Ionela Leuştean şi Liviu Oroşanu au peste 70 de soiuri omologate de ardei iuţi, de la Carolina Reaper până la cel mai iute ardei din lume, dar şi soiuri româneşti tradiţionale, îngrijite în cei 500 mp din Piatra Neamţ. Seminţele sunt aduse din Olanda, Canada, SUA, Franţa şi Germania, majoritatea prin schimburi cu diverşi colecţionari din lume. În prezent, cei doi testează piaţa pentru a deschide un magazin online.

Soiuri de ardei iuţi pe alese, după unitatea de iuţime Scoville (SHU)

Ionela şi Liviu spun că au această pasiune pentru grădinărit şi cultivarea legumelor moştenită din familie, de la bunici. „La început am pornit cu câteva soiuri de tomate şi ardei iuţi româneşti. Cochetam de mai multă vreme cu grădinăritul, dar mai serios ne-am apucat în anul 2016 când, pe lângă soiurile româneşti, am adus şi câteva seminţe din Olanda. Astăzi, avem peste 70 de soiuri omologate de ardei iuţi, majoritatatea soiuri rare. Avem de la Carolina Reaper (cele patru varietăţi red, yellow, peach şi chocolate) până la cel mai iute ardei din lume (SHU 1.600.000-2.200.000), Bhut Jolokia, 7 Pot (7 soiuri), Naga Jolokia, Fatalii, Habanero (10 soiuri), NuMex Big Jim (cel mai mare ardei iute din lume cu SHU 1.000), Elephant Skin, Celebrul Jalapeno (3 soiuri), precum și soiuri româneşti tradiţionale“, adaugă Ionela.

„Vedetele grădinii la ardei iuţi sunt Carolina Reaper, cu cele patru culori, Scream Scorpion şi 7 Pot Bubblegum, soi obţinut la Grădina Botanică din Brooklyn, New York. Cu toate că la început am achiziţionat seminţe din România şi China, nefiind mulţumiţi de rezultatele obţinute, am apelat la seminţe profesionale din Olanda, Canada, SUA, Franţa şi Germania sau făcând şi schimburi de seminţe cu diverşi colecţionari din lume“, explică Ionela.

Seminţe tradiţionale fără erbicide şi insecticide

În afară de ardei iuţi, cei doi mai au şi tomate, peste 80 de soiuri (din care 28 de soiuri negre, 20 de soiuri galbene şi albe, 7 soiuri verzi şi 25 de soiuri roşii), fasole 11 soiuri, dovlecei şi dovleci 12 soiuri, porumb (roşu, verde şi mov), castraveţi (amari, albi, cucamelon, soiuri tradiţionale de Cornishon) şi spun că testează piaţa. „Cultivăm pe o suprafaţă de 100 mp acoperită şi încă 400 mp în câmp, suprafaţa irigată prin picurare. Nu folosim erbicide şi insecticide, ci doar gunoi de grajd şi îngrăşământ foliar Bio (Cropmax), iar ca prevenţie pentru mana la tomate folosim Zeama Bordeleză. Momentan testăm piaţa, iar pe viitor intenţionăm să ne deschidem un magazin online. Legumele produse le procesăm în sucuri, sosuri şi deshidratăm mare parte din ardeii iuţi, iar surplusul îl oferim prietenilor“, încheie Ionela Leuştean.

Beatrice Alexandra MODIGA

În această perioadă la Grădina Botanică „Anastasie Fătu“ de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“- Iași are loc expoziția "Flori de Toamnă", dedicată Centenarului României Mari. Evenimentul a ajuns la cea de-a XLII-a ediție și oferă un bun prilej de prezentare a colecției de crizanteme, reprezentativă pentru acest moment al anului, dar și tufănele, dovleci, ardei sau varză decorativă, toate cultivate în secțiile Grădinii Botanice.

Aranjamente florale cu simboluri populare

Aranjamentele florale evidențiază simboluri populare din toate zonele etnografice ale României. Spiritul inventiv și iscusința personalului Grădinii Botanice le-au permis să stilizeze și să prelucreze diferite motive tradiționale, care se deosebesc după conținutul tematic și prin diversitatea modalităților de grupare în tablouri cu o deosebită valoare ornamentală: „Este cea de a 42-a ediție a unui eveniment cunoscut de toți ieșenii și nu numai, sub genericul "Flori de Toamnă". Însă, sub acest generic noi, de fapt, expunem crizantemele - florile toamnei, plus multe soiuri de dovleci și de ardei cu valoare ornamentală, în mod special, dar și medicinală, precum și varză decorativă, fructe și semințe. Toate provin de la plante cultivate în Grădina Botanică. Această ediție este una cu totul specială, am spune noi, deoarece împreună cu angajații Grădinii Botanice am decis ca evenimentul să îl dedicăm Centenarul României Mari, motiv pentru care, cu ajutorul crizantemelor, au fost realizate simboluri populare, specifice zonelor etnografice din România Mare“, a precizat prof. univ. dr. Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice.

Crizantema, floarea toamnei

În Grădina Botanică, crizantema a fost introdusă în cultură în anul 1975. Inițial au fost trei soiuri, însă de-a lungul anilor speciile și soiurile au fost diversificate, iar numărul acestora a crescut continuu, iar în prezent, colecția reunește 380 de soiuri de crizanteme și tufănele sau dumitrițe, cultivate în sere, solarii și terenuri experimentale, dintre care 59 au fost obținute în cadrul grădinii, ca urmare a activității de cercetare, ne spune Ana Cojocariu, coordonator Secția Ornamentală (crizanteme și colecții plante ornamentale din spații protejate): „Ca în fiecare an, deschidem expoziția "Florilor de Toamnă", unde începem să aducem publicului noutăți. Anul acesta, chiar am venit cu peste 15 soiuri de crizanteme cu floare tăiată și 5 soiuri noi de tufănele. Per total, în cadrul secției, noi cultivăm foarte multe varietăți horticole și ne referim aici la cele 180 de soiuri de crizanteme pentru floare tăiată și cele 200 de soiuri de tufănele sau dumitrițe, așa cum mai sunt cunoscute. Crizantemele sunt flori deosebite pentru că ele îmbogățesc grădinile, casele oamenilor în perioada de toamnă spre iarnă, fiind plante care nu necesită neapărat foarte multă atenție și foarte multă pricepere, doar atât cât, an de an să fie reînnoite tufele, dacă este vorba de cele din grădină.“

…cel mai iute ardei din lume

În cadrul expoziției sunt expuse 11 specii și subspecii ale genului Capsicum, cu peste 115 soiuri de ardei iuți decorativi, taxoni valoroși atât din perspectiva științifică, dar și alimentară și ornamentală, inclusiv soiul Carolina Reaper, care este considerat unul dintre cei mai iuți ardei din lume: „Anul acesta vizitatorii pot admira o parte a colecției de ardei decorativi a Grădinii Botanice din Iași. Sunt expuse 11 specii cu peste 115 soiuri, toate acestea clasificate, în funcție de gradul de iuțeală. Așadar, avem expuse și anul acesta cel mai iute soi de ardei iuți existent la ora actuală în lume, dar și multe alte specii, care pot fi utilizate, atât în scopuri decorative, cât și în scopuri medicinale,“ a precizat Cristiana Petre, coordonator Secția Plante Utile și colecția de ardei decorativi.

Decor de dovleci

Într-un decor cu elemente tradiționale specifice gospodăriilor țărănești sunt expuse 200 de soiuri de dovleci decorativi care aparțin genului Cucubita, 10 soiuri ale genului Cucumis (castraveți țepoși africani), 3 soiuri ale genului Luffa (burete vegetal) și 25 de soiuri de Lagenaria, alături de Momordica charantia (insulina vegetală sau castravetele amar) și Trichosanthes cucumerina (tărtăcuța șarpe), cu origini geografice în diferite zone din America de Sud, Africa sau Asia: „Avem peste 250 de exemplare expuse, din familia Curcubitaceae, printre care Curcubita pepo, C. maxima, C. Moschata și C. cucumis. Vedeta expoziție este Trichosanthes cucumerina (tărtăcuța șarpe). Anul acest ca noutate avem un soi nou, Momordica charantia și un Cucumis “, a adăugat Mihaela Mihalache, coordonator Secţia Rosarium şi colecţia de dovleci decorativi.

Începând cu 1976, anual, Grădina Botanică din Iași, organizează expoziția "Flori de Toamnă", care este dedicată unui eveniment special - înflorirea crizantemelor, simbolul longevității, eleganței și nobleței.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au controlat, în primele patru luni ale anului, 3.854 de transporturi de produse de origine non-animală, care au ca risc asociat prezența de reziduuri de pesticide, fiind eliberate buletine pentru 822 dintre probele prelevate, șapte dintre acestea prezentând depășirea limitei maxime admise pentru astfel de reziduuri.

Rezultate neconforme s-au înregistrat la următoarele produse: o probă de tomate provenite din Iordania, o probă de ardei iute, provenit din Iordania, o probă de mere, provenite din Macedonia, patru probe de fasole boabe, provenite din Etiopia.

Potrivit unui unui comunicat al ANSVSA, în perioada 1 ianuarie - 4 mai 2016, inspectorii ANSVSA au controlat un număr de 3.854 de transporturi de produse de origine non-animală, care au ca risc asociat prezența de reziduuri de pesticide și au prelevat, pentru determinări de laborator, un număr de 862 probe.

Pentru cele 862 de probe prelevate și transmise pentru analiză, au fost eliberate buletine pentru un număr de 822, restul aflându-se în curs de finalizare a determinărilor de laborator. Dintre cele 822 de probe analizate, șapte probe au prezentat depășire a limitei maxime admise pentru reziduuri de pesticide, restul probelor analizate având rezultate conforme.

"Verificările au fost realizate în posturile de inspecție la frontieră și punctele finale de import și au vizat determinarea prezenței și a încadrării în limitele admise ale reziduurilor de pesticide din fructele și legumele provenite din import'', precizează ANSVSA.

Tot în această perioadă, inspectorii ANSVSA au efectuat o serie de verificări la depozitele de destinație pentru produsele de origine non-animală. Probele, prelevate cu ocazia acestor verificări, au fost supuse analizelor de laborator, rezultând un număr de 126 probe conforme și trei probe neconforme: o probă de ardei kapia roșu, o probă de rodii și o probă de lămâi. Toate probele cu rezultat neconform au provenit de la transporturi de fructe și legume cu origine Turcia.

Conform procedurilor, loturile neconforme au fost dirijate către neutralizare, subliniază ANSVSA.

AGERPRES

În 2012, cercetătorii Vînătoru Costel, Zamfir Bianca, Bratu Camelia de la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău au obţinut, folosind ca material genetic de bază o populaţie locală tradiţională din bazinul legumicol Buzău, un soi de ardei iute lung, denumit Cornul Caprei.

Principalele caracteristici

Soiul poate fi cultivat atât în spaţii protejate, seră şi solar, cât şi în câmp, în toate zonele ţării favorabile speciei, cu precizarea că poate fi cultivat cu succes şi în sistem ecologic. Acest soi se încadrează în grupa de maturitate 02. Prezintă vigoare mare, având o înălţime în câmp de 55 cm şi de peste 80 cm în seră. Se remarcă prin stabilitate şi uniformitate genetică a principalelor caractere, în special prin calitatea fructelor caracterizată prin gust şi aromă pronunţată şi conţinut ridicat în capsicină. Diametrul tufei este de 50-60 cm în seră şi de 35-40 cm în câmp. Numărul fructelor/plantă – 12-16 în seră şi 8-10 fructe în câmp. Planta prezintă foliaj bogat, de culoare verde închis, cu rezistenţă sporită la principalii agenţi patogeni, VMT şi Fusarium Oxysporum. Fructul are culoarea verde închis, iar la matu­ritatea fiziologică se colorează în galben portocaliu. Un caracter distinct al fructului sunt încreţiturile uşoare care apar aproape de receptacul. Din acest motiv a fost denumit popular Cornul Caprei. Greutatea totală medie a fructelor/plantă este de la 700 g în câmp şi de 1,1 kg în seră, iar greutatea medie a unui fruct este de la 44,6 g în seră, iar în câmp de 35-40 g. Lungimea fructului poate varia de la 14-17 cm în câmp la 17-20 cm în seră. Greutatea seminţelor/fruct ajunge la 2 g în câmp şi 1,5 g în seră. MMB = 7 g.

Eficienţa economică

Soiul are un potenţial mare de producţie, în spaţii protejate putând depăşi 50 t/ha, iar în câmp, 30-35 t/ha. Poate fi folosit pentru consum în stare proaspătă şi sub diverse preparate industrializate: boia, ketchup, sosuri, murături, salate etc. Caracteristica forte a acestui soi este aceea că poate fi conservat prin murare, singur sau în diverse combinaţii cu alte legume. Cercetările întreprinse au arătat că acest soi nu-şi depreciază fermitatea pulpei în procesul de conservare. Potenţialii beneficiarii sunt cultivatorii individuali şi asociaţi, industria alimentară, unităţi din domeniul procesării legumelor.

Deşi aflată în ultima vreme la marginea preocupărilor, mai ales financiar vorbind, rezultatele cercetării agricole răzbat totuşi într-o piaţă concurenţială marcată de importuri precum cea din ţara noastră. Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău este una dintre unităţile care au avut o activitate intensă în omologarea unor soiuri noi de legume. Primăvara anului acesta, luna martie mai exact, a început cu brevetarea unui soi de ardei iute denumit Vladimir, creaţie a doamnei biolog Floarea Burnichi.

Principalele caracteristici

Cercetările întreprinse în cadrul staţiunii au relevat faptul că acest soi este puţin pretenţios faţă de condiţiile ecologice şi nu necesită lucrări speciale de întreţinere. Dacă este cultivat în spaţii protejate necesită palisare. Planta are o vigoare medie, cu o înălţime de 186.3 cm în seră şi 65.8 cm în câmp, iar diametrul mediu al tufei este de 36.8 cm în seră, respectiv 52.1 cm în câmp. Foliajul este bogat şi are o culoare verde intensă. Soiul de ardei iute este unul semitimpuriu, cu un interval de 90 zile de la răsărit la prima recoltare şi prezintă un număr mediu de fructe pe plantă: 102 în seră şi 142 în câmp. Fructele au aspectul unor pendule, de formă îngust triunghiulară şi prezintă două loji seminale. Acestea au o lungime medie de 9.2 cm în seră şi 10.3 cm în câmp şi diametrul  bazal de 1.4 – 1.7 cm. Greutatea medie a fructului este de 9.4 g în seră şi 12.2 g în câmp, iar grosimea medie a pulpei este de 0.2 mm. Fructul are un pericarp gros, aspect, gust şi aromă plăcute, este picant. La maturitatea de consum ardeiul are o culoare verde închis, iar la maturitatea fiziologică culoarea este roşu intens cu luciu. Greutatea medie a seminţelor per fruct este de 0.54 g în seră şi 0.71 g în câmp, iar numărul mediu este de 120 seminţe în seră şi 158 seminţe în câmp. Masa a 1.000 de seminţe este în medie de 4.5 g.

Potenţial de producţie

Soiul de ardei iute Vladimir este foarte productiv, atât în spaţii protejate (sere, solarii), cât şi în câmp.

Din punctul de vedere al eficienţei economice, în cazul cultivării lui se pot obţine uşor producţii de la 33 tone până la 55 tone/ha pe terenuri permeabile, cu un conţinut adecvat în elemente fertilizante şi peste 2.5 t/1.000 m2 în cazul culturilor din sere şi solarii. Producţia mare înregistrată per plantă şi la unitatea de suprafaţă asigură un beneficiu substanţial cultivatorului. Acest soi prezintă o capacitate de păstrare bună şi este destinat consumului în stare proaspătă, dar şi pentru industrializare. Un alt avantaj care recomandă cultivarea ardeiului Vladimir este fenomenul de plasticitate ecologică şi faptul că se poate cultiva în toate zonele cu condiţii pedoclimatice corespunzătoare acestei culturi.

În medicină, consumul fructelor de la acest soi ajută la creşterea secreţiei gastrice, a peristaltismului intestinal şi la scăderea presiunii arteriale prin efectul vasodilatator, fiind folosite şi în ameliorarea durerilor musculare şi reumatismale, a herpesului şi zona zoster. În plus, capsaicina din fructele de ardei iute vitalizează organismul, întăreşte sistemul imunitar, determină reducerea colesterolului din sânge. Este foarte eficient în curele de slăbire prin faptul că accelerează arderea grăsimilor. Combate oboseala corzilor vocale, degerăturile şi angina, iar în industria cosmetică ajută la tratarea alopeciei (a cheliei).

Laura ZMARANDA