Peter Rowe, absolvent de doctorat în biologie moleculară al Universității Nottingham din Marea Britanie, fondatorul companiei britanico-olandeză Deep Ranch, a lansat recent teoria potrivit căreia se poate concepe o tehnologie durabilă și scalabilă de fermentare a gazelor care transformă CO2 din emisiile industriale într-o proteină cu o singură celulă pentru hrana animalelor.

Cercetarea celor care au inițiat start-up-ul de biotehnologie Deep  Ranch s-a concentrat pe realizarea unui proces prin care dioxidul de carbon să fie transformat într-o pulbere. Aceasta a fost numită Proton și în urma studiilor s-a stabilit că aceasta are un conținut de proteine de aproximativ 70%, mai mult decât are soia naturală, al cărei conținut de proteine este în jur de 40%.

Inițiatorii acestui proiect susțin că implementarea lui a fost necesară pentru că pentru obținerea unei mari părți din cantitatea de proteine folosite în hrana animalelor din Europa implică defrișări și pescuit excesiv în întreaga lume.

„Creșterea animalelor și piscicultura necesită alimente cu densități mari de proteine. Aproximativ 80% din recolta mondială de soia este folosită pentru creșterea bovinelor de carne și pentru lapte, iar cererea pentru aceste produse este în creștere. Acvacultura depinde de producția de făină de pește care se obține parțial din pescuitul de captură. Expansiunea suprafețelor cultivate cu soia conduce la defrișarea, încălzirea globală și distrugerea habitatelor naturale, în timp ce pescuitul excesiv pune în pericol ecosistemele și afectează echilibrul vieții din oceane. În general, producția de alimente are un rol uriaș de jucat în crizele climatice și de biodiversitate“, susține Peter Rowe.

Potrivit omului de știință, dioxidul de carbon poate proveni din mai multe surse, dar în cadrul proiectului-pilot a fost folosit gaz provenit de la o centrală de bioenergie care arde deșeurile de lemn, iar tehnologia folosită este similară celei folosite de biotehnologie pentru a produce enzime sau bere.

„Dioxidul de carbon este pus într-un rezervor de fermentație, cu hidrogen adăugat pentru a servi ca sursă de energie. După ce procesul celular este complet, proteina este apoi uscată într-o pulbere pentru a fi utilizată ca ingredient într-o hrană durabilă pentru animale“, se specifică în revista Horizon, publicată de Comisia Europeană.

Laura ZMARANDA

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primește în perioada 29 ianuarie – 30 aprilie 2018 solicitări pentru finanțarea proiectelor de înființare și funcționare a grupurilor operaționale care dezvoltă proiecte pilot și noi produse în sectorul agricol și în cel pomicol prin submăsurile 16.1 (agricol) și 16.1a (pomicol) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară stabilită pentru prima sesiune de primire a solicitărilor de finanțare pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale în sectorul agricol este 6.676.044 euro și 5.850.768 euro pentru sectorul pomicol.  

„Dezvoltarea proiectelor pilot și a unor noi produse în sectorul agricol sau pomicol este o oportunitate excelentă pentru fermierii români de a se alătura celor europeni în ceea ce privește inovarea și excelența în producție. Aceste linii de finanțare oferă posibilitatea de a face cercetare aplicată pentru obținerea unor soluții de eficientizare a proceselor tehnologice sau de obținere a unor noi produse în vederea comercializării. Este pentru prima oară când finanțăm acest tip de proiecte și consider că este o ocazie foarte bună pentru angrenarea organismelor de cercetare românești sau a altor actori din sectorul agroalimentar și cel pomicol în constituirea unor grupuri operaționale care să ducă la o cooperare reală între toate părțile interesate.” a precizat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Valoarea maximă a sprijinului acordat prin sM 16.1 și sM 16.1a pentru dezvoltarea proiectelor pilot, noi produse, procese și tehnologii este de 500.000 de euro/ proiect. Pentru aceste submăsuri pragurile minime sunt de 10 puncte în cazul sM 16.1 și 15 puncte în cazul sM 16.1a, acestea reprezentând pragurile sub care nicio cerere de exprimare a interesului nu este eligibilă.

Cererile se depun on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții interesați au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente sM 16.1 și 16.1a, documente pe care le pot consulta pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR”.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Pentru submăsurile (sM) 16.1 și 16.1.a există o abordare în două etape, conform precizărilor din fișa măsurii. Astfel, în etapa I  se va lansa o sesiune de depunere a Cererilor de exprimare a interesului (CEI) pentru accesarea finanțării proiectelor, iar în etapa a II-a va avea loc depunerea, evaluarea și selecția proiectului detaliat al Grupului Operațional (GO).

Solicitanții eligibili sunt grupurile operaționale, fără statut juridic, constituite în funcție de tema proiectului, din minim un partener din domeniul cercetării sau sectorul agroalimentar și din cel puțin un fermier, un grup de producători, o cooperativă sau o altă formă de asociere în agricultură.

Pe baza temei proiectului care va fi abordată de Grupul Operațional, alți parteneri relevanți (cum ar fi: consilieri, ONG-uri, alți consultanți, întreprinderi etc.) se pot alătura parteneriatului.

Parteneriatul poate avea ca membri și persoane fizice neautorizate, cu condiția ca liderul de proiect să fie cel puțin PFA, II, IF (înfiinţate conform legii).

Intensitatea sprijinului submăsurilor 16.1 și 16.1.a este 100% nerambursabilă pentru următoarele tipuri de cheltuieli specifice:

  • elaborarea de studii pregătitoare, studii de fezabilitate și planuri, inclusiv planul proiectului;
  • cheltuieli de funcționare a GO (cheltuieli de transport și diurnă ale coordonatorului sau echipei de proiect și partenerilor, costuri legate de activitățile parteneriatului, conform legislatiei nationale; onorarii ale personalului; cheltuieli legate de închirierea spațiilor de desfășurare a întâlnirilor parteneriatului, închiriere sediu, achiziție echipamente IT și alte dotări necesare desfășurării cooperării);
  • costurile directe generate în mod specific de activitățile incluse în planul de proiect depus de GO (cheltuieli legate de chirii pentru echipamente, utilaje, imobile necesare desfășurării activității descrise în proiect, altele decât sediu; investiții de modernizare și/sau construcție clădiri, echipamente, utilaje necesare implementării proiectului; aplicații software adecvate activității descrise în proiect);
  • cheltuieli generate de diseminarea rezultatelor (organizare evenimente diseminare, pliante, publicații, participare evenimente specifice în vederea diseminării rezultatelor etc.).

În cazul în care prin proiect vor fi prevăzute și acțiuni aferente submăsurilor 4.1, 4.1a, 4.2 și 4.2a, acestea vor respecta intensitatea aferentă.

Dintre cheltuielile neeligibile pentru investițiile finanțate în cadrul sM 16.1 și sM 16.1.a, amintim câteva tipuri: cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri și echipamente „second hand”, cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal și pentru transport persoane, construcția sau modernizarea locuinței și sediilor sociale, cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile, achiziționarea de clădiri etc.

Sursa: afir.info

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti