Anca Elena Fogoroș, o tânără legumicultoare din județul Vaslui, a găsit o metodă inedită de a promova produsele românești, dar și de a-și valorifica producția din ferma pe care a înființat-o alături de soțul ei, Silviu.

Legumicultoarea creează buchete din legumele cultivate în propriile solarii

Vrei să faci un cadou mai altfel? Anca poate să te ajute cu buchete comestibile și tematice.

Anca Elena Fogoroș este o legumicultoare din comuna Bogdănița, județul Vaslui. Împreună cu soțul ei, Silviu Fogoroș, se ocupă de ferma de legume „Ferma Ursu“, care totalizează 1.500 de ari de spații protejate și alte două hectare cu pomi și viță-de-vie, în jurul casei. Producția obținută este distribuită clienților și prin curier, dar în mare parte se vinde de la poarta fermei. Noutatea, însă, o reprezintă pasiunea pentru crearea de buchete din legume viu colorate, de la ceapă, morcov, vinete, usturoi și altele până la borcane cu murături, sub brandul „Buchetul Grădinii“.

„Ideea buchetelor cu legume a pornit inițial în septembrie 2020 de la o mămică ce a vrut să facă un cadou mai special pentru o doamnă care consumă legume cât mai naturale. Inițial am făcut un coșuleț, dar mi-am dat seama că nu încap foarte multe și le-am aranjat apoi într-un buchet. De atunci am început să fac mai multe buchete, în ideea de a valorifica legumele care rămân, pentru că noi livrăm la domiciliu pachete cu legume“, a spus tânăra legumicultoare din județul Vaslui.

Prețurile unui buchet realizat din diverse legume poate să se încadreze între 70 de lei și 500 de lei, diferența o fac legumele din care este alcătuit buchetul, dar și cantitatea de legume utilizate. În funcție de complexitatea realizării buchetelor, dar și de experiența căpătată, timpul alocat este de minimum 20 de minute și maximum 4-5 ore.

Beatrice Alexandra MODIGA

Câţi dintre voi îşi doresc să consume alimente sănătoase? Denisa-Petronela Milea din Tecuci, județul Galați, şi-a dorit foarte mult acest lucru de mic copil, ceea ce a şi motivat-o să se gândească serios la un business în legumicultură. Aici, pământul este îngrijit cu suflet, motiv pentru care tânăra vrea să ducă mai departe tradiţia familiei, fapt care a determinat-o în urmă cu patru ani să urmeze studiile universitare de licență la Facultatea de Agricultură din Iași.

„Supermarketurile umbresc producătorii locali“

În ultimii ani, legumicultura a evoluat, s-a dezvoltat şi a devenit de interes pentru că oferă multe perspective de business pentru tineri. Ca în orice alt domeniu, succesul se măsoară în rezultate, iar pentru rezultate este nevoie de inspiraţie și know-how, specifică tânăra din județul Galați.

„Împreună cu părinții mei dețin o mică afacere legumicolă înființată în anul 2007, reprezentată de două solarii și care, în ciuda faptului că nu se extinde pe o suprafață foarte mare, rezistă și dă randament și în prezent. Aș vrea să pun accent pe încurajarea consumului local de la toți micii producători din țara noastră, care fac eforturi foarte mari pentru a se menține pe piață din cauza marilor supermarketuri care ne umbresc și care ar dori ca noi, micile afaceri tradiționale, să dispărem puțin câte puțin. Cu toate acestea, afacerea noastră mică de familie a rezistat datorită legumelor de calitate și faptului că le oferim clienților noștri siguranța pe care nu mulți le-o pot oferi, respectiv aceea de a consuma un produs natural și sănătos.“

Tânăra inginer agronom a ales acest domeniu pentru că din copilărie a luat contact cu agricultura, iar pe viitor își dorește să continue pe partea de legumicultură la nivel dezvoltat.

„Altceva mai potrivit pentru mine nu există, agricultura nu numai că este o ramură esențială pentru existența noastră, ci este și un domeniu unde poți să te dezvolți în permanență“, a specificat tânăra gălățeancă Petronela-Denisa Milea.

Cultivarea legumelor în sistem protejat

În contextul în care consumul de legume proaspete, pe întreaga perioadă a anului, a crescut, cultivarea acestora în spaţii care să le protejeze de frig şi intemperii a devenit o necesitate, pentru asigurarea recoltelor bogate şi de calitate nu doar în perioada în care se produc, ci şi în extrasezon

Beatrice Alexandra MODIGA

Pentru susţinerea producţiei de legume există un ajutor de minimis care se aplică pe întreg teritoriul României. Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului beneficiarii trebuie să îndeplinească, cumulativ, mai multe criterii de eligibilitate, cum ar fi utilizarea unei suprafețe cumulate minime pe ciclu de producţie, cultivată exclusiv cu tomate în ciclul I, iar în ciclul II cu una dintre culturile de tomate, ardei gras şi/sau lung – capia, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde, marcarea suprafeței, la loc vizibil, cu placă-indicator, obţinerea unor producţii minime corespunzătoare culturii înfiinţate dovedită prin documente justificative.

O altă obligaţie a fermierilor este să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor şi să obţină legume care nu depăşesc conţinutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide.

Conţinutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide este o condiţie care se verifică prin prelevarea de probe, prin sondaj şi inopinat, în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea conţinuturilor maxime aplicabile reziduurilor de pesticide atât la recoltare, cât şi la valorificare.

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Suceava nu are atribuţii pe partea de analize a prezenţei reziduurilor de pesticide în legume şi fructe, instituţia având competenţe „în tot ceea ce înseamnă comercializarea, începând de la producţia primară, mergând pe filiera de produs, atât în ceea ce priveşte micii producători, cât şi persoanele juridice“, a precizat Elena Claudia Gogu, director executiv al DAJ Suceava.

Oficiul Judeţean Fitosanitar Suceava verifică fermierii care primesc subvenţii

„Avem atribuţii de verificare a conformităţii produselor, dar şi a modului de comercializare, pe partea de etichetare. Sub acest aspect situaţia este sub control, în special în ce-i priveşte pe beneficiarii ajutorului de minimis, în speţă cultivatorii de tomate, cartofi şi usturoi, care sunt verificaţi împreună cu inspectorii Oficiului Judeţean Fitosanitar Suceava. Aceasta întrucât fermierii care primesc subvenţii pentru culturile amintite sunt obligaţi să ţină registrul de evidenţă a tratamentelor, verificările confirmând respectarea prevederilor legale.

Pentru aceşti fermieri garantăm, sută la sută, că într-adevăr lucrurile stau foarte bine, fapt dovedit şi prin analizele care se iau, ce este drept, prin eşantionare, analize care au dovedit că nu există reziduuri de pesticide“, ne informează Elena Claudia Gogu, director executiv al DAJ.

În scopul obţinerii de produse agricole sănătoase, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava organizează, periodic, dezbateri şi cursuri de instruire cu producătorii agricoli.

„În fiecare an, la început de sezon agricol, încercăm să comunicăm producătorilor din judeţul Suceava, împreună cu colegii de la Oficiul Judeţean Fitosanitar, care sunt condiţiile optime de producere a legumelor. Am chemat alături Banca de Resurse Genetice Vegetale «Mihai Cristea» din Suceava, am desfăşurat acţiuni cu seminţe româneşti, dar şi cu firme de inputuri cât mai aproape de ecologic, astfel încât rezultatul final al muncii fermierilor să fie tot mai sănătos“, a precizat Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană.

Silviu BUCULEI

Lucian Negoiță a absolvit Facultatea de Horticultură USV Iași, promoția 2021, și ne spune că nu a ales domeniul, ci domeniul l-a ales pe el, în momentul în care el și asociatul lui și-au încheiat studiile și își doreau să producă sub eticheta „Produs în România“.

„Povestea fermei începe la sfârșit anului IV. Pe parcursul dezvoltării au existat modificări semnificative din cauza faptului că interesul inițial al societății pe care am înființat-o a fost de creștere a ovinelor, rasa carne, ulterior axându-ne pe cultivarea legumelor și cerealelor datorită factorilor economici și amortizarea investiției într-un interval mai scurt de timp. În momentul de față, baza noastră tehnică este în comuna Victoria, fiind dotată cu aproximativ toate utilajele necesare desfășurării activității, unde administrăm o suprafață de aproximativ 40 ha, pe care am înființat culturi de grâu, porumb, porumb zaharat, usturoi, ceapă și varză“, specifică ieșeanul.

Tânărul inginer horticol s-a axat pe domeniul agricol și legumicol din dorința de a diminua importurile de legume și cereale din afara României, subiect foarte discutat în ultima perioadă, mai adaugă Lucian Negoiță, absolventul facultății noastre.

„Cultura mare este un factor important în cadrul fermei și reprezintă aproximativ 60% din domeniul activității, devenind un hobby dezvoltat pe parcurs. Până la acest moment nu am accesat fonduri europene, însă anul acesta urmează să accesăm un proiect de dezvoltate. În primăvara acestui an am finalizat construcția unui solar cu rol în producerea răsadurilor. Acest domeniu reprezintă o provocare enormă cu risc mediu spre ridicat atât din prisma factorilor climatici cât și a celor economici, avantajele principale fiind studiile în domeniu, vârsta, ambiția și determinarea de a produce mai multe produse agricole cu eticheta finală «Produs în România». Planurile noastre de viitor tind spre extinderea suprafețelor cultivate, modernizare, tehnologizare și creșterea numărului de angajați la nivelul societății. Cunoștințele dobândite pe parcursul facultății ne-au ajutat foarte mult și din prisma informațiilor și experienței dobândite, dar și a faptului că am întâlnit și m-am împrietenit cu mulți studenți care activează în domeniu, cu care ulterior am colaborat și ne-am sfătuit reciproc“, încheie Lucian Negoiță.

Beatrice Alexandra MODIGA

Florin Dorel Albu, un tânăr de 29 de ani din comuna Moara, sat Moara Nică, județul Suceava, şi-a găsit drumul în carieră ca legumicultor. Toate legumele pe care le livrează sunt cultivate într-un mod cât mai natural. Tânărul deține o mică exploatație agricolă formată din aproximativ 3.000 mp de solarii, 3.000 mp de legume în câmp deschis și 12 ha de cultură mare (grâu, porumb, cartofi), iar în unele zile muncește la businessul său chiar și câte 16-18 ore.

Lipsa forței de muncă se resimte...

Moara Suceava

„Uneori îmi este foarte greu pentru că, efectiv, nu am cu cine să lucrez și să fac ceea ce mi-am propus, duc lipsă de forță de muncă. Muncesc în unele zile chiar și câte 16-18 ore. Cu toate acestea, nu m-am gândit niciodată să renunț datorită faptului că îmi place ceea ce fac și o fac cu mult drag, mărturisește Florin Dorel Albu. Cu toate că seceta și, mai ales, majorările de prețuri din anul 2022 au fost mult mai mari față de anii anteriori, am reușit cu ajutorul lui Dumnezeu și eforturi suplimentare să facem față și să încheiem anul cu bine“, specifică tânărul legumicultor.

În solarii cultivă ardei kapia, ardei gras, gogoșar și roșii, iar în câmp deschis cultivă vinete, ceapă și rădăcinoase. Ca utilaje, în solarii acesta folosește propriul tractor la frezat și plugul pentru arat, iar pentru restul culturilor se ajută cu alți fermieri din zonă. Datorită faptului că Florin a crescut în mediul rural și că provine dintr-o familie de oameni iubitori de a cultiva și a lucra pământul, acesta poate spune că este înzestrat cu un mic bagaj de cunoștințe ale agriculturii și legumiculturii.

„Susținut de părinți cu teren, m-am gândit să deschid această mică afacere. Da, pot spune că este o pasiune pentru ceea ce fac în prezent și sper să pot realiza și dezvolta mai mult în viitor, cu gândul că voi putea accesa și niște fonduri europene, pe care să le folosesc în procesarea și conservarea acestor legume, dar și pentru extinderea fermei“, adaugă Florin Dorel Albu.

Produsele și legumele obținute de legumicultor ajung la clienți prin serviciul acestuia de livrări la domiciliu.

„Colaborăm și cu câteva magazine alimentare și restaurante din Suceava, dar suntem prezenți și în Piața Volantă „DIN DRAG DE BUCOVINA“, organizată de către Direcția Agricolă Județeană Suceava, aceasta desfășurându-se în fiecare sâmbătă chiar în parcarea instituției, o instituție ce vine în ajutorul și sprijinul producătorilor locali din județul Suceava“, încheie legumicultorul din comuna Moara, județul Suceava.

Beatrice Alexandra MODIGA

După 9 ani petrecuți în Londra, doi tineri s-au întors acasă pentru a produce local

Exemplul de azi poate fi succesul de mâine! Pe această premisă, Iulian și Monica Hazazup, soț și soție, au hotărât să se întoarcă din Anglia pentru a lăsa o urmă în viața lor în satul Grăjdeni, comuna Fruntișeni, județul Vaslui. Cei doi vasluieni au investit cca 35.000 de euro în legumicultură pentru a produce legume sănătoase. Până în prezent, parcursul lor e de poveste. Au vândut un teren în oraș pentru a lua unul la țară. Cumva acel loc îi chema și azi au înțeles de ce. E exact pe sufletul lor.

Dorința de a reveni acasă i-a îndreptat către legumicultură

Au întâmpinat multe greutăți în Londra. Un accident de muncă avea să le pună la încercare credința, iubirea, răbdarea, speranța, încrederea. Au luptat împreună și azi am avut parte de o lecție despre viață și iubire.

„Am locuit în Londra 9 ani, o lună și 10 zile! De agricultură ne-am hotărât să ne apucăm în 2022, când am revenit o lună acasă în concediu. Pe atunci nepotul meu ne-a vorbit despre legumicultură, fiind un pasionat al acesteia și spunându-ne că se poate trăi și în România din muncă multă și cu pasiune. Activându-se dorința de a reveni acasă, am început să ne informăm și să citim despre legumicultură și să calculăm și programăm pașii în următoarele 7 luni până am revenit acasă. Ne-am informat și despre un proiect de dezvoltare a tânărului fermier, dar cerințele sunt mari în posesia de terenuri, cel puțin pentru noi. Revenind acasă, soțul a făcut și un curs de legumicultură, ceea ce a întărit cunoștințele cât de cât în domeniu“, specifică Monica Hazazup, legumicultoare în județul Vaslui.

Au început totul în octombrie anul trecut, cu achiziția unui teren în localitate

„În noiembrie am forat un puț să avem acces la apă. În aceeași lună am semnat un contract cu o firmă din Vaslui pentru un solar. Ne dorim să lucrăm în sistem protejat (solarii), momentan având doar unul. Soțul, moștenind de la părinți pământ, ne-am apucat să cultivăm cu ajutorul familiei, mai ales că sapa este străină pentru mine, dar am învățat. Pe o suprafață de 3.600 de metri am plantat pepeni roșii și galbeni. Pe terenul unde este solarul (de 5.000 m) am plantat ceapă, cartofi, fasole, rădăcinoase și răsaduri în câmp. În solarul de 500 m am plantat pe 17 mai răsaduri de roșii, ardei și castraveți. Investiția din bani proprii ar fi până acum în jur de 35 de mii de euro. Utilaje nu avem decât o minunată motosapă împrumutată și niște minuni de sape de la părinții soțului“, mai spune vasluianca.

„Ne dorim gustul de altădată!“

camp legumicultura

Legumicultura este un domeniu minunat, dacă ne informăm, specifică aceasta.

„Greutățile întâmpinate sunt ca la orice început, dar sincer le depășim datorită dorinței de a munci. Dorința a fost de a planta cât putem, fără a căuta încă o piață de desfacere, dar lucrurile în viață vin de la sine, ne scoate Dumnezeu oameni minunați în cale și o să găsim și piață. Ne dorim gustul de altădată. Abia așteptăm pepenii copilăriei, legumele și fructele de acasă, iar faptul că le putem cultiva noi, știind ce cultivăm și mâncăm, ne face să mergem mai departe. Având o susținere necontenită din partea familiei amândurora, ne dorim să creștem ușor numărul solariilor, să putem planta protejat, factorii externi fiind foarte mulți și diverși, să ajungem să ne procesăm produsele și să ne dezvoltăm și noi, și satul în care locuim cu o comunitate minunată“, încheie legumicultoarea din județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

În comuna Fierbinți din Ialomița este cel mai mare bazin de cultivare a vinetelor. Așa este recunoscută localitatea astăzi. În această zonă se cultiva în câmp deschis și ardei gras, dar schimbările climatice au determinat o altă dinamică, plantele nu mai au rezistență în câmp și atunci, pentru cultivarea lor, sunt necesare investiții mari în spațiile protejate. Marian Spiridon este unul dintre legumicultorii care au făcut acest lucru. Cultivă legume în câmp deschis și solarii și, după 18 ani de activitate, cunoaște toate mecanismele acestei activități. Am făcut apel la experiența sa pentru a înțelege mai bine agricultura din perspectiva unui producător care a trecut prin toate etapele de evoluție a unei afaceri.

Polonezii cumpără castraveți românești, îi conservă la ei și apoi ajung din nou în România

Reporter: Care ar fi trei măsuri de susținere a producătorilor români pe care statul ar trebui să le inițieze?

Marian Spiridon: În bazinele legumicole mari statul ar trebui să vină să dea o direcție. Ar trebui să se înființeze celebrele centre de colectare. Asta ar fi prima măsură. Cred că asta ne-ar ajuta să nu mai producem haotic și am ieși toți producătorii cu producția în același timp. Cineva ne-ar da o direcție. A doua măsură ar fi realizarea unor controale mai aspre a produselor care vin din afară. Este mai greu de realizat, dar nu imposibil. Automat, având aceste controale mai dure, și producătorii români vor fi stimulați. Dacă am avea un preț mai corect, am crește suprafețele cultivate. A treia măsură ar fi înlesnirea procesului de accesare a fondurilor europene. În Polonia, spre exemplu, fermierii au accesat cca 90% din fondurile europene. Și, cu toate acestea, polonezii nu mai produc la ei anumite legume, ci vin la noi, la Matca. Cumpără castraveți, îi conservă în țara lor și apoi, prin lanțurile de magazine, castraveții se întorc la noi în țară. De ce se întâmplă asta? De ce nu conservăm noi castraveții? Sunt lucruri care ne țin pe loc, îi demotivează pe producătorii români și mulți dintre ei renunță la agricultură. Eu am avantajul de a fi aproape de Capitală și este mai ușor astfel să valorific producția.

Rep.: Valorificați întreaga producție către supermarket?

M.S.: Producția de calitatea I, adică 75-80% din producție, merge spre supermarket. Legumele care nu se încadrează în calitatea I merg la procesare. Dacă ar fi să facem un experiment, vă spun că 98% din cumpărători merg pe ideea că legumele cumpărate trebuie să arate foarte bine. Nimeni nu cumpără o roșie moale, care are o pată, un ardei sau salata care au fost atinse de viermi. Într-adevăr, toată lumea spune că ar trebui să mâncăm sănătos, să mâncăm ca odinioară. Acum 30 de ani mâncam o roșie așa cum era, nu stăm să o analizăm cât e de frumoasă. Acum însă, când ai posibilitatea de a alege în mai multe locuri, alegi ce este mai frumos. Nu pierdem nimic, totul se vinde. Ne-ar fi ajutat foarte mult să avem o linie de procesare. Am fi avut atunci un circuit închis pentru că avem teren agricol, producem răsadul, dar lipsește această verigă. Ne propunem să avem această linie de procesare, dar ne dorim să existe o creștere organică, să luăm lucrurile pe rând.

În cazul asocierii, problemele apar când prețurile încep să varieze

Rep.: Aveți o cooperativă la nivelul comunei Fierbinți. Funcționează asocierea între fermieri?

M.S.: Din nefericire, există încă această reticență a fermierilor de a se asocia. Uneori, în cazul asocierii totul este bine la început, dar problemele încep să apară după ce prețurile din piață încep să varieze. Dacă ai o colaborare cu un supermarket și ați stabilit un preț de valorificare, mergi în continuare pe această direcție. Sunt mulți producători care, atunci când văd că prețurile în târg au crescut, uită de orice înțelegere și vând marfa acolo. E o situație care creează apoi neîncredere din partea supermarketurilor față de toți producătorii.

Rep.: Ce prețuri estimați anul acesta pentru legumele românești?

M.S.: Teoretic, dar și având în vedere ce se întâmplă în piață, prețurile legumelor ar trebui să fie mai mari. Ar trebui să fie niște prețuri corelate corect cu inflația.

Rep.: Intenționați să extindeți suprafața cultivată?

M.S.: Este posibil ca în toamnă să ne extindem cu 2.000 sau 3.000 de metri, dar următoarea investiție importantă va fi într-o linie de procesare. Nu va fi ceva mare, ci ceva mic, care să mă ajute să închid cercul pentru ca apoi pe fiecare ramură să creștem organic. Vă dați seama că, atunci când vezi un ardei aproape perfect, dar trebuie să îl dai la calitatea a II-a doar pentru că este mai micuț, e neplăcut. Vom face diverse conserve, zacuști, murături, tot ce putem produce din legume. Mă gândesc că ăsta va fi și viitorul și că ar fi foarte utile niște piețe volante, chiar și între blocuri. Astfel, producătorii mai mici ar fi stimulați și nu ar mai fi nevoiți să plece în fiecare zi către piață sau en-gros cu materia primă.


  • „Subvențiile către legumicultori chiar vin. Sunt niște bani bine-veniți, iar problemele vin din faptul că marfa din afara țării intră haotic pe piețele românești. Nu are cum ca în decembrie o roșie să coste 5-6 lei la raft. Oricât de mult ai încerca tu să produci mai ieftin, nu ai cum în acea perioadă.“
  • „Investiția într-un solar de 1.000 de metri calvanizat, cu un strat de folie, este acum de 14.000 de euro, fără instalațiile adiacente. Recuperarea unei astfel de investiții depinde de mai mulți factori, de cultura pe care o cultivi, dacă ai angajați sau lucrezi cu familia. Dacă ai două sau trei culturi într-un an și jumătate sau doi ani poți recupera investiția.“

Laura ZMARANDA

Agricultura devine o opțiune pentru tot mai mulți tineri din județul Neamț. Un exemplu vine din comuna Ghindăoani. Leonte Lorențo-Mihai are vârsta de 19 ani și studiază la Facultatea de Agricultură USV Iași, învățământ la distanță, anul I.

În Ghindăoani, județul Neamț, un tânăr de 19 ani aduce inovația în ferma sa cu ajutorul studiilor superioare în domeniul agricol.

Tinerii agricultori și fondurile europene schimbă paradigme

Mulți dintre cei care au pus pe picioare o afacere în județul Neamț au muncit mai întâi în străinătate, în ferme, iar, cu sprijinul oferit de UE, tinerii fermierii români devin tot mai atrași de acest domeniu. Practic, tinerii agricultori și fondurile europene încep să schimbe paradigme, iar tot mai mulți dintre aceștia aduc inovația în ferma de familie.

Un student al Facultății de Agricultură și-a schimbat complet viața după ce a venit din Italia. În prezent, tânărul fermier deține alături de familie o fermă vegetală cu o suprafață de 30 ha și administrează 8.000 mp de solarii, producând diverse legume (tomate, castraveți, ardei, fasole păstăi etc.). În anul 2020, familia Leonte a reușit să acceseze două proiecte prin fonduri europene pentru modernizarea fermei, unul de 93.000 euro, prin Submăsura 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală și celălalt de 25.000 euro, în cadrul Submăsurii 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.

Perspective de viitor: înființarea unei fabrici de ulei și de procesare fructe și legume

„Totul a început în anul 2016, atunci când împreună cu familia m-am reîntors în țară din Italia, cu scopul de a iniția o mică afacere, pornind de la o suprafață de 1.000 mp de solarii și 6 ha de teren arabil. Motivul care ne-a determinat să pornim un business în agricultură s-a născut din dorința de a câștiga proprii bani, prin munca câmpului. Cea mai mare provocare întâlnită cu care mă confrunt și în momentul actual este inovația, prin descoperirea noutăților la fiecare pas și încercarea de a fi mereu la curent cu tot ce este nou în acest domeniu. În primii ani, toată investiția a fost din fonduri proprii, iar abia în 2020 am accesat fonduri europene. În ceea ce privește flota de utilaje, deținem două tractoare de 95/80 CP și unul de 95 CP. Am ales studiul în acest domeniul pentru a mă specializa și pentru a aduce plus valoare fermei. În următorii ani ne dorim să înființăm atât o mică fabrică de ulei, cât și una de procesare fructe și legume“, specifică Leonte Lorențo-Mihai, tânăr fermier în județul Neamț.

Beatrice Alexandra MODIGA

Una dintre cele mai ușoare căi spre succes, asocierea micilor fermieri în grupuri care să le permită să livreze marfă de calitate marilor magazine, funcționează bine la Băleni, în județul Dâmbovița, zonă renumită pentru producția de legume. Desfacerea reprezintă o problemă bine-cunoscută nu doar în legumicultură, ci pentru toți fermierii din țara noastră. În Băleni, 40 de legumicultori s-au asociat sub brandul „Nu oricum“ și au început să producă după standardele de livrare cerute de centrul de colectare din zonă. Mai exact, legumicultorul își lasă acolo marfa și alții se ocupă cu vânzarea către un mare lanț de supermarketuri.

Cornel Ionuț Dumitru este unul dintre fermierii din Bălteni, care reprezintă ferma „Nu oricum“ și, implicit, Grupul de producători „Nu oricum“ din Băleni, județul Dâmbovița. Ferma sa are în exploatare o suprafața de 3 ha de solari și 7 ha de legume în câmp, iar la nivel de grup însumează aproximativ 40 de ha de solarii și 200 de ha legume în câmp, iar toți producătorii din grup în număr de 30 sunt certificați Global G.A.P.

De la fermă de pui la solarii cu legume

„Povestea a început în anul 2004 din dorința de a face o fermă de pui, iar după achiziția terenului destinat fermei și demarării proiectului a venit gripa aviară și am sistat acel proiect. Între timp am început construcția unui solar, iar în 2007 am început să livrăm legume la Auchan, dar nu livram direct. În anul 2015 a apărut o oportunitate de a livra direct ca producător la Mega Image, iar în 2017 am început să livrăm și la Lidl, unde livrăm și în acest moment“, specifică fermierul.

Depozit cu temperatură controlată

În momentul actual, costul unui solar din ferma legumicultorului este de aproximativ 120.000 euro/1 ha. Solariile sunt făcute cu fonduri proprii.

„Legumele se distribuie în momentul de față 95% din producție în toate supermarketurile Lidl din România. Legumele noastre sunt livrate la depozitele lor centrale și de acolo ei le distribuie către toate magazinele lor. Legumele cultivate în grupul nostru sunt destul de diverse, de exemplu: tomate, ardei capia, ardei California, usturoi, ceapă verde, verdețuri, ridichi roșii, salată, varză, rădăcinoase și altele. Cei care vor să investească în acest domeniu pot să o facă cu încredere pentru că România duce o lipsă mare de legume și este loc de creștere. În următorii cinci ani vrem să începem să facem și procesare. În momentul de față avem în construcție un depozit de legume cu temperatura controlată în suprafață de 1.000 mp și în proiectare un alt depozit de 3.000 mp. Anul 2022 a fost unul plin de provocări, începând de la prețul energiei până la îngrășămintele care s-au dublat la preț. Sperăm ca anul acesta să își revină un pic prețurile la cele necesare producției ca să putem evolua acest proces de producție“, încheie Cornel Ionuț Dumitru, fermier din Băleni, județul Dâmbovița.

Cei 40 de producători cultivă doar legume certificate din punctul de vedere al siguranței alimentare, iar marfa așteaptă în camere frigorifice până când ajunge în supermarket.

În Băleni mai există un depozit frigorific, ce dispune de 2.400 metri pătrați de spațiu de prelucrare și 11 camere frigorifice. El face parte din portofoliul cooperativei „Țara Mea“, împreună cu fermierii din zonă, adăugându-se celor cinci bazine legumicole unite sub brandul „Țara Mea“.

Beatrice Alexandra MODIGA

George Alexandru Turel, un tânăr de 31 de ani din Râmnicu Vâlcea, deține împreună cu familia o suprafață agricolă de 4 ha (în câmp 3,7 ha și 3.000 mp de solarii), pe care cultivă legume. Povestea solariilor a început în urmă cu 25 de ani, când tatăl său făcea comerț ambulant în județul Olt. Luând exemplul celor de acolo, a construit primul solar din lemn de 500 mp, în care cultivă cu preponderență tomate.

Bani strânși peste hotare pentru un viitor acasă

„Am fost pasionat de legumicultură încă din liceu, când am luat decizia cu tatăl meu de a extinde solarul, ajungând la 1.000 mp, în care am cultivat pentru prima dată roșii profesionale cu creștere nedeterminată . După terminarea liceului am plecat la Facultatea de Horticultură din Craiova și nu m-am mai putut ocupa. În timpul facultății, în anul 2, am plecat într-un schimb de experiențe timp de 3 ani în Marea Britanie împreună cu soția mea (care a urmat aceeași facultate) la o fermă de căpșuni, unde stăteam 5-6 luni pe an și eram remunerați. După absolvirea facultății am plecat încă 4 ani tot cu soția în Italia pentru a mai strânge niște bani să ne creăm un viitor în legumicultură. Astfel, în martie 2019 am luat hotărârea să ne întoarcem acasă și să continuăm munca părinților mei într-un mod mai modern. Distribuția produselor o facem de acasă, dar în mare parte și în Târgul angro din Râmnicu Vâlcea și mai colaborăm cu un lanț de magazine local“, ne spune antreprenorul.

legumicultura

Tânărul legumicultor a pornit la drum cu o investiție inițială de 30.000 de euro din fonduri proprii, urmând ca tot venitul în fiecare an să îl reinvestească în modernizare și extindere.

„În acest fel am ajuns la o investiție de aproximativ 150.000 de euro și suntem în continuă evoluție. Serele metalice sunt construite de mine, învățând să sudez. Pe viitor intenționez să extind suprafața de solarii încălzite. Peste 5 sau 10 ani aș dori să ajung la o suprafață de cel puțin 1 ha de solarii încălzite, poate accesând și niște fonduri europene care ar fi de mare ajutor. Observ că din ce în ce mai puțini tineri mai activează în acest domeniu și este îngrijorător. Consider că tinerii pot veni cu idei inovative pentru a ușura munca în legumicul­tură. Îi sfătuiesc pe cei care doresc să investească în legumicultură să facă asta dacă sunt pasionați pentru că trebuie să investească în primul rând foarte mult timp și muncă, să studieze în permanență despre legume, trata­mente și tot ce tine de business pentru că apar lucruri noi și trebuie într-un fel sau altul să ținem pasul, altfel nu mai ai randament și costurile de producție cresc“, specifică tânărul.

În prezent, activitatea principală a familiei Turel constă în producerea de răsaduri pe perioada decembrie-iunie. Restul anului cultivă în solarii salată verde. În câmp cultivă o suprafață de 2 ha de cartofi și 1,7 ha grădină cu mărar verde, pătrunjel verde, țelină de frunze și leuștean.

Beatrice Alexandra MODIGA

Dinu Ciosu-Paul Irinel, un tânăr de 22 de ani din localitatea Drăgușeni, județul Suceava, după absolvirea liceului, mai exact în aul 2020, a accesat un proiect pentru dezvoltarea businessului de familie, în valoare de 14.000 de euro. Pentru Paul, totul a început de la micile lucrări din grădină, după orele de școală. Ideea de afacere s-a dezvoltat apoi către comercializarea legumelor și dezvoltarea unui sistem de irigații.

„În total, dețin o suprafață de 2.5 hectare teren cultivat cu legume, printre care 2.800 metri pătrați de solarii. Acest teren este împărțit pentru producție în tot timpul anului, solariile fiind de bază, cu o perioadă aproape nedeterminată de producție, dar tot terenul joacă un rol important. Ca aspect general, în fiecare an se cultiva aproximativ 1 hectar varză, 0.8 hectare cartofi, 0.2 hectare ardei iuți și gras, 0.24 hectare vinete, iar solariile de 0.28 hectare sunt împărțite diferit în tot timpul anului, pe perioada primăvară-toamnă: roșii de diferite soiuri, ardei capia, gogoșar, ardei gras gigant, urmând mai apoi perioada toamnă-primăvară cu verdețuri (ceapă verde, salată, spanac, etc.)“, ne mărturisește tânărul.

Mărirea suprafeței cu 2 solarii încălzite

În familia tânărului, businessul în adevăratul sens al cuvântului a început în urmă cu 3 ani, în momentul în care Paul a accesat proiectul NEETs in Entrepreneurship, prin intermediul căruia a beneficiat de activități de formare pentru dezvoltarea abilităților necesare deschiderii propriei afaceri.

IMG 20221126 WA0022

„La acel moment aveam un prim solar, de unde am observat că îmi place ceea ce fac și că totuși, dacă te implici cât trebuie, obții calitate, iar piața de desfacere apare de la sine. Observând că producția nu acoperă cerința de la momentul acela, am absolvit liceul și, cu ajutorul fondurilor obținute pentru tinerii care doresc o afacere, am mărit suprafață și am mai construit încă două solarii încălzire. Acesta a fost primul pas important și necesar în activitate, mărirea suprafeței. La momentul actual pot spune că totul este din pasiune și îmi dau seama că sintagma „Fă ce îți place și nu vei simți o zi că muncești“ este adevărată. Odată ce facem un lucru ce ne place, nu vom simți că muncim. Mă gândesc pe viitor la accesarea de fonduri europene «Instalarea tânărului fermier» deoarece, prin acest sprijin, dezvoltarea ar fi mai rapidă.“

Prețul s-a dublat la: încălzire, îngrășământ, semințe

În prezent, lucrurile merg bine la Drăgușeni chiar dacă tânărul este afectat de multe din scumpiri, iar încălzirea solariilor este mai dificilă, suceveanul încearcă pe cât posibil să evite costurile mari.

„Avem unele dificultăți atât în producția pe anotimpul rece, cât și pe cel de vara. Iarna avem costuri ridicate cu încălzirea. Dacă în anii din urmă costa în jur de 5.000 de lei, anul asta s-a dublat și aproape depășește 10.000 lei. Dar și în perioada de vară costul de întreținere a plantelor crește deoarece îngrășământul, chiar dacă este natural, s-a scumpit considerabil ca urmare a numărului redus de animale în zonă. Pe lângă aceasta, tot ce ține de la semințe, ajungând la 20.000 de euro – răsad – plantă adultă – recoltare se face mult mai costisitor decât în anii anteriori. Ca investiție, aș putea face comparație pe ani: în primul an am avut un cost de producție a serei de 1.000 mp de 10.000 euro, urmând ca în anul imediat următor să se simtă o creștere, dar nu foarte mare, iar în ultimul an prețul s-a dublat“, adaugă tânărul antreprenor.

Planuri de viitor

Produsele obținute în solariile tânărului sunt împărțite pe toată perioada anului, astfel se distribuie atât în piață, târguri, cât și pe rețelele sociale, dar mai ales prin promovarea de la om la om, adaugă tânărul sucevean.

„Chiar și direct din solarii se comercializează, exact după plăcerea clientului. Anul acesta am fost mulțumit de producție, pot spune că și cu ajutorul experienței necesare s-au îmbunătățit de la an la an atât producția, cât și calitatea. Ca planuri de viitor, doresc să deschid un mic aprozar la strada principală, un punct de desfacere, dar și o cameră de procesare pentru a putea funcționa tot anul și prin asta aș exclude riscul de a nu putea vinde marfa; odată ce procesezi, acoperi multe pierderi“, încheie Dinu Ciosu-Paul Irinel.


Proiectul NEETs in Entrepreneurship este finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, prin EEA and Norway Grants Fund for Youth Employment, și este implementat de organizațiile Junior Achievement din 6 țări. Până la finalul proiectului, 1.600 de tineri NEET din Bulgaria, Italia, România și Spania vor beneficia de activități de formare pentru dezvoltarea abilităților necesare pentru angajare sau pentru a-și deschide propria afacere.


Beatrice Alexandra MODIGA

Vârsta nu este un impediment pentru oamenii hotărâţi să-şi creeze ei înşişi succesul în viaţă. Este cazul lui Țocu Denis-Marian, un tânăr fermier de 20 de ani din localitatea Stejaru, comuna Ion Creangă, județul Neamț. Acesta este student al Facultății de Agricultură din Iași și, deşi a făcut doar câţiva paşi în domeniul afacerilor, tânărul a început un business axat pe cultura legumelor atât în spațiu protejat, cât și în câmp, pe o suprafață de 7 ha.

Denis, ca şi mulţi alţi tineri, este o persoană ambiţioasă care şi-a dorit să fie doar el stăpân pe propriul destin. A continuat business-ul părinților săi în satul natal, iar pe parcursul anilor, analizând minuţios toate aspectele acestei activităţi, economice şi tehnologice, tânărul nemțean ne spune că, pentru a fi profitabilă, o astfel de afacere trebuie susținută cu cca 30.000 de euro. Așa poți produce suficiente legume și apoi amortiza investiția în minimum 2-3 ani.

IMG 20220916 WA0010

„Pasiunea pentru agricultură, în special pentru legumicultură, o am încă de mic pentru că familia mea cu asta se ocupa de mulți ani. Este o moștenire de la tatăl meu, care a început să cultive legume din dorința de a consuma produse proaspete, iar de la an la an a devenit tot mai legat de această meserie. Acest lucru ne-a îndemnat pe mine și pe fratele meu să practicăm această activitate cu foarte mult drag. În prezent, administrez împreună cu fratele meu mai mare, inginer agronom, și tatăl meu o microfermă legumicolă care cuprinde o suprafață totală de aproximativ 7 ha pe care cultivăm doar legume. Din această suprafață, 0.5 ha reprezintă spațiul protejat, cu structură metalică. Asolamentul cuprinde atât legume pe care le comercializăm în stare proaspătă, cât și legume pe care le depozităm pentru comercializarea lor pe timpul iernii. În ceea ce privește fondurile europene, intenționăm să accesăm Submăsura 6.1 «Instalarea tânărului fermier» pentru a putea extinde suprafața spațiului protejat. Ne dorim și sperăm ca, prin ceea ce facem, să oferim oamenilor produse de primă calitate și să arătăm consumatorilor că se pot produce legume proaspete și de o calitate superioară și în România. Pentru că lucrăm o suprafață relativ mică și cultivăm doar legume nu ne trebuie multe utilaje mari. Avem în dotare un tractor de 24 de CP cu care efectuăm lucrări atât în spațiul protejat (solarii), cât și direct în câmp. Ne dorim ca anul viitor să mai achiziționăm două tractoare, tot de 24 CP, pentru a ne ușura munca în solarii. Pentru desfacerea produselor avem o tarabă în Piața Centrală din Roman, unde suntem prezenți zilnic, dar livrăm marfa și la restaurantele din oraș. De asemenea, avem clienți și în alte țări și acestora le trimitem marfă prin intermediul firmelor de transport. Ca planuri de viitor pot spune că ne dorim să dublăm suprafața de spațiu protejat și să construim o hală frigorifică pentru depozitarea și păstrarea legumelor proaspete pentru o perioadă mai lungă de timp“, specifică Țocu Denis-Marian.

Beatrice Alexandra MODIGA

Corina Hodorogea, doamna care ne-a acordat acest interviu, are un istoric profesional în aria de marketing și resurse umane, dar de aproape un an este antreprenor și își sprijină familia să creeze un lanț de distribuție scurt al produselor pe care le produce. De peste 30 de ani agricultura a fost principala profesie pentru aproape toți membrii familiei sale, iar pământul a trecut din generație în generație drept moștenire. Culturile se află într-un sat binecunoscut pentru legumicultură, Băleni Sârbi, județul Dâmbovița, situat la aproximativ 60 km de București. Constrânsă de condițiile de piață nefavorabile producătorilor, în 2020 dna Hodorogea a pus la punct o altă metodă de desfășurare a activității legumicole și de distribuție a produselor, un proiect inițiat sub titulatura de Legume Verzi.

„Prețul pentru produsele angro nu se justifica, așa că am luat atitudine“

Aceasta spune că proiectul Legume Verzi a început în luna martie a anului trecut când, odată cu instaurarea stării de urgență, părinții săi nu au mai putut să vândă produsele în piață și își vindeau marfa la distribuitori angro, la prețuri care nu justificau munca acestora. „În acel moment, eu și soțul meu am luat atitudine și am început să le promovăm produsele online și în cercurile noastre de prieteni și colegi de muncă. Recomandările lor au avut un efect imediat, iar la un moment dat nu reușeam să facem față cererilor. Atunci ne-am dat seama că oamenii vor să consume legume de la producători de încredere, de aceea am continuat să livrăm la domiciliu în București și în împrejurimi. În prezent, am reușit să ne diversificăm gama de produse și mai mult, cu plante aromatice, rucola sau varză kale. De asemenea, am început să facem parteneriate și cu alți producători români, mai mari sau mai mici, pentru a ne sprijini reciproc, dar și pentru a oferi clienților noștri o gamă amplă de produse.“

În ceea ce privește perspectiva logistică a modelului de distribuire la domiciliu, dna Hodorogea spune că a implicat foarte multe resurse materiale, de la modul de împachetare până la crearea unei rute optime astfel încât comanda să ajungă în timp util la client. „Am dezvoltat foarte mult aplicația ce stă în spatele web-site-ului pentru a ne ușura munca și asta ne-a permis să fim agili și să continuăm acest proiect. În ceea ce privește resursele materiale, am folosit fonduri proprii atât pentru investițiile în infrastructura tehnologică, cât și în cea a susținerii culturilor, însă cu multe ore de lucru în spate. Din păcate, până acum nu am reușit să obținem fonduri europene din motive ce țin de documentația aferentă liniei de finanțare pe care o vizam, însă suntem hotărâți să încercăm anul viitor. În acest moment nu primim niciun sprijin, dar în 2022 ne propunem să extindem suprafețele cultivate pentru a fi eligibili pentru subvențiile oferite de stat.“

„Anul viitor avem în plan extinderea solariilor“

Până în acest moment suprafața totală de culturi este de 3 hectare, iar o parte dintre acestea se află în proximitatea satului. Aproximativ 1 hectar este cultivat cu plante legumicole și 2 hectare cu cereale. În momentul de față, legumicultorii din Dâmbovița au doar 2.200 m de spații protejate, însă anul viitor au în plan o extindere a acestora. 

„Am ales să cultivăm în spații protejate pentru că altfel clima își spune cuvântul și în câmp nu reușim să producem aceeași calitate și cantitate. Această practică ne permite să cultivăm foarte mult și extra sezon. De exemplu, pe perioada iernii reușim să cultivăm salată, ridichi, ceapă verde, lobodă sau spanac, În spații neprotejate acest lucru ar fi imposibil. În ceea ce privește tehnologizarea, singurele automatizări pe care am reușit să le facem au fost instalația de irigare prin aspersie. Anul viitor vom investi într-o instalație electrică pentru încălzirea patului germinativ. Astfel vom putea produce mult mai devreme produsele din sezonul primăvară-vară.“ Soiurile pe care le au în cultură sunt românești, dar și străine, preponderent din Olanda și Germania. Producția este axată, în special, pe producțiile de roșii, castraveți, salată, ridichii roșii, ceapă verde, broccoli, verdețuri și plante aromatice. 

„Având în vedere că nu folosim stimulenți de creștere, cantitățile sunt reduse. De exemplu, roșiile produc 3-4 fructe pe fiecare etaj. Pentru noi este mai importantă calitatea produselor și nu atât de mult cantitatea. Suntem tipul de producători autohtoni ce aplică tratamente la nevoie și atunci încercăm să folosim tratamente făcute din plante. Folosim în continuare îngrășământul organic de la bovine și păsări și numai când situația nu permite altfel folosim insecticide.“


„Ne-am îndreptat atenția către vânzările online, dar pentru că oferta este mai mare decât cererea am continuat să distribuim în piețe, în regim angro. De câteva luni livrăm și către mai multe restaurante, iar anul viitor ne propunem să construim o rețea mai puternică de parteneri din acest segment de piață.“ – Corina Hodorogea

dovlecei in spatii protejate

„Spațiile protejate pe care le deținem sunt mijlocul nostru de supraviețuire pe timpul iernii. Avem în medie cam 3 culturi pe an, cultivăm 2 culturi în perioada primăvară-toamnă (de exemplu: roșii, castraveți, spanac, usturoi, ardei, varză kale), iar în perioada iernii cultivăm o cultură (ridichii roșii, salată, ceapă verde, plante aromatice).“ – Corina Hodorogea

„Poziționarea noastră acum este aceea de hub de produse locale, nu doar de simplu producător, chiar dacă este o bătălie foarte mare pentru că pe această nișă au intrat și corporațiile mari de e-commerce. Concurăm în continuare atât cu marile lanțuri de magazine, băcănii, precum și cu ceilalți producători locali ce oferă livrare la domiciliu.“ – Corina Hodorogea.


D.Z.

Transformarea deșeurilor organice în hrană pentru pământ este o soluție eficientă nu doar pentru recolte ci și pentru natură. Iar când se realizează fertilizanți din subproduse ale altor industrii vorbim despre soluția viitorului.

Dacă nu realizăm că distrugem planeta, ar trebui să ne amintim că aceasta nu ne aparține... Cum greșit credem. Iar deșeurile nu înseamnă doar resturi vegetale, ci și subproduse ale altor industrii.

Dar iată că specialiștii care cercetează și găsesc noi soluții vin cu vești bune pentru viitorul planetei și pentru cei care produc și comercializează legume. În următorii ani, legumicultorii români vor avea la îndemână o soluție ecologică pentru a-și crește producția, dar și calitatea legumelor din solarii. Este vorba despre geluri proteice, o alternativă la tratamentele chimice, se arată într-un comunicat transmis de Marcoser, coordonatorul unui proiect la care au participat: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie – Sucursala Institutului de Cercetare Pielărie-Încălțăminte (INCDTP-ICPI), Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV) și o companie din Turcia – Kazlýçeþme Deri Ürünleri Ar-Ge San. Tic. Ltd. Ști. (Kazlýçeþme).

Specialiștii și-au unit forțele pentru a obține finanțarea unui proiect Eureka, denumit Gel-Treat. Acesta prevede realizarea unor geluri proteice, obținute din subproduse din industria de pielărie, creșterea ovinelor sau procesarea peștilor, pentru ca apoi să fie folosite ca fertilizanți în legumicultură.

Gelurile proteice, gata de teste

Fertilizarea sub formă de geluri reprezintă ultima generație de produse de fertilizare, marcând de altfel, o inovație pentru legumicultura din România. Acestea vor aduce o serie de beneficii plantelor cărora se aplică, printre care: creșterea producției și a calității legumelor, stabilitate, reducerea pierderilor din cauza umidității, ploilor sau irigațiilor, doze mai mici de aplicare datorită concentrației mai mari etc.

Primele teste vor fi făcute în solarii de tomate ale USAMV București

tomate

„Principiul de funcționare a noului produs este simplu: reduci cantitatea de îngrășăminte și menții un nivel ridicat de producție. Momentan, am dezvoltat un concept și avem la dispoziție trei ani, pentru a-l pune în practică. Abia apoi vom putea începe vânzarea propriu-zisă a produsului. Acesta va fi testat mai întâi, pe tomate, iar apoi pe toate celelalte legume“, a menționat directorul general de la Marcoser, Marius Petrache. Potrivit coordonatorului proiectului, primele teste vor fi făcute în solariile de tomate de la USAMV București, urmând ca apoi gelurile să fie testate la scară mare în solariile Marcoser, din Matca, județul Galați.

Așteptările sunt mari

De-a lungul timpului, USAMV s-a implicat în proiecte pe care profesorii le-au simțit viabile, nu s-au „aruncat“ cu capul înainte doar de dragul de a se implica într-un proiect. Tocmai de aceea așteptările sunt mari și pentru Gel-Treat.

„Credem că produsul final va avea impactul scontat în piață, în primul rând prin faptul că este natural, nu este chimic și apoi prin toate beneficiile pe care le oferă plantelor. Acesta a fost deja obținut de către ICPI, iar în acest moment, așteptăm să ne fie livrat. Apoi, urmează să îl condiționăm pentru a-l aduce într-o formă comercială, după care începem testarea la tomate și urmărim evoluția în timp. De asemenea, vom alege o variantă de condiționare, pe care o considerăm cea mai bună și o trimitem la Marcoser pentru testare la nivel mare, în vederea demonstrării productibilității procedeului și comercializării cu succes a produsului finit“, a explicat prof. dr. Ștefana Jurcoane, din cadrul USAMV București.

Ajută planta „să lupte“ mai eficient

Ce urmează după finalizarea testelor? Ei bine, dacă rezultatele obținute în urma testelor se vor încadra în parametrii prevăzuți, se va începe și producția în sine. Astfel, produsul inovator va fi disponibil pe piața românească, alături de celelalte produse din portofoliul Marcoser.

De menționat este și faptul că aceste îngrășăminte vor oferi inclusiv „armele“ potrivite pentru ca planta să se lupte cu schimbările climatice, una dintre principalele provocări ale viitorului nu foarte îndepărtat.

„Noi considerăm că aceste produse, care sunt realizate din subproduse din alte industrii, reprezintă soluția viitorului. Acestea răspund la conceptul de economie circulară și la tot ce înseamnă ecologie, fiind un produs organic cu proprietăți de a elibera și azotul organic, pe timp mai îndelungat și mai biocompatibil, fiind de origine organică. Acesta va oferi eficiență nu doar în nutriție, ci și în biostimulare, ajutând planta să se dezvolte mai bine, precum și rezistență la schimbări climatice“, a conchis dr. ing. Carmen Gaidau, din cadrul ICPI.


Un proiect de aproape 2 milioane de lei

Potrivit Marcoser, în toamna acestui an proiectul a primit undă verde pentru o finanțare care se ridică la suma de 1.787.000 lei, din care 1.500.000 lei sunt asigurați de la bugetul de stat, iar 287.000 lei provin din alte surse de finanțare.


Simona-Nicole David

Culturile de nișă încep să atragă atenția tot mai mult, iar unele noi specii legumicole cercetate intens în ultimii ani la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău au ajuns și în farfuriile noastre, ale consumatorilor. Acest lucru a fost posibil și datorită muncii constante a cercetătorului Costel Vânătoru, care a reușit nu doar să introducă noi specii la noi în țară, ci și să omologheze soiuri românești.

Spanac urcător

spanac urcator

De curând, am fost într-o scurtă vizită la Buzău, iar ghidul printre zecile de plante a fost chiar domnul Vânătoru. Este greu să nu rămâi uimit de cele pe care le vezi în seră, iar curiozitatea să nu-ți fie stârnită mai întâi de modul în care arată unele legume. De exemplu, atunci când am ajuns în fața unor plante urcătoare nu aș fi crezut că acele frunze sunt de… spanac.

„Spanacul de Malabar sau spanacul urcător (Basella rubra) poate ajunge chiar și la coloane de 20 metri înălțime. Are frunzele mari și cărnoase, sunt parfumate și se pot consuma inclusiv în salate. Spre deosebire de spanacul comun, acesta preferă temperaturile ridicate și are un potențial de producție cu mult mai mare, deci poate fi foarte rentabil. Are și substanțe foarte benefice organismului, mai ales că poate fi cultivat și în sistem ecologic. Trebuie spus că putem înființa cultura fie prin răsad, fie prin semănat direct – 2, 3 boabe la cuib, așa cum se semăna fasolea în sistem gospodăresc. Lucrările de îngrijire nu sunt dificile, însă, spre deosebire de spanacul clasic, acesta trebuie palisat. Nu suportă temperaturile scăzute, iar în ceea ce privește bolile și dăunătorii, nu au fost încă sesizate. În acest moment avem două soiuri omologate”, a declarant dr. ing. Costel Vânătoru.

Dovlecelul șarpe

dovlecelul sarpe

O altă specie interesantă este Trichosanthes cucumerina, dovlecelul șarpe, după cum i se spune la noi, sau dovlecelul tomată, cum este numit în Africa, deoarece poate fi preparat din el inclusiv bulion, însă ca plantă tânără poate fi consumată asemenea dovlecelului comun. „Este o legumă deosebită, dar nu trebuie confundată cu dovlecelul chinezesc, acela lung care este cu totul altă specie. El se consumă când este încă verde și trebuie consumat când ajunge la 50-60 cm, apoi se maturizează și poate depăși 2 metri. Poate fi cultiva în spații protejate sau în câmp, inclusiv în sistem ecologic, deoarece este o plantă rezistentă, iar de pe o singură plantă putem recolta în jur de 20 de fructe pe plantă. Nu este greu nici de înființat, nici de întreținut această cultură, practic ne putem gândi la culturile de dovlecei sau castraveți deoarece corespunde tehnologia de cultură. Trebuie să știm că poate fi înființată fie prin semănat direct, fie prin răsad, iar cel mai important pas este palisarea. Noi cercetăm această plantă de ceva timp și sperăm ca, până la finalul acestui an, atunci când se întrunește comisia la minister, să putem omologa acest soi, Felix i-am spus noi. Va fi primul soi românesc la această specie și credem că și o premieră europeană“, a mai specificat cercetătorul.

Dovlecelul șarpe emană un miros de pâine proaspătă, este sănătos deoarece reprezintă o sursă excelentă de licopen şi betacaroten, dar și plăcut estetic deoarece poate fi folosit ca plantă de ornament pentru acoperirea unor ziduri sau garduri, ori pentru formarea bolților.

Așteptările în ceea ce privește această specie sunt mari deoarece soiul propus spre omologare este rezultatul a mai mulți ani de cercetare, iar elementele distincte ce au fost obținute fac ca această plantă să aibă un potențial de producție ridicat.

Castravetele grenadă

castravetele grenada

Kivano, castravetele țepos, castravetele cu coarne, castravetele grenadă, pepenele jeleu sunt câteva dintre denumirile populare ale speciei Cucumis Metuliferus. Dintre toate denumirile populare, cel mai des folosită este Kivano, așa este și cunoscut în toată lumea. „Cu mult timp în urmă am început cercetarea acestei plante, motiv pentru care și avem un soi omologat, Tempus, însă mai avem încă alte 7 soiuri ce urmează a fi omologate. Trebuie spus că este o plantă rezistentă, iar fructele se pot păstra chiar și de la o recoltare la alta deoarece au coaja groasă și nu se deshidratează. Ele se consumă atunci când sunt coapte, deci sunt galbene, chiar spre portocaliu. Putem înființa cultura fie în câmp, fie în sere și solarii, însă chiar dacă avem soiuri românești, mai avem de lucru în ceea ce privește timpurietatea. De aceea se recomandă cultivarea lui în zone mai clade, iar cultura să fie înființată prin răsad pentru a câștiga timp, adică la 1 mai, atunci când plantăm, răsadurile să aibă deja 60 de zile. Fructele ajung greu la stadiul de maturitate, motiv pentru care multe sunt recoltate verzi, însă pe perioada depozitării se maturizează. Este o șansă pentru agricultura țării deoarece se comercializează în supermarketuri, dar majoritatea mărfii nu provine de la producătorii români, ci din străinătate. Avem un  producător care vinde în marile magazine, la bucată, cu un preț foarte bun“, a mai punctat Vânătoru.


Toate aceste specii nu doar îmbogățesc paleta culinară, ci și opțiunile legumicultorilor care doresc să înființeze culturi de nișă, ceea ce s-a și întâmplat deja, iar în unele zone din țară se comercializează astfel de legume, iar prețul pe care îl obțin este cu mult peste cel pe care îl primesc pentru legumele comune.


Larissa DINU

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca organizează, prin Stațiunea de Cercetare Horticolă (SCH), două evenimente inedite, adresate atât copiilor, cât și adulților pasionați de grădinărit și care vor să învețe din tainele legumiculturii și pomiculturii.

Este vorba despre două ateliere în aer liber, unul destinat copiilor, iar al doilea adulților, în grupuri separate, care se vor desfășura la SCH vineri, 9 aprilie 2021, cu durata de o oră în cazul celor mici, de la ora 14.00, respectiv două ore pentru al doilea eveniment, începând cu ora 13.00.

Astfel, cei mici, care vor avea obligatoriu un însoțitor desemnat, vor participa la un atelier în care vor învăța despre răsaduri de legume și vor lucra sub îndrumarea specialiștilor SCH. Se vor putea înscrie maximum 15 copii, în total 30 de persoane. La rândul lor, ”cei mari” vor participa la un atelier de pomicultură, în care vor afla despre tăierile la pomi fructiferi și vor lucra, de asemenea, împreună cu specialiștii stațiunii în livezile de la SCH. Grupul adulților va include 10 persoane, care vor avea asigurat transportul în interiorul SCH.

”Începutul lunii aprilie este perioada în care pasionații de grădinărit au foarte multe de făcut. Cei care nu au reușit să termine tăierile de rărire și fructificare la pomii fructiferi mai au șansa să finalizeze aceste lucrări și pot continua cu tratamentele fitosanitare, care sunt foarte importante în această perioadă. În grădina de legume se pregătește solul, iar cei care au solarii se pregătesc pentru plantarea răsadurilor, așa că sperăm să venim în întâmpinarea celor pasionați cu sfaturi și demonstrații despre aceste lucrări. Pentru recolte bogate aceste lucrări trebuie executate corect, de aceea Stațiunea de Cercetare Horticolă din cadrul USAMV Cluj-Napoca vine în sprijinul iubitorilor de grădinărit și își deschide porțile timp de câteva ore, pentru a oferi informații valoroase și demonstrații despre aceste lucrări”, a explicat directorul Stațiunii de Cercetare Horticolă (SCH), Biolog dr. Lukacs Lehel.

Ambele evenimente vor fi organizate cu respectarea tuturor măsurilor impuse de normele sanitare în vigoare, participanții vor fi scanați termic la intrarea în stațiune și vor primi mănuși, măști și geluri dezinfectante. Pentru copii va fi nevoie de un acord parental semnat de cel puțin un părinte. De asemenea, nu va fi permis accesul la evenimente persoanelor care prezintă simptomatologie de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree, febră, stare generală alterată etc).

Toți participanții vor primi din partea USAMV Cluj-Napoca câte un produs lactat din gama proprie, iar copiii, pe care sperăm să-i bucure în vacanță un astfel de eveniment, vor primi cadou răsadurile cu care vor lucra.

Validarea participanților se va face în ordinea înscrierii, telefonic sau pe email, până în 8 aprilie, la ora 15.00.

Întâlnirea va avea loc vineri, 9 aprilie 2021, la ora 12.30, în cazul adulților, respectiv 13.30, în cazul grupului de copii și însoțitori, la intrarea SCH dinspre str. Băișoara (capăt autobuze 33 și 48), unde se află și magazinele USAMV Cluj-Napoca.

ÎNSCRIERI

Grupul ”Învață cu noi! Tăierea la pomii fructiferi!”: https://forms.gle/iBB9B34X87Q2yN6i8

Grupul ”Micul grădinar”: https://forms.gle/kyaJ4gQ73rNYcFfH7

Familia Sima din Sânpetru Mare, județul Timiș, produce legume de peste 20 de ani. Andreea, Mariana şi Petre au selecționat cele mai bune soiuri și au avut grijă să păstreze gustul tradițional al legumelor prin evitarea proceselor chimice dăunătoare, atât în câmp deschis, cât şi în cele 12 solarii ale lor.

Soiuri olandeze, românești și bulgărești

„Am început acest business în anul 2000, de la 10 arii de legume (majoritar cu roșii) în câmp. În prezent am ajuns la o suprafață de 1 ha de legume în câmp și 30 de arii în solarii. Terenul este către ieșirea din sat, într-o zonă liniștită. Este fertil, calitativ şi folosim doar îngrășăminte naturale. Este o afacere de familie. Sarcinile le împărțim între noi, doar când sunt perioade aglomerate plătim oamenii să ne ajute la munca fizică. În anul 2000 am început cu 1.000 de lei, investiție proprie. Odată cu trecerea anilor am continuat să investim din surse proprii. Anul trecut am accesat Submăsura 6.1 pentru a dezvolta afacerea, iar acum așteptăm să fie alocate fondurile“, ne povesteşte Andreea Sima.

Solariile au următoarele dimensiuni: în lungime – 40 m, lățime – 7 m, iar înălțime – 3,30 m. Structura este metalică, iar arcadele au fost vopsite pentru a împiedica ruginirea, mai spune legumicultoarea. „În 2010 am construit primul solar, iar în prezent avem 12 solarii. Am cultivat până de curând soiuri olandeze, românești și bulgărești, iar începând cu acest an vom cultiva majoritar soiuri românești. La Sima se găsesc pe parcursul unui an următoarele legume: salată verde, ceapă verde, ridichi, dovlecei, spanac, roșii, ardei, capia, gogoșari, fasole, vinete, porumb dulce, castraveți, pătrunjel, țelină, mărar, iar punctele noastre de desfacere sunt piețele din proximitate (Lovrin, Jimbolia, Periam, Sânnicolau Mare şi Timișoara). Am reușit să menținem afacerea prosperă prin grija pentru calitate. Am selecționat cele mai bune soiuri și am avut grijă să păstrăm gustul tradițional al legumelor prin evitarea proceselor chimice dăunătoare. Prin respectarea acestor aspecte oferim clienților noștri legume cu gust autentic. Astfel, clienții ne recomandă! Mereu revin la taraba noastră pentru a-și face cumpărăturile. Dacă avem clienți fericiți și mulțumiți, asta ne împlinește și pe noi ca producători. Te ajută să trăiești decent. Se poate trece la următorul nivel cu ajutorul fondurilor europene pentru a fi modernizată afacerea“, mai spune timişoreanca.


„Acest domeniu nu e foarte popular. Trebuie să lucrezi fie că vremea ține cu tine, fie că nu. Nu sunt foarte multe persoane dispuse să se aventureze în munca legumiculturii. Noi lucrăm mai mult cu persoane de peste 40 de ani care au avut experiență în munca câmpului. Tinerii se găsesc mai greu.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Despre Olanda se știe că este, după Statele Unite, cel mai mare exportator de legume din lume. Și nu numai... Cu un învățământ agricol bine pus la punct, tehnologii de vârf și investiții masive în cercetare și inovare, Olanda este un campion al agriculturii. Ce-i drept, agricultura olandeză este sprijinită și de Guvern prin finanțări serioase pentru testarea celor mai noi tehnologii din agricultura de precizie. Încă de acum câțiva ani, fermierii olandezi au început să dezvolte această agricultură de precizie inclusiv cu drone care detectează bolile plantelor. Astfel, pesticidele se aplică doar acolo unde este cazul, nu peste toată cultura. De asemenea, roboții agricoli de mici dimensiuni lucrează 24 de ore în fiecare zi, iar senzorii din sol anunță când trebuie irigate plantele și când au nevoie de fertilizatori.

Cu toate aceste tehnologii de ultimă generație și cu un know how pe care îl și exportă, fermierii olandezi mai au de răspuns unei provocări: patul germinativ.

„Fermierii olandezi, cel puțin cei cu care interacționez, se întreabă mai degrabă «De ce și când?» decât «Cum?» realizăm patul germinativ. Acesta are beneficii importante, dar are și inconveniente. Pe lângă costurile importante de bani și timp, acesta stimulează și creșterea accelerată a buruienilor. Mulți fermieri pe care îi cunosc se întreabă dacă este o soluție să elimine patul germinativ și totuși să aibă randament bun sau, altfel spus, cum se poate realiza cel mai bun sol pentru însămânțare cu scopul reducerii timpului de cultivare, menținerea unui randament bun și, în același timp, cu o conservare a solului?“, explică pentru cititorii Lumea Satului Thierry Stokkermans, fondatorul și președintele Zip Drill.

Patul germinativ ajută atât cultura, cât și buruienile...

Potrivit lui Stokkermans, a cărui companie se concentrează pe o conservare a solului printr-o agricultură fără o prelucrare a acestuia și fertilizatori, patul germinativ este o soluție costisitoare și stimulează foarte mult buruienile, de care fermierii își doresc să scape cât se poate de repede. „Un pat germinativ nu este bun doar pentru recoltă, ci și  pentru orice fel de sămânță, inclusiv pentru buruieni. Chiar și așa, patul germinativ nu poate fi eliminat pentru fiecare recoltă sau situație. Dar, vestea bună este că, pe măsură ce gradul de cunoaștere și experiența cresc, renunțarea la patul germinativ devine tot mai posibilă”, mai spune președintele Zip Drill.

În cazul culturilor de acoperire și a culturilor verzi de acoperire rezultatele obținute sunt cele mai bune și pentru că obiectivele sunt destul de reduse. Culturile de acoperire asigură furnizarea elementelor nutritive din straturile mai adânci la nivelul rădăcinilor plantei de cultură ce urmează a fi cultivată. Speciile de plante astfel cultivate contribuie la reducerea eroziunii solului, pe care îl și îmbunătățesc de altfel, ajută la infiltrarea apei, reduc gradul de infestare cu buruieni, boli, dăunători și cresc biodiversitatea. De asemenea, culturile verzi de acoperire se înființează imediat după recoltarea culturilor principale, în perioada de vară sau până la începutul toamnei. Terenul este pregătit corespunzător cerințelor culturii ce vor fi înființate în primăvară, culturile verzi de acoperire fiind desființate prin erbicidare. De altfel, valoarea unui teren agricol poate fi păstrată prin utilizarea culturilor agricole verzi de acoperire, printre cele mai utilizate culturi verzi fiind: mazărea, muștarul, rapița, ridichile de toamnă, sulfina.

Un alt exemplu sunt cerealele de toamnă – grâul și orzul de iarnă. Aici tehnicile sunt bine-cunoscute și multe utilaje sunt disponibile pe piață. Din practica fermierilor olandezi, am remarcat că este nevoie de 7-10 luni între însămânțare și recoltare pentru ca solul și planta să aibă timp pentru a compensa orice problemă legată de semințe.

Rapița de toamnă are nevoie de o atenție sporită în ceea ce privește pregătirea patului germinativ, diametrul seminței de rapiță fiind destul de mic, de doar câțiva milimetri. Pregătirea trebuie făcută imediat după ce s-au recoltat cerealele sau după ce plouă pentru a nu scoate bolovani. Patul germinativ trebuie să asigure un semănat la o adâncime uniformă și un răsărit uniform, motiv pentru care ultima trecere a combinei ar trebui realizată superficial. De altfel, la pregătirea patului germinativ nu se recomandă multe treceri deoarece o trecere în plus poate tasa și distruge textura solului, iar la o ploaie se va forma crustă. „Ca timp, cel mai sigur este să treacă 10-12 luni de la plantare la recoltare”, mai explică Thierry Stokkermans.

Nu se poate fără pat germinativ de calitate

Pentru semănatul în bune condiții la soia și răsărirea culturii la densitate optimă este nevoie de o calitate înaltă a patului germinativ. Pe terenurile discuite din toamnă, care sunt deja nivelate și nu au resturi vegetale, pregătirea patului germinativ se face prin trecerea de două ori cu combinatorul. Pregătirea patului germinativ se realizează cu o zi înaintea semănatului.

Mică și fragilă, sămânța de sfeclă de zahăr trebuie plantată superficial și are nevoie de șase luni pentru a crește.

Pentru ceapă, mică și scumpă – de la 2.500 de euro/hectar, nu se poate spune că există un utilaj ideal. În prezent, există o muncă experimentală în Argentina realizată de echipa condusă de Juan Pablo D’Amico.

La cartofi, cel puțin până în prezent, s-a constatat că este nevoie de o prelucrare a solului, de pat germinativ și, peste toate, de creștere.


Pentru culturile de primăvară terenul trebuie să fie pregătit înainte de începerea iernii astfel: afânare, mărunțire, nivelare. Este bine ca primăvara, patul germinativ să fie pregătit printr-o singură trecere, mai ales pentru culturile cu semințe mici. Ca o regulă de bază, se poate spune că patul germinativ se pregătește până la adâncimea la care se seamănă. Astfel, dacă patul germinativ s-a pregătit până la 7-8 centimetri, la semănat, unele semințe ajung la adâncimea aceasta, iar altele ajung la 4 sau 5 centimetri. Acestea din urmă nu vor germina pentru că nu au avut apă suficientă, speranțe având doar dacă va ploua. Se mai poate întâmpla ca semințele să nu germineze chiar dacă patul germinativ a fost pregătit ca la carte, dar s-a trecut de prea multe ori cu tăvălugul sau combinatorul și s-a tasat pământul. Solul formează crustă iar semințele, chiar dacă unele germinează, nu pot străpunge crusta. Rezultate bune, indiferent de cultură, se obțin atunci când terenul se pregătește încă din toamnă și în primăvară se pregătește patul germinativ printr-o singură trecere, până la adâncimea de semănat.


Sir Albert Howard, unul dintre clasicii științei agronomice din Marea Britanie, scria în 1948, în Testamentul agricol ,că solul este „roata vieții“, ce se mișcă din cauza interacțiunii continue dintre producenți, plantele capabile să captureze energia solară sub formă de materie organică, consumenți, care consumă energia acumulată de plante, oameni și animale, și reducenți, care asigură reîntoarcerea în circuit a substanței organice și a elementelor nutritive pentru utilizarea lor ulterioară. Iar o astfel de situație se poate realiza doar prin reîntoarcerea continuă în sol a surselor de energie sub formă de reziduuri vegetale, gunoi de grajd etc. în cantități suficiente și de bună calitate pentru mișcarea perpetuă a „roții vieții“.


Simona Nicole David

Unul dintre botoșănenii care a aplicat pentru Programul național Tomata şi a primit subvenție câte 3.000 de euro, pentru cultivarea a 1000 de metri pătraţi de roşii şi comercializarea a două tone din producție, încă din primul an de program a fost Constantin Aniculăiesei. Acesta practică legumicultura de 15 ani, iar ajutorul venit din partea statului spune că ia prins tare bine, deoarece a modernizat un solar şi a mărit suprafaţa cultivată.

Investiţie într-un solar de peste 100.000 de euro

Botosani legumicultura

„Noi ne ocupăm de cultivarea legumelor de 15 ani, dar când am aplicat  pentru programul Tomata ne-am înscris cu 1000 mp, pe atunci aveam nişte solarii mai rudimentare din lemn, iar când am primit ajutorul am prins curaj, şi din al doilea an am făcut solarul acesta pe care îl vedeţi şi d-voastră, mult mai performant. Am primit 3.000 de euro în primul an şi am investit 30.000 euro şi am făcut solarul, era din lemn şi l-am făcut din fier. Al doilea an am primit 3.000 şi am investit 40.000 euro, pentru că am făcut centrală termică. Solarul acesta are 2000 mp, este încălzit cu două cazane, dintre care unul are 350 de kilowaţi, destul de performant; de exemplu, jos la rădăcina plantei, aceasta se încălzeşte cu geopal, plus în aer avem nişte ventiloconvectoare, pe care le reglez la o anumită temperatură, cam 20 grade Celsius, sau cât îmi trebuie. Anul acesta am mai extins suprafaţa cu încă 300 mp de solar şi cu un spaţiu de depozitare a vrejurilor. Ce am eu aici nu este investiţie de 2.000-3.000 de euro, un astfel de solar ajunge la peste 100.000 de euro cu încălzire.

Cu sistemul de irigaţii pot spune că ne-am gospodărit tot noi; prin fermă trece o mică apă curgătoare, dar cel mai mult folosim apa de ploaie pe lângă nişte puţuri şi o răsadniţă; problema cu apa este rezolvată cumva“, a declarat Constantin Aniculăiesei.

Botosani legumicultura solar

O cantitate mare din sămânţa pe care o are legumicultorul este din sămânţa proprie, veche chiar de vreo 20 de ani, dar mai face completări şi cu sămânţă din comerţ, producţia fiind pe măsură. „Noi avem standuri în piaţa mare din Botoşani, iar când a apărut perioada de pandemie am scos la poarta fermei, am văzut că se vinde şi am rămas şi aici cu punct de desfacere. Obținem o producţie de 5-6 t, poate chiar 10 t la 1.000 mp pe un ciclu de producţie. Ce se vede aici este deja ciclul II; la 15 iulie am plantat aceste roşii, şi continuăm cu ele până la Revelion. Noi am început cu 20 lei/kg în luna mai, iar după aceea am ajuns la 5-3 lei/kg de roşii. La momentul actual, în solarul acesta de 1.000 mp avem roşiile, în celălalt tot de 1.000 mp pun salată şi ceapă verde ca să scoatem la vânzare când afară sunt -20°C. Activitatea la noi este non-stop, de când se face ziuă până când se face noapte (…); dacă s-ar munci în ţară cum se munceşte la noi în familie, cred că în 20 de ani îi depăşim pe americani“, mai spune legumicultorul botoşănean Constantin Aniculăiesei.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat finanțare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane euro pentru susținerea financiară a 11.325 de tineri fermieri care au optat pentru instalarea ca șefi de exploatație. Finanțarea a fost acordată prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), tinerii fermieri care au fost selectați pentru finanțare (în funcție de criteriile de selecție și de condițiile de eligibilitate menționate public în Ghidul solicitantului) și-au pus în aplicare Planurile de Afaceri. Interesul foarte mare pentru acest tip de investiții, precum și nevoia de finanțare pentru zona de investiții, au făcut ca solicitarea de fonduri să depășească alocarea. Astfel, față de alocarea disponibilă de 476 de milioane de euro, solicitarea de fonduri din partea tinerilor fermieri a fost, până în prezent, de 591 milioane euro.

Printre tinerii fermieri care au primit finanțare pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole, se numără și Moldovan Andrei Ionuț din Sânnicolau Roman, județul Bihor, un fermier tânăr, îndrăzneț, de 24 de ani, care, așa cum se descrie chiar el, de când se știe a lucrat pământul, a avut grija de animale și gospodărie și a cultivat legume împreună cu familia. Părinții lui se ocupă de agricultură de peste 25 de ani. În septembrie 2015 a depus la AFIR cererea de finanțare pentru INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER, solicitând sprijin pentru ferma proprie.

Obiectul de activitate al fermei este cultura legumelor în câmp și în spații protejate, iar obiectivul proiectului a fost în principal extinderea suprafețelor, atât de teren, cât și de spații protejate. Valoarea proiectului, 50.000 euro, a fost în totalitate finanțată prin submăsura 6.1 din PNDR 2020. Contractul a fost semnat în luna martie 2016 și finalizat în noiembrie 2018.

Până la momentul depunerii proiectului, solicitantul nu deținuse nici o exploatație agricolă. Exploatația înființată în 2015 avea o suprafață de 5,55 ha, teren arabil, din care 0,22 ha teren sub solarii. Ferma provine din comasarea a două exploatații, în urma încheierii de contracte de arendare pe o perioada de 11 ani.

Moldovan Andrei Ionuț își descrie astfel experiența în agricultură:

„Sunt pasionat de agricultura deoarece te pune mereu în situații care te provoacă, uneori imprevizibile … fie că e din cauza vremi, a utilajelor sau a oamenilor cu care lucrezi. În fiecare sezon apar lucruri pe care trebuie să le rezolvi; dar mă și fascinează faptul că în fiecare an am ocazia să văd cum dintr-o sămânță de câțiva milimetri ajunge să crească o planta de câțiva metri, de la care în final culeg roade gustoase și sănătoase de care mă pot bucura eu și alți oameni pe mesele cărora ajunge.

Apoi am hotărât să fac ceva mai mult pentru clienții mei și tot odată să mă adaptez la secolul 21, în care toate lucrurile se fac pe internet. Așa că, pe lângă metoda clasică de a vinde legume în piață, am început să livrez legume la domiciliu clienților mei care acum își comandă legume de la mine pe internet. Deși la început am fost sceptic că cineva va vrea să cumpere legume online, având în vedere câte piețe și supermarketuri sunt în oraș, am rămas surprins că după câteva zile după ce am început să mă promovez în mediul online, peste 10 mii de oameni din toată țara au fost foarte încântați de ideea aceasta și câteva sute chiar au comandat. Așa că, de 2 ani am început să mă dezvolt și mai frumos și să îmi deschid ochii la și mai multe oportunități în agricultură, pe care sper să le pot fructifica atât cu forțe proprii, dar mai ales cu sprijinul fondurilor europene.”

Precizăm că AFIR va deschide în curând o nouă sesiune de primire de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă prin submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, care va avea, pentru prima dată o alocare separată dedicată diasporei.

Sursa: afir.info

Pagina 1 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti