Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Oct 2021

AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru obținerea finanțării pentru proiectele de investiții în infrastructura de acces agricolă

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat, pe pagina oficială de internet www.afir.info, Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar acordat prin submăsura 4.3 –componenta infrastructura de acces agricolă din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Submăsura finanțează Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de acces agricolă.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura on-line în intervalul 28 octombrie 2021, ora 9.00 – 27 ianuarie 2022, ora 16.00. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de aproape 105 milioane euro.

„Scopul investițiilor sprijinite prin submăsura 4.3-A trebuie să fie îmbunătățirea performanței economice a fermelor și facilitarea modernizării acestora, în special în vederea creșterii participării și orientării către piață, dar și pentru a asigura diversificarea agricolă. În mod direct, finanțarea pe care o pot obține unitățile administrativ teritoriale prin PNDR trebuie să asigure îmbunătățirea accesibilității exploatațiilor agricole prin realizarea sau modernizarea căilor de acces, asigurând totodată o mai bună aprovizionare și un acces mai facil către consumatori și piețele de desfacere.” a precizat Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Mihai MORARU.

Sprijinul nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 1.000.000 Euro pentru un proiect.

Beneficiari ai submăsurii sunt unitățile administrativ teritoriale și/ sau asociații ale acestora, constituite conform legislației naționale în vigoare.

Una din condițiile de finanțare este ca investiția să fie racordată la un drum existent. Totodată, solicitanții trebuie să facă dovada proprietății sau a dreptului de administrare a terenului pe care se realizează investiția.

Prin proiectele depuse vor fi finanțate investiții în construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploatațiilor agricole).

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Modificările aduse Ghidului solicitantului pentru sesiunea din 2021 au ca scop alinierea la noile prevederi din legislația națională și europeană, dar și simplificarea procedurii de depunere a Cererilor de finanțare.

Astfel, ca urmare a modificării și completării HG 226/2015[1] solicitanții trebuie să facă dovada, la depunerea Cererii de finanțare, că au demarat procedura de evaluare a impactului asupra mediului. În acest sens, prin Declarație pe propria răspundere solicitantul se angajează că va depune, la contractare, documentul final emis de autoritatea teritorială competentă de protecția mediului.

Tot în conformitate cu noile prevederi din HG 226/2015 s-a prevăzut posibilitatea de a prelungi durata de execuție a contractului de finanțare doar în cazul în care au fost efectuate plăți de minimum 45% din valoarea ajutorului public nerambursabil contractat. Este prevăzută, de asemenea, posibilitatea de prelungire a termenului pentru depunerea cererii pentru prima tranșă de plată (de 6/ 12 luni) cu cel mult 3 luni, cu plata penalităților aferente menționate în contractul de finanțare.

Pentru această sesiune s-a introdus condiția de eligibilitate care prevede că, în cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul trebuie să prezinte avizul de conformitate cu obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă pentru Delta Dunării (SIDD DD).

Ca urmare a intrării în vigoare a OUG 57/2019 - Codul administrativ, s-au introdus precizări privind inventarul bunurilor aparținând domeniului public al Unității Administrativ Teritoriale (UAT), precum  și modalitatea de actualizare a acestuia.

Au fost introduse costuri medii totale pe km de investiție în funcție de tipurile de drum, costuri care vor trebui avute în vedere la încadrarea cheltuielilor totale eligibile din bugetul proiectului per km de investiție.

Evident, este prevăzută posibilitatea utilizării de către solicitanți a semnăturii electronice pentru semnarea documentelor depuse la AFIR.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru Infrastructura de acces agricolă pot fi consultate gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Infrastructura de acces agricolă. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, de la momentul lansării sesiunii.


[1] HOTĂRÂRE nr. 226 din 2 aprilie 2015privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat

Agricultura în 2021 - Investiții, proiecte, colaborări

PriaAgriculture & Gala Fermierilor din România

Desfășurată la sediul Academiei de Științe Agricole și Silvice din Capitală, Gala Fermierilor din România este a doua dintr-o serie de cinci pe care cei de la PriaEvents le organizează în principalele centre regionale din țară cu scopul de a aduce în atenția publicului subiectele de actualitate din agricultură și performerii din domeniu.

PriaAgriculture a debutat sub forma unei conferințe tematice, în cadrul căreia a fost dezbătută situația agriculturii în 2021 și perspectivele din viitorul apropiat (investiții, finanțări, cadru juridic, reforme, relația cu autoritățile naționale și europene, respectiv modurile de desfacere și valorificare a produselor agroalimentare), ulterior fiind decernate premii fermierilor care s-au remarcat prin: inovare, adaptabilitate, implicare în comunitate, diversitatea portofoliului și nu numai.

Una dintre marile teme abordate în cadrul conferinței a fost Tranziția Agroecologică și Green Deal-ul, subiectul fiind dezbătut cu participarea ministrului Mediului, Barna Tánczos.

„Știu că ministerul Mediului nu are o reputație prea bună printre fermieri din cauza normelor impuse, însă trebuie să înțelegem și această perspectivă a protejării mediului. De aceea am ales să venim în sprijinul fermierilor și în prezent suntem în negocieri avansate cu instituțiile europene pentru a putea construi platforme de colectare a gunoiului de grajd (atât comune, cât și la nivel de ferme sau gospodării) pe fonduri europene. Un alt proiect pe care îl avem în vedere este realizarea instalațiilor de biogaz pentru care sperăm să obținem finanțare prin PNRR“, a declarat ministrul.

Probleme...

De partea cealaltă, fermierii, prin vocea lui Viorel Matei, președintele ACCPT Timiș, respectiv a lui Emil Bălteanu, președintele ACCPT Iași, au semnalat ministrului că agricultorii se confruntă cu probleme în ceea ce privește perdelele forestiere și obținerea de despăgubiri pentru daunele provocate de animale sălbatice. Mai precis, deși întreaga comunitate este beneficiară a perdelelor forestiere, constituirea acestora este doar obligația fermierilor, care nu de puține ori se confruntă cu probleme birocratice. În egală măsură, modificările aduse Legii fondului cinegetic, care prevăd constatarea daunelor și despăgubirea fermierilor afectați, au în continuare probleme la nivel de implementare.

Un alt punct de discuție a fost relația dintre agricultură și evoluția economiei în ansamblu, subiect abordat atât la nivel macro, cât și la nivel sectorial. Valeriu Tabără, președintele ASAS, a analizat situația agriculturii în contextul discrepanțelor macro-economice și a balanței comerciale negative pe care țara noastră o are. „Problema este că nu avem încă un sistem de agricultură cu o strategie bine definită, care să fie previzibil și din acest motiv avem o volatilitate foarte mare. În loc să fie un factor pozitiv pentru balanța comercială a României, agricultura este fluctuantă, sunt ani în care se reduc decalajele și ani în care chiar agricultura le adâncește“, a afirmat Valeriu Tabără.

Daniel Plăiașu

Județul Vaslui: O zonă bătută și de soartă, dar și de comoditatea administrative

Cam nimic nu se leagă în județul Vaslui. În Strategia de dezvoltare integrată 2021-2027 autoritățile vorbesc despre un „cerc vicios“, punând slaba dezvoltare pe seama resurselor naturale modeste, dar și a altor factori precum alți poli de creștere din regiune care iau spuma investițiilor și migrația, generată și ea de economia slabă. Dar nici nu sunt idei pentru crearea infrastructurii care să atragă facilități economice etc. Pe de altă parte, discutând despre proiecte, marea majoritate se bazează pe programele guvernamentale și mai puțin pe fondurile europene, deci avem un soi de comoditate administrativă. Vasluiul are cel mai mic PIB/cap de locuitor din România, este pe primul loc în țară la gospodării neconectate la energia electrică, deține recordul la abandonul școlar etc. Municipiul Bârlad joacă rol de motor economic, și nu capitala județului, Vaslui. Una peste alta, se creează senzația unei fundături. Dar lucrurile nu sunt tocmai fataliste, iar acest lucru îl demonstrează comuna Pădureni, așezare care a devenit etalon rural regional. Doar că primăria a accesat 8 milioane euro fonduri europene, fix ceea ce nu prea fac alții...

Documentele strategice ale județului încep cu o constatare: „Punctul vamal Albița-Leușeni reprezintă cea mai importantă cale de acces rutier de pe frontiera estică între Uniunea Europeană/România cu Republica Moldova și fostul spațiu sovietic, cu o tranzitare anuală de peste 3 milioane de cetățeni și circa 900.000 vehicule. Impactul economic al poziției transfrontaliere rămâne limitat, schimburile comerciale între UE și  Moldova limitându-se la exporturi de 1,7 md. dolari și importuri de 2,6 md. dolari în primele 11 luni din 2019 (sursă: Biroul de Statistică R. Moldova).“ Cum ar veni, autoritățile județene s-ar fi așteptat ca simpla prezență a rutei internaționale pe teritoriul său să aducă de la sine dezvoltarea. Dar... ghinion! Ne lămuresc tot administratorii județului: „Vaslui se află la intersecția ariei de polarizare a unor orașe de talie mai mare, precum Iași, Galați și Bacău, cu care se află într-o competiție inegală (din perspectiva oportunităților de ocupare, studii, consum cultural, servicii medicale etc.) pentru atragerea și menținerea forței de muncă (...) Județul este situat la periferia de est a Uniunii Europene, așadar la distanță mare față de nucleul economic al spațiului comunitar (Germania, Austria, Belgia, Olanda, Franța etc.), stârnind mai puțin interes al investitorilor străini în comparație cu județele de la granița de vest a României (de exemplu Timiș, Cluj, Arad, Bihor etc.).“ Cu alte cuvinte, din start județul are un diagnostic oarecum agonizant, este bătut de soartă, cum ar veni.

„Cercul vicios“ al subdezvoltării

Principala resursă naturală a județului Vaslui este reprezentată de cele aproximativ 400.000 ha de teren agricol, care-l plasează pe locul 1 la nivelul regiunii Nord-Est. Dintre acestea, aproximativ 292.000 ha sunt teren arabil (locul 2 în regiune, după Botoșani), iar cultura viței-de-vie în centrele Huși, Averești, Vutcani, Murgeni, Bohotin, Vaslui și Bozieni poziționează județul pe locul secund regional, după Iași. Pe urmă, zona dispune de pășuni (90.000 ha – locul II la nivel regional, după Suceava), ceea ce ar ajuta în zootehnie, de 100 de lacuri, majoritatea iazuri piscicole, și de 80.000 ha de păduri (de peste 5 ori mai puțin ca în Suceava și de 3 ori mai puțin decât în Bacău și Neamț). În afară de nisip și argile, solul nu dispune de alte resurse, iar despre turism nici nu poate fi vorba. Deci zona este chiar văduvită sub acest aspect. Autoritățile fac următoarea remarcă:

  • economia județului depinde foarte puternic de sectorul public (administrație publică, educație, sănătate, asistență socială), care generează un sfert din valoarea adăugată brută, cu 5 puncte procentuale mai mult decât media regională și cu 10 peste cea națională;
  • deși este perceput ca un județ agricol, agricultura generează doar puțin peste 10% din valoarea adăugată, mai puțin decât tranzacțiile imobiliare (vânzări terenuri, case), comerțul, serviciile de cazare, alimentație publică și industria prelucrătoare;
  • activitățile economice sunt strâns legate de puterea de cumpărare a locuitorilor;
  • sectoarele economice care se bazează pe forță de muncă înalt calificată, precum serviciile IT&C sau industriile creative, au o pondere extrem de redusă în economie, pe fondul migrației talentelor către centrele universitare și către alte țări, ceea ce antrenează, cităm din strategie, „un cerc vicios al subdezvoltării“.

Cel mai mic PIB/cap de locuitor din țară

În anul 2019, PIB-ul general al județului a fost de 9,796 miliarde de lei, cel mai mic din regiune, și pe poziția a 36-a, la nivel național, iar PIB/cap locuitor s-a situat la 5.554 euro, cel mai mic din regiune și cel mai mic din țară (sursă: Comisia Națională de Strategie și Prognoză). Conform INS, la 31 decembrie 2018, în județ existau 5.722 de firme active ( 8,9% din totalul regional, locul 5 din 6 județe, și sub 1% din totalul național, locul 33 din 41 de județe + Capitala). Densitatea întreprinderilor active la 1.000 de locuitori rezidenți era de 15, în comparație cu media regională, de 20, și cea națională, de 30. Cu alte cuvinte, spiritul antreprenorial este destul de slab dezvoltat. La acest capitol se dă vina pe gradul mare de ruralizare și migrația forței de muncă. Cei mai puternici agenți economici s-au concentrat în Bârlad și mai puțin în Vaslui și doar câțiva au ajuns în mediul rural. Cele mai multe întreprinderi activau în domeniul comerțului (39% din total), urmate de industria prelucrătoare (10%), construcții (9%), transporturi (9%) și activități tehnico-profesionale (7%).

Utilități publice și infrastructură rutieră sub media națională

Pe acest fond al numărului mic ce sectoare generatoare de bani, evident că bugetul din 2019 (primării și Consiliul Județean) a fost unul dintre cele mai scăzute din țară, de 1,327 miliarde lei (sursă: MLPDA). Câteva caracteristici: orașul Bârlad are venituri mai mari decât Vaslui; 19 comune au avut un buget total mai mare de 10 milioane de lei; la venituri proprii, cele care vorbesc real despre puterea economică a unei zone, 12 comune au avut bugete ce depășesc 2 mil. lei: Zorleni (4,3 mil. lei), Fălciu (3,87), Banca (3,02), Dragomirești (3,67), Muntenii de Jos (2,98), Drânceni (2,56), Tutova (2,43), Pădureni (2,42), Brezeni (2,20), Văleni (2,11), Hoceni (2,15), Găgești (2,05). De nivelul veniturilor realizate sau atrase depinde și gradul de dezvoltare.

Transport: din 2.199 km de drumuri, 1.197 km sunt modernizate (54,43%), 248 km aveau îmbrăcăminți ușoare rutiere (11,28%), 535 km înseamnă drumuri pietruite (24,33 %) și 219 km de căi rutiere sunt din pământ (9,96%). Cele mai multe drumuri pietruite și din pământ se regăsesc în comune, dar și pe căile gestionate de Consiliul Județean Vaslui. Aici ar fi de făcut o remarcă pentru spațiul rural: în ultimii ani, 6 comune au accesat fonduri europene pentru drumuri (PNDR), iar 69 au derulat proiecte finanțate din fonduri naționale (PNDL). Cunoscătorii știu de ce am venit cu aceste precizări. Dar nici la nivel de orașe lucrurile nu stau mai bine. Procentul de modernizare a arterelor de circulație variază între 41,66% (Murgeni) și 69,37% (Vaslui).

Sistem de alimentare cu apă: 5 orașe din 5 au apă și 63 de comune dispun de rețea, din 81 total (77,77%), cifre care plasează județul pe locul II la nivel regional, după Bacău, poziție care reprezintă, cel puțin statistic, o performanță. Numai că populația deservită de rețea (urban + rural) este de 148.829 de persoane, adică 40% din totalul populației rezidente (372.040 de locuitori), cu mult sub media națională, de 71,02%. Asta înseamnă fie că rețeaua nu a fost extinsă în toate satele componente, fie gospodăriile nu sunt branșate la sistem nici măcar în toate orașele.

Rețea de canalizare: 5 orașe din 5 (100%) și 22 de comune, din 81 total (27,16%), dispun de canalizare, județul ocupând locul 5 din 6 județe la nivel regional. Populația cu acces la canalizare este de 122.847 de locuitori, însemnând 33,01%, față de o medie națională de 54,40%.

Alimentare cu gaz metan: 4 orașe din 5 au rețea, însemnând un procent de 80%, față de media națională de 77,18% și 9 comune din 81 au gaz, ceea ce reprezintă 11,11%, față de media națională de 24,74%.

Energie electrică: la recensământul din 2011 județul Vaslui ocupa locul 1 la nivel național în ceea ce privește ponderea locuințelor neconectate la rețeaua de distribuție a energiei electrice (6,3% din total), cauza principală fiind atât lipsa infrastructurii, cât problemele materiale ale locuitorilor.


Date statistice

  • Suprafață: 5.318 kmp (14,4% din suprafața regiunii – locul 5 din 6 județe și 2,2% din suprafața României – locul 27 din 41 de județe;
  • Populația rezidentă: 372.040 de locuitori (minim istoric al ultimilor peste 50 de ani);
  • Populația după domiciliu: 505.993 de locuitori (cifra este explicată prin migrație și prin fenomenul de stabilire a domiciliului în județ a unor persoane din Republica Moldova, care au obținut și cetățenia română, dar care nu locuiesc efectiv în județ;
  • Organizare administrativ-teritorială: 3 municipii – Vaslui, Bârlad, Huși, inclusiv 5 localități componente ale municipiului Vaslui; 2 orașe – Negrești și Murgeni, inclusiv 6 sate aparținătoare orașului Murgeni și 6 localități componente ale orașului Negrești; 81 de comune, cu 443 de sate;
  • Media de locuitori pe comună/sat: 2.994 de locuitori, respectiv 547 (sub media națională de 3.449 de locuitori/comună și 697 de locuitori/sat);
  • Grad de urbanizare: 40%, față de o medie națională de 55%.

Rată uriașă de abandon școlar

Județul dispune de o infrastructură școlară alcătuită din 651 de unități de învățământ, dintre care 141 cu personalitate juridică și 510 arondate acestora. Nu este clar câte din școli mai au toaleta în exteriorul clădirilor. În 2019 se vorbea despre 266 de clădiri fără această minimă facilitate (locul I la nivel național), dar între timp s-au făcut investiții din fonduri guvernamentale la 137 de unități. Asta înseamnă că problema nu a fost rezolvată în totalitate. De asemenea, doar școlile din 10 comune au săli de sport, iar în 70 de localități educația fizică se face în diverse alte spații. De reținut că și aici autoritățile nu s-au zbătut să acceseze bani europeni: 176 de școli au primit fonduri guvernamentale (PNDL) și doar 19 grădinițe sunt sau vor fi reabilitate cu fonduri BEI și Guvernul României, deci nu prin efortul autorităților locale, ci grație unui program național. Dar, dincolo de infrastructura educațională, o altă statistică (sursă: Strategie de dezvoltare 2021-2027) ar cam explica în totalitate situația din Vaslui: „Numărul elevilor expuși riscului de abandon școlar este estimat la 32,2% de către Inspectoratul Școlar Județean, iar motivele țin de: 11,5% dintre elevi au înregistrat eșec școlar (note mici, corigențe, repetenție), 12,4% au rate ridicate ale absenteismului, 50,2% provin din familii cu situație economică precară, 25,5% provin din familii aflate în dificultate (dezorganizate, monoparentale, în grija altor persoane, cu cazuri de neglijență, abuz etc.), 0,3% sunt minore devenite mame. În 2019, la examenul de Evaluare Națională, 7% din numărul elevilor înscriși nu s-au prezentat, iar dintre cei prezenți, doar 65,2% au obținut note peste 5, sub media națională, de 73,2%.“

Maria Bogdan

  • Publicat în Social

Asociația Comunelor din România devine Promotor al inițiativei de înființare a Unităților de Achiziții Publice Centralizate la nivel local

Asociația Comunelor din România semnează un Protocol de Colaborare cu Agenția Națională pentru Achiziții Publice, care statuează rolul de Promotor al instituției în cadrul Proiectului Sprijin pentru ANAP pentru înființarea Unităților de Achiziții Publice Centralizate la nivel local.

În calitate de PromotorAsociația Comunelor din România va contribui la îndeplinirea obiectivelor Proiectului și a direcțiilor de acțiune din Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice, aprobată prin HG 901/2015 și relevantă în integralitatea sa, pentru condiționalitățile ex-ante stabilite prin Acordul de Parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020.

Una dintre acțiunile din Strategie vizează înființarea și operaționalizarea de Unități de Achiziții Centralizate (UCA) la nivel local (direcția de acțiune 4.2 – E din HG 901/2015).

UCA sunt utilizate frecvent în administrațiile naționale și locale din Uniunea Europeană de peste 15 ani. Acestea s-au dovedit relevante atât pentru reducerea cheltuielilor, riscurilor legale și corupției, cât și pentru creșterea eficacității și eficienței, nivelului de profesionalism și utilizării achizițiilor electronice.

Proiectul, implementat de ANAP, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții (BEI), are drept obiective înființarea de UCA la nivel local. Mai exact, Proiectul urmărește înființarea și operaționalizarea a 3 UCA la nivel local, respectiv realizarea foilor de parcurs pentru alte 8 UCA la nivel local, în scopul implementării ulterioare.

Inițiativa de înființare a UCA locale se bazează pe participarea voluntară a autorităților contractante. Acestea pot îndeplini următoarele roluri:

  • Organizații Partenere, mai ales la nivel local (Consilii Județene, Primării sau alte instituții și autorități publice locale) – înființează UCA cu sprijinul BEI;
  • Beneficiari finali – Autorități Contractante la nivel local care vor apela la serviciile oferite de UCA.

În prezent, Proiectul se află în etapa de identificare și selecție a Organizațiilor Partenere care își vor asuma alături de echipa BEI înființarea UCA la nivel local.

Criteriile avute în vedere la selecția Organizațiilor Partenere includ aspecte precum:

  • Disponibilitatea organizației de a participa la activitățile inițiativei;
  • Sinergia cu alte organizații similare: capacitatea de a mobiliza autorități contractante beneficiare / co-fondatoare ale unității, pentru care să realizeze achiziții în mod centralizat;
  • Capacitatea administrativă: capacitatea de a mobiliza resurse (umane, materiale, financiare) pentru înființarea unității și de a susține funcționarea unității;
  • Capacitatea de a asigura sustenabilitatea.

Proiectul dedică resurse pentru cooptarea și mobilizarea autorităților și instituțiilor publice disponibile să sprijine această inițiativă. Suportul / asistența tehnică directă acordată celor 11 Organizații Partenere vor viza domenii precum:

  • Stabilirea formei juridice și a serviciilor care vor fi oferite de UCA;
  • Organizarea modului de funcționare a UCA;
  • Identificarea listei inițiale a autorităților contractante interesate de a fi beneficiari finali ai UCA locală;
  • Sprijin operațional pentru funcționarea a 3 UCA pe parcursul a aproximativ un an, pentru derularea primelor proceduri centralizate de atribuire;
  • Dezvoltarea competențelor tehnice pentru pregătirea, organizarea și derularea procedurilor centralizate de atribuire prin activități de instruire, inclusiv participare la o vizită de studiu în cadrul unui organism similar dintr-un alt stat membru;
  • Promovarea rezultatelor obținute în timpul proiectului prin intermediul unor conferințe regionale și a unei conferințe naționale. 

La rândul lor, Organizațiile Partenere contribuie în cadrul Proiectului în principal cu:

  • Participarea activă la activitățile de identificare a posibilelor autorități contractante beneficiare (inclusiv co-fondatoare) și la definirea tipurilor de bunuri, servicii sau lucrări care vor face obiectul achizițiilor centralizate;
  • Pregătirea și derularea, cu sprijinul tehnic al echipei Proiectului, a primelor proceduri de achiziții publice centralizate.

Etapa de identificare și selecție a Organizațiilor Partenere se derulează în perioada aprilie-iunie 2021 și include următoarele activități, în ordine cronologică:

  • Lansarea unui chestionar în rândul autorităților contractante în vederea colectării informațiilor calitative și cantitative necesare procesului de evaluare a disponibilității și a capacității organizațiilor interesate să deruleze exercițiul de înființare / funcționare a UCA sau să beneficieze de pregătirea unor foi de parcurs pentru înființarea unităților în viitor;
  • Pregătirea și realizarea unor ateliere de lucru în vederea informării și promovării Proiectului, precum și în scopul identificării și selectării Organizațiilor Partenere;
  • Realizarea unor discuții bilaterale cu potențialele Organizații Partenere Candidate care și-au exprimat intenția de a înființa și operaționaliza UCA sau de a beneficia de foile de parcurs pentru implementarea ulterioară;
  • Realizarea și validarea listei finale de Organizații Partenere candidate și semnarea Protocoalelor de Colaborare între fiecare dintre acestea și ANAP.

În calitate de Promotor al Proiectului, Asociația Comunelor din România invită toate instituțiile și autoritățile publice locale să analizeze oportunitatea de a se implica în rolul de Organizații Partenere în cadrul Proiectului.

Pentru mai multe informații privind inițiativa de înființare a UCA locale, nu ezitați să contactați Asociația Comunelor din România la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau echipa de implementare a Proiectului la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Dubrovnik: gastronomie, vinuri, arhitectură, investiții în infrastructură

Cu o gastronomie tradițională renumită, vinuri de calitate și contribuții importante în domeniul cultural, artistic, științific și al sportului la nivel mondial, Croația își merită cu prisosință locul 18 în clasamentul celor mai importante destinații turistice din lume. Și încă un amănunt interesant: începând cu anul 2000, guvernul croat a investit masiv și în infrastructură.

O destinație deloc banală, Dubrovnik este unul dintre cele mai spectaculoase orașe-port și nu degeaba Lord Byron i-a spus „Perla Adriaticii“. Situat pe coasta dalmată, Dubrovnik este un orășel mic, cu mai puțin de 50 de mii de locuitori, care atrage pasionații de istorie, arhitectură. Dar asta nu înseamnă că cei care vor doar distracție se vor plictisi. Plajele și magazinele croate oferă destule pentru vizitatori. Fondat prin secolul al VII-lea, Dubrovnik poartă amprenta celor care l-au condus – venețieni, maghiari etc. Inclus în patrimoniul mondial UNESCO din 1979 pentru arhitectura sa impresionantă, Dubrovnik este locul perfect pentru elita artistică și intelectuală a Croației. De altfel, aici se organizează numeroase festivaluri și activități culturale ce atrag nu doar localnicii, ci și turiștii veniți din diferite colțuri ale lumii.

Zidurile vechi

Odată ajunși în Dubrovnik, observăm vechile ziduri ale orașului. Construite în secolul al X-lea și consolidate câteva secole mai târziu, aceste ziduri au apărat orașul de invadatori. Zidurile cetății Dubrovnik au o grosime de aproape șase metri și o lungime de doi kilometri. Poate că cel mai potrivit moment de vizitat zidurile cetății este apusul sau răsăritul. Dacă se merge vara, este bine să se evite excursia pe timpul zilei deoarece este foarte cald. Dimineața sau seara ar fi cele mai potrivite momente, mai ales pentru amatorii de fotografie.

Poarta Pile

De asemenea, Poarta Pile – intrarea principală în oraș – este unul dintre cele mai interesante puncte de acces în acest minunat oraș-port. Aici poate fi admirată statuia Sfântului Blaise, realizată de sculptorul croat Ivan Mestrovic. Poarta Ploce, din secolul al XIV-lea, și cea din interior (din secolul al XV-lea) merită văzute. Tot aici se poate admira și strada principală – Stradun, locul în care se poate lua o pauză pentru o gustare sau o cafea căci locul este plin de cafenele, restaurante și magazine de suveniruri. În capătul străzii domnește celebrul Turn cu Ceas, ce poate fi admirat în voie.

Catedrale, mănăstiri, biblioteci, obiecte de artă

După o scurtă pauză, se poate vizita Catedrala Dubrovnik, construită în stil baroc de Andrea Buffalini de la Roma, prin secolul al XVIII-lea. Frumoasa catedrală din Dubrovnik stă pe locul unei vechi catedrale, construite prin secolul al VI-lea, și mai este cunoscută sub numele de Catedrala Adormirii Maicii Domnului.

Mai merită vizitate și mănăstirile dominicane și franciscane ale căror muzee adăpostesc picturi religioase vechi, din secolele XV și XVI, precum și obiecte din aur și argint. De asemenea, în mănăstirea franciscană, ce adăpostește una dintre cele mai valoroase biblioteci din Croația, se mai pot vedea inclusiv dispozitive de măsurare de uz farmaceutic. În Croația, farmacia datează de la începutul anilor 1300. Despre Mănăstirea Franciscană se mai spune că este cel mai bun exemplu de conservare a arhitecturii locale și merită văzută indiferent dacă suntem sau nu religioși.

Despre Croația se pot afla mai multe vizitând și Muzeul Istoric Cultural al orașului Dubrovnik, fostul Palat Rector, construit în 1435 de Onofrio de la Cava. Modificat de-a lungul timpului, construcția atrage prin armonia stilurilor gotice și renascentiste. Dincolo de arhitectura superbă, acustica este una perfectă! Dacă ajungeți acolo, încercați să vizitați palatul într-una dintre zilele în care se organizează spectacole de muzică clasică. Este o experiență de neuitat. De asemenea, muzeul mai deține aproape 15.000 de piese de colecție ce ilustrează perioada medievală, dar și picturi ale unor artiști venețieni și nu numai. Pe vremuri, palatul a fost și sediu al guvernului.

Merită să vă „pierdeți“ pe străduțele înguste

Cei care adoră mersul pe jos se vor bucura și de aleile laterale care oferă surprize la tot pasul. E drept că trebuie urcate și coborâte câteva scări, dar merită cu prisosință. Iar pasionații de poze pentru Facebook și Instagram vor fi foarte fericiți să aibă ce arăta urmăritorilor.

Dubrovnik are ce oferi și celor care nu sunt interesați de istorie, arhitectură, poveste. La restaurantele locale se pot mânca diferite preparate tradiționale absolut delicioase. De neratat ar trebui să fie peștele și fructele de mare, gătite excelent de bucătarii croați. De pildă, unul dintre cele mai populare aperitive croate este șunca de porc sărată și uscată. Se mai pot gusta și cotletul de porc, carnea suculentă de miel sau friptura de rață. Nu trebuie ocolite nici curcanul cu găluște sau vițelul învelit în șuncă și umplut cu cașcaval (da, un fel de cordon bleu...), ștrudelul cu brânză, cașcaval, carne sau cârnații picanți de porc cu mult usturoi la care merge perfect o halbă de bere de prin partea locului. Apropo, berea croată este foarte bună! Ca desert, merită încercate celebrele clătite – crepes – musai cu înghețată preparată aici sau cremă caramel.

Dubrovnik

Iar dacă nu este prea cald puteți încerca și țuica lor de prune îmbogățită cu diferite ierburi aromatice sau esență de nucă.

Dar despre bucătăria croată se poate vorbi mult pentru că este destul de variată și se împarte chiar în bucătărie regională croată. Dacă veți face și excursii în afara orașului, unul dintre cele mai bune locuri de vizitat este Samobor, ideal pentru gurmanzi. Aici pot fi gustate preparate vechi de sute ani, ale căror rețete sunt păstrate secrete. Bucătăria dalmată este celebră pentru simplitatea și naturalețea sa, pentru puritate și absența reziduurilor chimice. Este și o bucătărie sănătoasă, de altfel, ce poate fi testată zilnic în cele peste 60 de restaurante și taverne doar în Dubrovnik.

Turismul, sursă importantă de venituri pe timpul verii

croatia2021

Pentru amatorii de plajă, Dubrovnik are o ofertă bogată de plaje cu apă ireal de albastră, transparentă și curată. Cele mai cunoscute plaje sunt Buza, Sveti Jakov și Banje, curate și cu priveliști superbe asupra orașului. Iar dacă aveți mai mult timp la dispoziție, merită vizitate și insulele din jurul Dubrovnikului.

Ospitalieri și amabili, croații au o atitudine binevoitoare față de turiști, indiferent de unde vin. Comunicativi și veseli, croații își întâmpină clienții cu zâmbetul pe buze, motiv pentru care sectorul serviciilor domină economia Croației. Turismul este o sursă importantă de venituri mai ales în timpul verii și clasează Croația pe locul 18 în clasamentul celor mai populare destinații turistice din lume. După servicii, economia croată este dominată de industrie și agricultură. Foarte important de menționat: după 2000, guvernul croat a investit în infrastructură, în special în infrastructură de transport pe coridoarele pan-europene.

Simona-Nicole David

  • Publicat în Turism

Legumicultor de profesie. Un botoşănean a investit într-un solar peste 100.000 de euro

Unul dintre botoșănenii care a aplicat pentru Programul național Tomata şi a primit subvenție câte 3.000 de euro, pentru cultivarea a 1000 de metri pătraţi de roşii şi comercializarea a două tone din producție, încă din primul an de program a fost Constantin Aniculăiesei. Acesta practică legumicultura de 15 ani, iar ajutorul venit din partea statului spune că ia prins tare bine, deoarece a modernizat un solar şi a mărit suprafaţa cultivată.

Investiţie într-un solar de peste 100.000 de euro

Botosani legumicultura

„Noi ne ocupăm de cultivarea legumelor de 15 ani, dar când am aplicat  pentru programul Tomata ne-am înscris cu 1000 mp, pe atunci aveam nişte solarii mai rudimentare din lemn, iar când am primit ajutorul am prins curaj, şi din al doilea an am făcut solarul acesta pe care îl vedeţi şi d-voastră, mult mai performant. Am primit 3.000 de euro în primul an şi am investit 30.000 euro şi am făcut solarul, era din lemn şi l-am făcut din fier. Al doilea an am primit 3.000 şi am investit 40.000 euro, pentru că am făcut centrală termică. Solarul acesta are 2000 mp, este încălzit cu două cazane, dintre care unul are 350 de kilowaţi, destul de performant; de exemplu, jos la rădăcina plantei, aceasta se încălzeşte cu geopal, plus în aer avem nişte ventiloconvectoare, pe care le reglez la o anumită temperatură, cam 20 grade Celsius, sau cât îmi trebuie. Anul acesta am mai extins suprafaţa cu încă 300 mp de solar şi cu un spaţiu de depozitare a vrejurilor. Ce am eu aici nu este investiţie de 2.000-3.000 de euro, un astfel de solar ajunge la peste 100.000 de euro cu încălzire.

Cu sistemul de irigaţii pot spune că ne-am gospodărit tot noi; prin fermă trece o mică apă curgătoare, dar cel mai mult folosim apa de ploaie pe lângă nişte puţuri şi o răsadniţă; problema cu apa este rezolvată cumva“, a declarat Constantin Aniculăiesei.

Botosani legumicultura solar

O cantitate mare din sămânţa pe care o are legumicultorul este din sămânţa proprie, veche chiar de vreo 20 de ani, dar mai face completări şi cu sămânţă din comerţ, producţia fiind pe măsură. „Noi avem standuri în piaţa mare din Botoşani, iar când a apărut perioada de pandemie am scos la poarta fermei, am văzut că se vinde şi am rămas şi aici cu punct de desfacere. Obținem o producţie de 5-6 t, poate chiar 10 t la 1.000 mp pe un ciclu de producţie. Ce se vede aici este deja ciclul II; la 15 iulie am plantat aceste roşii, şi continuăm cu ele până la Revelion. Noi am început cu 20 lei/kg în luna mai, iar după aceea am ajuns la 5-3 lei/kg de roşii. La momentul actual, în solarul acesta de 1.000 mp avem roşiile, în celălalt tot de 1.000 mp pun salată şi ceapă verde ca să scoatem la vânzare când afară sunt -20°C. Activitatea la noi este non-stop, de când se face ziuă până când se face noapte (…); dacă s-ar munci în ţară cum se munceşte la noi în familie, cred că în 20 de ani îi depăşim pe americani“, mai spune legumicultorul botoşănean Constantin Aniculăiesei.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fresco Jugo - brand de sucuri naturale, cu o investiţie de 44.000 de euro

Eduard Prodan, un tânăr de 28 de ani din Iaşi, a început în anul 2018 împreună cu fraţii săi să dezvolte un business în ceea ce priveşte sucurile naturale din fructe şi legume presate la rece şi pasteurizate, astăzi sub brandul Fresco Jugo.

350 tone de fructe procesate & 200 tone de suc

Prin intermediul programului Start-up Nation, astăzi tânărul antreprenor produce și comercializează sucuri naturale, 100% din fructe. Prima zi propriu-zisă de producție a fost la începutul lui septembrie 2018, până atunci lucrând intens la partea de documentație, autorizare și amenajare a spațiului în care își desfășoară în acest moment activitatea, ne spune acesta. „Avem o fabrică în comuna Leţcani, judeţul Iaşi, unde am investit 44.000 de euro prin programul Start-up Nation. Primele utilaje achiziţionate cu care îmi desfăşor şi în acest moment activitatea, au fost presa hidraulică, cuva colectoare şi pasteurizatorul. Celelalte utilaje de care am avut nevoie ulterior le-am achiziţionat noi, din încasările din anul acela. Atunci a fost un an foarte bogat, am calculat la final de sezon undeva la 350 tone de fructe procesate, din care au ieşit cam 200 tone de suc.“

Încă de la început, Eduard spune că a primit oferte de toate felurile pentru a achiziţiona produse, dar şi din partea celor interesaţi de sucul propriu-zis. „Când am început făceam doar procesare fructe, adică venea clientul, indiferent dacă era persoană fizică sau juridică, cu fructe şi pleca cu suc. Întrucât aceasta este o activitate sezonieră, am achiziţionat la final de sezon fructe şi, după reţetele noastre, am ieşit pe piaţă cu sucul sub brendul Fresco Jugo. Avem cerere bogată, chiar vin clienţii din Iaşi, Botoşani, Suceava, Paşcani, Bacău şi nu numai“, a adăugat ieşeanul.

Sortimente din produse autohtone şi nu numai

În timp, acesta a dezvoltat 10 sortimente de sucuri, majoritatea sunt din produse autohtone, printre care putem enumera sucurile din mere, pere, gutui, morcov, struguri, combinate. „În afară de acestea avem şi sucul de portocale şi limonada, chiar şi sucul de rodii. Fructele şi legumele care se găsesc în România sunt achiziţionate de la producători locali, iar pentru portocale, rodii şi lămâi colaborez cu un importator. Anul acesta a fost unul bun în acest sens. Până în prezent am achiziţionat doar mere, vreo 35 tone, iar din toate fructele, în jur 45 tone“, mai specifică antreprenorul.

Majoritatea clienţilor sunt din zona Moldovei. „Uşor, uşor ne-am extins, iar la momentul actual avem aproximativ 200 locaţii către care ne adresăm, locaţii partenere, majoritatea sunt de domeniul HoReCa (hoteluri, cafenele, restaurante, băcănii), sunt o nişă foarte bună pentru noi, chiar în ultima vreme am văzut şi am apreciat cum a mers sucul la cofetării“, mai precizează ieşeanul.

Clientul mulţumit care povesteşte şi altora

Din experienţa de antreprenor de până acum, Eduard ne spune şi care este secretul: „Trebuie să fii foarte serios pe piaţă, adică cea mai bună reclamă este clientul mulţumit care povesteşte şi altora, iar o deviză pe care ne-am luat-o noi este să nu scădem niciodată calitatea, aşa cum am început cu sucul fără adaos de apă, conservanţi sau apă, asta vrem să păstrăm totdeauna, chiar dacă va fi nevoie la un moment dat să creştem preţul; nu umblăm la calitate, ci mai degrabă ne adresăm altor clienţi“, încheie antreprenorul.


„Ca perspective de viitor ne dorim să ne mutăm din locul unde producem acum, unde stăm cu chirie. Am achiziţionat un teren în zonă unde o să ne facem o hală de producţie. Ca număr de clienţi, ar trebui să ne dublăm portofoliul.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Pactul ecologic European și viitorul economiei UE

Comisia Europeană a prezentat la finele lunii decembrie Pactul ecologic european, o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE, prin transformarea provocărilor legate de climă și de mediu în oportunități în toate domeniile de politică și prin garantarea unei tranziții care să fie echitabilă pentru toți și favorabilă incluziunii tuturor.

Pactul ecologic european oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Astfel, potrivit unui document al Consiliului Europei, acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

De subliniat că pactul ecologic european acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, clădirile și sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor și produselor chimice. Pentru a consacra în legislație ambiția politică de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia va prezenta, în termen de 100 de zile, primul „act legislativ european privind clima“. Pentru a atinge obiectivele în materie de climă și mediu, Comisia va prezenta, de asemenea, Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, noul Plan de acțiune privind strategia industrială și economia circulară, Strategia „de la fermă la consumator“ pentru o alimentație durabilă și propuneri pentru o Europă lipsită de poluare. Vor începe neîntârziat lucrările în vederea majorării obiectivelor Europei în materie de emisii pentru 2030, stabilind o traiectorie realistă de îndeplinire a obiectivului pentru 2050.

Investiții mari

Îndeplinirea obiectivelor Pactului ecologic european va necesita investiții semnificative. Se estimează că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 privind clima și energia va necesita investiții anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde euro, reprezentând aproximativ 1,5 % din PIB-ul din 2018. Aceste investiții vor necesita mobilizarea sectorului public și a celui privat. Comisia va prezenta, la începutul anului 2020, Planul de investiții pentru o Europă durabilă, menit să răspundă nevoilor de investiții. Cel puțin 25 % din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acțiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiții, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi un sprijin suplimentar. Pentru ca sectorul privat să contribuie la finanțarea tranziției către o economie verde, Comisia va prezenta, în 2020, o strategie de finanțare verde. Lupta împotriva schimbărilor climatice și a degradării mediului este un efort comun, dar nu toate regiunile și statele membre pornesc din același punct. Mecanismul de tranziție echitabilă va sprijini regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. Acest mecanism îi va sprijini pe cetățenii cei mai vulnerabili pe parcursul tranziției, oferindu-le acces la programe de recalificare și la oportunități de angajare în noi sectoare economice, după cum se arată în documentul CE.

Primii pași...

„În martie 2020, Comisia va lansa un Pact climatic, menit să facă auzită vocea cetățenilor și să le confere un rol în conceperea noilor acțiuni, în schimbul de informații, în lansarea de activități la nivel local și în promovarea soluțiilor care pot fi reproduse și în alte locuri. Provocările globale pe care le reprezintă schimbările climatice și degradarea mediului necesită un răspuns la nivel mondial. UE va continua să își promoveze obiectivele și standardele în materie de mediu în cadrul convențiilor ONU privind biodiversitatea și schimbările climatice și să își consolideze diplomația ecologică. G7, G20, convențiile internaționale și relațiile bilaterale vor oferi ocazia de a convinge și alte state să își intensifice eforturile. UE își va utiliza, de asemenea, politica comercială pentru a asigura durabilitatea și va încheia parteneriate cu țările învecinate din Balcani și Africa pentru a le ajuta în procesele de tranziție. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul European să aprobe viziunea sa ambițioasă în ceea ce privește viitorul economiei europene și al mediului și să contribuie la realizarea acesteia. Comisia va prezenta măsurile anunțate în foaia de parcurs a Pactului ecologic european“, se mai arată în document.

  • Uniunea Europeană a obținut deja rezultate solide în ceea ce privește reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră, menținând totodată creșterea economică. În 2018 emisiile au fost cu 23% mai mici decât în 1990, PIB-ul Uniunii crescând cu 61% în aceeași perioadă.
  • O majoritate covârșitoare a europenilor consideră că protecția mediului este importantă (95%). Aproape 8 din 10 europeni (77%) afirmă că protecția mediului poate dinamiza creșterea economică.

Președinta CE, Ursula von der Leyen: „Pactul ecologic european este noua noastră strategie de creștere, o creștere care oferă mai mult decât consumă. Acest pact arată cum să ne transformăm modul de viață și de muncă, de producție și de consum, astfel încât să trăim mai sănătos și să dezvoltăm capacitățile de inovare ale întreprinderilor noastre.“
Vicepreședintele executiv CE, Frans Timmermans: „Ne aflăm într-o situație de urgență climatică și de mediu. Pactul ecologic european este o ocazie de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea cetățenilor, prin transformarea modelului nostru economic. Planul nostru stabilește ce avem de făcut pentru a reduce emisiile, a restabili sănătatea mediului, a proteja fauna și flora sălbatică, a crea noi oportunități economice și a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor.“

Ion BOGDAN

Formularele de plată pentru investițiile finanțate prin PNDR 2020 trebuie semnate electronic

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale informează beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) că utilizarea semnăturii electronice pe formularele de plată aferente proiectelor de investiții este obligatorie. În acest sens, începând din 24 decembrie 2019, formularele necesare au fost publicate pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Informații utile >> Tipizate.

Astfel, pentru a solicita decontarea cheltuielilor realizate în cadrul proiectului finanțat prin PNDR 2020, trebuie semnate electronic următoarele formulare tipizate:

  • Declarații de eșalonare investiții, TVA și sprijin forfetar;
  • Cereri de plată avans, tranșe de plată, TVA și sprijin forfetar;
  • Declarații de cheltuieli și declarații de venituri;
  • Centralizatorul facturilor AP 1.2.3 și anexă – submăsurile 9.1, și 9.1a.

Beneficiarii finanțărilor PNDR 2020 care semnează electronic trebuie să completeze electronic formularele de plată și să le încarce în sistemul electronic prin intermediul paginii de internet a AFIR. Aplicația nu va mai solicita și încărcarea documentului tipărit, semnat olograf și scanat.

Precizăm faptul că aplicarea semnăturii electronice pe formularele tipizate este opțională acolo unde nu a fost prevăzută anterior în ghidurile solicitantului sau în procedurile de lucru obligația aplicării semnăturii electronice până cel târziu la momentul contractării.

În cazul beneficiarilor care semnează olograf, formularul de plată trebuie completat electronic, trebuie imprimat, semnat olograf, după care se scanează și se depune online împreună cu formularul electronic pe pagina de internet a AFIR.

Completarea formularelor de plată se realizează conform Ghidului solicitantului, a anexelor aferente acestuia și a procedurilor în vigoare, disponibile pe portalul www.afir.info, iar depunerea tipizatelor se realizează online, direct pe site-ul AFIR.

Sursa: afir.info

Investiții în inovație

Am preluat în titlu expresia specialiştilor de la CORTEVA AGRISCIENCE din Cernay, Franţa, convins fiind că exprimă realitatea a ceea ce am văzut acolo cu prilejul recentei vizite a Fabricii de producţie şi ambalare a unor produse pentru potecţia plantelor de ultimă generaţie.

Aflată în estul ţării, Cernay (Rinul Superior), ca de altfel mai toate localităţile din regiunea Alsacia, impresionează prin ordine, curăţenie, respect pentru tradiţie şi istorie, atribute specifice populaţiei autohtone, majoritatea de etnie sau cu „rădăcini“ germane. Poate nu întâmplător Compania Corteva Agriscience a ales să investească aici într-o fabrică modernă dotată cu echipamente de top.

Investiţia, în valoare de peste 20 milioane de euro, va susţine producţia gamei Inatreq active, acceptată deja pentru utilizare în multe din statele UE, aceasta făcând parte dintr-o nouă clasă de fungicide destinate protecţiei cerealelor în care molecula activă este obţinută din produse de origine naturală prin fermentare.

Producţia în noua fabrică, la a cărei inaugurare au fost prezente importante personalităţi politice şi administrative din regiune, dar şi jurnalişti din presa de specialitate din mai multe ţări europene, a demarat în această lună – octombrie 2019. Prin extinderea investiţiei vor fi create peste 50 de noi locuri de muncă ce se va adăuga celor aproximativ 380 deja existente.

CORTEVA AGRISCIENCE, prin investiţiile inclusiv în liniile de formulare, urmăreşte să vină în întâmpinarea cererii pentru produse organice, oferind agricultorilor soluţii noi în ceea ce priveşte protecţia culturilor, răspunzând astfel provocărilor aflate într-o continuă schimbare. Inatreq active este una dintre acestea, fiind considerat un produs revoluţionar care permite fermierilor obţinerea unor producţii mari şi sigure sub aspect alimentar. „Ingredientele naturale din componenţa produsului reprezintă direcţia dorită de societăţile europene în materie de inovare“, spunea printre altele Susan LEWIS, vicepreşedinte senior şi director operaţiuni Corteva Agriscience.

investitii corteva2

Cu prilejul dialogului purtat cu principalii reprezentanţi ai fabricii din Cernay am aflat cât de importantă este investiţia de aici pentru viitorul agriculturii europene şi nu numai, pentru sănătatea omenirii.

„Această nouă investiţie demonstrează angajamentul companiei noastre de a oferi soluţii sustenabile, inovatoare, care vor transforma agricultura şi vor ajuta agricultorii să crească productivitate şi să asigure alimentele necesare pentru o populaţie aflată în creştere. Această fabrică reflectă eforturile noastre continue pentru a crea un sistem alimentar sustenabil care să ajute fermierii în producerea de alimente sănătoase, de calitate, răspunzând astfel cererii consumatorilor“, îmi spunea Patrice SWINNEN, director de producţie al centrelor din Cernay şi Uffholtz.1753

„Inatreq active nu este un produs de sinteză, ci un produs natural obţinut prin fermentare, o fază chimică care permite stabilizarea moleculei. Odată ajunsă în plantă aceasta revine la forma sa naturală, formă în care devine dăunătoare agentului patogen pentru care a fost aplicat. Produsul va putea fi utilizat din 2020, după ce va fi înregistrat, acesta fiind deja supus mai multor teste, în mai multe regiuni cu condiţii diferite de climă şi sol. Este un produs obţinut în peste zece ani de cercetare şi care a costat compania două sute de milioane de dolari...“ – spuneau la unison doi dintre cercetătorii de la Cernay, Jean-Pierre Stekcler şi Andy Leader.

Vizita noastră la fabrica din Cernay, organizată impecabil de Corteva Agriscience, ne-a oferit posibilitatea de a vedea „în direct“ preocupările respectivei companii nu doar pentru asigurarea unor seminţe de înaltă performanţă, ci şi preocupările colectivelor de cercetători pentru protecţia plantelor, dar şi a mediului.

Timpul petrecut acolo, programul bine şi eficient organizat ne-au permis şi vizitarea localităţii, a unui sat medieval bine conservat, dar şi a unei crame locale tradiţionale, de fapt o afacere a familiei Schlumberger, prilej cu care am participat la degustarea mai multor sortimente de vinuri obţinute din soiurile de struguri cultivate pe domeniile respective.

Ion BANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Investiții inteligent puse în valoare

Atunci când apa este greu de obținut, plantele consumă mai multă energie pentru a se hidrata. Acest stres, cauzat de lipsa de apă și nutrienți, afectează sever producțiile. Totuși, dacă ne-am adapta la timp noilor condiții meteorologice, toate acestea nu ar mai fi o problemă. Acest lucru s-a văzut și în ferma Mărețu Prod Com din localitatea Viziru, județul Brăila, unde sute de fermieri au fost invitați de compania KWS pentru a vedea cum culturile de porumb au trecut cu brio de obstacolele întâmpinate. În ciuda vremii capricioase, hibrizii de porumb din grupa Clima Control 3 și Plus4Grain s-au dezvoltat potrivit așteptărilor.

Hibrizii de porumb din grupa Plus4Grain utilizați în ferma din Viziru au fost Karpatis (FAO 340), KWS Smaragd (FAO 350), KWS Kashmir (FAO 370) și noutatea anului 2019, KWS Durango (FAO 480).

„Rezistența la secetă este rezultatul unui complex de factori, care începe cu modul în care este dezvoltat porumbul, cu modul în care este cultivat și se încheie prin a da valoare tuturor acestor elemente. Am acordat o atenție sporită ameliorării materialului genetic pentru climatul temperat-continental în care se află și țara noastră. Suntem lideri pe piața din România la hibrizii de porumb pentru siloz; este vorba de doi hibrizi extrem de valoroși, Mikado și Konsens“, a declarat Ion Voinea, director produse KWS.

Toleranță ridicată la arșiță și secetă

Tehnologia de cultivare aplicată pe platforma demonstrativă din Viziru pentru hibrizii de porumb din grupa Clima Control3 și din grupa de înaltă performanță Plus4Grain a presupus semănatul în data de 4 aprilie 2019 la o densitate de 72.000 boabe germinabile la hectar, fertilizarea de bază, odată cu semănatul, cu 240 kg/ha NPK – 20/20/0 și o fertilizare în vegetație cu 250 kg/ha azotat de amoniu, la prașila mecanică. Erbicidarea s-a realizat cu produse de la compania FMC, partener în realizarea evenimentului (Glyfos Ultra, Starship, Innovate, Diniro). Combaterea dăunătorului Ostrinia nubilalis s-a realizat cu produsul Coragen. Cei mai performanți fermieri sunt vizați de KWS prin intermediul grupei de hibrizi superperformanți Plus4Grain, capabili de rezultate extraordinare în condiții de practici agricole de înaltă performanță și tehnologie intensivă.

Potrivit specialiștilor companiei, sunt zece pași ai tehnologiei necesari pentru a garanta succesul hibrizilor Plus4Grain: alegerea hibridului potrivit, hibrizi pe cele mai bune sole, analize care să determine nivelurile de azot, fosfor și potasiu, fertilizare adecvată, un management bun al apei în sol, rotația culturilor, densitatea la semănat, condiții de semănat, adâncimea și uniformitatea semănatului și controlul buruienilor.

Hibrizii Plus4Grain valorifică superior inputurile, sunt hibrizi deosebit de puternici, capabili să exploateze calitățile mediului și să se ridice la înălțimea investițiilor. Acești hibrizi se exprimă la adevăratul potențial în sole foarte bune și la un nivel tehnologic foarte bun.

Ruxandra HĂBEANU

Investiții europene în pomicultură

În 2017, ultimul pentru care Institutul Național de Statistică oferă date privind suprafața cultivată cu principalele culturi (AGR 108A), România deținea 138.999 ha de livezi pe rod. Cele mai mari suprafețe se regăseau în regiunea Sud Muntenia – 40.349 ha, urmată la mare distanță de Sud-Vest Oltenia – 26.469 ha, Nord-Vest – 25.603 ha, Sud-Est – 14.678 ha, Nord-Est – 12.035 ha, Vest – 11.590 ha, Centru – 7.827 ha și București-Ilfov – 448 ha. Cifrele oferite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale tot pentru 2017 arată că prunul este cea mai răspândită specie, cu o suprafață de 65.100 ha și o producție de 512,9 mii tone, pe locul al doilea aflându-se mărul, cu o suprafață de 55.500 ha și o producție de 467,2 mii tone. Restul livezilor (păr, gutui, cireș, piersic, nectarin, nuc etc.), trecute la categoria „alte specii“, ocupă 17.400 ha (producție – 261,4 mii tone). Producția de fructe pe cap de locuitor, ne spune tot INS, este de 54 kg, în scădere cu aproape 9 kg față de 1990.

Nu există însă nicăieri o bază de date care să ofere informații despre livezile nou înființate în România. Aflăm doar că țara noastră ocupă locul al treilea în UE, după suprafața cultivată cu măr (Eurostat), că nucul s-a triplat ca suprafață, iar România este cel mai mare producător din UE (raport al Agenției pentru Agricultură al SUA) etc. În practică însă se cunoaște că fermierii români și străini au înființat, din fonduri proprii sau europene, plantații noi, introducând și sisteme de cultură sau tehnologie de ultimă generație. În Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, pomicultorii au avut acces la bani europeni pentru modernizarea fermelor (Măsura 121), dar nu se știe câte din cele 2.789 de proiecte finalizate înseamnă investiții în livezi. Prin PNDR 2014-2020 a fost inclus însă un instrument financiar special pentru pomicultură, respectiv Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole. Banii comunitari puteau/pot fi utilizați pentru dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. După epuizarea acestui exercițiu financiar vom afla eventual ce suprafață de livezi a fost înființată. Deocamdată, la această dată, știm că Submăsura 4.1a are la dispoziție fonduri totale de 284,356 mil. euro. La începutul lunii martie, situația depunerii, selectării sau finalizării proiectelor era următoarea: proiecte depuse – 815, în valoare totală de 414, 44 mil. euro; proiecte selectate – 476, în valoare cumulată de 244,440 mil. euro; proiecte contractate – 386, în cuantum de 186,976 mil. euro; proiecte finalizate – 15, în valoare de 5,96 mil. euro; contracte reziliate – 6, în valoare de 3,33 mil. euro; plăți efectuate inclusiv în luna februarie 2019 – 36,203 mil. euro. Pentru Măsura 4.1a – Investiții teritorial integrate (ITI) în Delta Dunării, lucrurile au decurs mult mai bine în sensul în care aproape că a fost epuizată suma alocată: au fost selectate și contractate 8 proiecte, în valoare de 4,358 mil. euro, dintr-un total rezervat de 4,9 mil. euro!

Maria BOGDAN

Investițiile în infrastructura educațională rurală, deficitară

România avea, în 2017, potrivit Institutului Național de Statistică, 7.047 de unități de învățământ (preșcolar, gimnazial, liceal și universitar): 6.261 sunt proprietate de stat și 786 – proprietate privată. Dintre acestea, 44,5% (3.140) sunt situate în mediul rural. Numărul de unități nu coincide cu cel al clădirilor, dat fiind faptul că o școală cu personalitate juridică are în subordine mai multe structuri, de obicei din învățământul primar (cu clase I-VI). Ca atare, statul sau proprietarii particulari au în grijă mult mai multe spații. Statistica nu oferă date certe sub acest aspect, dar deține o altă evidență, cea a infrastructurii școlare. Așa aflăm că baza materială înseamnă 146.977 săli de clasă (58.478 în mediul rural), 26.526 de laboratoare școlare (5.451 în mediul rural), 4.845 săli de gimnastică (1.914 în mediul rural), 4.863 de ateliere școlare (558 în mediul rural), 5.494 de terenuri de sport (2.336 în mediul rural) și 51 de bazine de înot (3 în mediul rural).

De ce am înșirat aceste cifre? Ca să avem idee despre câți bani ar trebui primăriile sau alte entități ale statului (consilii județene, Guvernul, senatele universitate) să aloce pentru modernizarea, dotarea, întreținerea și funcționarea școlilor. Dacă în cazul orașelor bugetele sunt cât de cât îndestulătoare, în privința comunelor lucrurile stau un pic mai rău, primăriile neavând de cele mai multe ori fonduri pentru a aduce unitățile școlare la un standard decent pentru desfășurarea procesului educațional. Și aici credem noi că este marea provocare a României, să găsească soluții pentru ca școlile din satul românesc să arate ca-n Europa secolului XXI! Adică fără grupuri sanitare în fundul curții, cu imobile racordate la sistemul de apă/canalizare, cu sistem propriu de încălzire, cu clădiri renovate și sigure, cu săli de clase modernizate, mobilier și dotări tehnico-materiale la zi etc. Ei bine, ca să n-o mai lungim, în mediul rural avem multe exemple despre... „așa nu“. Și mai avem fel de fel de promisiuni, planuri, proiecte, programe. Despre programele de investiții în școli vom vorbi astăzi.

Fonduri naționale sau locale

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Guvernul României s-a angajat să livreze bani pentru mii de proiecte, între care și unitățile de învățământ din mediul urban sau rural. Nu vă gândiți însă că un proiect face dintr-o școală o unitate model; sunt intervenții episodice fie la acoperiș sau sistemul de încălzire, fie pentru modernizarea, dotarea sau extinderea unor spații etc. În prima etapă a PNDL s-au încheiat contracte de finanțare pentru 834 de școli (din care, atenție, 540 nu au autorizație de funcționare!), în valoare cumulată de 1,117 miliarde de lei. Până la sfârșitul anului trecut s-au finalizat 384 de proiecte (46,04% din total program) pentru care statul a plătit 350 mil. lei (31,34% din suma estimată). Prin PNDL II au fost depuse proiecte de finanțare pentru 2.198 de unități de învățământ (795 fără autorizație de funcționare), în valoare totală de 3,5 miliarde de lei. Până la 31 decembrie 2018 fusese decontată, în contul lucrărilor executate, suma de 188,61 mil. lei (5,3% din total). Acestor proiecte, despre care ne place să credem că vor fi duse la bun sfârșit în integralitate (să nu avem doar cifre aruncate care să dea bine politic), li se adaugă cele finanțate de la bugetele locale sau bugetele județene. Despre acestea însă nu avem o bază de date; presupunem că sunt de ordinul sutelor, dar tot pentru intervenții punctuale sau întreținere curentă (igienizări).

Fonduri europene

Autoritățile locale au la dispoziție și câteva instrumente financiare pentru a accesa bani europeni pentru infrastructura de educație. Prin Programul Național de Dezvoltare Regională, Submăsura 7.2 – „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică – infrastructura educațională și socială“, au fost depuse 444 de proiecte, în sumă de 168, 74 mil. euro. Contracte de finanțare au fost semnate pentru 314 proiecte (70,72%), dar unul singur din toată țara era finalizat la data de 10 ianuarie 2019! Tot în această perioadă sunt în execuție/finalizare alte 104 proiecte transferate prin procedura de tranziție din exercițiul financiar 2007-2013, valoare totală a lucrărilor ridicându-se la 6,1 mil. euro. Prin Programul Operațional Regional, la nivel național au fost depuse, în cadrul Axei prioritare 10 – „Îmbunătățirea infrastructurii educaționale“, proiecte în valoare totală de 5,45 miliarde de lei. Foarte puține dintre contracte au fost semnate până la sfârșitul anului trecut, ceea ce înseamnă că pregătirea documentației și evaluarea sunt proceduri tare migăloase. Avem și o situație la nivelul regiunilor:

– Nord-Vest (1.034 unități de învățământ cu 22.777 săli de clasă): 98 de proiecte depuse și aflate în selecție, cu o valoare nerambursabilă de 855 mil. lei;

– Centru (910 unități de învățământ cu 19.880 săli de clasă): 127 de proiecte depuse și în selecție + 1 contract de finanțare semnat, în valoare cumulată de 739 mil. lei (sumă nerambursabilă);

– Nord-Est (1.100 unități de învățământ cu 26.408 săli de clase): 152 de proiecte depuse, 9 contracte semnate, cu finanțare nerambursabilă de 890,63 mil. lei;

– Sud-Est (867 de unități cu 15.801 săli de clasă): 53 de proiecte depuse, 1 contract semnat, cu o sumă nerambursabilă disponibilă de 495,31 mil. lei;

– Sud Muntenia (1.020 unități de învățământ, cu 18.873 săli de clasă): 90 de proiecte depuse, cu o sumă nerambursabilă de 703 mil. lei;

– București-Ilfov (763 de unități de învățământ cu 14.342 săli de clasă): 72 proiecte depuse,  8 respinse, 1 contract de finanțare semnat, sumă eligibilă la dispoziție – 793,7 mil. lei;

– Sud-Vest Oltenia (731 de unități școlare cu 14.301 săli de clasă): 76 de proiecte în evaluare cu o sumă eligibilă de 444,63 mil. lei;

– Regiunea Vest (622 de unități de învățământ cu 14.595 săli de clasă): sumă alocată – 437 mil. lei, 59 de proiecte depuse, 5 respinse, 6 contractate, valoare solicitată – 527,5 mil. lei.

În loc de concluzii

Dacă în cazul PNDL este vorba despre fonduri naționale, deci n-ar exista musai o limită de timp dincolo de care se taie finanțarea, altfel stau lucrurile în privința fondurilor europene. Exercițiul bugetar european se încheie în 2020 și, indiferent câte derogări s-ar oferi, tot există o vreme când banii se pierd. Și trebuie să admitem că lucrurile se mișcă la noi cam greu și e posibil să întâmpinăm greutăți în sensul în care s-ar putea să primim sancțiuni pentru necheltuirea banilor în termenul agreat.

Maria BOGDAN

Ghidul Solicitantului pentru sM 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” a fost publicat pe site-ul AFIR

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înfiinţarea, modernizarea și/ sau extinderea unităţilor de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole.

OBIECTIVELE submăsurii 4.1a

• Creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor pomicole;

• Creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel fermă și a comercializării directe a produselor obținute;

• Dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare;

• Eficientizarea costurilor de producție prin promovarea producerii și utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul fermei și prin reducerea consumului de energie

BENEFICIARII:

fermieri, cu exceptia persoanelor fizice neautorizate;

Grupurile de producători și cooperative (societăților cooperative agricole și cooperativelor agricole, constituite în baza legislației naționale în vigoare (prezentată în secțiunea Trimiteri la alte acte legislative), care activează în sectorul pomicol, cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Pentru detalii accesati site-ul afir.info

În urma unor investiții concentrate, Mecanica Ceahlău crește remarcabil calitatea echipamentelor sale în 2018 și își extinde portofoliul

Mecanica Ceahlău, unul dintre cei mai activi producători de utilaje agricole din România, și-a concentrat anul acesta eforturile și investițiile către creșterea semnificativă a calității echipamentelor produse în fabrica de la Piatra Neamț.

„Cuvintele definitorii asociate portofoliului nostru sunt, începând din 2018, excelența și un nou standard de calitate pentru toate produsele disponibile pe piață sub brandul Mecanica Ceahlău“, spune Sorin Moleșag, CEO-ul companiei, explicând care este actualul focus al producătorului român de echipamente agricole.

Principalele îmbunătățiri ale standardului sunt atât la nivel estetic, cât și funcțional și se datorează retehnologizării unor compartimente importante din cadrul liniei de producție, cum ar fi: debitarea laser, tratamentele termice, vopsitoria – totul dublat de procedee stricte de control al calității.

Mecanica Ceahlău are, în prezent, peste 35 de produse proprii în portofoliu, care asigură gama completă pentru pregătirea patului germinativ (pluguri, scarificatoare ușoare și grele, grape cu discuri independente, combinatoare), semănat (semănători pentru plante prășitoare și pentru păioase), întreținere culturi (prășitori, mașini de împrăștiat îngrășăminte solide) și echipamente de recoltat (greble, cositori și mașini de balotat) și continuă să dezvolte noi modele.

Noutățile lansate în 2018 sunt: Grapa cu discuri independente și lățime de lucru 5 m MAGNUM 5; Combinatorul VM 4.2 cu lățimea de lucru de 4.2 m; Plugurile CERES, cu mai multe dimensiuni de cadru și număr de trupițe de la 2 la 6; Scarificatoarele ușoare HADES cu 5 organe active și 2.5 m lățime de lucru și cu 7 organe active și 3 m lățime de lucru; Combinatorul SOLARIS 6 – cu lățimea de lucru de 6 m, tractat, mai multe modele de cositori, greble și mașini de balotaj.

În portofoliul companiei se află în continuare trac­toarele Steyr, mașinile de erbicidat Projet și încărcătoarele frontale Stoll.

Provocările toamnei și soluțiile Mecanica Ceahlău

Planurile companiei pentru sezonul de toamnă au ca obiectiv susținerea fermierilor în activitățile sezoniere derulate și optimizarea lucrărilor necesare cu ajutorul tehnologiei.

„Pentru campania de însămânțare din toamnă putem oferi agricultorilor români toată gama de semănători pentru păioase tip SUP modernizată: roți de sprijin mărite, distribuitori dubli de semințe compacți și subere independente.

În condițiile unui an agrotehnic foarte dificil, cu secetă prelungită, urmată de ploi abundente în perioada de recoltare, fermierii au noi provocări de gestionat în teren. Le cunoaștem și avem pregătite stocurile necesare pentru a pune la dispoziția acestora toată gama de echipamente“, menționează Sorin Moleșag, directorul general Mecanica Ceahlău.

Mecanica Ceahlău este producătorul român de echipamente agricole pe care fermierii din România se bazează constant.

Compania a parcurs, în ultimii 5 ani, un amplu proces de modernizare, extindere a capacității de producție și specializare de personal. Anul 2018 reprezintă etapa de consolidare a calității și creștere a standardului de excelență pentru produsele dezvoltate sub brand propriu în cadrul fabricii pe care compania o deține la Piatra Neamț.

AFIR va deschide noi sesiuni de primire a proiectelor de investiții

Începând de luni, 3 septembrie 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide noi sesiuni de primire a proiectelor de investiții, finanțate prin intermediul a trei submăsuri din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru teritoriul național, dar și pentru zona ITI Delta – Dunării (ITI-DD).

Fondurile totale nerambursabile, disponibile solicitanților care doresc să obțină finanțare europeană, însumează 307,3 milioane de euro, din care 4,3 milioane de euro sunt alocate investițiilor din zona ITI Delta – Dunării.

Astfel, în intervalul 3 septembrie 2018, ora 9.00 – 31 decembrie 2018, ora 16.00, AFIR va primi cereri de finanțare pentru submăsura (sM) 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, (componenta zootehnic pentru întreg teritoriul național), sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” doar pentru zona ITI – DD și sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” doar pentru ITI - DD.

În cazul submăsurii 4.1 „Investiții în exploatații agricole” (pentru întreg teritoriul național), componentele sector vegetal, ferma de familie şi ferma mica, sesiunea va începe tot în data de 3 septembrie 2018, ora 09.00, termenul limită de depunere fiind însă de 31 martie 2019, ora 16.00.

„În această perioadă, ne-am implicat la capacitate maximă pentru a pregăti toate etapele procedurale necesare deschiderii sesiunii de primire a proiectelor de investiții în exploatații agricole la nivel național și investiții neagricole din teritoriul ITI Delta Dunării. Avem fonduri disponibile de peste 300 de milioane de euro pentru această sesiune, una dintre cele mai mari alocări financiare de până acum, pentru a susţine dezvoltarea acestor sectoare importante. Ca element de noutate pentru această sesiune, AFIR va obține extrasul de carte funciară aferent imobilului pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitanţii submăsurii 4.1 în Cererea de finanţare. De asemenea, solicitanții care dispun de semnatură electronică pot depune Cererea de finanțare și documentele anexe semnate electronic. Pentru cei care nu dețin semnătură electronică se procedează la fel ca și până acum, dar în cazul în care vor fi selectați pentru finanțare, vor avea obligaţia să deţină certificatul digital calificat la momentul contractării.”, a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

În cadrul acestei sesiuni de depunere aferentă submăsurii 4.1 sunt eligibile şi investițiile propuse de solicitanții care au sediul social sau amplasarea investițiilor în teritoriul ITI Delta Dunării, cu condiția respectării Strategiei ITI. Conform Ghidului solicitantului, Cererile de finantare vor viza obligatoriu investiţii cu construcţii şi montaj doar în cazul sectoarelor vegetal și zootehnic, cu excepția fermelor de familie şi fermelor mici unde nu există această obligativitate.

Depunerea proiectelor se realizează on-line pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, pentru toate submăsurile care se vor lansa. Totodată, toți cei interesați să dezvolte investiții în domeniul agricol și în cel non-agricol, pot consulta Ghidul solicitantului pentru submăsurile amintite pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Alocarea financiară stabilită pentru sM 4.1, disponibilă în sesiunea 2018, este de 303 milioane de euro, împărțită astfel: sectorul vegetal are alocate 53 milioane de euro, cel zootehnic are 111 milioane de euro, zona montană dispune de 80 milioane de euro (vegetal şi zootehnic), iar fermele de familie și fermele mici de 59 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor aferente sM4.1 este de 25 puncte.

Alocarea bugetară, disponibilă pentru înființarea de activități neagricole în mediul rural, finanțate prin sM 6.2  ITI – DD este 1,4 milioane de euro în sesiunea din acest an. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse prin sM 6.2 ITI – DD este de 15 de puncte.

Pentru investițiile finanțate prin sM 6.4 ITI -DD, alocarea bugetară aferentă acestei sesiuni este de 2,9 milioane de euro. Pragul minim sub care proiectele depuse pe sM 6.4  ITI-DD nu pot fi selectate este de 15 de puncte.

Sursa: afir.info

În pomicultura românească este loc de investiții, dar nu sunt bani!

Pomicultura românească nu se află sub cele mai bune auspicii. Cel puțin aceasta pare să fi fost concluzia generală a participanților la cea de-a cincea Conferință Națională a Pomicultorilor, desfășurată la Poiana Brașov. Organizată de către Centrul de Management Agricol, împreună cu Organizația Interprofesională Prodcom și firmele Agricover, Bayer, Intermag și Lantec, evenimentul a fost un excelent prilej de întâlnire pentru toate categoriile de actori din domeniul pomiculturii.

Producătorii pe de o parte, dar și cercetătorii, furnizorii de material săditor și echipamente și, foarte important, comercianții au discutat mare parte dintre problemele cu care se confruntă.

Interes există!

„În ciuda vremii extrem de nefavorabile (viscol, drumuri înzăpezite și temperaturi scăzute – n. red.) prezența numeroasă a invitaților ne face să spunem că această manifestare este un succes. Faptul că, în ciuda vremii potrivnice, invitații noștri au răspuns în număr atât de mare, ne face să spunem că această conferință era într-adevăr foarte necesară și a răspuns unei necesități“, a apreciat dl Andrei Radu, directorul Centrului de Management Agricol și unul dintre organizatori.

Din nefericire, cam în această zonă s-au oprit apre­cierile pozitive. În rest, concluzia generală, desprinsă din tabloul pomiculturii românești, pe care participanții l-au zugrăvit, n-a fost una foarte roz. E drept că nici neagră. Pe scurt, am putea spune că pomicultura este un domeniu în care se pot face lucruri mari și minunate, dar cu condiția să vină cineva să le facă.

Există un spațiu imens pentru investiții

O imagine sintetică a reușit să creioneze, în puține dar elocvente vorbe, dl Emil Dumitru, președintele federației PRO AGRO: „Pomicultura este un sector care mulți ani a fost vitregit, iar lipsa investițiilor se vede și în lipsa de productivitate. Sunt foarte multe suprafețe care astăzi sunt îmbătrânite. Avem doar 113.000 ha de plantații pomicole, dintre care multe într-o formă extensivă de producție. Cred că dacă vrem să fim concurenți cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană, și în special cu polonezii, ca să dau și un exemplu, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce înseamnă pomicultura în sistem intensiv, cu tot ce presupune, de la instalații de irigare cu picătura și până la plase de protecție antigrindină, trebuie să învățăm să ne asociem pentru a avea cantități mari de produse, pe care să le putem ambala și eticheta, ca să avem și accesul la piață.“, consideră domnia sa.

„E adevărat că sunt și niște reușite izolate în sectorul pomicol. Personal îmi exprim regretul că nu am reușit să convingem Autoritatea de Management din cadrul PNDR să simplifice submăsura de accesare a fondurilor pe pomicultură. Cred că sectorul pomicol este un sector care ar putea să aducă valoare adăugată României. Dacă ne uităm pe balanța comercială din primele nouă luni din 2017 constatăm că am exportat fructe în valoare de aproape 4,5 milioane de euro și importăm de aproximativ 78 milioane de euro!

Practic, cifrele ne spun totul despre ce se întâmplă în piața fructelor din România și este clar că avem loc pentru o creștere foarte mare. România este o țară care prin tradiție are bazine pomicole recunoscute și încă mai avem oameni care se pricep la pomicultură și ar fi păcat să-i pierdem. Asta însă, ține de o politică a Guvernului, a MADR, a modului cum vrem să încurajăm investițiile în sectorul pomicol, de modul cum gândim noi ca producătorul să aibă acces la piață și, într-adevăr să creștem productivitatea la hectar, căci la noi aceasta este mult prea mică astăzi...“, a mai avertizat liderul PRO AGRO.

Nu au mai existat oameni cu bani dispuși să investească

Întregirea imaginii a făcut-o dl Mihai Coman, directorul Institutului de Cercetare și Dezvoltare în Pomicultură de la Pitești-Mărăcineni: „Dacă aruncăm o vedere globală, constatăm că multe dintre suprafețele proiectate și înființate la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990 au intrat în declin. Ca atare, există un gol mare atât în investiții, cât și în producție. Acest lucru se reflectă și în semnalele trase din zona publică, din piață. Deși în statistică suprafața ocupată de plantațiile pomicole este destul de mare, în realitate producțiile sunt mici. Cred că România produce sub un milion de tone de fructe, ceea ce o face să importe“, spune dl. Coman

„De fapt, fermierii nu au mai putut investi. Înființarea unui hectar de livadă nu poate să coste sub 10.000 de euro și ajunge până la 40.000 în sistem intensiv. În această perioadă de schimbări politice au fost foarte puțini fermieri care să poată investi. Nu au existat nici oameni bogați care să investească. De-abia acum au apărut oameni care au acumulat bani din alte profesii și acum investesc în plantații pomicole. În cadrul PNDR, submăsura 4.1.a ne așteptăm la investiții în circa 10.000 de hectare, de data aceasta făcute în sistem industrial, în sistem modern, cu densități mari și cu productivități mari, dotate cu toată logistica de livadă. Când spun asta mă refer la irigare, la control și la tehnologii înalte“, deslușește domnia-sa cauzele,

„În ceea ce privește materialul săditor, întotdeauna există un risc în a procura astfel de material netestat în România. Institutul nostru și stațiunile pe care încă le mai avem, la Iași, Constanța și mai ales la Bistrița, de asta funcționează, între altele: spre a testa materialul biologic. Un test de soi durează ani, dacă nu zeci de ani, și e bine să acopere întreaga diversitate de climă și sol a României.

Un fenomen foarte interesant pe care îl vedem în ultima perioadă este mutarea pomiculturii în Sud, dar nu numai, ci în zona de câmpie. Acest program de investiții din PNDR acordă punctaje mai bune suprafețelor mari. În zona de câmpie se plantează 30, 40, ba chiar câte 50 de hectare. În zona de deal suprafețele sunt mai fărâmițate și nu întrunesc punctajul necesar. Și noi suntem curioși de ceea ce se va întâmpla, pentru că până acum aveam plantații în zona de Bărăgan, în zona Constanța. Dar în Teleorman, Iași, zona Giurgiu, nu aveam prea multe plantații pomicole. Acum, prin zonare și prin acest proiect sunt amplasamente formidabil de bune pentru amplasarea unor livezi. Este un subiect de cercetare. Sunt atât chestiuni sociale, legate de forța de muncă, alte chestiuni legate de calitatea fructelor, care probabil va fi alta decât în zona de deal, dar e vorba de 10.000 de hectare, numai în sistem intensiv și superintensiv, cu sisteme moderne!“, mai crede directorul ICDPPM.

Pe scurt, nevoie de pomicultură există. Programe, respectiv submăsura 4.1.a din PNDR există și ele. Ceea ce lipsește, sunt dispoziția sau posibilitatea de a investi, căci programele oferă doar cofinanțare. Parte însemnată din sume trebuie să provină de la investitori.

Și, dacă lucrurile vor merge bine, atunci mai trebuie ceva: sute de mii de puieți din diverse soiuri, pentru noile livezi. Altfel spus, e mult de lucru pentru pepinierele românești. Numai oameni să fie și dor de muncă!

Alexandru GRIGORIEV

268 de milioane de euro solicitate pentru investiții în pomicultură

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit până în prezent 596 de cereri de finanțare a proiectelor de investiții în exploatații pomicole și în unități de procesare a produselor din sectorul pomicol prin submăsurile 4.1a, respectiv 4.2a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Valoarea fondurilor solicitate ajunge la 268 milioane euro.

„Sectorul pomicol are o alocare separată în valoare de 322 milioane de euro, dată fiind importanța pe care acesta o are în viziunea programatică a PNDR. Mai mult, liniile de finanțare acoperă atât producția, cât și procesarea produselor provenite din pomicultură. Inițierea unei investiții în pomicultură nu este un proces simplu, ci dimpotrivă, necesită o mult mai mare pregătire și proiectare. Ținând cont de aceasta, am reușit să aducem multe îmbunătățiri procesului de accesare și implementare, dialogul permanent pe care îl avem cu beneficiarii făcând posibilă cunoașterea unor situații concrete și reale cu care aceștia se confruntă. Astfel, în acest moment am ajuns la un grad de solicitare a fondurilor de 83% din totalul alocării.” a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Pentru submăsura 4.1a (Investiții în exploatații pomicole) numărul cererilor de finanțare depuse a ajuns la 554, valoarea fondurilor solicitate prin aceste cereri fiind de 251,1 milioane euro. Plățile efectuate sunt în valoare de 4,3 milioane euro, dat fiind specificul acestui tip de proiecte care necesită un timp mai lung pentru a demara investiția și pentru a solicita rambursarea banilor.

În zona ITI Delta Dunării, prin sM 4.1a au fost depuse până în prezent 10 proiecte a căror valoare de 5,3 milioane euro depășește alocarea de 5 milioane disponibilă pentru această zonă.

Fondurile au fost solicitate pentru finanțarea unor investiții precum înființarea de plantații pomicole de nuci, meri, pruni sau arbuști fructiferi, pentru reconversia livezilor de pomi fructiferi și pentru modernizarea exploatațiilor pomicole.

Prin submăsura 4.2a (Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol) au fost solicitate fonduri în valoare de 11,6 milioane euro, valoarea contractelor fiind de 4,2 milioane euro.

Printre obiectivele proiectelor care au fost selectate pentru finanțare se numără și construcția unor secții pentru depozitarea legumelor, producția de superalimente ecologice, reabilitarea și dotarea unor linii de procesare a fructelor.

„În această perioadă am publicat pe site-ul AFIR spre consultare publică, până pe 4 decembrie 2017, Ghidul solicitantului pentru submăsura 4.1a. Așteptăm cu deosebit interes propuneri constructive pentru îmbunătățirea acestui document care stabilește modalitatea de accesare și de implementare a proiectelor. Ca de fiecare dată, toate propunerile venite de la potențialii beneficiari vor fi analizate cu cea mai mare deschidere și responsabilitate pentru a putea crea împreună cadrul propice accesării acestor fonduri, atât de necesare dezvoltării pomiculturii.” a precizat Adrian CHESNOIU.

AFIR a primit până în prezent 43.114 de cereri de finanțare a proiectelor de investiții prin intermediul tuturor submăsurilor de finanțare din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Fermierii, procesatorii, antreprenorii și primarii care au depus respectivele cereri de finanțare, au solicitat Agenției fonduri nerambursabile de 6,9 miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de investiții, ceea ce reprezintă un procent de peste 76% din alocarea totală a PNDR 2020.

Plățile efectuate până în prezent pentru investițiile realizate de beneficiarii PNDR se ridică la 2,5 miliarde de euro.6

Informații suplimentare

Sprijinul financiar nerambursabil pentru exploatațiile pomicole acordat prin submăsura 4.1a din PNDR 2020 poate ajunge până la 1.050.000 de euro pentru un proiect, finanțarea nerambursabilă fiind în proporție de maximum 90%.

Printre investițiile eligibile se numără reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare etc, înființarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină și ploaie sau înființarea și modernizarea pepinierelor pentru producerea de material de înmulțire și material de plantare fructifer, inclusiv costurile pentru: material plantare, pregătire sol, lucrări de plantare, plase antigrindină etc.

Intensitatea sprijinului acordat prin submăsura 4.2a din PNDR 2020 este 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și de 40% pentru întreprinderi mari. Pentru întreprinderi micro şi mici, inclusiv forme asociative, sprijinul nu va depăși 600.000 euro/ proiect sau 900.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lanț alimentar integrat. Întreprinderile mijlocii (inclusiv forme asociative) beneficiază de o finanțare maximă de 800.000 euro/ proiect sau, în cazul investiţiilor care conduc la un lanț alimentar integrat, finanțarea ajunge la 1.100.000 euro/ proiect. Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile este de 1.500.000 euro pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat, în cazul întreprinderilor mari.

Lista completă a investițiilor și cheltuielilor eligibile este detaliată în Ghidul Solicitantului, disponibil pe www.afir.info, secțiunea investiții prin PNDR.

Sursa: afir.info

Un consorțiu va investi 1,3 miliarde de dolari în sectorul agricol din regiunea Mării Negre

Companiile Saudi Agricultural and Livestock Investment Company (SALIC) din Arabia Saudită și Al Dahra din Emiratele Arabe Unite vor investi cinci miliarde de riyali (1,33 miliarde de dolari) în sectorul agricol din regiunea Mării Negre, a declarat, miercuri, directorul general de la SALIC, Abdullah Aldubaikhi, informează publicația Gulf News.

"Investițiile au început deja. Vom achiziționa companii și vom investi în cereale și creșterea animalelor", a declarat Abdullah Aldubaikhi, cu ocazia unui forum de afaceri organizat la Abu Dhabi.

Aldubaikhi a adăugat că investițiile vor fi realizate în zece țări din regiunea Mării Negre, inclusiv Rusia, Ucraina, România, Ungaria, Belarus și Bulgaria, și vor include terenuri agricole, logistică și facilități de depozitare.

Regele Salman al Arabiei Saudite a încheiat recent o vizită istorică la Moscova, prima vizită oficială a unui suveran saudit în Rusia, ocazie cu care a încheiat mai multe acorduri cu președintele Vladimir Putin, în valoare de miliarde de dolari.

AGERPRES

Investiţiile daneze se consolidează pe piaţa românească

Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, l-a primit miercuri, 6 septembrie 2017, pe ambasadorul Regatului Danemarcei în România, E.S. Dl Karsten Vagn Nielsen. Ambasadorul a fost însoţit de Șeful Secției Comerciale din cadrul Ambasadei Danemarcei, precum şi de reprezentantul unui grup de companii cu o experienţă vastă în administrarea de producţii de porci la scară largă.

În introducere, Ambasadorul a făcut o prezentare a investiţiilor daneze de pe piaţa românească, o parte dintre acestea aflându-se de mai mulţi ani în ţara noastră şi dezvoltându-se în toată această perioadă. De asemenea, Ambasadorul a menţionat că România are un potenţial foarte mare în domeniul agriculturii, subliniind în acelaşi timp că investitorii danezi care activează pe piaţa din România vor continua investiţiile în tehnologie şi know-how pentru a dezvolta companiile şi a deveni mai profitabile de la an la an.

În cadrul întâlnirii, ministrul Petre Daea a afirmat că România a obţinut performanţe deosebite în producerea cerealelor, situându-se pe locul I la suprafața cultivată cu porumb in Europa și având o vastă experiență în creșterea suinelor. De altfel, de-a lungul timpului, fermierii români au dobândit experienţă, s-au dotat tehnic, astfel că randamentele au crescut de la an la an, ceea ce creează premisele sporirii efectivelor de porci. În acelaşi timp, ministrul a evidenţiat că este momentul să ne gândim cum să dezvoltăm partea de reproducţie, astfel încât să avem materialul biologic din România, în condiții de maximă securitate. „Suntem deschiși oportunităților de investiții străine și, mai ales, dorim să facilităm parteneriate agricole de toate tipurile, de la sectorul creșterii animalelor, până la procesarea de produse”, a precizat ministrul Petre Daea.

Un alt subiect discutat în cadrul întâlnirii de azi l-a constituit pesta porcină africană, investitorii danezi arătându-se preocupaţi de riscurile pe care această boală le implică. Din acest punct de vedere, ministrul Petre Daea i-a asigurat pe oaspeţii danezi că sistemul sanitar veterinar din România este foarte bine pus la punct, autorităţile acţionând foarte bine şi prompt la primul caz semnalat la Satu Mare. Ministrul a arătat că România a fost liberă de pesta porcină africană până în 31 iulie 2017, când a fost confirmat primul focar la porcii domestici din gospodăriile populației, la periferia municipiului Satu-Mare, județul Satu-Mare, aflat la granița cu Ucraina, stat unde boala evoluează din anul 2012, atât la porcii domestici, cât și la porcii mistreți. Pe data de 1 august 2017 a mai fost confirmat un al doilea focar secundar, iar de atunci situația este stabilă în privința acestei boli, neînregistrându-se niciun focar nou.

Totodată, ministrul a explicat că imediat după apariția suspiciunii de pestă porcină africană, autoritățile veterinare județene, împreună cu celelalte autorități teritoriale implicate în controlul bolii, au aplicat măsurile necesare pentru stoparea bolii, așa cum prevede legislația europeană de profil, transpusă în legislația națională și a activat planul de contingență național pentru pesta porcină africană.

La finalul întâlnirii de astăzi, ministrul Petre Daea şi-a exprimat dorinţa ca în perspectiva Politicii Agricole Comune după 2020 interesele României şi ale Danemarcei să conducă la o consolidare a relaţiilor economice, astfel încât să se asigure un climat favorabil pentru o dezvoltare propice în interesul actorilor din întregul sector.

Sursa: madr.ro

Abonează-te la acest feed RSS