ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv

Jumătate din cantitatea de legume şi fructe comercializată în hypermarketuri este românească

Jumătate din cantitatea de fructe şi legume comercializată în hypermarketurile din România provine de la producători locali, iar ponderea produselor româneşti ar putea ajunge la 90%, nivel similar cu cel al pieţei din Polonia, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, duminică, la inaugurarea Standului produselor româneşti din Real AFI Cotroceni.

Pe piaţa românească 50% din legumele şi fructele comercializate în hypermarketuri sunt româneşti. Sper ca prin măsurile de stimulare luate, inclusiv cea care vizează certificatul de producător, ponderea produselor româneşti să crească. Ne putem uita la ţări ca Polonia, unde procentul este de 90%. Există potenţial şi în România şi puteam face lucrul acesta', a afirmat Daniel Constantin.

Real Hypermarket a lansat simultan, în cele 24 de magazine din reţea, Standul produselor româneşti, zonă de vânzare dedicată exclusiv fructelor şi legumelor provenite de la producătorii români.

'Noi încercăm să venim cu mai multe stimulente pentru producătorii agricoli, să promovăm produsele româneşti, pentru că au o calitate incontestabilă şi în România şi peste hotare. Am observat un naţionalism al românilor, care dacă văd că sunt produse româneşti în stand, se îndreaptă către el. Am considerat util să punem în evidenţă toate produsele româneşti, legumele şi fructele, pentru o desfacere mai bună a acestora', a adăugat Daniel Constantin.

Programul 'Produceţi româneşte, vindeţi româneşte' derulat de Real Hypermarket din 2010 este susţinut de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi urmăreşte identificarea şi dezvoltarea de parteneriate cu producătorii locali.

Ministrul Daniel Constantin a subliniat importanţa realizării asocierilor între producătorii români, pentru dezvoltarea pieţei.

'Am încercat să stimulăm asocierea. Din această lună, producătorii agricoli au la dispoziţie de 80 milioane de euro pentru crearea unor depozite de colectare de legume şi fructe, unde acestea sunt etichetate, ambalate, pregătite pentru piaţă în condiţiile impuse de supermarketuri', a spus oficialul MADR.

În prezent, aproximativ 90% din partenerii de afaceri ai Real Hypermarket sunt producători locali, potrivit companiei. În sectorul alimentar, Real colaborează cu peste 500 de companii care produc sau distribuie produse româneşti.

Sursa AGERPRES

Daniel Constantin: Sper să obţinem ridicarea întreruperii plăţilor la Programul Operaţional de Pescuit

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a afirmat, miercuri, la Bruxelles, că speră să obţină ridicarea întreruperii plăţilor la Programul Operaţional de Pescuit, în urma discuţiilor pe care le va avea cu comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki.

'Voi avea o discuţie cu doamna comisar Maria Damanaki pe o problemă sensibilă pentru România, la care m-am angajat încă de la începutul mandatului de ministru să o rezolv. (...) Aşa cum ştiţi, avem întrerupte plăţile din cauza unor deficienţe constatate, încă de la începutul acestui an. (...) Acesta este principalul motiv pentru care sunt astăzi la Bruxelles, mai ales că acum trei săptămâni am avut în România o misiune de audit exact pe programul operaţional de pescuit. Rezultatele sunt foarte bune, s-au constatat progrese importante şi sper ca după discuţia politică de astăzi să putem vorbi cu adevărat de ridicarea acestei penalităţi pe care o are România, şi anume întreruperea plăţilor', a declarat ministrul Agriculturii.

Vizita lui Daniel Constantin la Bruxelles a inclus şi o întâlnire cu comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

Sursa AGERPRES

Daniel Constantin a participat la invitația ministrului francez al agriculturii la o întâlnire bilaterală de lucru, la Paris

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, alături de secretarul de stat Achim Irimescu, a participat la invitația ministrului francez al agriculturii, domnul Stephane Le Foll, la o întâlnire bilaterală de lucru, la Paris, marți, 6 noiembrie 2012.

Cei doi miniștri și-au arătat preocuparea față de propunerile făcute recent, de reducere a bugetului general al UE pentru perioada 2014-2020 și implicit al celui pentru agricultură, cu circa 5%. În opinia celor doi oficiali, propunerea inițială a Comisiei privind bugetul agricol constituie minimul acceptabil.

De semenea, în cadrul întâlnirii s-au subliniat și aspecte din propunerea de reformă a PAC, asupra cărora cele două state membre au o poziție comună, cum ar fi:

  • posibilitatea statelor membre de a acorda plăți pe suprafață mai mari pentru primele hectare;
  • înverzirea – posibilitatea ca în cadrul obligativității necultivării a 7% din suprafață să se introducă culturi de plante legumicole și plante proteaginoase;
  • finanțarea corespunzătoare a programelor de dezvoltare rurală.

În perioada urmatoare vor continua discutiile tehnice cu privire la convergența plăților directe între statele membre, Franța insistând pentru considerarea celor doi piloni ai PAC. Părțile au agreat ca la nivel tehnic să se insiste pentru identificarea unei poziții generale, comune, asupra PAC, mai ales în contextul în care obiectivele politice generale sunt identice atât pentru România, cât și pentru Franța. În acest sens, grupul de lucru româno-francez se va reuni în scurt timp.

La solicitarea Franței privind poziția acesteia asupra prelungirii regimului actual referitor la drepturile de plantare a viței-de-vie, document semnat deja de 14 state membre ale UE, ministrul român a indicat acordul său în susținerea demersului francez.

Ministrul român a vorbit și despre necesitatea restabilirii bunelor relații cu Federația Rusă în domeniul agro-alimentar, în urma întâlnirii recente pe care a avut-o cu omologul rus. Discuția a vut loc și în contextul inspecției veterinarilor ruși în unitățile românești interesate pentru reluarea exporturilor pe piața rusă. În acest context, ministrul francez a propus stabilirea unei trilaterale franco-româno-ruse pentru a facilita dialogul necesar restabilirii schimburilor comerciale cu produse agro-alimentare cât mai curând posibil.

Ministrul român l-a invitat pe omologul francez să efectueze o vizită în România, prin care să continue dialogul deschis și constructiv. Vizita ar urma să aibă loc în prima parte a anului viitor.

Întâlnirea celor doi miniștri s-a desfășurat într-o atmosferă de totală deschidere spre colaborare, inclusiv la nivel tehnic.

Ministrul Agriculturii merge la Paris şi Bruxelles în perioada 6 - 8 noiembrie

În perioada 6-8 noiembrie 2012 o delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale condusă de ministrul Daniel Constantin va efectua o deplasare la Paris, Franţa şi Bruxelles, Belgia.

Astfel, la Paris, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, se va întâlni cu omologul său francez, Stéphane Le Foll, pentru a avea un schimb de opinii privind reforma Politicii Agricole Comune.

Din data de 7 noiembrie 2012 delegaţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se va afla la Bruxelles, Belgia, unde ministrul Agriculturii va avea întâlniri cu comisarii europeni – Dacian Cioloş, comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi cu Maria Damanaki, comisar pentru Afaceri Maritime şi Pescuit.

Sursa MADR

Daniel Constantin susţine ca eventuala reducere a bugetului UE pentru 2014-2020 să nu afecteze agricultura

România susţine ca eventuala reducere a bugetului UE pentru perioada de programare financiară multianuală 2014-2020 să nu afecteze agricultura, iar în caz contrar această reducere cel puţin să nu influenţeze negativ plăţile directe din agricultură, a declarat, marţi, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale Daniel Constantin.

În cadrul conferinţei ministeriale 'Politica agricolă comună după 2013', organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la Hotelul Pullman, ministrul român a apreciat ca extrem de importantă ajungerea la un consens între ţările membre cu privire la viitorul buget comunitar pentru 2014-2020, în condiţiile în care un Consiliu European extraordinar pe această temă va avea loc la finalul lunii noiembrie, la Bruxelles.

La rândul său, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a subliniat că ţările din Europa Centrală şi de Est, reprezentate la reuniunea ministerială de miercuri, au un potenţial agricol substanţial. El a adăugat că este necesară o dezbatere deschisă asupra propunerii executivului UE privind reforma PAC după 2013.

Reforma politicii agricole comune după anul 2013, ale cărei principale idei au fost prezentate în 12 octombrie 2011 de către Comisia Europeană, propune printre altele o mai mare flexibilitate în transferarea fondurilor între pilonul I (plăţile directe) şi pilonul II (dezvoltarea rurală).

Astfel, toate statele membre vor putea transfera cel mult 5% din fonduri de la pilonul I către pilonul II, iar transferul în sens invers va putea fi făcut doar de către ţările membre care în anul 2020 se vor situa sub nivelul de 90% din media comunitară în privinţa plăţilor directe.

Reforma PAC mai propune renunţarea la criteriile istorice în acordarea plăţilor directe şi luarea exclusivă în considerare a unor criterii obiective. O proporţie de 70% din plăţile directe vor viza susţinerea veniturilor de bază pentru agricultori. În cazul acestor 70 de procente, se va aplica o plafonare progresivă, pornind de la 150.000 de euro, a ajutoarelor directe primite de fiecare exploatare agricolă, astfel încât nicio fermă nu va putea primi mai mult de 300.000 de euro pe an.

O altă măsură propusă de Comisia Europeană este legarea unei părţi a ajutoarelor directe de practici agricole simple, precum diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente sau protejarea rezervaţiilor biodiversităţii sau a unor elemente de peisaj pe cel puţin 7% din suprafaţa arabilă.

La reuniunea ministerială de la Bucureşti participă ministrul polonez al agriculturii, Stanislaw Kalemba, celelalte ţări central şi est-europene cu excepţia României şi a Poloniei fiind reprezentate la nivel de secretari de stat.AGERPRES

Daniel Constantin: Trebuie să regândim din 2013 formele de sprijin din agricultura românească

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat marţi, într-o conferinţă de specialitate, că, din 2013, trebuie regândit tot ceea ce înseamnă forme de sprijin în agricultura românească, care să fie incluse într-un plan de măsuri pe termen mediu şi lung.

"Trebuie să regândim din 2013 tot ceea înseamnă forme de sprijin în agricultura românească şi să le includem într-un plan de măsuri pe termen mediu şi lung, după ce vom discuta cu toţi reprezentanţii din sector. Îl vom prezenta şi Parlamentului astfel încât, indiferent cine va veni la guvernare, să urmeze acest plan şi elementele principale ale sale. Consider că dezvoltarea sectorului de irigaţii trebuie să fie baza fiecărui sector de activitate când vorbim de producţie în România", a spus Constantin.

Acesta a precizat că, încă de la începutul anului viitor, vor începe discuţiile cu reprezentanţii tuturor sectoarelor din agricultură pentru o nouă abordare în privinţa sprijinului acordat.

"Vreau să vă spun că nu este uşor ca o persoană care se bate zi de zi pentru fonduri să meargă să justifice de ce acordă sprijin cam la toate sectoarele care există în România, fiind o viziune care nu are un corespondent foarte mare în piaţă. Când vorbim de sprijin ar trebui să ne uităm pe piaţă, respectiv ce se cere şi care este perspectiva imediată şi pe termen lung ca să dezvoltăm aceste sectoare care au căutare nu numai pe piaţa românească ci şi pe cea internaţională", a adăugat Daniel Constantin.

Acesta a participat marţi la o conferinţă privind importanţa generării de valoare adăugată pentru produsele agricole prin includerea lor în circuitul de procesare, evenimentul fiind axat pe industria berii din România, care are un rol dovedit de multiplicare la nivelul sectorului agricol.

Sursa: AGERPRES

Daniel Constantin: Industria berii din România este un model de utilizare a producţiei agricole

Industria berii din România este un model de utilizare a producţiei agricole pe tot lanţul, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, într-o conferinţă de profil.

"Industria berii din România este un model de utilizare în producţie pe tot lanţul agricol. Cred că lucrurile au evoluat destul de bine. Din fericire, nu putem vorbi de evaziune pentru că sectorul este în totalizate fiscalizat. Practic, 98% din consumul de bere de pe piaţa românească este asigurat din producţia internă şi doar 2% din importuri", a spus Constantin.

Potrivit sursei citate, România nu stă la fel de bine şi la materia primă folosită în industria berii, respectiv la orz şi hamei.
"Din păcate, la materia primă lucrurile nu stau la fel de bine la principalele ingrediente folosite la bere, pentru că suprafeţele şi volumul au scăzut în mod constant la orz şi hamei în ultimii ani. Dacă în anii '90 aveam o suprafaţă cultivată cu hamei de 270.000 hectare, acum mai avem numai 240 de hectare, chiar dacă sprijinul este destul de consistent şi sectorul beneficiază de un sprijin suplimentar. Poate nu este suficient, dar există 119 euro la hectar de la UE, la care se adaugă şi sprijinul suplimentar de la buget", a adăugat şeful MADR.

De asemenea, în ceea ce priveşte orzul şi la această cultură suprafaţa a scăzut semnificativ în ultimii ani.
''În 2011 am avut o suprafaţă cultivată cu orz de 515.000 hectare, iar în 2012 de 414.000 hectare. Producţia medie a fost la orz de 3,1 tone la hectar anul trecut şi de numai 2,4 tone anul acesta, din cauza secetei. Anul trecut am avut un an de excepţie în agricultură, chiar dacă nu s-au făcut lucruri extraordinare, ci pentru că a plouat când trebuie. Cu toate acestea, dacă la hamei asigurăm doar 10% din necesar din producţia internă, la orz asigurăm 50% din producţie'', a subliniat ministrul Agriculturii.

Daniel Constantin participă marţi la o conferinţă privind importanţa generării de valoare adăugată pentru produsele agricole prin includerea lor în circuitul de procesare, evenimentul fiind axat pe industria berii din România, care are un rol dovedit de multiplicare la nivelul sectorului agricol.

Sursa: AGERPRES

80 de milioane de euro pentru fermele de reproducţie

Ministerul Agriculturii va aloca luna viitoare 80 de milioane de euro pentru o nouă sesiune de depunere de proiecte pe Măsura 121, care să pună accent pe dezvoltarea fermelor de reproducţie, a anunţat vineri ministrul Daniel Constantin.

"Există în continuare o solicitare foarte mare pentru dezvoltarea fermelor de reproducţie. De aceea am decis, la nivelul Ministerului Agriculturii, să alocăm în luna noiembrie cel puţin 80 de milioane de euro unei noi sesiuni de depunere de proiecte pe Măsura 121, care să pună accent pe dezvoltarea fermelor de reproducţie. în momentul de faţă se importă, din păcate, întrun procent foarte mare, şi atunci este nevoie să dezvoltăm în acest sector această verigă care lipseşte sau este insuficientă", a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii.

Sursa: Brasovul tau

Achizițiile de teren agricol ale străinilor ar putea fi limitate în viitor

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a anunțat că statul va lua anul viitor măsuri pentru a limita achizițiile de teren agricol ce ar urma să fie făcute de străini după 2014, moment în care România este obligată să liberalizeze total piața funciară.

Ministrul a reluat astfel ideea de a transforma Agenția Domeniilor Statului (ADS) într-un "fel de jucător pe piața funciară", ce ar urma să dea aviz persoanelor fizice străine interesate de achiziția de terenuri în România.

Un astfel de scenariu a fost adus în lumina reflectoarelor în prealabil și de Stelian Fuia sau de Valeriu Tabără, predecesorii actualului ministru, scrie cotidianul Ziarul Financiar.

Măsurile pentru limitarea achizițiilor făcute de străini vin pe fondul unui interes sporit al străinilor pentru astfel de preluări. Achizițiile străinilor au fost facute pâna acum prin intermediul companiilor înregistrate local, aceasta fiind singura limitare impusă de autorități.

Singura statistică făcută publică anul trecut de Ministerul Agriculturii a aratat că investitorii controlează, în proprietate sau în arendă, circa 800.000 de hectare de teren arabil, adica 9,6% din total, menționeaza ziarul citat.

"Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că și în agricultură avem nevoie totuși de investitori. De aceea cred ca trebuie să creăm și un mediu propice pentru ca acești investitori să vină și să investească în România. Condiția este ca taxele și impozitele să fie plătite în România, iar profitul să nu fie externalizat", a adăugat Daniel Constantin, citat de Ziarul Financiar.

Printre cei mai mari investitori străini în terenuri agricole în România se numară compania italiană de asigurări Assicurazioni Generali (4.650 de hectare și 350 de hectare de viță de vie), companiile daneze Ingleby și FirstFarms (18.000 de hectare împreună), fondurile germane de investiții Germanagrar (8.000 hectare) și Agrarius (3.700 de hectare), olandezii de la DN Agrar (2.000 de vaci și 11.000 de hectare de teren), Prio Foods (25.000 de hectare), libanezii de la Maria Trading (25.000 ha) sau gigantul bancar olandez Rabobank (dețineri estimate la 12.000-15.000 ha).

Sursa: AGERPRES

Constantin: Lucrurile nu arată foarte bine la culturile de toamnă pentru că nu există precipitaţii

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, nu este foarte optimist în privinţa culturilor agricole însămânţate în toamnă din cauza lipsei de precipitaţii, dar a anunţat că va lua măsuri pentru limitarea efectelor secetei.

"Este devreme să facem previziuni în privinţa culturilor agricole însămânţate în această toamnă, dar pregătim toate măsurile pentru limitarea efectelor secetei, în special asupra rapiţei şi în zona grâului. Din păcate, lucrurile nu arată foarte bine pentru că nu există acele cantităţi de precipitaţii pe care ni le doream", a spus Constantin.

Pe de altă parte, şi crescătorii de animale au de suferit din cauza secetei care a scumpit semnificativ furajele, din acest motiv fiind decisă majorarea cu 20% a sprijinului financiar acordat din bugetul naţional.

"Ajutoarele de stat acordate în acest an crescătorilor de animale au fost majorate cu 20% tocmai pentru a-i ajuta pe fermierii care se confruntă cu probleme. Ştim că baza furajeră s-a scumpit foarte mult şi există şi anumite restricţii pentru a merge pe piaţa externă cu produse animaliere. Din acest motiv am discutat săptămâna trecută cu omologul din Rusia şi pot spune că există premise importante pentru a relua din primăvara anului viitor exporturile pe piaţa din Federaţia Rusă. Pe de o parte facem tot posibilul de a-i sprijini financiar pe producătorii afectaţi de secetă, iar pe de altă parte pentru a deschide noi pieţe de export", a adăugat şeful MADR. 

În 2012, crescătorii de bovine vor primi 500 de lei pe cap de animal, suma totală acordată de MADR fiind de 793, 52 milioane lei. La ovine, crescătorii vor primi plafonul maxim negociat cu CE, respectiv 40,9 lei/animal, iar valoarea totală alocată se ridică la 350,88 milioane lei.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS