lapte şi/sau de nesatisfacerea instinctului pentru supt al viţeilor. În cazul viţeilor, suptul încrucişat vizează zone ale congenerilor precum: urechi, bot, cordon ombilical (cu predilecţie), regiunea ugerului, regiunea scrotului etc.

Există o serie de factori favorizanţi pentru apariţia acestui comportament anormal la taurinele adulte, precum: deficienţele nutriționale, calitatea precară a furajelor (de exemplu furaje mucegăite), tipul de hrănire (ad libitum sau restricţionat), dimensiunea frontului de furajare, densitatea în energie a raţiei, sistemul de întreţinere şi rasa vacilor. În ceea ce priveşte sistemul de întreţinere, incidenţa animalelor care prezintă această tulburare de comportament este mai ridicată în cazul întreţinerii libere decât în cazul întreţinerii legate, gradul de interacţiune dintre animale fiind mai mare în cazul întreţinerii libere.

În ceea ce privește diferențele de rasă, viciul suptului este mai frecvent la rasele mixte şi hibrizii raselor de carne (de exemplu rasa Simmental şi hibrizii Angus x Holstein având cea mai mare incidenţă raportată) şi mai puțin frecvent întâlnit la rasele specializate pentru producţia de lapte (de exemplu Jersey şi Holstein-Friză).

Implicaţii

În fermele de vaci de lapte, viciul suptului poate duce la pierderi economice considerabile din cauza reducerii producţiei de lapte muls și a instalării mastitelor la vacile supte. Vacile care prezintă acest comportament anormal pot consuma până la 40-60 kg de lapte/zi. Conform Milk Market Observatory (2021), preţul unui kilogram de lapte în România este 0,3 euro (1,49 lei), aşadar se poate înregistra o pierdere de la 12 euro (59,60 lei)/zi până la 18 euro (89,40 lei)/zi.

Mai mult, s-a dovedit faptul că viciul suptului la juninci şi viţele poate provoaca mastita datorită deschiderii canalului mamelonar, astfel bacteriile pot pătrunde până în părţile superioare ale ugerului, saliva vacilor reprezentând un mediu propice pentru multiplicarea bacteriilor. Prin viciul suptului, poate avea loc iniţierea unei secreţii lactate timpurii la juninci şi vacile aflate în repaus mamar, fapt ce compromite calitatea colostrului în momentul fătării.

Cercetări derulate în Olanda şi Germania sugerează existenţa unui determinism genetic transmis pe cale paternă în ceea ce privește viciul suptului, precum şi o influenţă mai redusă a vacii mame asupra dezvoltării acestei stereotipii la viţei.

Nu este elucidat de ce vaca suptă nu se îndepărtează și nu loveşte cu piciorul. O posibilă cauză o constituie eliberarea de oxitocină care are loc în timpul suptului, hormon care la rândul său modulează comportamentul și tabloul hormonal al vacii (de exemplu un nivel plasmatic mai redus al hormonilor de stres, precum cortizolul).

Fenomenul de galactofagie are o incidenţă de 1-5% în fermele de vaci de lapte, în funcţie de tehnica de creştere şi exploatare aplicată.

Tratament

Pentru a reduce galactofagia au fost dezvoltate mai multe metode, care au cel mai adesea scopul de a provoca un comportament de evitare la animalul care este supt.

Cea mai frecvent utilizată metodă este reprezentată de aplicarea unor inele nazale cu striaţii, aşa-numitele inele anti-supt. Aceste inele produc disconfort vacii supte, determinând-o să lovească cu piciorul și astfel va evita activ să fie suptă. Eficacitatea acestei metode este de cca 50-60%.

Viciul suptului poate fi descurajat şi prin utilizarea de substanțe cu gust amar, care se aplică pe ugerul vacilor, acest lucru nefiind recomandat deoarece îngreunează efectuarea igienei ugerului la muls.

În special la vacile care se autosug se recomandă utilizarea unor suspensoare ale glandei mamare, astfel încât animalului să nu îşi poată consuma producţia de lapte.

Au fost testate diferite proceduri chirurgicale ale limbii vacilor pentru a stopa galactofagia, intervențiile chirurgicale având în special menirea să reducă lățimea limbii sau să formeze o crestatură, care împiedică animalele să-și rostogolească limba pentru a apuca mamelonul (practică întâlnită în special la bubaline). Cu toate că aceste tehnici au o eficacitate de 100%, au fost raportate complicații precum infecții la nivelul limbii, probleme în consumul hranei şi scăderea semnificativă a producţiei de lapte, acest tip de intervenții fiind condamnabile din punct de vedere etic.

O soluţie radicală este reprezentată de reformarea animalelor care cauzează astfel de probleme în efectiv.


