Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță finalizarea evaluării cererilor de finanțare depuse în etapa 1 a sesiunii din 2021 (27 august 2021 – 26 septembrie 2021) pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și pentru submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Experții AFIR au început efectiv procesul de evaluare în data de 27 septembrie și au parcurs toate etapele necesare analizei tuturor cererilor fermierilor (verificare documente, efectuare vizite pe teren, verificare îndeplinire criterii de eligibilitate și a criteriilor de selecție) emițând Rapoartele de selecție ale etapei 1. Acestea au fost deja transmise Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (AM PNDR) în vederea aprobării și, ulterior, pentru demararea procedurii de selecție pentru finanțarea proiectelor.

„A fost un efort considerabil al colegilor noștri, cărora le mulțumesc pentru implicare și dăruire. Emiterea raportului de selecție presupune stadii procedurale complexe, indiferent de amploarea proiectului depus. A trebuit să ne asigurăm că 3.033 de cereri de finanțare depuse în această etapă pentru cele două linii de finanțare trec în cel mai scurt timp posibil prin verificarea documentară și pe teren, precum și prin etapa de corelare a tuturor informațiilor. Dacă vom obține rapid aprobarea acestor rapoarte la nivelul Autorității de Management, vom putea să le publicăm în cel mai scurt timp, astfel încât să poată fi inițiată procedura de contractare, având ca obiectiv efectuarea primelor plăți către cât mai mulți fermieri până la finalul acestui an.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Pentru submăsura 6.1, în etapa 1, au fost depuse 1.504 proiecte, în valoare de 71,8 milioane de euro. Dintre acestea, 356 de proiecte, cu o valoare de 18,2 milioane de euro, au fost depuse de către fermierii din zona montană.

Pentru accesarea sprijinului acordat prin submăsura 6.3 au fost depuse 1.529 de proiecte, însumând o solicitare de fonduri pentru această etapă de aproape 23 de milioane de euro. Dintre acestea, 973 de cereri de finanțare cu o valoare totală de 14,6 milioane de euro au fost depuse de solicitanți din zona montană.

Sursa: afir.info

Este bine-cunoscut că nivelul producțiilor și eficiența economică a exploatațiilor agricole sunt direct condiționate de calitatea managerială, gradul de pregătire profesională și de informarea la zi a celor care conduc aceste exploatații. Avem destule exemple în țara noastră de specialiști care pot sta oricând alături de cei mai buni profesioniști din Occident.

Astfel, L. Buzdugan, A. Muscă, D. Manole, Gh. Albu, Șt. Poenaru, Gh. Nițu, A. Placinschi, Nicușor Șerban, V. Nica, N. Sitaru și alții, răspândiți în toate zonele țării, obțin an de an cele mai mari și de calitate producții în exploatațiile agricole mari și bine organizate în care își testează singuri sămânța și celelalte input-uri folosite.

Din păcate, suprafețele conduse de acești profesioniști de marcă reprezintă un procent redus din agricultura României.

După unele statistici, terenul agricol este deținut de: 97,8% micii fermierii; 1,8% fermele familiale și 0,4% marile ferme.

Acestea ar reprezenta, după alte statistici:

– 3.578.234 de gospodării individuale care dețin 7.508.840 ha;

– 12.741 de asociații familiale care dețin 1.773.941 ha;

– 6.459 de societăți agricole care dețin 3.628.000 ha;

– 584 de societăți comerciale agricole care dețin 1.885.040 ha.

Ar rezulta că aproape jumătate din suprafața agricolă este organizată în cele cca 20.000 de asociații și societăți agricole, care, în mod sigur, dispun de un specialist agronom (deși este prea puțin).

Cred că trebuie să remarcăm necesitatea reorganizării învățământului agricol profesional și liceal, fiind nevoie de mulți lucrători în agricultură.

La nivelul anului 2010 se menționa că în țară există cca 45.000 de specialiști cu studii superioare și 30.000 cu studii medii, dar că, dintre aceștia, numai 30% lucrează în agricultură.

Dar să presupunem că exploatațiile agricole organizate sunt asigurate, cât de cât, profesional, dar ce facem cu cele peste 3,5 mil. de gospodării individuale care dețin cealaltă jumătate a suprafeței agricole? Acestea sunt răspândite în cele 2.861 de comune cu 12.956 de sate.

Care este nivelul de informare agricolă al acestora?

Se știe că cei care lucrează în prezent pământul în gospodăriile țărănești sunt fie foarte în vârstă și provin din țărani, fie sunt mai tineri și provin din alte domenii decât agricultura.

Astfel, după APIA, 35.000 au vârsta până la 30 ani, 150.000 de 40-50 ani, 223.000 între 60 și 70 ani, 4.224 între 91-100 ani etc.

La nivelul direcțiilor agricole există un serviciu de extensie, dar de ce informații beneficiază acestea pentru a le difuza în masa gospodăriilor individuale?

Au la îndemână doar prospectele companiilor care comercializează aceste produse și care, bineînțeles, afirmă că acelea sunt cele mai bune.

Dacă se dorește cu adevărat să se asigure o informare corectă a fermierilor este necesar să se facă unele eforturi organizatorice și financiare, și anume:

– să se încheie acțiunea de înființare a Camerelor Agricole cu ramificații până la comună sau grupuri de comune;

– la centru, la Ministerul Agriculturii, să existe un serviciu de consultanță, extensie și propagandă agri­colă care să înființeze un „Registru unic“ secret;

– companiile care comercializează semințe, erbicide, insectofungicide, îngrășăminte ș.a. să ofere mostre din aceste produse pentru testare riguroasă, cu plata unui anumit tarif;

– produsele respective se înscriu în Registrul Unic „codificat“ și se repartizează unităților pentru experimentare-testare fără a se cunoaște proveniența lor.

În afară de soiuri (hibrizi) care se produc și în unitățile de cercetare românești, celelalte produse vor fi testate riguros de institutele și stațiunile de cercetări din țară. Soiurile și hibrizii se vor testa în rețeaua ISTIS care va beneficia de suprafața și fondurile corespunzătoare.

Toate unitățile care efectuează testarea vor primi fonduri de la minister și nu de la companiile care le comercializează. Plata directă de la companii creează suspiciuni de subiectivism în rezultatele obținute.

Ne aflăm sub acțiunea economiei de piață, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne apărăm fermierii, să le recomandăm să nu folosească decât produsele testate, verificate în condițiile țării noastre și recomandate de noi.

Dările de seamă cu rezultatele testării se trimit la minister, iar serviciul de consultanță le decodifică, le sistematizează și le publică în broșuri și prin revistele de specialitate, pe numele lor adevărat.

Broșurile ajung la Direcțiile și Camerele agricole, care dispun astfel de toate informațiile care vor fi difuzate către fermieri.

Rezultatele respective arată atât efectul asupra nivelului și calității producției agricole cât și costul pe hectar.

Notă: În câmpurile de testare nimeni nu cunoaște cum se numesc (cu adevărat) produsele testate și de la ce companie provin. În acest fel considerăm că se poate asigura o informare corectă a fermierilor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Pentru a putea beneficia de această submăsură fermierul trebuie să fi accesat cel puțin un an Schema Simplificată pentru Micii Fermieri din cadrul Pilonului I (campania 2015) aferentă Cererii unice de finanțare de la APIA.

De asemenea, pentru a putea accesa submăsura 6.5 pe perioada anului 2016, este necesar ca fermierul să notifice APIA că dorește retragerea din Schema Simplicată menționată mai sus.

ATENȚIE! Data limită până la care fermierii pot notifica APIA pentru retragerea din Schema Simplificată pentru Micii Fermieri este 15 IULIE 2016. Fermierii care nu au optat pentru retragerea din Schema Simplificată până la data de 15 iulie 2016 nu vor putea fi beneficiari eligibili ai submăsurii 6.5 în anul 2016.

Sprijinul acordat prin submăsura 6.5 reprezintă 120% din suma anuală calculată a sprijinului pe care fermierul era eligibil să o primească în cadrul schemei simplificate din Pilonul I.

Submăsura 6.5 are ca scop facilitarea comasării terenurilor și presupune transferarea definitivă către alt fermier a întregii exploatații, inclusiv drepturile de plată corespunzătoare.

Condițiile de eligibilitate pentru accesarea submăsurii 6.5 sunt următoarele:

• Solicitantul a aplicat cel puțin un an schema pentru micii fermieri din Pilonul I, iar în momentul depunerii cererii în cadrul acestei sub-măsuri, acesta face dovada retragerii din schema aferentă Pilonului 1
• Solicitantul trebuie să dețină în proprietate, terenul ce urmează a fi transferat
• Solicitantul se angajează să transfere definitiv* către alt fermier întreaga sa exploatație și drepturile de plată corespunzătoare
• Contractul de transfer definitiv al terenului, nu poate fi reziliat de nici una din părți, mai devreme de durata minimă de 20 de ani.

* transferul definitiv se poate face atât prin documente care conferă proprietatea bunurilor imobiliare cât și prin arendarea prin contract de arendare pe o perioadă de cel puțin 20 de ani.