ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv

Ministrul Daniel Constantin a semnat la Copenhaga un acord de cooperare în sectorul zootehnic cu Consiliul Danez al Agriculturii

Ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, a semnat marţi la Copenhaga un acord de cooperare în sectorul zootehnic cu Consiliul Danez al Agriculturii şi Alimentaţiei.

"Semnarea acestui acord este un pas important în colaborarea româno-daneză în domeniul agriculturii. Intenţionăm să beneficiem cât mai mult posibil din experienţa pe care o are fiecare stat membru al UE în special în domeniul zootehniei, dar şi să îmbunătăţim relaţiile economice cu celelalte state", a afirmat Dan Constantin după semnarea acordului.

Documentul este axat pe cooperarea ştiinţifică şi instituţională pentru a crea condiţii favorabile şi pentru a furniza sprijin specific activităţii din cadrul industriei zootehnice. 

Părţile vor facilita transferul de cunoştinţe şi tehnologii cu scopul de îmbunătăţire a managementului fermelor de creştere a animalelor şi industria alimentară relevantă în domenii cum ar fi laptele şi produsele lactate, sectorul cărnii de vită şi de porc.

Constantin a anunţat formarea unui grup de lucru româno-danez care se va întâlni anual. Prima reuniune ar urma să aibă loc în vara acestui an la Bucureşti.

Preşedintele Consiliului Danez al Agriculturii şi Alimentaţiei, Martin Merrild, a arătat că ţara sa are o tradiţie îndelungată în relaţiile cu România şi a afirmat că mulţi studenţi români de la facultăţile de agricultură au urmat cursuri în Danemarca.

"Avem multe companii daneze care au investit în România şi acum suntem cu toţi colegi în UE, dar şi concurenţi în acelaşi timp", a afirmat Martin Merrild. El şi-a exprimat convingerea că fermierii români şi danezi îşi vor extinde cooperarea.

"Cred că prin semnarea acestui acord vom sprijini ceva ce deja este în derulare", a concluzionat oficialul danez.

Sursa: AGERPRES

România a solicitat o perioadă de derogare de 3 ani în aplicarea noii scheme de plată pe suprafaţă (Constantin)

Este important ca România să obţină această perioadă de derogare de trei ani de zile pentru a putea susţine competitivitatea fermierului român, susţinând de la bugetul de stat sectorul zootehnic cu plata pe cap de animal, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul român al agriculturii, Daniel Constantin.

Ministrul român a precizat că reuniunea Consiliului AGRIFISH la care a participat a fost una 'extrem de importantă în procesul de finalizare al reformei Politicii Agricole Comune (PAC)'.

'Aş putea spune că suntem pe ultima sută de metri, ne apropiem de finalizare, şi cred că este foarte important pentru România, mai ales pe fondul negocierilor care au avut loc pentru bugetul PAC, şi având în vedere faptul că pe zona de plăţi directe bugetul nu este cel pe care cel puţin eu îl aşteptam, este extrem de important să obţinem câteva chestiuni pe zona de reformă care să protejeze fermierii români. În primul rând România a solicitat şi va solicita în continuare o perioadă de trei ani de zile în aplicarea noii scheme de plată pe suprafaţă. Este foarte important, pentru că dacă s-ar aplica imediat noua plata unică pe fermă ar însemna ca toate drepturile pe care le avem şi pe zona de animale să se convertească în drepturi de plată', a declarat Daniel Constantin.

Practic, a menţionat el, acest lucru ar însemna ca tot pachetul financiar pe care România îl are la dispoziţie să se împartă nu la 7 milioane de hectare ca până acum, ci la 12 milioane de hectare.

'Asta ar însemna, practic, pe bugetul pe care îl avem, ca de la 1 ianuarie 2014 sau de la 1 ianuarie 2015, când se va aplica noua PAC, fermierul să primească chiar mai puţin decât primea până în momentul de faţă. Din acest punct de vedere am considerat că e important, pentru a proteja competitivitatea fermierului român, să cerem o perioadă de derogare de trei ani de zile, perioadă în care să putem sprijini sectorul zootehnic de la bugetul de stat, aşa cum o făceam şi până acum, cu plata pe cap de animal', a apreciat ministrul agriculturii.

În momentul când se va aplica noua schemă de plată pe suprafaţă, în 2017 sau 2018, va fi important ca România să aibă posibilitatea de a plăti suplimentar de la bugetul de stat, a apreciat el.

'Repet, există pericolul ca plata pe suprafaţă să fie mai mică decât este până în momentul de faţă. Şi atunci am dori să putem suplini de la bugetul de stat, aşa cum am făcut şi până acum, acel top-up, astfel încât fermierul român să primească un sprijin oarecum echivalent cu ce se primeşte la nivel european. Sigur că va aici de luat o decizie politică, pentru că implică foarte multe fonduri de la bugetul de stat. În momentul în care mă voi întoarce în România în primul rând voi avea o discuţie şi cu premierul, dar cred că va trebui să facem eforturi ca odată ce se va aplica noua schemă fermierul român să poată să fie competitiv din punct de vedere al sprijinului pe care îl primeşte pe această piaţă unică', a mai spus Daniel Constantin.

El a precizat că alte chestiuni importante pentru România sunt şi sprijinul pentru tinerii fermieri şi pentru micii fermieri, precum şi sprijinul cuplat la anumite produse.

'Astăzi chiar am salutat iniţiativa Austriei de a se acorda odată cu implementarea noii scheme şi un sprijin cuplat important pentru zona de producere de soia. Asta şi în contextul în care România a aderat la declaraţia de susţinere a cultivării soia de-a lungul Dunării, iar pe fondul lipsei sau a unei cantităţi din ce în ce mai mici de proteine pentru sectorul animal este important să sprijinim această cultură', a conchis Constantin.

Sursa: AGERPRES

 

Constantin: Se pare că sunt mai multe reţele internaţionale implicate în scandalul etichetării greşite a cărnii de cal

Ministrul român al agriculturii, Daniel Constantin, a declarat luni, la Bruxelles, că mai multe reţele internaţionale par a fi implicate în scandalul al etichetării frauduloase a cărnii de cal, 'o afacere profitabilă' din punct de vedere economic.

'Se pare că nu vorbim numai de un vinovat, se pare că sunt mai multe reţele internaţionale implicate în scandalul acesta al etichetării greşite a cărnii de cal. Era o afacere profitabilă din punct de vedere economic şi se pare că mai mulţi au intrat în această zonă de infracţionalitate', a declarat ministrul român în cadrul unei conferinţe de presă.

El a precizat că discuţiile care vor fi purtate luni în cadrul Consiliului AGRIFISH privind evoluţiile în dosarul cărnii de cal etichetate fraudulos drept carne de cal vor fi 'libere', fiecare stat membru urmând să prezinte 'problemele identificate la nivel naţional, responsabilităţile pe care le are pe lanţul de trasabilitate şi să exprime probabil dorinţa de a se identifica cât mai repede vinovaţii'.

Comisarii europeni prezenţi la Consiliul AGRIFISH, cel pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, şi respectiv, cel pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, Tonio Borg, urmează să prezinte informări privind situaţia la zi din acest dosar şi să propună un calendar pentru ameliorarea legislaţiei în domeniu.

'Există o determinare foarte mare a tuturor autorităţilor publice din România, din Franţa, din Germania, din Marea Britanie, să conlucreze pentru identificarea soluţiilor rapide în această problemă. Protejarea intereselor consumatorilor este o prioritate la nivelul fiecărui stat membru. În primul rând cred că mesajul nostru principal trebuie să se adreseze consumatorilor din România şi îi asigur că facem tot ce depinde de noi ca să nu fie înşelaţi atunci când vor să cumpere ceva', a subliniat Daniel Constantin.

El a adăugat că mai multe state europene, cu Franţa şi Germania în prim-plan, cărora li s-a raliat şi România, intenţionează ca în perioada următoare să aibă o poziţie proactivă în relaţia cu Comisia Europeană şi să vină cu un pachet de măsuri pe care să-l propună CE 'pentru a ameliora zona de trasabilitate şi de etichetare'.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca România să solicite daune pentru pierderile suferite de societăţile comerciale în urma acestui scandal, în care s-a dovedit că au acţionat de bună credinţă, Constantin a precizat că acestea 'vor fi primele îndreptăţite să ceară compensaţii dacă se va dovedi că au fost acuzate pe nedrept'.

'Pe de altă parte, rolul meu de ministru este acela de a apăra reputaţia statului pe care îl reprezint în sectorul de agricultură. Ca atare, am ţinut şi în discuţiile bilaterale pe care le-am avut şi cu reprezentanţii CE şi vom cere în continuare ca pe măsură ce vor fi clarificate lucrurile să se spună foarte clar în toate statele membre unde a fost vina şi a cui, cât mai clar, astfel încât să fie România exonerată de aceste probleme', a subliniat Daniel Constantin.

Sursa AGERPRES

Ministrul Agriculturii propune ca unităţile care procesează carne falsificată să fie închise definitiv

Unităţile care procesează cantităţi de carne falsificate vor fi închise definitiv iar cei care sunt responsabili, respectiv administratorii şi patronii, ar putea plăti din punct de vedere penal, a arătat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, miercuri seară la postul public de televiziune, după ce autorităţile au descoperit la o societate din judeţul Ilfov, loturi de carne etichetate drept carne de vită.

'E un pericol pentru faptul că este consumatorul păcălit în această situaţie. Tocmai de aceea cred că avem datoria să dăm un exemplu dur, de această dată. Eu voi şi propune, de altfel, mărirea pedepselor pentru cei care practică astfel de lucruri, dar este momentul să dăm un exemplu dur, ca unităţile care au procesat astfel de lucruri să fie închise definitiv, iar cei care sunt responsabili, administratorii, patronii, să plătească din punct de vedere penal, ca şi exemplu pentru descurajarea celorlalţi', a explicat Daniel Constantin.

Ministrul Agriculturii a precizat că joi sau vineri va fi în măsură să ofere mai multe date cu privire la această situaţie, după ce controalele vor fi finalizate.
'E o chestiune care, într-adevăr, ţine de consumatorul din România, care, iată, riscă să fie păcălit dacă o astfel de situaţie sau marfa respectivă ajungea sau a ajuns pe piaţă. În momentul de faţă suntem în curs de analiză, am sechestrat cantităţile de carne pe care le-am găsit a fi falsificate. Eu cred că respectiva cantitate de carne nu a ajuns pe piaţă şi nu cred că este un pericol, aşa cum am spus în nenumărate rânduri, pentru sănătate', a subliniat ministrul Agriculturii la TVR1. 

Pe de altă parte, acesta a precizat că medicii veterinari din ţară vor intensifica, în perioada următoare, controalele mai ales pe zona de desfacere şi pe cea de depozitare.

'Rezultatul de astăzi (miercuri - n.r.), practic, este în urma controalelor pe care le-am ordonat de săptămâna trecută, de când a izbucnit scandalul internaţional. Au venit o parte din rezultate, o să mai vină şi altă parte din rezultate. Sistemul de alertă înseamnă altceva - că, practic, noi am transmis către toţi, să ne asigurăm că nu există pe piaţă astfel de produse falsificate. Controalele, sigur, aveau un ritm pe care îl comandasem de săptămâna trecută şi vor merge în continuare în acest ritm', a precizat şeful MADR.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a iniţiat alertă în sistemul rapid de alertă după ce a descoperit, la o societate din judeţul Ilfov, loturi de carne etichetate drept carne de vită.

În urma dispoziţiilor preşedintelui ANSVSA, de verificare a unităţilor care comercializează, procesează, depozitează şi comercializează carne, în data de 13 februarie 2013 a fost recoltată o probă de 'vrăbioară de vită', de la o societate comercială din judeţul Ilfov. Produsul incriminat a fost recepţionat de la un depozit frigorific din judeţul Alba.

Toată cantitatea de produse din lotul incriminat a fost sechestrată şi au fost dispuse măsuri de retragere a cărnii din piaţă conform listei de distribuţie.
În timpul investigaţiilor, administratorul depozitului a recunoscut că etichetau produsele cu etichete false, folosind numele sau datele unor unităţi autorizate. 
Suspectând o posibilă fraudă, conducerea ANSVA a anunţat şi Serviciul de Investigare a Fraudelor, iar preşedintele ANSVSA, Mihai Ţurcanu a contact telefonic Prefectura judeţului Alba-Iulia solicitând sprijinul pentru desfăşurarea anchetei.

ANSVSA subliniază că respectiva carne era destinată consumului pe piaţa naţională şi nu comerţului intracomunitar şi în consecinţă nu se poate face vreo legătură între cazul izolat din Ilfov şi situaţia din alte ţări membre ale Uniunii Europene.

Comunicatul precizează, de asemenea, în legătura cu speculaţiile privind implicarea unui abator administrat de tatăl preşedintelui ANSVSA, că acel abator nu este autorizat pentru sacrificarea cabalinelor. 

'Având în vedere că rezultatele de laborator au indicat că produsul analizat este carne de cal, speculaţiile apărute în mass-media nu se justifică', se menţionează în comunicatul ANSVSA transmis miercuri AGERPRES.

Sursa: AGERPRES

Ministrul Agriculturii: Agenţii economici care au pierderi în urma scandalului cărnii de cal sunt îndreptăţiţi să ceară daune

Agenţii economici români care au suferit pierderi în urma scandalului cărnii de cal sunt îndreptăţiţi să ceară despăgubiri, a declarat, marţi 19 februarie, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la Realitatea TV.

"Cred că agenţii economici români, dacă au suferit pierderi, sunt îndreptăţiţi să ceară daune de pe urma acestui scandal al cărnii de cal. Pe de altă parte, autorităţile din România, Ministerul Agriculturii şi eu, când voi merge la Bruxelles, la Consiliul de Miniştri din 25-26 februarie 2013, voi propune să se susţină public nevinovăţia României, aşa cum l-am rugat şi pe comisarul european şi ministrul francez al Agriculturii. Este un act de dreptate, o reparaţie morală, care se poate face şi care poate repara credibilitatea industriei din România pe piaţa Uniunii Europene", a precizat Daniel Constantin.

Acesta a subliniat că la nivelul politic nu s-a aruncat vina asupra României de către Ministerul Agriculturii sau cel al Consumului din Franţa şi Marea Britanie, ci numai de către agenţii economici din aceste ţări cărora "le-a fost mai uşor să afirme că nu ştiu ce ilegalităţi s-ar produce în România".

România se află pe locul 9 la nivel mondial din punct de vedere al exportului de carne de cal, cu o valoare totală de 13,1 milioane de euro.

Sursa AGERPRES

Ministrul Agriculturii: România va sprijini sectorul producţiei bio cu cinci milioane de euro, în 2013

România va sprijini sectorul producţiei bio cu cinci milioane de euro în 2013, sumele provenind din fondurile europene de garantare agricolă (FEGA), a declarat, luni, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, într-o conferinţă de presă.

"Până în prezent, România a sprijinit sectorul producţiei bio cu plăţi din fondurile europene de garantare agricolă de trei milioane de euro, dar acestea au crescut în 2013 la cinci milioane de euro. Este o creştere importantă pentru sector, dar insuficientă pentru amploarea sectorului în momentul de faţă şi pentru ceea ce va urma după 2014", a spus şeful MADR.

Acesta a precizat că România şi-a manifestat dorinţa de a obţine statutul de 'Ţara Anului' la târgul Biofach, care se desfăşoară în perioada 13-16 februarie 2013, la Nurnberg şi unde va fi prezentă cu 55 de expozanţi.

"România şi-a manifestat dorinţa şi a fost desemnată 'Ţara Anului' la cel mai mare târg destinat agriculturii ecologice din lume şi participă cu 55 de expozanţi, patru asociaţii din domeniu şi trei organisme de control. Agricultura ecologică din România are un ritm de creştere anuală de 23%. Dacă în 2010 existau 3.155 de operatori, în 2012 avem 26.736 de operatori, iar suprafeţele au crescut considerabil şi au adus produse care se află pe pieţele internaţionale la un grad ridicat de competitivitate. Vor exista şi concursuri care arată calitatea vinurilor şi există şanse ca România să câştige anumite competiţii, iar vinurile româneşti să fie medaliate", a adăugat ministrul.

Potrivit sursei citate, firmele prezente la târg îşi desfăşoară activitatea în domeniile cerealelor şi oleaginoaselor, fructelor de pădure, plantelor medicinale, mierii de albine, vinurilor, produselor de panificaţie, dulceţurilor, lactatelor, cosmeticelor, inputurilor, acvaculturii, fructelor proaspete, precum şi în domeniul ouălor.
Suprafaţa pe care va expune România la Biofach se ridică la 630 de metri pătraţi. 

Deschiderea oficială a târgului, fixată în data de 13 februarie, va avea loc în prezenţa ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, şi a reprezentanţilor germani, fiind urmată de vizitarea Pavilionului României.

În zilele de 14 şi 15 februarie 2013 vor avea loc mai multe conferinţe şi dezbateri privind viitorul agriculturii ecologice şi avantajele consumului de alimente bio, unde vor fi prezenţi, pe lângă premierul român Victor Ponta şi alţi oficiali din România, şi miniştri ai agriculturii din statele comunitare, precum şi comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, şi reprezentanţi ai Federaţiei Internaţionale a Mişcării pentru Agricultură Ecologică (IFOAM) şi ai Organizaţiei Europene a Producătorilor Agricoli COPA-COGECA.

Având un ritm mediu anual de creştere de 23%, dezvoltarea exponenţială a sectorului ecologic din România este dovedită în principal de creşterea numărului de producători implicaţi, concomitent cu multiplicarea suprafeţelor cultivate în sistem ecologic. Dacă în anul 2010 existau 3.155 de operatori în sectorul de agricultură ecologică, în 2011 numărul acestora a crescut de trei ori, pentru ca în 2012 acesta să crească de 11,8 ori, fiind înregistraţi 26.736 de operatori implicaţi în producţia, procesarea şi comercializarea produselor ecologice. În ceea ce priveşte sectorul de produse procesate, în anul 2012 s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de procesatori, de la 48 unităţi în anul 2007 la 103. 

La capitolul suprafeţelor exploatate în sistem ecologic, dacă în 2007 suprafaţa totală cultivată după metoda de producţie ecologică a fost de 131.448 hectare (din care 46.865 suprafaţă în conversie şi 84.585 suprafaţă certificată ecologic), la nivelul anului 2012 aceasta se ridica la 450.000 de hectare, culturile din flora spontană fiind colectate de pe circa 520.000 de hectare. În 2012, suprafeţele în sistemul ecologic au crescut cu 45% faţă de anul 2011, reprezentând circa 3,38% din totalul suprafeţei agricole utilizate a României.

Potrivit datelor furnizate de Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică "Bio România", consumul intern de produse ecologice certificate reprezintă doar 2% din totalul alimentelor consumate, deşi aproape 70% din produsele provenite din mediul rural românesc pot fi clasificate ca fiind naturale şi ecologice.

Piaţa românească de produse ecologice totalizează în prezent circa 80 de milioane de euro, jumătate din această valoare provenind din produsele româneşti, respectiv din miere, vin şi panificaţie, iar cealaltă jumătate din importuri realizate în special de marii retaileri. 
Importul de produse ecologice a crescut anual, prin implicarea hipermarketurilor în distribuţia cu amănuntul a acestora. Astfel, în 2007, valoarea importurilor era de circa cinci milioane de euro, pentru ca în 2011 să ajungă la o valoare estimată de aproape 75 de milioane de euro, conform datelor existente în piaţă.

Datele Bio România arată că valoarea exporturilor româneşti de produse ecologice se ridică la 200 de milioane de euro, un procentaj de circa 70 - 80% din producţia de produse ecologice a României fiind exportată anual. Cele mai exportate sunt cerealele, mierea, fructele de pădure şi foarte puţin produse procesate, precum brânzeturi, vinuri sau produsele de panificaţie. 

În toamna anului trecut, fermierii români au început exporturile de cereale bio, în special porumb, în SUA şi Canada, pe baza parteneriatului încheiat între Uniunea Europeană şi Statele Unite în domeniul comerţului cu produse ecologice. 

Biofach reprezintă cea mai mare expoziţie mondială de produse ecologice, ce se caracterizează prin diversitatea produselor, prin prisma participării a peste 2.500 de firme expozante din peste 90 de ţări, o suprafaţă de expunere de 88.500 de metri pătraţi şi mai mult de 44.500 de vizitatori, din care peste 20.000 din afara Germaniei.

Sursa: AGERPRES

Dacian Cioloş: România trebuie să ia măsuri pentru a evita dezangajarea de fonduri în 2014

România trebuie să ia măsuri pentru accelerarea execuţiei unor proiecte pe dezvoltare rurală pentru a evita dezangajarea de fonduri în 2014, a declarat, luni, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, la finalul întâlnirii avute cu ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin.

"Am discutat absorbţia fondurilor pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În perioada bugetară actuală, lucrurile deocamdată merg bine, însă se va ajunge şi aici la un vârf de plată spre sfârşitul anului acesta şi anul viitor. Pentru a evita dezangajările de fonduri, este nevoie de măsuri pentru a accelera execuţia unor proiecte pentru anul viitor. Deocamdată, nu există acest risc", a declarat comisarul european, la finalul întâlnirii. 

Discuţiile avute luni de cei doi oficiali au vizat perspectivele României pe viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune şi modul în care România se poate pregăti pentru implementarea acestor noi oportunităţi.

"Am vrut să trec în revistă, împreună cu domnul ministru, elementele principale de conţinut din această reformă şi modul în care România se poate pregăti pentru implementarea acestor noi oportunităţi prevăzute de Politica Agricolă Comună, atât pentru modul de acordare a plăţilor directe, cât şi pentru pregătirea Programului de Dezvoltare Rurală. Am avut o discuţie detaliată legată pe aceste puncte", a spus Cioloş.

Acesta a precizat că, în luna martie, vor mai avea loc întâlniri pe marginea reformei PAC, la care vor participa şi producătorii agricoli pentru discuţii concrete pe specificul României.

În opinia comisarului european, reducerea bugetului total pe agricultură a fost mai mică decât media reducerii bugetului global european, iar pentru România a fost proporţională cu reducerea efectuată şi celorlalte state membre, mai ales pe dezvoltare rurală.

"Sunt elemente care stimulează competitivitatea agriculturii europene şi adaptarea mai bine la PAC, la nevoile diferitelor state membre. Nu cred că au fost afectate în mod drastic alocările bugetare pentru acest lucru. Cred că putem merge înainte", a spus comisarul.

Deşi în ultimele zile s-a vorbit despre faptul că România nu a obţinut fondurile de un miliard de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, ministrul Agriculturii a precizat că solicitarea României era pe anvelopa financiară actuală şi se referea la fondurile de coeziune, nu la cele pe dezvoltare rurală.

"Ne-am manifestat zilele trecute dezamăgirea în primul rând de faptul că nu am reuşit să obţinem acel program pentru irigaţii. Despre el vreau să vorbesc în momentul de faţă. Vreau să fac o precizare foarte clară, pentru că zilele trecute s-a discutat despre acest subiect: solicitarea României pentru a avea acces la un miliard de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii a fost făcută pentru anvelopa financiară actuală, aprobată în noiembrie de către Consiliul European. Vrem să dirijăm un miliard de euro din fondurile de coeziune. A fost o confuzie zilele trecute. S-a vorbit despre fonduri de dezvoltare rurală. Infrastructura primară din irigaţii se finanţează numai şi numai din fondurile de coeziune", a explicat ministrul român al Agriculturii.

"În continuare, rămâne o ţintă reală pentru România şi sper să reuşim, în discuţiile pe care le vom avea la nivelul comisarului european pentru fonduri de coeziune şi politică regională, să putem obţine această decizie importantă care stă la baza dezvoltării agriculturii româneşti în perspectivă. De asemenea, am discutat şi despre un alt subiect important pentru România şi aici mă refer la fermele familiale. (...) Încercăm în anul 2013 să redirecţionăm o parte din banii europeni pe care îi avem prin PNDR sau chiar o formă de ajutor de stat către ajutorarea fermelor familiale, aşa cum vor fi ele definite în condiţiile legii. Există o premisă foarte bună ca în perioada 2014 - 2020, odată cu aprobarea reformei PAC, să finanţăm direct din fonduri europene fermele de familie, aşa cum le definim în perioada aceasta. Am vrut să subliniez aceste două lucruri pentru că au reprezentat subiecte de discuţie cu domnul comisar şi avem susţinerea dânsului în implementarea acestor decizii", a subliniat ministrul Daniel Constantin.

Sursa: AGERPRES

Ministrul Agriculturii: Reducerea TVA ar putea fi extinsă şi la alte produse alimentare de la 1 ianuarie 2014

Reducerea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) ar putea fi extinsă şi la alte produse alimentare de la 1 ianuarie 2014, dacă va avea succes proiectul privind scăderea TVA la pâine, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la finalul discuţiilor din comisiile de specialitate ale Parlamentului.

"Dacă acest proiect de reducere la 9% a Taxei pe Valoare Adăugată la pâine va avea succes, şi consider că va avea, de la 1 ianuarie 2014 putem extinde şi la alte produse. Guvernul îşi propune să discute această măsură de reducere la 9% a TVA la pâine la următoarea vizită a FMI. Este un proiect pilot pe care l-am fundamentat foarte bine şi care va fi pe masa FMI. S-a făcut o referire că va fi redusă TVA la hoteluri şi restaurante. Nici vorbă de aşa ceva. Noi vorbim de un produs care se numeşte pâine şi întreg lanţul de producţie, respectiv cereale, făină, panificaţie", a spus Constantin.

În ceea ce priveşte efectele acestei măsuri pentru consumatori, şeful MADR a menţionat că preţurile sunt dictate de piaţă.
"Nu pot să spun ceva despre o chestiune care ţine de piaţă. Preţul, într-o piaţă funcţională cum este România, ţine de piaţă. Noi urmărim, prin scăderea TVA la 9%, combaterea evaziunii fiscale. Este îngrijorător că în România, numai pe sectorul de pâine evaziunea a ajuns la 70%. Când a fost mărită TVA de la 19% la 24%, evaziunea a crescut de la 50% la 70%. Dacă ne uităm pe cifrele comparative din UE, consumul mediu în UE pe cap de locuitor este de 88 de kilograme de pâine pe an, iar în România fiscalizată avem doar 23 de kilograme. Diferenţa vorbeşte de la sine", a spus ministrul Agriculturii.

În opinia acestuia, veniturile bugetare vor scădea prin introducerea acestui proiect pilot cu 100 de milioane de lei pe şase luni, dar se pot fi identifica surse financiare chiar în bugetul MADR, astfel încât "să arătăm că prin scăderea TVA la pâine putem să încasăm mai mulţi bani la bugetul de stat".
Ministrul Agriculturii pledează pentru aplicarea schemei care prevede reducerea TVA la 9% deoarece ar fi benefică pentru reducerea evaziunii, în detrimentul celei prin care 15% din cele 24 de procente se întorceau producătorului.

"Pledez pentru schema care prevede TVA de 9% pe fluxul de producţie al pâinii, fără acea rambursare de 15% către producător. Sunt două variante, cea pe care o susţin şi varianta de a returna 15% producătorilor. Nu am analizat foarte mult această variantă, o să o analizăm în perioada următoare, dar cred cu tărie că prima ar fi benefică pentru reducerea evaziunii. O vom prezenta la momentul respectiv, când o vom discuta la Guvern şi cu FMI, cu toate argumentele care stau la baza acestei decizii", a mai subliniat şeful MADR.

Pe de altă parte, şefului misiunii Fondului Monetar Internaţional, Erik de Vrijer, a arătat, marţi, că nu consideră oportună scăderea TVA la produsele de panificaţie.
"Nu este o idee bună să se fragmenteze sistemul fiscal, să aveţi scutiri, cote mai mici şi complicaţii de genul acesta. Experienţa din alte ţări ne arată că dacă reduci cota de TVA la restaurante, hoteluri, la anumite produse aceşti bani vor ajunge în altă parte", a declarat de Vrijer.
Potrivit acestuia, FMI nu vede care ar fi avantajele unei astfel de abordări.

Daniel Constantin a susţinut marţi în faţa membrilor Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală din Camera Deputaţilor şi a celor din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Senat bugetul MADR pe 2013. Bugetul avizat favorabil de senatori şi deputaţi se cifrează la 5,562 miliarde lei, în creştere cu 0,84% faţă de execuţia preliminată a anului 2012 de 5,516 miliarde lei.

Sursa: AGERPRES

Constantin: Fermele familiale care vor intra în sistemul de impozitare ar putea fi sprijinite din fonduri europene

Fermele familiale care vor intra în noul sistem de impozitare ar putea fi sprijinite din fonduri europene pentru a-şi putea desface producţia obţinută în piaţă, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

"Mâine în Guvern vreau să prezint o notă, şi sper să fie aprobată, prin care să definim şi să sprijinim prin PNDR dezvoltarea fermelor familiale, fie pe cele vegetale, fie pe cele din sectorul zootehnic. Sunt foarte mulţi crescători de animale dar şi foarte mulţi din vegetal, care vor intra în sistemul de impozitare. Aş vrea să vin cu măsuri complementare care să-i ajute pe aceşti oameni să facă investiţii şi să-şi desfacă producţia pe care o obţin", a spus Constantin.

În cazul în care nota va fi aprobată, şeful MADR a precizat că săptămâna viitoare va intra în Guvern hotărârea care modifică eliberarea certificatului de producător şi reglementează activitatea în pieţele din România.

"Vom avea în pieţe activitate de desfacere pentru producătorii adevăraţi, dar şi pentru intermediari, care vor veni însă mai mult cu produse din import. Accesul în piaţă se va face în baza unui card pe care se identifică producătorul şi cantitatea sau suprafaţa de pe care a obţinut producţia respectivă, astfel încât să nu poată comercializa mai mult decât a obţinut. În felul acesta putem să le asigurăm micilor producători, care au trei capete şi obţin lapte şi brânză din producţia lor, propria piaţă de desfacere, respectiv propria masă în piaţă. Ulterior, vrem să ne îndreptăm cu acea finanţare din PNDR pentru modele de ferme familiale pe care le vom crea. Aceasta este modificarea principală pe care vreau să o fac PNDR în 2013", a adăugat ministrul Agriculturii.

Constantin a spus că acest proiect nu este deocamdată discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene, dar consideră că ar putea obţine modificarea PNDR în vederea obţinerii finanţării. "Sper să fie agreată şi de reprezentanţii Comisiei Europene şi să putem să dezvoltăm ceea ce aşteptăm de 23 de ani şi anume fermele familiale, respectiv cei care nu produc suficient nici pentru autoconsum, nici pentru piaţă", a adăugat şeful MADR.

Comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului au avizat favorabil, marţi, bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe 2013 cu 37 de voturi 'pentru' şi 6 voturi 'împotrivă'. Toate cele 94 de amendamente depuse pentru proiectul de buget al MADR din acest an au fost respinse.

Bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2013 se cifrează la 5,562 miliarde lei, în creştere cu 0,84% faţă de execuţia preliminată a anului 2012 de 5,516 miliarde lei.

Sursa: AGERPRES

Constantin: Noul sistem de impozitare din agricultură va aduce 580 de milioane de lei la buget

Sumele estimate că se vor încasa la buget prin introducerea noului sistem de impozitare din agricultură vor fi de 580 de milioane de lei, faţă de cele sub 200 de milioane de lei încasate până în prezent, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

"Din câte ştiu eu este vorba de o sumă de circa 580 de milioane de lei, care ar putea fi încasată la buget cu ajutorul noului sistem de impozitare. Până acum era vorba de o sumă de sub 200 de milioane de lei. Sunt cifre pe care mă pronunţ doar estimativ pentru că datele exacte le are ministrul de finanţe", a spus ministrul Agriculturii.

Potrivit sursei citate, noua modalitate de impozitare din agricultură nu va include fermele de subzistenţă şi cele de autoconsum.

"Am încercat să fim atenţi la tot ceea ce înseamnă mediu rural, la activitatea socială şi la cei care lucrează în mediul rural. Am ţinut foarte foarte mult ca tot ceea ce intră ca şi producţie în zona de subzistenţă şi de autoconsum să nu fie impozitat. Am pus acele suprafeţe, pe care le-am calculat, ca să fie satisfăcătoare pentru o familie, respectiv la cereale două hectare şi o limitare la numărul de animale. Acestea nu vor intra în zona de impozitare. Cred că acest sistem va oferi şi un mediu concurenţial corect în agricultură", a adăugat Daniel Constantin.

Şeful MADR a precizat că din cei 1,080 milioane de fermieri înregistraţi la APIA, 1,04 milioane sunt persoane fizice, iar 40.000 sunt persoane juridice, acestea fiind însă prinse într-un sistem de impozitare bine urmărit de finanţe.

"Practic, din totalul de 1,04 milioane de fermieri, se scot 380.000 care nu se impozitează pentru că au până în două hectare şi rămân 630.000 de fermieri. Toţi erau supuşi înainte impozitării, când valorificau producţia, însă erau alte probleme care ţineau de MFP. Nivelul de impozitare va fi mai mic decât în trecut pentru că atunci era impozitată valoarea comercializată cu un anumit impozit fără să fie luate în calcul cheltuielile, iar cum se stabileşte o norma de venit, aceasta reprezentând veniturile medii şi chetuielile medii înregistrate de fermieri, iar această normă este supusă impozitării", a adăugat şeful MADR.

În ceea ce priveşte sectorul creşterii animalelor, Constantin a exemplificat sectorul bovinelor, unde circa 74.000 de gospodării ar urma să fie supuse impozitării.
"În zona de bovine există un efectiv în România de 1,3 milioane de capete, iar cele care sunt în gospodăriile proprii cu 1-2 capete sunt în jur de 800.000. Ce se supune impozitării sunt acele efective care depăşesc această cifră. Cei care intră în această zonă sunt în jur de 74.000 de gospodării. Ceea ce voi face eu, în perioada următoare, prin structurile noastre deconcentrate, chiar dacă este o problemă a MFP, să meargă alături de aceşti 74.000 de fermieri, să-i informăm foarte bine care ar beneficiile ca ei să treacă către persoană fizica autorizată. Va există în perioada următoare o campanie de informare pentru toţi fermierii, să vedem cum pot produce mai eficient către piaţă şi să îşi valorifice producţia", a adăugat Constantin.

Sursa AGERPRES

Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu: Noul Cod fiscal se va aplica de la 1 februarie 2013

Noul Cod fiscal, care prevede modificarea modalităţii de impozitare pentru persoanele fizice din agricultură, se va aplica după aprobare, respectiv de la 1 februarie 2013, a declarat, luni, ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, la finalul unei întâlniri cu partenerii sociali, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). 

'Noua modalitate este o simplificare şi o reducere a impozitării persoanelor fizice din agricultură. Pe noul sistem se impozitează o normă de venit net anual, respectiv din venitul brut se scad cheltuielile, acestuia aplicându-se un impozit de 15% şi de 5,5 la sută pentru contribuţiile la Fondul de Sănătate. Noul Cod fiscal, care prevede această modalitate de impozitare, se va aplica după aprobare, respectiv de la 1 februarie 2013', a spus Chiţoiu.

Acesta a precizat că norma de venit este calculată pentru întreg venitul anual, stabilit pe baza datelor şi cifrelor MADR, în funcţie de venitul mediu net realizat pe categorii de venituri agricole.

Ministrul Finanţelor a subliniat că suma totală obţinută este sub 2%, procent perceput în prezent ca impozit pe cifra de afaceri, aşa cum este impozitarea actuală pentru societăţile comerciale sau cele care arendează terenul.

'Cred că este o măsură de declarare şi de plată simplificată pentru cei 670.000 de agricultori, iar aceştia vor deveni contribuabili la Fondul Naţional de Sănătate. Acest sistem de impozitare are rolul de a reduce semnificativ evaziunea şi frauda fiscală din domeniul producţiei agricole, pentru că am propus un sistem de impozitare redus la jumătate, iar modul de declarare şi de plată se face de un agent fiscal, la sediul APIA, unde se şi reţine impozitul din veniturile încasate de aceşti agricultori sub formă de subvenţie', a mai adăugat Chiţoiu.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că schimbarea modalităţii de impozitare a persoanelor fizice garantează nu numai un impozit mai mic, ci şi venituri mai mari la buget, prin creşterea bazei de impozitare.

,,Schimbarea modalităţii de impozitare a persoanelor fizice îţi garantează că persoana fizică, indiferent de formă şi de exploataţie, este impozitată mai puţin ca până acum, mai ales în perspectivă, pentru că asigurăm venituri mai mari la bugetul de stat prin mărirea bazei de impozitare şi, astfel, putem trece în faza a doua, şi anume la reducere TVA la anumite produse alimentare', a subliniat şeful MADR.

În noul sistem de impozitare, agricultorii care deţin sub două hectare sunt scutiţi de orice impozit. Ministrul a explicat că agricultorii care au peste două ha de terenuri agricole vor plăti numai 96 de lei pe ha, faţă de 214 lei ha cât plătesc în prezent.

Spre exemplu, la cartofi, impozitul vechi, care era de 5,5 plus 2 la sută, ajungea la 1.266 de lei pe ha, dar, pe noua propunere, este 750 de lei la ha. Nicio categorie nu se impozitează mai mult, ci doar se măreşte baza de impozitare la persoane fizice, iar la cele juridice nu se schimbă nimic.

Sursa: AGERPRES

 

Ministrul Agriculturii susţine elaborarea unui cadru legislativ pe termen lung pentru atragerea investiţiilor în agricultură

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, susţine elaborarea unui cadru legislativ clar şi consolidat pe termen lung pentru atragerea investiţiilor în agricultură precum şi o abordare integrată a normelor privind utilizarea terenurilor agricole cu sistemul bancar şi infrastructura necesară, conform datelor furnizate luni de Ministrul Agriculturii.

Aceste aspecte au fost abordate la cel de-al 5-lea Summit al miniştrilor agriculturii, desfăşurat în 18 şi 19 ianuarie 2013, în cadrul Târgului internaţional de produse agricole şi alimentare Săptămâna Verde de la Berlin, unde au participat miniştrii din Spania, Polonia, Portugalia, Austria, Luxemburg, Olanda, Federaţia Rusă, Republica Moldova şi din state terţe în curs de dezvoltare. 

Ministrul Daniel Constantin a avut în cele două zile o serie de întâlniri bilaterale, respectiv cu ministrul agriculturii din Federaţia Rusă şi cu cel din Republica Moldova. În discuţia cu ministrul rus a fost abordat subiectul exporturilor româneşti de produse agroalimentare pe piaţa Federaţiei Ruse, părţile ajungând la un acord în privinţa continuării demersurilor începute anul trecut pentru îndepărtarea barierelor tehnice în calea comerţului dintre cele două ţări. Întâlnirea cu ministrul moldovean a vizat cooperarea bilaterală în domeniul agroalimentar, inclusiv din perspectiva pregătirii pentru aderarea la UE. Ministrul român al Agriculturii a discutat cu omologii săi din state membre ale Uniunii Europene pe teme de interes actual, inclusiv reforma Politicii Agricole Comune. 

Pavilionul naţional al României, organizat de către Ministerul Agriculturii, a fost vizitat în weekend de comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, ocazie cu care au fost discutate probleme legate de promovarea produselor româneşti, priorităţile sectorului, mai ales în perspectiva viitoarei Politici Agricole Comun. În urma discuţiei cu expozanţii români s-a agreat că pe viitor este necesară extinderea suprafeţei spaţiului expoziţional, pentru a veni în întâmpinarea unui număr cât mai mare de producători care vor să participe la aceste târg.

Anul acesta, pavilionul României a oferit vizitatorilor o gamă largă de produse tradiţionale româneşti provenite de la un număr de 24 de producători.
În perioada 17-28 ianuarie 2013 se desfăşoară la Berlin târgul Săptămâna Verde - cea mai importantă expoziţie din lume în domeniul industriei alimentare, agriculturii şi horticulturii. La ediţia din acest an vor expune peste 1.624 de companii din 56 de ţări, pe o suprafaţă de peste 115.000 mp. Organizatorii germani aşteaptă ca în cele 10 zile de expoziţie să intre pe porţile centrului expoziţional peste 400.000 de vizitatori.

Sursa: AGERPRES

Daniel Constantin: Vom lansa o serie de măsuri menite să asigure păstrarea terenurilor agricole în agricultură

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat, joi, că în 2013 vor fi lansate o serie de măsuri menite să ne asigure că după 2014, când se va liberaliza piaţa funciară pentru persoanele fizice străine, terenurile agricole vor rămâne în agricultură.

"Pe parcursul anului 2013 vom lansa o serie de măsuri care să ne asigure că după 2014, când se va liberaliza piaţa funciară pentru persoanele fizice străine, că terenurile agricole vor rămâne în agricultură. Acesta este obiectivul principal, iar măsurile vor fi convenite de comun acord cu toţi cetăţenii acestei ţări şi cu persoanele care participă la aceste dezbateri", a spus Constantin.

Acesta a subliniat că Agenţia Domeniilor Statului (ADS) poate juca un rol extrem de important după 2014 pe această piaţă respectiv să avizeze fiecare tranzacţie de terenuri agricole care se realizează în România.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a participat joi, la Boldeşti-Scăieni, în judeţul Prahova (sud), la inaugurarea unei fabrici moderne de procesare a laptelui, în incinta fermei Ecoferm, ce aparţine grupului Cris-Tim.

Sursa AGERPRES

Ministrul Agriculturii: 2012 a fost un an dificil atât pentru fermieri, cât şi pentru reprezentanţii ministerului

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, susţine într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, că anul 2012 a fost un an dificil nu numai pentru agricultori, care au înregistrat pierderi semnificative din cauza secetei, ci şi pentru autorităţi, întrucât constrângerile bugetare nu au permis alocarea resurselor financiare necesare.

Şeful MADR face o radiografie a programelor iniţiate în mandatul său, dar şi a problemelor cu care se confruntă la ora actuală sectorul agricol din România. 

Potrivit ministrului Agriculturii, România a făcut progrese în absorbţia fondurilor europene pe dezvoltare rurală, până în prezent suma totală atrasă fiind de 4,17 miliarde de euro. De asemenea, Daniel Constantin consideră că în mandatul său a fost tratat prioritar sectorul irigaţiilor, iar din 2014, în urma discuţiilor de la Bruxelles, România va putea primi finanţare europeană pentru refacerea sistemului de irigaţii.

AGERPRES: Domnule ministru, cum a fost anul anul 2012 pentru agricultura românească?

Daniel Constantin: Anul 2012 a fost un an dificil atât pentru fermieri, cât şi pentru noi, reprezentanţii ministerului. A fost chiar un an dur. Condiţiile meteorologice nu au fost deloc în favoarea agricultorilor, iar bugetul a fost făcut în defavoarea noastră. Poţi să fii oricât de bine intenţionat, dar, dacă trebuie să împarţi o sumă mică la un număr mare de fermieri, nu are cum să le ajungă. Bugetul care a fost acordat pentru agricultură în 2012 este cel mai mic de la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. PDL nu ne-a lăsat practic banii necesari pentru a acorda sprijinul financiar de care fermierii ar fi avut nevoie în acest an.

Premierul Ponta a înţeles că agricultura are nevoie de o finanţare corespunzătoare, iar în anul 2012 a fost nevoie de bani şi pentru a compensa o parte din pierderile înregistrate de agricultori ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile.

Nu mi-a fost uşor să conduc ministerul într-o astfel de perioadă, dar acum, la final de an, mă declar mulţumit. Am reuşit, în ciuda tuturor constrângerilor pe care le-am avut, să creştem bugetul agriculturii. Ajutorul de minimis, sprijinul pentru bivoliţele de lapte, sprijinul pentru taurine din rasa de carne, despăgubirile pentru îngheţ, ajutorul de stat pentru producătorii de cartofi sunt doar câteva dintre ajutoarele care nici nu au existat în bugetul pentru 2012. În urma discuţiilor cu agricultorii am decis că aceste sectoare au şi ele nevoie de sprijin. Am mărit şi plăţile pe suprafaţă, ajutoarele pentru bunăstarea păsărilor şi porcinelor şi plăţile complementare directe. Anul 2012 este şi primul an în care jumătate din fermierii din România primesc nivelul maxim admis de 176 de euro pe hectar, iar cealaltă jumătate - 154 de euro. Este o diferenţă semnificativă faţă de anul trecut când au primit 132 de euro pe hectar. Diferenţa este consistentă, pentru că vorbim nu de câteva hectare, vorbim de nouă milioane de hectare care vor beneficia de acest sprijin suplimentar de la bugetul de stat şi din fonduri europene.

De asemenea, am tratat ca prioritar sectorul irigaţiilor şi am reuşit ca pentru vara acestui an să obţinem un preţ mai bun la energia consumată pentru irigaţii. În plus, am avut discuţii, la Bruxelles, pentru ca din 2014 să primim şi finanţare europeană pentru sistemul de irigaţii.

AGERPRES: Care consideraţi că au fost sectoarele agricole cu cele mai mari reuşite în 2012 şi care v-au creat cele mai mari probleme? 

Daniel Constantin: Am acceptat să fiu ministru fără să ştiu ce provocări mă aşteaptă anul acesta. Am preluat portofoliul în mai şi atunci mi-am stabilit o listă de priorităţi. Acum, la final de an, trag linie şi, având în vedere contextul, consider că am reuşit să facem lucruri importante pentru agricultură. În anul 2012 am pus mare accent pe irigaţii şi pentru consolidarea domeniului şi am acţionat pe două direcţii extrem de importante: preţul energiei şi accesarea fondurilor europene pentru refacerea sistemului. Astfel, am reuşit să negociem un preţ mai mic pentru energia folosită în irigaţii, respectiv un preţ cu 20% mai mic la 1.000 mc apă pompată, iar beneficiarii de apă pentru irigaţii plătesc doar volumul util de apă consumată. 

Tot pentru consolidarea sectorului am decis şi alocarea de fonduri pe măsura 125 prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Am pus astfel la dispoziţia Organizaţiilor de Utilizatori de Apă o creştere bugetară de la 25 la 60 de milioane de euro pentru modernizarea staţiilor de punere sub presiune pe care le au deja în proprietate. Aceste organizaţii au primit din partea statului, în proprietate, staţiile de punere sub presiune şi toată infrastructura aferentă, însă toate folosesc o tehnologie destul de veche, de 40 - 50 de ani. Am creat această facilitate prin PNDR de a îmbunătăţi şi chiar de a schimba motoarele care au un consum de energie foarte mare. 

De asemenea, am luat şi măsuri pe termen lung, pentru că am convingerea că şi România poate avea un sector agricol puternic, care să nu mai fie meteo-dependent. Suntem pe cale de a obţine acordul din partea Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a unui program naţional pentru refacerea sistemului de irigaţii, finanţat din fonduri europene. Sper ca după acest prim mandat, după aceste şase luni în care am condus Ministerul Agriculturii, să las un proiect care să înceapă a fi finanţat din 2014. E extrem de important ca, în următorii ani, să începem refacerea unei infrastructuri care se află astăzi în proprietatea statului şi care poate deservi peste 800.000 de hectare, în special din sudul, sud-estul şi estul României. Am convingerea că acest program este cel mai important din ultimii 20 de ani pentru agricultura din România. 

În plus, am ţinut neapărat să modificăm Ordonanţa nr.82/2011, care bloca practic Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi care nu îşi mai putea desfăşura activitatea, în urma concedierii a 3.500 de angajaţi. 

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre absorbţia fondurilor europene pe agricultură în 2012?

Daniel Constantin: România a primit prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 8,1 miliarde euro bani europeni, bani ce pot fi cheltuiţi până în 2014. Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţia de Plăţi pentru Agricultură au efectuat plăti din PNDR în valoare de 4,12 miliarde euro. Este un progres faţă de anul 2011, când această sumă a fost de 2,77 miliarde euro.

În prezent, gradul de contractare pentru PNDR depăşeşte 70%, acesta fiind în mod evident un lucru pozitiv şi care denotă că acest program este cel mai de succes şi cel mai bine implementat dintre toate programele cu finanţare europeană. Un lucru pozitiv a fost şi faptul că, valoarea cofinanţării pentru proiectele PNDR a fost redusă de la 15% la 5%. Pentru noi este un obiectiv să nu avem o rată de cofinanţare mai mare de 15%, pentru viitorul PNDR, care se va derula în perioada 2014 - 2020. Din nefericire, poziţia Bruxellesului este destul de tranşantă în această privinţă, dorind să menţină un nivel al cofinanţării de 25%. Această decizie ar afecta foarte puternic şansele de reuşită ale viitorului PNDR.

Având în vedere ţinta APIA de a atrage suma de 1,1 miliarde euro în anul 2012, suma alocată din Fondul European de Garantare în Agricultura, vă putem spune că în perioada 1 ianuarie 2012 - 28 noiembrie 2012, APIA a efectuat plăti  din Fondul European de Garantare Agricolă în valoare de 1,13 miliarde euro.

Cea mai mare sumă, respectiv 983 milioane euro, o reprezintă plăţile unice pe suprafaţă, adică subvenţia pe hectar din bani europeni. Ca şi concluzie, pot spune că din punct de vedere al atragerii fondurilor europene, anul 2012 a fost unul bun pentru agricultură.

AGERPRES: Credeţi că se putea face mai mult în acest an pentru agricultura românească?

Daniel Constantin: Consider că a fost un an plin. Am încercat să găsim soluţii cât mai potrivite, pentru fiecare sector în parte. Am acordat ajutoare agricultorilor afectaţi de secetă sau de îngheţ, crescătorilor de păsări, porci, taurine de carne, producătorilor de legume şi fructe. Asta pe partea de sprijin financiar. Am dus însă şi o politică agricolă de susţinere a fermierilor prin măsuri de dezvoltare a sectorului. Aici mă refer la proiectul de modificare a procedurii de acordare a certificatelor de producător prin care organizaţiile de profil vor fi mult mai implicate în acest proces. Vrem să punem în aplicare un mod clar de delimitare a sectorului de legume-fructe, astfel încât cumpărătorul să ştie exact care sunt producătorii agricoli şi care intermediarii. În implementarea acestui proiect pun mare accent pe implicarea organizaţiilor de producători în emiterea acestor certificate, care vor fi avizate nu doar de către autorităţile locale, ci şi de asociaţiile agricole de profil. Am încrederea că această măsură îi va ajuta pe cumpărători să aleagă produse de calitate şi să cunoască provenienţa acestora.