Măsuri pentru prevenirea viciului suptului:

  • Alăptarea viţeilor sugari la găleţi prevăzute cu tetină;
  • Cazarea viţeilor în cuşti individuale pentru primele 21 de zile de la fătare;
  • Asigurarea spaţiului necesar pentru mişcarea viţeilor în aer liber (minimum 4-5 m2/cap);
  • Accesul vițeilor la hrană diversificată încă din perioada alăptării (fânuri, concentrate, paie, turbă, blocuri minerale);
  • Evitarea înţărcării timpurii a viţelelor de înlocuire (minimum 90 zile);
  • Asigurarea în raţie a unui nivel de energie care să acopere necesarul pentru funcţiile vitale şi susţinerea producţiei de lapte, precum şi a unui procent de celuloză în raţie de minimum 20%;
  • Relotizarea poate constitui o modalitate eficientă de a reduce prevalenţa viciului de supt pe termen scurt.

Mădălina MINCU

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti

Bogdan Pantazi, de la Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași, este un fermier tânăr care a mizat pe zootehnie și agricultură, într-o combinație în care cele două domenii se completează. În ferma de bovine de la Pașcani care are o tradiție de 15 ani și în care s-au investit cca 3 milioane de euro este exploatată rasa Holstein, iar efectivul actual este de aproximativ 1.000 de capete. Tânărul fermier crede în potențialul acestui sector, iar în interviul acordat ne-a vorbit despre producția de lapte, accesarea fondurilor europene, prețul laptelui, dar și despre diversele probleme ale sectorului de creștere a vacii de lapte din România.

10.000 de litri de lapte livrați zilnic

„Rasa de bovine din ferma noastră este Holstein, anual avem în jur de 900-950 de capete, strict pentru vaca de lapte. Pot spune că avem un istoric îndelungat cu această rasă; am avut și Bălțată cu negru românească, care la origine este tot Holstein. În momentul de față și la nivel global, aceasta este rasa de lapte cea mai productivă. Obținem în medie 30 litri/cap de animal, cu premise de a crește această pro­ducție; practic, noi putem obține un volum mai mare de lapte dacă mai reformăm pentru că avem un efectiv de animale care ne trage în jos, pe medie. În momentul în care va intra în pro­ducție efectivul de tineret și vom reforma, ținta noastră va fi undeva la 35 litri/cap de animal. În total, realizăm în jur de 10.000 de litri de lapte livrați zilnic către un procesator român cu care noi colaborăm de 15 ani și suntem mândri de acest lucru. Prețul laptelui în momentul de față nu este mulțumitor, având în vedere prețurile în creștere ale inputurilor. Sperăm să obținem în viitor un preț mai bun. Problema este pe tot lanțul, de la supermarketuri înapoi până la producător. Acesta din urmă este cel mai defa­vorizat“, a specificat Bogdan Pantazi, de la Agrocomplex Lunca Pașcani.

cresterea rasei Holstein

Sunt niște ani foarte grei pentru sectorul zootehnic și se prefigurează a fi și mai grei

La rasa Holstein reproducerea se face artificial, ne spune crescătorul ieșean. „Lucrăm foarte mult cu material sexat, iar fătările gemelare sunt rare, este foarte important intervalul între fătări care trebuie să fie cât mai mic. În sensul acesta am investit foarte mult în ultimii 2-3 ani și avem inclusiv un soft de monitorizare a perioadei optime de însămânțare a animalului. În ultimii 15 ani am investit în ferma de vaci aproape 3 milioane de euro, o sumă mare, acoperită și de fonduri europene. Singurul pro­gram pe care am reușit să-l accesăm a fost Sapard 2007-2008. Din păcate, la toate celelalte programe implementate ulterior intrării României în UE nu am reușit să ne încadrăm din varii motive. Din punctul meu de vedere, în loc să se simplifice lucrurile s-au com­plicat“, a punctat ieșeanul. Sunt niște ani foarte grei pentru sectorul zootehnic și se prefigu­rează ca următorii doi sau trei ani să fie și mai grei“, mai specifică tânărul fermier. „Pentru cine nu are integrată producția vegetală cu producția zootehnică va fi foarte complicat, este aproape imposibil ca o fermă zootehnică care nu-și pro­duce furajele în ferma vegetală proprie să reziste în contextul actualelor prețuri la furaje și inputuri; este o scumpire generală pentru tot ceea ce înseamnă inputuri, medicamente și material seminal.“

Fondurile europene sunt greu de accesat în sectorul zootehnic

Bogdan Pantazi ne-a vorbit și despre pro­gramele de investiții. „Programele europene devin din ce în ce mai stufoase și tot mai greu accesibile, mai ales pentru fermele care au ajuns la un anumit nivel, așa cum suntem și noi. Trebuie foarte multă implicare pentru a negocia acele condiții la Uniunea Europeană; vorbim de Planul Național Strategic în care vaca de lapte în momentul de față nu prea este menționată. De fapt, nu avem un draft după care să putem lucra, să ne spunem și noi, cei din sectorul zootehnic, punctele de vedere. În special pentru vaca de lapte avem nevoie de mai multă susținere, avem nevoie de o coagulare a tuturor factorilor de decizie pentru a realiza un Plan Național Strategic cât mai avantajos pentru fermieri, plan care să fie acceptat la Bruxelles și pe care să-l putem implementa. Vaca de lapte, din tot sectorul zootehnic, este cea mai lovită în mo­mentul de față, din toate părțile. Inclusiv la nivel de percepție, pentru că se promovează tot mai mult în ultimul timp ideea că vaca de lapte este un mare poluator, deși în acest sens sunt niște studii foarte ambigue și foarte puțin elaborate“, mai menționează crescătorul.

Faptul că fermele mari sunt considerate mari poluatoare este o problemă, mai specifică ieșeanul. „Fermele mari sunt obligate să monitorizeze nivelul de poluare pe care îl produc, să aibă acele platforme de dejecție. Din punctul acesta de vedere, dacă s-ar dori într-adevăr reducerea acestor gaze, ar trebui făcut un plan național de finanțare pentru stații de biogaz pentru tot sectorul zootehnic și în special pentru vaca de lapte. Astfel s-ar crea într-adevăr un efect de reducere a gazelor, cu producere de energie și toată lumea ar avea de câștigat. Noi, fermierii, prin toate formele asociative trebuie să avem un grad mai mare de implicare pentru că, din păcate, trebuie să luăm problema în mâinile proprii și nu văd să se miște lucrurile“, a încheiat Bogdan Pantazi, Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Sectorul zootehnic nu poate exista fără sectorul vegetal! Acest lucru ni-l confirmă fermierul Ionel Tataru din localitatea Lișna, comuna Suharău, județul Botoșani. Acesta are o fermă de bovine Holstein, mai exact un efectiv de peste 100 capete și cca 360 ha de culturi vegetale.

Contract cu o fabrică de procesare a laptelui din Dorohoi

Societatea familiei Tataru a fost înființată în anul 2008, dar aceasta face agricultură din 2003. Inițial afacerea a funcționat pe bază de PFA, apoi a fost înființată societatea și familia a luat teren în arendă. Deși de meserie Ionel Tataru nu este fermier, ci lăcătuș mecanic, acesta spune: „Ne-am adaptat, am studiat, am mai și greșit. Avem o fermă vegetală de 360 ha, sectorul vegetal fiind combinat cu cel zootehnie. Avem 55 de vaci de lapte, iar restul, până la 110, sunt exemplare din categoria tineret, viței sugari. Suntem axați pe rasa de lapte Holstein, dar avem câteva exemplare de Bălțată românească. Am ales Holstein pentru că este o rasă de lapte și așa avem un flux de bani lunar. În fiecare lună predăm laptele către o fabrică de procesare din Dorohoi care colectează laptele la două zile, în jur de 1.300-1.400 litri. Prețul este de 1,55 lei/litru, cumva suntem remunerați binișor“, adaugă fermierul botoșănean.

Lisna Botosani

Crescătorul de animale este descurajat

„Producem singuri furajele (fân, lucernă, siloz de porumb, orz), în afară de premixuri pe care le cumpărăm de la diferite firme, și asta este legătura dintre vegetal și zootehnic. Pajiștile comunale nu le folosim, nu avem așa ceva în exploatația fermei. O fermă de bovine, cu 40-50 de capete sau mai mult, bine administrată și manageriată poate fi rentabilă. Viitorul crescătorilor de animale din România este imprevizibil pentru că mulți încep să le vândă și pentru că nu este încurajat crescătorul de animale“, mai specifică Ionel Tataru.

2021, un an productiv pentru cultura mare

Anul acesta la ferma din Lișna s-a tras linie. „La cerealele păioase am avut rezultate foarte bune, la rapiță am obținut 4 tone/ha, iar la grâu și la orz, peste 6 tone/ha. 2021 a fost un an foarte bun, cine nu recunoaște acest lucru înseamnă că nu e fermier. În fermele mixte, vegetale-zootehnice, în anii în care producția vegetală nu este mulțumitoare rezultatele din sectorul zootehnic compensează acest lucru și invers. Personal, cu laptele obținut și cu ce am produs în sectorul vegetal ne-am putut achiziționa inputurile, leasingul, am achitat bugetul de stat și ne-am plătit cei cinci salariați. Despre utilajele pe care le avem în dotare pot spune că sunt suficiente pentru a lucra cele 500-600 de hectare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti