Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, Ghidurile solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar prin submăsurile 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale și 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura în intervalul 29 octombrie 2021, ora 9:00 – 31 ianuarie 2022, ora 16:00 pentru submăsura 6.2, iar pentru submăsura 6.4. în intervalul 2 noiembrie 2021, ora 9:00 – 1 februarie 2022, ora 16:00.

Pentru submăsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale suma totală disponibilă pentru investiții este de 50 de milioane de euro.

Solicitanții eligibili pentru sprijinul financiar sunt fermierii sau membrii unei gospodării agricole care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități neagricole pentru prima dată în spațiul rural (autorizați cu statut minim de PFA). Totodată, sunt eligibile micro-întreprinderile și întreprinderile mici existente din spațiul rural, care își propun activități neagricole pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin, precum și micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii Cererii de finanțare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii acesteia (start-up).

Sprijinul public nerambursabil se acordă sub formă de sumă forfetară, în funcție de tipul investiției. Valoarea acestuia este de 50.000 de euro per proiect, cu excepția activităților de producție, pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro pentru un proiect.

Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.2 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: prestarea de servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate, fabricarea produselor textile, producția de țesături, etc.

Pentru submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 100 de milioane de euro.

Solicitanții eligibili pentru sprijin sunt micro-întreprinderile și întreprinderile neagricole mici existente și nou-înființate, adică start-up-urile din spațiul rural. Altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizați cu statut minim pe PFA, care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în micro-întreprinderi și întreprinderi mici. Excepție fac persoanelor fizice neautorizate.

Sprijinul public va reprezenta 90% sau 70% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea cheltuielilor eligibile nerambursabile va fi de maxim 200.000 de euro, cu respectarea condițiilor ajutorului de minimis. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanțat prin această submăsură este de 10.000 de euro, această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.

Pentru a beneficia de intensitatea sprijinului de 90%, toate codurile CAEN propuse spre finanțare trebuie să fie aferente unor activități de producție.

Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.4 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: investiții noi în unitățile de primire turistică de tipul: parcuri de rulote, camping, bungalow, fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie și carton, fabricarea produselor chimice, farmaceutice, fabricare produse electrice, electronice etc.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru submăsurile 6.2 Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale și 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole pot fi consultate gratuit pe www.afir.info în Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pe paginile dedicate submăsurilor. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, la momentul lansării sesiunilor.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar prin submăsura 4.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Prin această submăsură fermierii pot obține finanțare pentru investițiile în exploatațiile agricole.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura în intervalul 25 octombrie 2021, ora 9:00 – 25 ianuarie 2022, ora 16:00. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 760 milioane euro.

Solicitanții eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole sunt fermierii a căror exploatație se situează pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă. Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului.

Cuantumul sprijinului acordate pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Astfel, pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică între 8.000 – 250.000 euro SO (standard output) și pentru cele zootehnice cu dimensiunea economică până la 500.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea sprijinului pornește de la 350 mii euro și poate ajunge la 1 milion de euro pentru anumite tipuri de investiții. Pentru aceste categorii de ferme și pentru anumite tipuri de investiții, intensitatea se va putea majora cu 20 puncte procentuale, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 70%.

În cazul fermelor vegetale cu dimensiunea economică între 250.000 – 500.000 euro SO și a celor zootehnice cu dimensiunea economică între 500.000 – 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi, de asemenea, de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, însă valoarea sprijinului pleacă de la 400 mii euro și poate ajunge până la 1,5 milioane euro.

Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică peste 500.000 euro SO și pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică peste 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30%, iar valoarea sprijinului poate ajunge la 1,5 milioane euro, în funcție de investițiile propuse a se realiza prin proiect.

În ceea ce privește beneficiarii cooperative, grupuri de producători și organizații de producători, rata sprijinului public nerambursabil va fi de maximum 90% și va putea ajunge până la 1.500.000 Euro indiferent de tipul investiției și de dimensiunea fermei. Intensitatea sprijinului pleacă de la 50% și se va putea majora cu câte 20 puncte procentuale pentru anumite tipuri de investiții, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 90%.

Investițiile pentru care se poate aplica majorarea cu câte 20% a ratei sprijinului sunt cele realizate de tinerii fermieri, cele legate de Agromediu și de Agricultură ecologică, investițiile în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, sau, pentru investițiile colective.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru investiții în exploatații agricole pot fi consultate gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.1. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, la momentul lansării sesiunii.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat, până în prezent, protocoalele de colaborare cu nouă instituții financiare pentru a sprijini solicitanții și beneficiarii fondurilor europene disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), în perioada de tranziție 2021 – 2022.

Demersul AFIR a presupus obținerea de măsuri și soluții concrete în colaborare directă cu instituțiile financiare, care să sprijine beneficiarii pentru asigurarea cofinanțării private, dar și pentru prefinanțarea sau capitalul de rulaj al investiției finanțate prin PNDR 2020, astfel încât implementarea proiectului să fie finalizată fără întârzieri.

„Suntem preocupați în permanență de identificarea unor soluții reale pentru a sprijini solicitanții în procesul de accesare a fondurilor europene nerambursabile. Aceste demersuri vin în întâmpinarea nevoii de cofinanțare și de capital de lucru pe care mulți dintre solicitanți și beneficiari o resimt acut în ultima perioadă. Continuăm să identificăm soluții pentru a facilita absorbția fondurilor și implicit pentru a contribui semnificativ la modernizarea mediului rural românesc” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

În acest sens, protocoalele stabilesc, în funcție de fiecare dintre instituțiile financiare semnatare, condiții mai avantajoase față de cele standard pentru beneficiarii finanțărilor acordate de AFIR. Dintre acestea, amintim: aplicarea de marje de dobândă reduse față de costurile standard practicate de bancă, eliberarea scrisorii de garanție bancară pentru restituire a avansului, linie de TVA aferentă cheltuielilor eligibile și neeligibile, acceptarea la plată a avansurilor direct către furnizori sau prestatori, finanțare în lei și în euro.

În plus, titularii proiectelor finanțate de AFIR beneficiază de termene de utilizare și rambursare a creditelor acordate pentru finanțarea unui proiect în funcție de durata de implementare a proiectului și de prelungirea acestora.

Totodată, clienții pot aduce în garanție, cu notificarea AFIR, potrivit contractului de finanțare, sub forma gajării sau a ipotecării, bunurile achiziționate sau realizate în cadrul proiectului/ planului de afaceri finanțat, precum și garanții acordate de fondurile de garantare.

De asemenea, pentru proiectele aferente submăsurilor forfetare, finanțarea se va putea asigura prin acordarea unui credit punte pe termen mediu, reprezentând până la 100% din tranșa a doua de plată și care se stinge la data încasării acestei tranșe de către beneficiar.

Toate protocoalele de colaborare încheiate de AFIR cu băncile sunt publice și pot fi consultate pe site-ul nostru, www.afir.info, la secțiunea Informații Utile – Protocoale de colaborare.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat, pe pagina oficială de internet www.afir.info, Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar acordat prin submăsura 4.3 –componenta infrastructura de acces agricolă din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Submăsura finanțează Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de acces agricolă.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura on-line în intervalul 28 octombrie 2021, ora 9.00 – 27 ianuarie 2022, ora 16.00. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de aproape 105 milioane euro.

„Scopul investițiilor sprijinite prin submăsura 4.3-A trebuie să fie îmbunătățirea performanței economice a fermelor și facilitarea modernizării acestora, în special în vederea creșterii participării și orientării către piață, dar și pentru a asigura diversificarea agricolă. În mod direct, finanțarea pe care o pot obține unitățile administrativ teritoriale prin PNDR trebuie să asigure îmbunătățirea accesibilității exploatațiilor agricole prin realizarea sau modernizarea căilor de acces, asigurând totodată o mai bună aprovizionare și un acces mai facil către consumatori și piețele de desfacere.” a precizat Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Mihai MORARU.

Sprijinul nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 1.000.000 Euro pentru un proiect.

Beneficiari ai submăsurii sunt unitățile administrativ teritoriale și/ sau asociații ale acestora, constituite conform legislației naționale în vigoare.

Una din condițiile de finanțare este ca investiția să fie racordată la un drum existent. Totodată, solicitanții trebuie să facă dovada proprietății sau a dreptului de administrare a terenului pe care se realizează investiția.

Prin proiectele depuse vor fi finanțate investiții în construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploatațiilor agricole).

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Modificările aduse Ghidului solicitantului pentru sesiunea din 2021 au ca scop alinierea la noile prevederi din legislația națională și europeană, dar și simplificarea procedurii de depunere a Cererilor de finanțare.

Astfel, ca urmare a modificării și completării HG 226/2015[1] solicitanții trebuie să facă dovada, la depunerea Cererii de finanțare, că au demarat procedura de evaluare a impactului asupra mediului. În acest sens, prin Declarație pe propria răspundere solicitantul se angajează că va depune, la contractare, documentul final emis de autoritatea teritorială competentă de protecția mediului.

Tot în conformitate cu noile prevederi din HG 226/2015 s-a prevăzut posibilitatea de a prelungi durata de execuție a contractului de finanțare doar în cazul în care au fost efectuate plăți de minimum 45% din valoarea ajutorului public nerambursabil contractat. Este prevăzută, de asemenea, posibilitatea de prelungire a termenului pentru depunerea cererii pentru prima tranșă de plată (de 6/ 12 luni) cu cel mult 3 luni, cu plata penalităților aferente menționate în contractul de finanțare.

Pentru această sesiune s-a introdus condiția de eligibilitate care prevede că, în cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul trebuie să prezinte avizul de conformitate cu obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă pentru Delta Dunării (SIDD DD).

Ca urmare a intrării în vigoare a OUG 57/2019 - Codul administrativ, s-au introdus precizări privind inventarul bunurilor aparținând domeniului public al Unității Administrativ Teritoriale (UAT), precum  și modalitatea de actualizare a acestuia.

Au fost introduse costuri medii totale pe km de investiție în funcție de tipurile de drum, costuri care vor trebui avute în vedere la încadrarea cheltuielilor totale eligibile din bugetul proiectului per km de investiție.

Evident, este prevăzută posibilitatea utilizării de către solicitanți a semnăturii electronice pentru semnarea documentelor depuse la AFIR.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru Infrastructura de acces agricolă pot fi consultate gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Infrastructura de acces agricolă. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, de la momentul lansării sesiunii.

[1] HOTĂRÂRE nr. 226 din 2 aprilie 2015privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat

Agricultura, una dintre cele mai finanțate și finanțabile ramuri ale economiei românești în următorul cadru financiar european, va beneficia de o alocare totală de aproximativ 20 miliarde euro, sumă ce va fi destinată fermierilor și întreprinzătorilor din domeniul agricol, în vederea îmbunătățirii activităților desfășurate, a deschiderii de noi proiecte sau investiții în pensiuni agroturistice ori alinierii activităților agricole la standardele Uniunii Europene.

Cu un buget total de circa 80 miliarde euro alocat României, bani ce vor putea fi absorbiți de țara noastră prin proiecte destinate dezvoltării sectoarelor cheie ale economiei, România va primi nu mai puțin de 20,5 miliarde de euro pentru agricultură, la propunerea Comisiei Europene, pentru Cadrul Financiar Multianual din perioada 2021-2027 destinat Politicii Agricole Comune, iar în intervalul de tranziție 2021-2023 țara noastră va beneficia de fonduri de peste 3 miliarde euro, arată o analiză REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri europene sau ajutoare de stat pentru companii cu activitate în România.

„Cadrul financiar 2021-2027, așa cum era în mod tradițional prevăzut, va fi amânat, în sensul în care vom avea circa 3 miliarde euro fonduri de tranziție în agricultură, aferente tot cadrului anterior 2014-2020, iar următorul cadru financiar va începe în 2023 și se va finaliza în 2029. Ministerul Agriculturii a publicat deja ghidurile consultative pentru majoritatea axelor de finanțare, urmând să publice ghidurile finale și chiar să deschidă sesiunile în luna septembrie. Proiectele trebuie pregătite într-un ritm accelerat, întrucât va exista o cerere foarte ridicată, iar fondurile sunt limitate“, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.

Ce proiecte vor primi finanțare în agricultură în următorii 2 ani

Submăsura (sM) 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, ramura care va beneficia de cea mai mare alocare, în valoare totală de 760 milioane euro, vizează sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermelor (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe. Printre cheltuielile eligibile se numără construcția, extinderea, modernizarea și dotarea construcțiilor destinate condiționării și procesării din cadrul fermei, destinate activității productive, amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, inclusiv distribuitoare automate pentru comercializare produse agricole condiționate și/sau ambalate și/sau procesate, prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole/sau ale membrilor cooperatori în cazul solicitanților cooperative agricole/ grupuri de producători și cheltuieli de marketing.

„Proiectele se depun on-line, pe portalul AFIR, unde beneficiarii vor putea da un avans de 50% din valoarea nerambursabilă, cu o garanție financiară de 100%, iar plățile se vor efectua în maximum 90 de zile calendaristice. Suntem încrezători că tot mai mulți fermieri și tineri antreprenori în domeniul agriculturii vor apela la fondurile structurale pentru dezvoltare, alături de parteneri și consultanți de încredere“, a adăugat Roxana Mircea. (Pentru mai multe detalii accesați www.reigrup.ro)

www.reigrup.ro  / Tel.: 0755.046.434 / 9 birouri regionale

Sună-ne pentru a accesa fonduri europene!

O plantație de afini demnă de remarcat din Buhuși, județul Bacău, este cea a familiei Pristavu, care cultivă aproximativ 3 ha pe Dealul Hugi, în imediata apropiere a Pădurii Orbic. Investiția a fost făcută și cu fonduri europene.

Plantație în conversie către agricultura ecologică

„La cultura de afini am ajuns în urma obținerii analizei solului. La început am vrut să înființăm o livadă de meri, dar când am făcut analiza solului am observat că pH-ul acestuia se situează între 4,8-5,4, ceea ce nu e prea indicat pentru măr. Prin urmare, am analizat situația si am descoperit că afinul de cultură se pretează foarte bine pe acest tip de sol. Deși nu știam nimic despre afine, am început să ne documentăm temeinic, am fost la seminare si am decis să încercăm să înființăm plantația. Cu toate că mulți au considerat și consideră că ne-am aruncat cu capul înainte, noi am fost destul de încrezători și ne-am încercat norocul cu aceste minunate fructe! Plantația a fost înființată prin accesarea de fonduri europene PNDR 2014-2020. Am depus cererea de finanțare de 3 ori (odată am retras-o deoarece ne-am dat seama că nu îndeplineam o condiție de eligibilitate). Cererea a fost declarată eligibilă în anul 2017, iar contractul l-am semnat în luna august a acelui an. Recunosc că a fost un drum destul de anevoios, multe acte, multe drumuri, dar am întâlnit și mulți oameni care ne-au ajutat și ne-au îndrumat. Din august 2017 până în noiembrie 2018 am implementat proiectul, apoi am reușit și am plantat arbuștii, această etapă fiind ultima din proiectul pe care l-am depus“, a spus Vasile Pristavu.

Plantația se întinde pe o suprafață de 2,84 ha, din care 2,37 ha utili, împărțită în două bucăți, mai specifică băcăuanul. „Pe o tarla avem plantați arbuști din soiul Duke și pe cealaltă arbuști din soiul Bluecrop, în total avem 9.590 de arbuști. Noi îi avem plantați pe biloane la o distanță de 0,80 cm. În ceea ce privește producția, 2021 este primul an de rod, reușind până acum să obținem cam în jur de o tonă. Noi am respectat indicațiile celor de la pepinieră și nu am lăsat flori pe arbuști nici în anul doi! Plantația este în anul II de conversie către agricultura ecologică, deci tratamentele pe care noi le folosim au la bază fie alge marine, fie alte plante! Toate produsele folosite în plantație sunt certificate ecologic. Ori de câte ori avem câte o nelămurire sau o problemă sunăm fie la pepiniera Olunden, de unde am achiziționat materialul săditor, fie la firma care ne distribuie produsele fitosanitare, dar vă spunem sincer că nu prea am întâmpinat probleme cu arbuștii“, a mai adăugat acesta.

În ceea ce privește distribuția, producătorii fiind la început de drum, spun că vând mai mult local, în Buhuși, prin intermediul platformelor de socializare. „Fiind în primul an de producție, piața de desfacere este un domeniu necunoscut și pentru noi, dar am reușit să vindem la un lanț de magazine din Piatra Neamț și la altul din Bacău! Prețul unui kilogram de afine este de 25 lei“, încheie Vasile Pristavu, cultivator de afine în județul Bacău.

„Dorim pe viitor să mai depunem un proiect tot pe fonduri europene pentru a ne mări plantația, să construim un spațiu de depozitare și să reușim să mai achiziționăm unele utilaje pentru o tehnologizare mai eficientă. Sfatul nostru pentru oricine care dorește să își înființeze o astfel de plantație sau orice fel de plantație este o documentare temeinică și continuă! Și să nu se lase descurajați pentru că orice început este mai anevoios, dar cu multă muncă și dedicație orice poate fi rezolvat!“

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a efectuat până în prezent plăți în valoare de 7,56 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție a fondurilor europene de 80%. Menționăm că valoarea plăților efectuate în conturilor beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este aferentă atât proiectelor de investiții, cât și plăților directe pentru agromediu și climă.

„Procentul de 80% pe care l-am atins în absorbția fondurilor europene gestionate la nivelul Agenției nu reprezintă doar o cifră statistică, ci înseamnă efortul conjugat al beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală, fie că sunt fermieri, antreprenori sau autorități publice. Acest procent onorant este și rezultatul muncii susținute a întregului colectiv al AFIR, care nu a precupețit niciun efort pentru a duce la bun sfârșit toate țintele propuse.  Pentru noi toți, o absorbție cât mai ridicată a finanțărilor disponibile reprezintă un cumul de investiții agricole și non-agricole realizate în mediul rural, înseamnă modernizare în infrastructura de la sat, înseamnă în cele din urmă creșterea satului românesc.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Cu toate că exercițiul financiar 2014 – 2020 s-a încheiat și ne aflăm în perioada de tranziție dintre programe, AFIR mai are la dispoziție 2 ani (regula n+3) pentru a atrage integral alocarea financiară pusă la dispoziție, ultima plată putând fi făcută până la 31 decembrie 2023.

Cele mai multe proiecte finanțate de AFIR au fost cele realizate pentru dezvoltarea fermelor mici, astfel 28.515 fermieri au contractat fonduri de peste 244 milioane de euro, prin submăsura 6.3. De asemenea, un număr mare de tineri fermieri, respectiv 11.858 au contractat fonduri în valoare de 456,6 milioane de euro.

Prin submăsurile 4.1 și 4.1a, AFIR a finanțat 2.490 de investiții în exploatații agricole și pomicole, valoarea contractelor de finanțare încheiate cu fermierii fiind de peste 1,3 miliarde de euro, o sumă importantă care a contribuit la modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

Totodată, AFIR a încheiat cu antreprenorii din mediul rural 3.097 contracte de finanțare pentru investiții non-agricole prin submăsurile 6.2 și 6.4. Valoarea fondurilor acordate sectorului non-agricol este se ridică la 278 milioane  de euro, finanțare esențială pentru anumite categorii de meșteșugari, dar și pentru cei care își suplimentează veniturile insuficiente din ramura agricolă.

 Pentru procesarea produselor agricole și pomicole au fost contractate 700 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente, valoarea finanțărilor nerambursabile este de aproximativ 475 milioane de euro. Astfel, procesatorii finanțați prin PNDR 2020 au reușit să facă pasul de la producția de materie primă la produse procesate, adăugând plus valoare muncii lor.

De asemenea, pentru investiții în dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații, AFIR a finanțat 848 de proiecte, în valoare de peste 684 milioane de euro. În plus, AFIR a sprijinit financiar și 2.128 de investiții de utilitate publică prin submăsurile 7.2 și 7.6, cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,43 miliarde  de euro, fonduri europene extrem de necesare pentru tot ce înseamnă infrastructură de apă, apă uzată, drumuri, cât și infrastructură educațională, socială și de patrimoniu din mediul rural.

Precizăm, totodată, că valorile prezentate includ și investițiile finanțate de AFIR, prin PNDR 2020, în arealul ITI – Delta Dunării.

Sursa: afir.info

Chiar dacă România nu va putea investi în irigații fonduri europene alocate prin PNRR, Comisia Europeană considerând că programul prezentat nu este suficient de verde, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, promite alte investiții în agricultură. Potrivit ministrului Oros, măsurile de tranziție 2021-2022 prevăd investiții de 3,258 de miliarde de euro. Din acești bani, 760 de milioane de euro se vor direcționa către exploatații agricole (sM4.1 „Investiții în exploatații agricole“) pentru componentele: achiziții simple și echipamente de irigații în fermă (125 de milioane de euro); vegetal (condiționare, procesare în fermă și marketing – 55 de milioane de euro); zootehnic (condiționare, procesare în fermă și marketing – 55 de milioane de euro); tineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal și zootehnic – 75 de milioane de euro); zootehnie (producție primară, condiționare și marketing – național – 240 de milioane de euro); zootehnie – montan – 60 de milioane de euro; legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing – 100 de milioane de euro); legume, cartofi – 50 de milioane de euro. Prin sM4.1a „Investiții în exploatații pomicole“ se vor aloca 122,70 milioane de euro, iar prin sM4.2 și sM4.2a vor fi alocați 140 de milioane de euro în procesare și marketing pentru produse agricole, respectiv 10 milioane de euro pentru sectorul pomicol – procesare și marketing.

Bani și pentru activități neagricole

Măsurile anunțate de ministrul Oros continuă cu sM4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole“ – componenta drumuri agricole, pentru care se prevede o alocare publică în valoare de 100,66 de milioane de euro. Pentru sM6.1 „Instalare tineri fermieri“, măsurile anunțate de ministrul Agriculturii prevăd un buget de 100 de milioane de euro și 50 de milioane de euro pentru înființarea de activități neagricole, prin sM6.2. Alte investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole sunt prevăzute și prin sM6.4, suma alocată fiind 100 de milioane de euro.

Zona montană și ferme mici

Pentru dezvoltarea fermelor mici se vor aloca 87 de milioane de euro, din care 26,10 milioane de euro sunt pentru Zona montană. Măsurile iau în calcul și înființarea de grupuri de producători în sectorul agricol (sM9.1), pentru care se alocă doar 5 milioane de euro. M10 se referă la „Agromediu și climă“, pentru care se vor aloca 288,76 de milioane de euro, potrivit ministrului Adrian Oros.

Pentru agricultura ecologică se vor aloca 232,28 de milioane de euro, iar pentru zonele care se confruntă cu anumite constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice se prevăd 660,12 milioane de euro. Investițiile anunțate de ministrul Oros se referă și la bunăstarea animalelor – porc și pasăre, pentru care se alocă 273,60 de milioane de euro. Totodată, sprijinul pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare este de 40 de milioane de euro, iar pentru sectorul pomicol este de 10 milioane de euro. Au fost luate în calcul și primele pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor, suma prevăzută nedepășind însă 20 de milioane de euro. Sprijinul pregătitor pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală (viitoare) este de 5 milioane de euro, iar sprijinul pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală este de 100 de milioane de euro. Nu au fost uitate nici GAL-urile, pentru acestea fiind alocat un sprijin în valoare de 23 de milioane de euro.

Când vine vorba de irigații…

În ceea ce privește strategia de gestionare a apei, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a reamintit de PNRR și de cele 6,5 miliarde de euro ce ar fi urmat să fie investite în irigații, desecare – drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea deșertificării, sistem antigrindină și de creștere a precipitațiilor, sumă pierdută deși, spune ministrul Oros, România a depus „cel mai verde Plan Național“...

Simona Nicole-David

O afacere făcută cu pasiune, care promovează și alimentația sănătoasă, începe să dea roade. Valentina Velicu (21 de ani) este printre primii tineri ambițioși care au primit sprijin pentru deschiderea unei afaceri în cadrul proiectului NEETs în antreprenoriat, în anul 2020, respectiv înființarea unei plantații de căpșuni în satul Brădești, comuna Vinderei, județul Vaslui, pe o suprafață de 15 ari, cu o producție de 3 tone.

6.500 euro – fonduri nerambursabile, prin programul Junior Achievement

„Povestea a început în anul 2019. Eram plecată în Anglia la muncă, nu mă puteam adapta acolo oricât de mulți bani obțineam, dorul de casă și de locul natal mă chema tot mai mult. Așa că împreună cu prietenul meu am decis să investim în ceva banii pe care i-am strâns și ne-am gândit la cultura de căpșuni! De ce? Pentru că sunt fructe căutate de multă lume, pe care oricine își permite să le cumpere. Am început cu 3.000 de plante pe care le-am achiziționat din bani proprii, până în anul 2020, când am optat pentru fonduri nerambursabile, prin programul Junior Achievement. Am obținut astfel 6.500 euro pentru a ne extinde și pentru a achiziționa o serie de echipamente. Așa am ajuns în momentul de față să avem 9.000 de plante. Și cu siguranță nu ne vom opri aici, avem un orizont destul de larg și ne dorim să fim cât mai cunoscuți“, povestește cultivatoarea Valentina.

Soiuri certificate de la pepiniere din țară

Pentru alegerea terenului tânăra ne mărturisește că a avut nevoie de o analiză a solului, după care a putut pregăti biloanele pentru plantare, dar și de mai multe soiuri pentru o producție scontată. „În momentul de faţă, noi nu avem o mașinărie specială de realizat biloane, dar folosim motocultorul achiziționat prin intermediul proiectului și, bineînțeles, apelăm la zilieri. Biloanele, ca să fie mai pe înțelesul tuturor, ajută la înrădăcinarea plantei, ferește fructul de pete, ține umiditate în sol, plus multe alte beneficii. Avem biloane atât în aer liber, cât și în sere. Noi avem cultivate patru soiuri diferite: Honeoye, Elsanta, Amandine și Albion. Am ales aceste soiuri deoarece sunt aromate, productive, sunt soiuri timpurii și cu condiții pedoclimatice foarte bune. Sunt achiziționate de la cele mai mari pepiniere din România care oferă certificat în baza căruia știm că planta nu are nicio boală sau bacterie. Noi deținem în momentul de față o suprafață de 15 ari și producem undeva la 3 tone de căpșuni. Pentru a feri plantele de anumiți dăunători și pentru a nu se usca folosim Nutricomplex, după care soarele și apa ne sunt prieteni. Cea mai mare problemă pe care o evităm pe cât posibil apare în timpul verii, când planta are mari șanse să intre în colaps din cauza temperaturilor ridicate. De aceea, anul acesta vom face un sistem de umbrire pentru a evita aceste neplăceri“, mărturisește vasluianca.

Distribuție „door-to-door“ în Vaslui și Iași

Distribuția căpșunilor pentru Valentina are un rol foarte important, adaugă aceasta. „Fructele sunt culese și livrate în aceeași zi, sunt puse în caserole din plastic, transparente, care dispun de orificii pentru aerisire la bază și pe capac; oferă posibilitatea fructelor să respire. Capacitatea caserolei este de 500 g, iar prețul diferă, nu este unul fix. Se începe de la 30 de lei/kg și descrește până la terminarea sezonului. Distribuția se face „door-to-door“, din ușă-n ușă, datorită faptului că ne gândim și la mămici cu prichindei care nu pot pleca oricând de acasă sau la bătrânii care nu se pot deplasa etc. Pe timpul pandemiei am fost uimiți să vedem că avem atâtea solicitări; pentru cei care au lucrat de acasă era un moment destul de bun pentru a savura căpșuni proaspete și răcoritoare. Livrăm atât în zona Vasluiului, cât și în Iași. Ne dorim să ne extindem, să avem șansa de a intra pe un lanț de supermarket-uri, de a oferi locuri de muncă, să putem sprijini în continuare produsele bio, să înființăm și alte afaceri legate de produsele bio. Nu ne mai dorim să plecăm din țară deoarece putem face multe lucruri aici, în România noastră frumoasă, doar că avem nevoie de mult mai mult sprijin“, încheie Valentina Velicu.

Caracteristicile soiurilor

• Albionul este un soi care formează tufe de o vigoare medie și cu o productivitate ridicată. Este răspândit și extrem de apreciat în SUA, fiind cultivat prima dată la University of California. Căpșunele din acest soi sunt de dimensiuni mari, aromatice și cu o productivitate pe tot parcursul anului.
• Honeoye este un soi timpuriu cu o productivitate remarcabilă, răspândit și recunoscut pe plan mondial datorită calităților sale deosebite. Fructul este de dimensiuni medii-mari (25-30 g), de formă conică, iar culoarea este de roșu închis. Este apreciat de consumatori datorită gustului deosebit.
• Elsanta este un soi de căpșun olandez foarte cultivat în Europa datorită productivității ridicate și rezistenței la boli. Calitatea fructelor: mari (20-25 g), uniforme, conic rotunjite, culoare roșu strălucitor.
• Amandine este un soi cu o creștere erectă cu un foliaj nu foarte bogat, fructul este frumos în formă de inimă și lucios, pulpa este roșie, gustoasă și fermă, de mărime medie spre mare, se păstrează foarte bine și nu își pierde calitățile nici în perioadele calde.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) reamintește beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) și solicitanților de fonduri europene nerambursabile că aplicarea ștampilei ca modalitate de autentificare a documentelor și înscrisurilor este voluntară și nu reprezintă un motiv pentru respingerea documentelor sau documentațiilor depuse la instituții și autorități publice.

Baza legală pentru eliminarea ștampilei pentru persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat și entitățile fără personalitate juridică este Ordonanța Guvernului 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative – Articolul V (OUG 17/2015), iar pentru autoritățile și instituțiile publice este ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 – privind Codul administrative – articolul 627 (OUG 57/2019).

Interdicția respingerii documentelor fără ștampilă de către autoritățile și instituțiile publice este întărită și de prevederea OUG 17/2015 conform căreia ”Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entităților fără personalitate juridică, precum și persoanelor juridice de drept public aplicarea ștampilei pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârșită de către persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale.”

AFIR este una dintre primele instituții publice care a implementat mecanisme electronice on-line de preluare și de procesare a documentațiilor de lucru, în speță a documentațiilor necesare accesării fondurilor europene și implementării proiectelor de investiții finanțate prin PDNR 2020. Acest mecanism este funcțional încă din anul 2018, astfel încât pentru beneficiarii AFIR, eliminarea obligativității ștampilării documentelor este doar una dintre măsurile de simplificare a procesului de accesare a fondurilor europene

AFIR are, de asemenea, capacitatea instituțională de a aplica prevederile Ordonanței de Urgență nr. 38 din 30 martie 2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților şi instituțiilor publice, fără ca beneficiarii PNDR 2020 să fie obligați să schimbe modalitatea de lucru și de comunicare cu instituția.

În acest sens, precizăm că pentru beneficiarii PNDR 2020, utilizarea semnăturii electronice din etapa de contractare și până la ultima tranșă de plată este obligatorie, începând din august 2018.

În urma demersurilor făcute, o serie de documente sunt obținute direct de către AFIR prin interogarea bazelor de date ale instituțiilor publice abilitate în emiterea acestora – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru verificarea înscrisurilor fermierilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru verificarea animalelor din exploatațiile zootehnice prin Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru cazierul fiscal prin sistemul informatic PatrimVen, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru verificarea corectitudinii datelor declarate de beneficiari, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru extrasul de carte funciară, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru verificarea cazierului judiciar prin Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS).

Mai mult, începând cu luna martie 2020, corespondența internă și externă a Agenției este complet digitalizată și semnată electronic la toate palierele de decizie.

Încă de la deschiderea depunerilor online, AFIR a recomandat tuturor solicitanților folosirea semnăturii electronice ca pe o modalitate de a reduce consumul hârtiei și de a elimina unele etape intermediare de procesare a documentelor. În contextul actual, utilizarea semnăturii electronice este vitală, cu atât mai mult cu cât aceasta are forța juridică a înscrisurilor autentice atât ca reprezentare instituțională, cât și sub semnătură privată.

Cinci primării din Prahova au semnat, recent, la Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, mai multe contracte de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare însumată de 66,12 mil. lei. Este vorba despre următoarele UAT, sume și proiecte:

• Primăria Vălenii de Munte, „Creșterea calității vieții pentru populația din oraș prin îmbunătățirea serviciilor sociale, educaționale, culturale, recreative și îmbunătățirea spațiilor publice urbane”, în valoare de 22,75 milioane de lei, din care 22,3 mil. lei fonduri nerambursabile, în cadrul căruia se vor construi 4 imobile, cu 56 de locuințe sociale, un teren multifuncțional de sport, se va amenaja un parc și se vor extinde spațiile verzi din oraș;

• Primăria Urlați, „Creșterea calității vieții pentru populația din oraș”, în valoare de 20,49 mil. lei, din care 20, 07 mil. lei fonduri nerambursabile, pentru construirea unei creșe și pentru amenajarea unui parc;

• Primăria comunei Puchenii Mari, pentru demolare parțială, reabilitare, extindere și dotare Școala Pietroșani -6,58 mil. lei (5,43 mil. lei nerambursabil);

• Primăria comunei Poiana Câmpina, modernizare Școala Gimnazială „Înv. Ion Mateescu”-6,63 mil. lei (6,4 mil lei nerambursabili);

• Primăria comunei Filipeștii de Târg, sală de sport, terenuri de sport, alei pietonale și carosabile, spațiu parcare, împrejmuire, branșamente utilități la școala gimnazială-9,67 mil. lei.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 proiectele dezvoltate de 8.610 beneficiari femei, cu fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 360 de milioane de euro.

Cele mai multe investiții, ale căror reprezentanți legali sunt femeile, sunt finanțate prin intermediul submăsurii 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri). Astfel, 164 de milioane de euro au fost acordate către 4.000 de femei care s-au instalat ca tineri fermieri.

Pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3), AFIR a acordat finanțare în valoare totală de aproximativ 58 milioane de euro pentru 3.857 de beneficiari femei.

Pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole și pomicole, AFIR a finanțat investiții realizate de 275 de femei. Valoarea totală a proiectelor finanțate în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a este de 92 de milioane de euro.

Sprijin pentru înființarea de activități non-agricole în zone rurale (pensiuni agroturistice, ateliere meșteșugărești, coafor, servicii diverse) au obținut 362 de femei, în cadrul submăsurii 6.2. Valoarea totală a investițiilor non-agricole finanțate de AFIR se ridică la 22,4 milioane euro.

Tot prin PNDR 2020, au primit sprijin financiar pentru crearea şi dezvoltarea în mediul rural de activități non-agricole 112 femei, valoarea finanțărilor obținute fiind de peste 20 de milioane de euro. Aceste finanțări acordate prin submăsura 6.4 au acoperit investiții foarte diverse, de la pensiuni agroturistice, cabinete veterinare, fabricarea produselor textile, activități meșteșugărești și până la service-uri auto.

De la demararea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în martie 2015 și până în prezent, AFIR a primit 73.990 de cereri de finanțare a investițiilor în agricultură și în mediul rural în valoare de peste 9,7 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 66.505 de contracte de finanțare cu beneficiarii PNDR, cu o valoare de 5,67 miliarde de euro. Plățile efectuate de AFIR se ridică la 7,12 miliarde de euro, ceea ce duce gradul de absorbție a PNDR 2020 la peste 75% din fondurile alocate de Uniunea Europeană.

Sursa: afir.info

Consiliul Local Miroslava a aprobat, în vara anului trecut, înființarea Centrului de Excelență pentru Formare Profesională în Sistem Dual Miroslava. Înființarea centrului este un demers de foarte mare angajament la nivelul comunei Miroslava și se înscrie în strategia de dezvoltare durabilă valorizând avantajul competitiv și poziționarea strategică a comunei, dar și dezvoltarea pregătirii profesionale în domeniul agricol în cadrul unui proiect de 500.000 euro finanțat din fonduri nerambursabile pe programul POCU ce vizează implementarea de stagii de practică pentru elevii Liceului Tehnologic Agricol „M. Kogălniceanu“.

Avantajele și beneficiile înființării Centrului de Excelență:

• Promovarea conceptului de Școală Profesională – Școală de Excelență, Școală Fără Șomeri™, primul pas către o carieră profesională deschisă; integrăm indicatorii de performanță cu necesitățile locale identificate prin PRAI și PLAI.

Elaborarea de hărți cu privire la nevoia de muncitori calificați prin Școala Profesională în Sistem Dual.

Promovarea și sprijinirea în identificarea și selectarea elevilor și a partenerilor de practică (operatori economici).

• Introducerea de calificări noi, cerute de operatorii economici în concordanță cu nivelul lor de dezvoltare.
• Construirea unui curriculum adaptat nevoilor actuale de formare;
• Elaborarea de standarde de acreditare pe cele două componente – resursă umană (specialiști) și logistică (bază material adecvată) atât la nivelul instituțiilor de învățământ, cât și la nivelul partenerilor de practică acreditați.
• Elaborarea de strategii de analiză a performanței (Benchmarking, Balanced Scorecard (BSC) și indicatori de performanță (KPI)) la nivel strategic.
• Înființarea de centre de informare și consiliere permanente pentru facilitarea comunicării cu autoritățile locale, mediul economic, părinți/elevi și alți actanți interesați.
• Sprijinirea înființării de centre public-private pentru formarea și perfecționarea profesorilor/ maiștrilor/ instructorilor/ tutorilor de practică pe domenii.
• Realizarea de studii de măsurare a gradului de satisfacție profesională atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi și tutorii de practică.
• Școala Profesională în Sistem Dual reprezintă un proiect de țară de mare angajament guvernamental și civic fiind, până în anul 1989, motorul dezvoltării economice și industriale a României, furnizând coerența și predictibilitatea investițiilor asigurate de industrie și susținute strategic de sistemul educațional prin asigurarea de muncitori calificați. Formarea profesională inițială în sistem dual reprezintă singura alternativă optimă pentru operatorii economici care au nevoie de forţă de muncă bine calificată în acord cu cerințele actuale ale posturilor și culturii organizaționale din companii.

Ce câștigă operatorii economici din comuna Miroslava:

• Selectează elevii cu care semnează contract individual de pregătire practică și îi pregătește în conformitate cu cerințele actuale ale companiei;
• Operatorul economic se implică în alegerea conținutului curriculumului (curriculum tehnic și curriculum la decizia locală), colaborează cu școala pentru stabilirea tutorilor de practică și se implică în pregătirea activă și la zi a profesorilor.
• Operatorul economic participă activ la formarea tinerilor (atât din punctul de vedere al abilităților și cunoștințelor tehnice, cât și din punctul de vedere al culturii organizaționale proprii).
• Elevii aflați în stagiul de practică pot fi angrenați în activitatea curentă a operatorului economic fără a intra sub incidența Codului Muncii (fără a fi nevoit operatorul economic de a le întocmi contract individual de muncă cu cel puțin minimum pe economie).
• Primesc facilităţi fiscale (acordate prin normele metodologice ale Codului Fiscal) pentru bursa profesională suplimentară, cazare, masă și transport, dar și pentru investițiile realizate în atelierele școlii, acordate de statul român (deductibilitate 100%) prin acordul de parteneriat semnat cu școala și administrația publică locală.
• Se reduce gradul de mobilitate a resursei umane din cadrul operatorului economic și se facilitează retenția și integrarea noilor angajați fără costuri suplimentare.
• Se reduc costurile cu selecția și recrutarea forței de muncă deoarece aceasta este deja integrată în cadrul companiei.
• Se elimină timpul de adaptare a viitorului angajat la locul de muncă și se mărește productivitatea în prima perioada de angajare.
• Școala profesională în sistem dual contribuie la consolidarea, dezvoltarea și sustenabilitatea mediului de afaceri local și regional.

Ce câștigă elevii atrași în acest sistem:

• Se adresează oricărui absolvent de gimnaziu cu vârsta până în 26 de ani.
• Elevul alege calificarea şi operatorul economic unde va învăța o meserie căutată, cerută şi bine plătită.
• Îşi pot continua studiile la liceu (seral), iar după promovarea bacalaureatului își pot continua studiile prin şcoala postliceală sau învățământ superior.
• Semnează un contract individual de pregătire practică cu operatorul economic și școală, contract care se transformă în contract individual de muncă după absolvirea şcolii profesionale.
• Primesc bursă profesională de stat lunară de 200 lei şi bursă suplimentară minim 200 lei, cazare și masă oferite de operatorul economic prin contractul individual de pregătire practică.

Conceptul Școala Fără Șomeri se fundamentează pe ideea cvadrupului helix bazat pe modelul German Dual Ausbildungssystem cu 4 actanți: elevul, compania, școala și autoritatea publică (primăria), promovând conceptul de Școală Profesională în Sistem Dual – Alternativă de Excelență pentru formarea profesională inițială, Școală Fără Șomeri™, primul pas către o carieră profesională deschisă prin strategii de analiză a performaței (Benchmarking, Balanced Scorecard (BSC) și Indicatori de performanță (KPI)) la nivel strategic, integrând indicatorii de performanță cu necesitățile companiilor din comunitatea locală.

Cornel Bertea HANGANU

Un număr de 30 de noi proiecte vor primi finanţare din fonduri europene pentru investiţii în infrastructura de irigaţii, în valoare totală de 30 de milioane de euro, beneficiarii eligibili fiind Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), a anunţat Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„AFIR a publicat Raportul de selecţie intermediar etapa lunară 1, sesiunea 01/2020 pentru Submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice“ componenta infrastructură de irigaţii din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020). Valoarea fondurilor alocate proiectelor selectate pentru finanţare în această etapă se ridică la 30 de milioane de euro. În perioada aferentă acestei etape lunare, 1-30 iulie 2020, au fost depuse on-line, pe www.afir.info, 95 de proiecte de investiţii în infrastructura secundară de irigaţii, cu punctajul mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar stabilit la 70 de puncte. Dintre acestea, prin acest raport intermediar 30 proiecte au fost selectate pentru finanţare, beneficiarii eligibili, respectiv Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), urmând să primească fonduri nerambursabile de aproape 30 de milioane de euro“, menţionează AFIR într-un comunicat.

S-au solicitat peste 624 de milioane de euro

Până în prezent, de la lansarea PNDR 2020, pentru modernizarea şi adaptarea infrastructurii de irigaţii au fost depuse 632 de cereri de finanţare conforme, prin care s-au solicitat peste 624 de milioane de euro. În urma evaluării şi selecţiei cererilor de finanţare depuse la AFIR, au fost încheiate 462 de contracte în valoare de 398,6 milioane de euro, iar AFIR a plătit deja beneficiarilor proiectelor de reabilitare a sistemului de irigaţii peste 222 de milioane de euro. Potrivit AFIR, fondurile europene acordate prin sM 4.3 – irigaţii sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de un milion de euro. Prin proiect, beneficiarul poate realiza cheltuieli eligibile şi poate achiziţiona echipamente de irigat (în limita a maximum 30% din valoarea eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă respectivelor echipamente de irigat). Cheltuielile eligibile pentru sprijinul PNDR sunt modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune şi/sau racordarea la utilităţi, sisteme de contorizare a apei, inclusiv construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

Un exemplu…

Un exemplu de proiect selectat pentru finanţare este cel depus de Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Mărculeşti SPPA (OUAI Mărculeşti), din judeţul Călăraşi, pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii. Suprafaţa propusă pentru irigare prin proiect este de 2.908 hectare. Din valoarea totală a proiectului de 1,42 milioane de euro, valoarea eligibilă şi finanţată reprezintă un milion de euro. Conform cererii de finanţare depuse la AFIR, beneficiarul finanţării PNDR va reabilita staţia de punere sub presiune (SPPA) din punct de vedere arhitectural şi structural – tencuieli, tâmplărie, acoperiş etc., va înlocui trei pompe (din şapte existente), va reface instalaţiile hidromecanice, va înlocui echipamentele electrice şi de automatizare şi va monta un debitmetru. De asemenea, beneficiarul va reabilita căminul de vane din zona staţiei de punere sub presiune şi din zona lizierei (capace acces, vane), va reface capacele de acces în căminul de ramificaţie, va monta hidranţi. Tot prin proiect, beneficiarul a propus achiziţionarea unui pivot remorcabil (echipament pentru irigat) cu lungimea de 400 metri.

(I.B)

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora. Este vorba de submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pornește de la 70 de puncte, descrescând lunar cu 15 puncte. Astfel, în ultima lună de sesiune, în perioada 5 aprilie – 4 mai, pragul lunar de calitate va fi de 25 de puncte.

Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul,  simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă.

Astfel, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare. Pentru dovada locului de muncă în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară solicitanții vor prezenta un document oficial a cărui origine va fi autentificată prin apostilă emisă conform Convenției de la Haga.

În cazul în care, solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă acesta poate să depună un certificat de înregistrare1care dovedește prezenta solicitantului cel puţin 3 luni neîntrerupte în ultimele 24 luni, anterioare depunerii cererii de finanţare, este emis de autorităţile locale (de exemplu poliția sau primăria), care cuprinde numele şi adresa persoanei înregistrate, precum şi data înregistrării, în baza art. 8 a Directivei 2004/38/CE.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Depunerea cererilor de finanțare se face doar on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 4 ianuarie, ora 09:00 și până în data de 4 mai, ora 16.00.

Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info - Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunța prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică din zona montană până la data de 31 martie 2021, ora 16.00. Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” – componenta investiții de capacitate mică din zona montană din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este de 12.930.334 de euro.

Solicitările de finanțare se depun exclusiv online pe www.afir.info până la data limită (31 martie 2021, ora 16.00) sau până când, prin totalul cererilor depuse, se atinge plafonul maxim de 150% din valoarea alocării. De asemenea, fondurile disponibile pentru depunere în acest moment sunt de 18.795.555 de euro.

Pragul minim de selecție pentru proiectele depuse este de 10 puncte, valabil pentru întreg intervalul 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021. Fondurile nerambursabile acordate prin submăsura 4.2 – componenta investiții de capacitate mică din zona montană pot ajunge până la maximum 300.000 euro/ proiect.

Finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este realizat de către IMM-uri. Pentru grupuri de producători, cooperative sau societăți cooperative intensitatea sprijinului acordat poate ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele menționate anterior, finanțarea PNDR va fi de maximum 40%.

Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană.

Capacitatea maximă de sacrificare a unui abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgență, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită mare)/ zi și încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și de 40 de capete/ lună pentru bovine. În cazul în care se realizează o investiție pentru un centru de sacrificare acesta trebuie să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/ zi și să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și în 20 de capete/ lună pentru bovine.

Pentru a depune o cerere de finanțare a unei unități de sacrificare de capacitate mică, în zona montană, fermierii trebuie să respecte prevederile Ghidului solicitantului și anexele aferente acestuia, publicat pe site-ul www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurii 4.2.

Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunţă lansarea în perioada 04 ianuarie - 04 mai 2021 a primei sesiuni din 2021 de depunere a Cererilor de finanţare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - diaspora din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

PRAGUL MINIM de selecție al proiectelor aferente sM 6.1 este de 25 de puncte.

PRAGURILE DE CALITATE lunare sunt următoarele:

• 70 de puncte (04 ianuarie – 04 februarie 2021);
• 55 de puncte (5 februarie - 4 martie 2021);
• 40 de puncte (5 martie – 4 aprilie 2021);
• 25 de puncte (5 aprilie – 4 mai 2021).

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 diaspora, se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 04 ianuarie 2021, ora 09:00

Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă submăsurii 4.2 - abatoare în zona montană - a fost prelungit până la 31 martie 2021, ora 16:00.

Depunerea Cererilor de finanțare a început din data de 13 iulie 2020.

PRAGUL MINIM de selecție al proiectelor aferente sM 4.2 – componenta de investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană este de 10 puncte.

PRAGURILE DE CALITATE lunare sunt următoarele:

• 45 de puncte (13 – 31 iulie 2020);
• 40 de puncte (1 – 31 august 2020);
• 30 de puncte (1 – 30 septembrie 2020);
• 25 de puncte (1 – 31 octombrie 2020);
• 20 de puncte (1 – 30 noiembrie 2020);
• 10 puncte (1 decembrie 2020 – 31 martie 2021).

Depunerea Cererilor de finanțare se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului aferent sM 4.2.

Sursa: afir.info

Interviu cu directorul ADR Sud Muntenia, dl Liviu Gabriel Mușat

– Domnule director, suntem în ultima lună a exercițiului financiar european 2014-2020. În câteva cuvinte, cum ați caracteriza/aprecia că au decurs lucrurile la ADR Sud-Muntenia, dar și la nivelul partenerilor, sub aspectul derulării fondurilor europene, comparativ, să zicem, cu primul exercițiu financiar 2007-2013?

– Ne aflăm, teoretic, în ultima lună din cadrul prezentului exercițiu financiar, pentru că practic intervențiile pot fi finalizate până în anul 2023. Ca atare, este un bun prilej de a face o analiză obiectivă, dar și un moment propice stabilirii unor noi obiective, mai îndrăznețe. Astfel, sub aspectul derulării fondurilor europene, Programul Operațional Regional 2014-2020 (Regio) atât pentru Agenție, cât și pentru partenerii săi, a fost o „călătorie continuă“ cu motoarele turate la maximum, cum frecvent îmi place să afirm, pentru că a asigurat continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, completând și dezvoltând direcțiile și prioritățile de dezvoltare implementate prin Regio 2007-2013 și alte programe naționale. Regio 2014-2020 a adus o alocare cu 3,5 miliarde de euro în plus față de precedentul exercițiu financiar, dovedindu-se totodată flexibil și dinamic. În derularea acestuia, cu toții am putut remarca seria de modificări constând în noi priorități de investiții, în apeluri pentru proiectele nefinalizate, precum și în relansarea unor apeluri de proiecte, măsuri luate de Autoritatea de Management în sprijinul potențialilor beneficiari, cu scopul evident de a avea o rată optimă a absorbției fondurilor europene. 

– Ce sumă a avut la dispoziție ADR Sud Muntenia în perioada 2014-2020 și în ce procent a fost ea utilizată (estimativ)?

– În această perioadă de programare, Regiunii Sud Muntenia i-a fost alocat un buget de aproape 900 de milioane de euro. În ceea ce privește suma utilizată din acest buget, nu aș putea face o estimare apropiată de realitate întrucât sunt derulate proiecte aflate în diferite stadii de implementare. De asemenea, potențialii beneficiari pot depune cereri de finanțare în cadrul apelurilor deschise încă, iar acestea constituie aspecte care au un impact semnificativ asupra ratei de absorbție a fondurilor destinate dezvoltării regiunii Sud Muntenia.

O statistică la zi a implementării POR la nivelul regiunii noastre arată așa:

• Proiecte depuse: 1.842;
• Valoare totală proiecte depuse: 2.955 mil. euro (aproape 3 miliarde de euro);
• Valoare solicitată de proiectele depuse: 2.246 mil.euro (2,246 miliarde de euro).

– Câte contracte de finanțare au fost semnate pe toate axele prioritare și dacă sunt anumite operațiuni (submăsuri) mai puțin solicitate?

– La nivelul regiunii noastre, în prezent (n.n. – 24 noiembrie), din cele 1.842 de proiecte depuse pentru toate cele 13 axe prioritare, depășind ca valoare totală 14, 4 miliarde de lei, pentru 763 dintre ele au fost semnate cererile de finanțare, acestea ridicându-se la o valoare totală de aproximativ 8 miliarde de lei. Astfel, dacă din partea mediului privat (Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii) a fost înregistrat  un număr record de cereri de finanțare (1.259), pentru 440 dintre acestea fiind semnate contractele de finanțare, putem afirma că au existat o serie de provocări în ceea ce privește transferul tehnologic (Axa prioritară 1, cu 19 cereri depuse), precum și regenerarea economică şi socială a comunităților defavorizate din mediul urban (Axa prioritară 9, cu șase cereri înregistrate). În aceste situații, trebuie subliniat faptul că există încă apeluri deschise, respectiv nelansate.

– În cadrul regiunii, care este situația absorbției fondurilor pe județe? Care este județul cu cele mai multe proiecte și sume atrase prin POR 2014-2020?

– După cum afirmam anterior, cele peste 763 de contracte semnate se ridică la o valoare totală de aproximativ opt miliarde de lei, valoarea solicitată (din Fondul European de Dezvoltare Regională și din bugetul de stat) fiind de 6,7 miliarde de lei. Analizat în funcție de domeniile finanțate, Regio 2014-2020 se dovedește un program concentrat în mare măsură pe mediul urban, aducând în prim-plan aspecte precum durabilitate și eficiență, iar proiectele, realizate cu scopul de a asigura o dezvoltare sustenabilă a regiunii, răspund în mod evident nevoilor reale ale comunităților. În acest context, județe în care agricultura joacă un rol important, au accesat, cu siguranță, în măsura în care a putut fi susținută rata de cofinanțare, oportunitățile de atragere a fondurilor europene existente în cadrul programelor naționale cu care Regio se află în raport de complementaritate. Astfel, revenind la situația proiectelor contractate la nivelul regiunii Sud Muntenia, aceasta evidențiază că beneficiarii de finanțări nerambursabile din județul Prahova se situează pe primul loc atât în ceea ce privește numărul de proiecte, cât și valoarea lor, accesând peste 1,55 de miliarde de lei, prin cele 192 de contracte semnate până în prezent. Implementarea acestor proiecte are ca rezultate stimularea spiritului antreprenorial, gestionarea eficientă a resurselor, dezvoltarea urbană, dezvoltarea infrastructurii de sănătate, precum și valorificarea patrimoniului cultural.

– Ce se întâmplă cu proiectele depuse, declarate eligibile, dar pentru care nu mai sunt fonduri?

– Așa cum afirmam la începutul interviului, ne aflăm într-un moment de bilanț și de planificare, în egală măsură. În mod evident, proiectele declarate eligibile, care se dovedesc strategice, în conformitate cu noua documentație elaborată de autoritățile publice, pot fi depuse în cadrul viitorului exercițiu financiar sau pot fi finanțate în actualul exercițiu financiar în eventualitatea relansării unor apeluri de proiecte.

– Care sunt cele mai mari investiții la nivelul regiunii și care sunt domeniile (în sistemul public) unde au existat cele mai mari solicitări din partea autorităților?

– În cadrul Regio, dezvoltarea urbană durabilă (Axa prioritară 4) a ocupat un loc aparte, atât prin alocarea financiară de aproape un sfert din fondurile programului, cât și prin natura sa complexă. Astfel, demersurile inițiate de cele șapte municipii reședință de județ din Sud Muntenia, destinate dezvoltării urbane durabile, s-au concretizat în 59 de contracte semnate care beneficiază de o alocare de aproximativ 980 milioane de lei. Dezvoltarea urbană durabilă a constituit o prioritate și pentru exercițiul financiar anterior, rămânând o constantă și în cadrul viitoarei perioade de finanțare. Cum rolul zonelor urbane este în creștere, în contextul viitorului program, acestea vor deveni spații mai inteligente, mai ecologice, generând emisii scăzute de carbon, mai bine conectate și cu un pronunțat caracter social. Totodată, domenii de real interes le-au constituit: valorificarea patrimoniului cultural (Axa prioritară 5), date fiind numeroasele vestigii cultural-istoric reabilitate prin fonduri Regio, modernizarea și reabilitarea rețelelor de drumuri județene ce asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua TEN-T (Axa prioritară 6), infrastructura educațională pentru învățământul obligatoriu (Axa prioritară 10), precum și revitalizarea comunităților defavorizate din zonele urbane (Axa prioritară 13).

– Este o observație personală: mediul privat este mai activ față de instituțiile statului. Proiectele sunt depuse, contractate și executate în ritm mult mai susținut la privat, în raport cu primăriile sau consiliile județene. Există o explicație pentru această atitudine, diferență?

– Observația dumneavoastră este una oarecum apropiată de adevăr, reflectată, de altfel, și în numărul cererilor de finanțare (1.259) depuse de reprezentanții mediului privat în cadrul Axei prioritare 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici şi mijlocii. Însă la fel de adevărat este și faptul că majoritatea proiectelor de antreprenoriat vizează și se finalizează odată cu achiziționarea de echipamente care conduc la creșterea competitivității economice. Cu privire la proiectele depuse de autoritățile publice locale, realitatea presupune elaborarea unei documentații tehnico-economice complexe, care necesită resurse materiale și de timp, precum și organizarea transparentă a licitațiilor aferente intervențiilor, respectiv achizițiilor publice, un alt aspect care, prin contestații sau falimentul unor agenți din domeniu, afectează implementarea proiectului, respectiv rata absorbției fondurilor. Ca atare, mediul privat se impune prin numărul de proiecte, în timp ce autoritățile publice locale dețin întâietatea prin complexitatea, valoarea și impactul proiectelor la nivelul regiunii.

– Pentru următorul exercițiu financiar,

ADR-urile din țară devin autorități de management pentru fondurile europene derulate prin POR. Ce presupune această schimbare? Înseamnă și o oarecare simplificare a procedurilor sau debirocratizare? În continuare, mai cu seamă instituțiile statului se plâng de oarecare birocrație în accesarea fondurilor europene. Se va face ceva în acest sens?

– Cu siguranță, viitorul exercițiu financiar nu reprezintă în acest moment o surpriză pentru niciuna dintre agențiile din țară, demersurile pentru pregătirea acestuia fiind realizate cu mult timp înainte, prin actualizarea, respectiv elaborarea documentelor strategice privind dezvoltarea regională, precum și prin consultarea actorilor cu rol relevant în domeniu. În mod evident, experiența programelor cu finanțare europeană derulate până în prezent, dublată de provocările depășite cu succes, ne îndreptățesc să ne considerăm pregătiți pentru a trece de la statutul de Organism Intermediar pentru POR, la cel de Autoritate de Management. Acest nou rol este benefic pentru regiunea noastră, și nu numai, întrucât este o oportunitate unică de a implementa un program perfect adaptat nevoilor de dezvoltare ale comunităților sud-muntene, dar și o mare responsabilitate în ceea ce privește selectarea proiectelor de investiții privind dezvoltarea regiunii. Cât privește procedurile aferente domeniului, acestea sunt reglementate la nivelul legislației europene și naționale, iar pentru simplificarea lor a existat un „dialog“ permanent, derulat în sprijinul beneficiarilor de finanțare europeană, menit a simplifica întregul proces. Nu în ultimul rând, demersurile desfășurate de instituțiile centrale pentru a simplifica procedurile de accesare a fondurilor europene s-au concretizat prin programe de digitalizare a serviciilor furnizate de instituțiile publice sau antreprenori finanțate din fonduri europene.

Mulțumim dnei Daniela Camelia Traian, director adjunct Dezvoltare și Comunicare în cadrul ADR Sud-Muntenia, pentru sprijin.

A consemnat Maria Bogdan

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aprobat și a efectuat până în prezent plăți de 7 miliarde euro către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, gradul de absorbție al PNDR 2020 a ajuns la peste 71%.

Din totalul fondurilor nerambursabile plătite, peste 3,6 miliarde euro au fost efectuate pentru proiectele de investiții în mediul rural, pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor, pentru acțiunile și investițiile Grupurilor de Acțiune Locală, pentru investiții de reducere a efectelor dezastrelor naturale.

Prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură au fost efectuate plățile compensatorii către fermieri în valoare totală de peste 3,3 miliarde euro.

Pentru dezvoltarea fermelor mici, 28.326 de fermieri au beneficiat prin AFIR de plăți în valoare de 217,7 milioane euro. De asemenea, 11.320 de tinerii fermieri au primit, până în prezent, fonduri totale de peste 428 de milioane euro.

Tot prin PNDR 2020, au fost finanțate 2.132 de investiții de utilitate publică pentru care AFIR a plătit autorităților publice locale fonduri nerambursabile de peste 951,5 milioane euro.

Pentru procesarea produselor agricole au fost contractate 686 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, valoarea finanțărilor nerambursabile plătită fiind de peste 198,4 milioane euro.

Valoarea plăților efectuate de AFIR către Grupurile de Acțiune Locală (GAL) se ridică la 356,6 milioane euro. Plățile au avut ca scop acordarea de sprijin pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală, pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale GAL și sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare.

Pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, 2.480 de fermieri au beneficiat de fonduri europene nerambursabile de peste 731,9 milioane euro. Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice au contabilizat plăți de 374,7 milioane euro, bani plătiți pentru 828 contracte de finanțare.

Doar în ultimul an, până în prezent, AFIR a efectuat plăți în valoare de peste 1,4 miliarde euro către fermieri. În aceeași perioadă, instituția a plătit 166 milioane euro autorităților locale, beneficiarii publici ai PNDR 2020. De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală au beneficiat, prin subprogramul LEADER, de plăți în valoare de 86,3 de milioane euro.

Având în vedere evoluția ultimului an, directorul general al AFIR, Mihai MORARU a precizat următoarele: „Contextul actual, epidemiologic, economic, dar și condițiile naturale precum seceta, au adăugat o complexitate foarte mare demersurilor pe care AFIR le-a avut de făcut pentru a asigura o absorbție totală a fondurilor nerambursabile. Ținta de plăți asumată de către AFIR pentru 2020, în perspectiva unui an fără situații de forță majoră sau criză climatică, a fost în octombrie 2019, de 1 miliard de euro. Agenția a reușit nu doar să îndeplinească acest obiectiv, dar l-a și depășit, fapt ce nu ar fi fost posibil fără implicarea și profesionalismul atât al beneficiarilor PNDR 2020, cât și al experților AFIR de la nivel central, regional și județean”.

Tot în acest an financiar, au fost transferate procesatorilor 65,8 de milioane euro, iar antreprenorilor 27,3 de milioane de euro.

Sursa: afir.info