De asemenea, am accelerat procesul de demarare al noului PNDR 2014-2020, punând accent pe sectoarele de interes pentru fermierii români, am îmbunătăţit gradul de absorbţie al actualului PNDR şi am sprijinit sectorul zootehnic prin plăţi pentru bunăstarea animalelor, sporirea subvenţiei pe cap de bovină de la 410 lei pe cap de animal la 500 lei. De asemenea, am redeschis canalele de comunicare, şi implicit de comerţ, cu Rusia, oferind astfel posibilitatea producătorilor şi procesatorilor de carne din România să îşi vândă marfa pe o piaţă comercială importantă. Am întărit relaţiile cu Franţa prin înfiinţarea unui grup de lucru comun care să ne ajute la găsirea celor mai bune soluţii pentru consolidarea sectorului viticol şi pentru identificarea unei poziţii generale, comune, asupra Politicii Agricole Comune (PAC). În acest sens, România a solicitat Comisiei Europene, ca de la 1 ianuarie 2014, în reforma PAC să fie cuprins un program de reconversie-replantare pentru sectorul pomicol. 

Tot anul acesta am deschis şi o nouă sesiune pentru măsura 123 din PNDR, pentru a facilita accesul asociaţiilor şi cooperativelor de producători la dezvoltarea unei reţele de depozite pentru colectarea legumelor şi fructelor în bazinele legumicole şi pomicole. Acestea au acum la dispoziţie 80 de milioane de euro, din fonduri europene, cu care să construiască depozite, cu toate facilităţile necesare pentru vânzarea către comercianţi, a legumelor şi fructelor realizate chiar de membrii asociaţiilor şi ai cooperativelor implicate.

Pentru încurajarea fermierilor de a creşte bovine de carne în România, am luat decizia deschiderii unei noi sesiuni în cazul măsurii 121, chiar dacă nu mai era prevăzută nicio sesiune de depuneri de proiecte. Am modificat PNDR, realocând 150 de milioane de euro, fonduri care să favorizeze rasele de reproducţie. Dorim să diminuăm importurile masive de animale destinate creşterii şi îngrăşării, dar şi crearea propriei baze de producţie. Vrem să asigurăm în mod constant necesarul de material biologic din producţia internă, evitându-se în acest mod fluctuaţiile de preţ la achiziţia acestuia de pe piaţa externă.

Consider că am luat foarte multe măsuri de consolidare a sectorului agricol într-un timp foarte scurt, dar sunt convins că am fi putut face şi mai mult, evident dacă şi bugetul ne-ar fi permis asta. În contextul anului 2012, cred totuşi că am reuşit să ating toate priorităţile pe care mi le-am asumat la preluarea mandatului şi chiar să depăşesc această listă. Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele asumate prin programul de guvernare pentru acest an. Bineînţeles că, în eventualitatea unui nou mandat, începând cu decembrie, vom putea să ne asumăm o serie de alte obiective pe termen mediu şi lung. În stabilirea acestora voi avea o serie de noi întâlniri cu reprezentanţii sectorului. 

AGERPRES: Ce buget veţi negocia pentru Ministerul Agriculturii pentru 2013 şi care sunt principale priorităţi în eventualitatea continuării mandatului la MADR?

Daniel Constantin: Am venit la Ministerul Agriculturii cu gândul de a nu mă rezuma la cele şase luni de mandat. Am vrut să gândesc mai departe de această variabilă a timpului şi să mă concentrez pe nevoile agricultorilor. Am considerat că, indiferent ce se va întâmpla la sfârşit de an, ministerul trebuie să aibă o politică solidă, consolidată prin proiecte pe termen lung. 

Astfel, anul viitor, în urma eforturilor pe care le facem la Bruxelles, am speranţa că vom începe studiile necesare demarării proiectului de reabilitare a sistemului naţional de irigaţii, din fonduri europene. Cred că vom reuşi să le aducem consumatorilor mai multe legume şi fructe româneşti prin reţeaua de depozite de colectare pe care o gândim. În acest caz pun mare accent pe crearea tuturor condiţiilor necesare pentru păstrarea, etichetarea, ambalarea şi pregătirea produselor pentru piaţă în condiţiile impuse de supermarketuri. Îmi doresc ca fructele şi legumele româneşti să se găsească în marile magazine pe tot parcursul anului, nu doar timp de câteva luni. Tot în acest sens, încurajez prin măsurile pe care le pregătim pentru anul viitor, construcţia de sere şi solarii. 

Cea mai mare provocare este îmbunătăţirea vieţii din mediul rural, un proiect pe termen lung la care ţin foarte mult şi pe care l-am început anul acesta. Am creat un grup de lucru care lucrează la un program de dezvoltare economică a satului românesc, la crearea unor politici consistente care să ne aducă noi locuri de muncă. Astfel vom ridica nivelul de trai, iar investiţiile pe care le vom face vor fi sustenabile.

Despre bugetul agriculturii în 2013 este puţin prematur să vorbesc. Pot să vă asigur însă că, dacă voi în continuare ministrul Agriculturii, voi face toate eforturile ca acesta să fie unul mult superior celui din acest an.

Sursa AGERPRES

Constantin, nemulţumit de bugetul propus de UE pentru agricultura românească

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin susţine că propunerile lui Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, privind bugetul de care va beneficia România în perioada 2014-2020 nu ne avantajează deloc. El afirmă că ţara noastră ar putea pierde o sumă considerabilă din fondurile alocate pentru programele de dezvoltare rurală, dar şi pentru plăţile directe. Cei mai afectaţi de aceste decizii vor fi agricultorii români, care mai au încă mult de aşteptat până să primească subvenţii la nivelul celor din Vest. Dacă le vor primi vreodată.

România ar putea pierde între 1,2-1,5 miliarde de euro din banii alocaţi celor doi piloni (Pilon I – plăţi directe şi Pilon II – dezvoltare rurală) dacă se menţin propunerile actuale pentru viitorul buget al UE pentru perioada 2014-2020, ceea ce „ne dezavantajează clar“, susţine ministrul Agriculturii Daniel Constantin.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Daniel Constantin este unul din cei trei miniștri ai agriculturii din Europa care face parte din comitetul director al Parteneriatului European pentru Inovare

În cadrul reuniunii Consiliului de miniştri pentru agricultură din 28 - 29 noiembrie a.c. de la Bruxelles au fost adoptate concluziile Consiliului privind reprezentanţii în comitetul director al Parteneriatului European pentru Inovare „Productivitate şi durabilitatea agriculturii”, din care fac parte miniştrii:

- Daniel CONSTANTIN, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale al României
- Mette GJERSKOV, Ministrul Alimentaţiei, Agriculturii şi Pescuitului al Danemarcei;
- Athanasios TSAFTARIS, Ministrul Dezvoltării Rurale şi Alimentaţiei al Greciei.

Astfel, Daniel Constantin este unul din cei trei miniștri ai agriculturii din Europa care face parte din comitetul director al Parteneriatului european pentru inovare și singurul ministru român care a fost ales într-un astfel de comitet.

Principalul criteriu de selecţie l-a constituit activitatea avută de fiecare ministru în cadrul consiliilor pe agricultură. Propunerile celor trei miniştri pentru consiliul director al Parteneriatului European pentru Inovare au fost făcute de preşedinţia cipriotă.

Pe lângă cei trei miniştri propuşi, comitetul director al Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) va reuni 40 de personalităţi din rândul organizaţiilor de fermieri, cercetători, academicieni şi organizaţii ale consumatorilor şi protecţia mediului care vor reprezenta interesele diverse ale inovării în agricultură.

Obiectivul Comitetului director constă în sprijinirea PEI prin consultanţă şi orientare strategică precum şi la identificarea principalelor teme de analiză din domeniul inovării care vor fi adoptate în cadrul planului strategic de implementare al PEI.

PEI va contribui la interconectarea grupurilor operaţionale a serviciilor de consiliere şi a cercetătorilor implicaţi în implementarea acţiunilor de orientare a inovării în agricultură având ca rezultat creşterea productivităţii şi durabilitatea agriculturii.

Sursa MADR

România este dezavantajată de creşterea cofinanţării la 25% pe proiectele de dezvoltare rurală

România este dezavantajată de negocierile avute la Consiliul European de la Bruxelles, în special pe partea de cofinanţare, care va creşte, conform propunerii, de la 15% la 25%, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii producătorilor agricoli.

,În perioada 2007- 2013, cofinanţarea statului pe proiectele de dezvoltare rurală a fost de 15%, pe lângă sumele venite de la Bruxelles. Faptul că azi se propune o cofinanţare de 25% cred că va îngreuna foarte tare accesarea de fonduri europene, inclusiv pe zona de dezvoltare rurală, unde lucrurile au mers destul de bine', a precizat Constantin.

Acesta a subliniat că pe dezvoltare rurală contractarea fondurilor a mers destul de bine, în condiţiile în care la ora actuală sumele plătite beneficiarilor de fonduri europene prin PNDR a depăşit 4,3 miliarde de euro, însă ar putea apărea probleme în perspectiva 2014-2020, dacă gradul de cofinanţare va rămâne la 25%.

'În decembrie 2012 avem plătite 4,3 miliarde de euro către beneficiari, bani rambursaţi de către CE, iar gradul de contractare pe PNDR depăşeşte 70%. Cred că există premise foarte bune să nu avem riscuri de dezangajări pe acest program. Lucrurile merg bine, dar, dacă gradul de cofinanţare va rămâne la 25%, vom avea probleme în perspectiva viitoare', a adăugat Constantin.

Preşedintele Organizaţiei Interprofesionale Cereale şi Produse Derivate Rompan, Aurel Popescu, a întărit declaraţiile ministrului Agriculturii, subliniind că problema cea mai grea pentru producători rămâne cofinanţarea.

'Dacă noi ne ducem la 25% cofinanţare, ceea ce înseamnă efortul bugetului naţional, părerea mea este că nu vom reuşi să accesăm toţi banii pe care îi vom avea de la UE, pentru că bugetul nu o să poată să dea această finanţare. Cred că mai repede dăm nişte bani din sumele totale alocate, dar să ne ducem la cel mult 15% cofinanţare. Trebuie să ne batem ca această cofinanţare să fie de maximum 15%', a adăugat Popescu.

În urma unor negocieri făcute anul trecut, gradul de cofinanţare pe zona de dezvoltare rurală şi pe cea de coeziune a scăzut pentru România la 5%, şi, cu toate acestea, Ministerul Agriculturii, dar şi alte ministere au probleme de a asigura şi acel procent de 5%.

'Dacă avem probleme pe 5%, mă întreb cum va fi pe o cofinanţare de 25%, mai ales că acum ne raportăm la o sumă mai mică pe care o avem, dar dacă ne raportăm la 25% dintr-o sumă mai mare pe care o va avea România la dispoziţie', a menţionat Daniel Constantin.

Sursa AGERPRES

Daniel Constantin: România doreşte un program de reconversie în pomicultură pe modelul celui din domeniul viticulturii

România a susţinut, în cadrul discuţiilor din forurile europene, derularea în exerciţiul bugetar 2014-2020 a unui program de reconversie în pomicultură după modelul celui derulat cu începere din 2007 în domeniul viticulturii, a anunţat luni, la Mărăcineni - Argeş, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

"România a solicitat în cadrul Consiliului de Miniştri Comisiei Europene ca de la 1 ianuarie 2014 în reforma politicii agricole să fie cuprins un program de reconversie - replantare la pomicultură, aşa cum a fost cel pe viticultură. Acolo lucrurile au mers foarte bine, fondurile care erau la dispoziţia României între 2007 şi 2013 au fost epuizate la începutul anului 2012. Există în momentul de faţă un acord în acest sens şi de la 1 ianuarie 2014 vom începe să intrăm şi în acest program de reconversie în pomicultură", a declarat ministrul Agriculturii.
El a mai precizat că amploarea programului va depinde de alocările bugetare pe care le va primi România.

Daniel Constantin s-a întâlnit luni cu fermierii din judeţul Argeş la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni.

Sursa AGERPRES

D. Constantin: Produsele ecologice româneşti nu se comercializează pe piaţa autohtonă din cauza preţurilor destul de mari; 90% se exportă

Produsele ecologice româneşti nu se comercializează pe piaţa autohtonă din cauza preţurilor destul de mari şi merg în proporţie de 90% la export, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la lansarea programului "Bunătăţi din România".

Şeful de la Agricultură a precizat că, în prezent, dincolo de calitatea produselor, foarte importantă pentru consumatori, este preocupat să asigure producătorilor agricoli din România o piaţă de desfacere, fie că este vorba despre piaţa internă, fie despre cea externă. Acesta a subliniat că România importă foarte multe produse pentru că cele autohtone nu ajung pe rafturi.

"Mi-aş dori să echilibrăm în primul rând balanţa, pentru că este deficitară. Importăm foarte multe produse pentru că produsele româneşti nu ajung pe rafturi. Iată că acum încercăm să îmbunătăţim acest lucru; s-a îmbunătăţit. Avem de lucrat mult în continuare, iar după ce vom echilibra şi vom găsi toate produsele româneşti pe rafturi, cred că ne vom putea gândi şi la export'', a spus acesta. 

Daniel Constantin a subliniat că, pe zona de export, sunt produse de nişă care merg foarte bine şi în momentul de faţă, cum ar fi produsele ecologice în primul rând.
"În special producţia din agricultura ecologică merge mai mult la export. 90% din producţia respectivă nu se comercializează pe piaţa din România pentru că sunt preţuri destul de mari", a arătat şeful MADR.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a participat, miercuri, la lansarea de către Metro România a programului "Bunătăţi din România", susţinut de ministerul de resort, care vizează încurajarea consumului de produse româneşti prin realizarea de parteneriate cu producătorii români.

În program participă peste 90 de producători autohtoni, care oferă diverse categorii de produse precum peşte, carne, preparate din carne, lactate, brânzeturi, legume şi fructe, pâine şi produse de panificaţie, vinuri şi conserve.
Condiţia principală pentru participarea la program este respectarea standardelor de calitate impuse de Metro România, precum şi utilizarea unor procese care pot asigura trasabilitatea produselor.

"Bunătăţi din România" continuă direcţia iniţiată de programul "D-ale Noastre", primul program din România cu susţinerea producătorilor locali de legume, lansat în luna mai de companie, în cadrul căruia Metro România asigură distribuţia produselor în reţeaua sa şi oferă asistenţă pe tot parcursul producţiei.

"Alături de legumele autentice ale noastre, proiectul "Bunătăţi din România" completează oferta de produse româneşti disponibile în Metro Cash&Carry România atingând astfel aproximativ 75% din totalul sortimentului comercializat pentru categoriile de produse menţionate (circa 4.000 de articole din totalul sortimentului românesc)", a declarat Anca Vizireanu, director Cumpărări produse alimentare Metro Cash&Carry România.

Prin întreaga platformă de susţinere a producătorilor români, Metro România încurajează dezvoltarea unor sectoare cheie ale economiei.

Sursa: AGERPRES

80 de milioane de euro pentru crearea centrelor de colectare a produselor agricole

Producătorii agricoli vor avea la dispoziţie, începând cu sfârşitul lunii noiembrie, 80 de milioane de euro pentru crearea unor centre de colectare, sortare, ambalare, etichetare, dar şi condiţionare a produselor agricole, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la lansarea programului "Bunătăţi din România".

"În această lună alocăm o sumă extrem de importantă pentru crearea acelor centre de condiţionare, etichetare, sortare şi ambalare a produselor agricole. Toate aceste lucruri sunt menite să ajute producătorii agricoli. Nu mai puţin de 80 de milioane de euro vor fi disponibile de la sfârşitul acestei luni pentru agenţi economici, oameni care se vor asocia cu producătorii agricoli pentru a ajuta la o mai bună desfacere a produselor agricole", a afirmat Daniel Constantin.

Ministrul Agriculturii a subliniat că în ultimul timp s-a extins numărul hipermarketurilor care au intrat în programul de promovare a produselor româneşti iniţiat de ministerul pe care îl conduce, scopul fiind acela de a asigura o desfacere cât mai mare a producţiei autohtone. El a adăugat că, în acest scop, au fost luat şi alte măsuri, precum modificarea legislaţiei pentru certificatele de producător, dar şi modificarea Programului Naţional de Dezvoltare, astfel încât să se dea tuturor producătorilor posibilitatea de a comercializa şi de a păstra produsele româneşti nu doar pe perioada de durată a acestora fără să fie în atmosferă controlată.

"Au mai cedat şi unii şi ceilalţi şi putem vorbi despre un grad mai mare de asociere în agricultură, de conştientizarea faptului că trebuie să atingem anumite puncte de calitate pentru a comercializa produsele româneşti. Pe de altă parte, şi hipermarketurile au înţeles că au nevoie de produse româneşti. Astăzi, suntem undeva în zona de mijloc, în condiţiile în care 50% din produsele româneşti care se comercializează în medie pe an în zona de legume-fructe sunt de origine românească", a arătat Daniel Constantin.

Potrivit acestuia, în zona de legume-fructe, comparativ cu 1 ianuarie - 31 august 2011, anul acesta balanţa comercială pe produse agroalimentară s-a îmbunătăţit "vizibil".

În ceea ce priveşte condiţia ca un producător român să poată pătrunde într-un hipermarket cu produsele sale, ministrul a precizat că acesta trebuie să îndeplinească nişte cerinţe impuse de unitatea comercială, cerinţe care, însă, nu mai sunt atât de mari, ca în anii trecuţi. În plus, Daniel Constantin a îndemnat consumatorii să aleagă produsele româneşti, pentru că acestea sunt cele mai bune.

Susa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS