Potrivit unei informaţii care ne-a parvenit de la Regiunea III Sud-Muntenia, unitate prin care sunt derulate investiţii realizate cu fonduri europene în cele şapte judeţe din sudul României, între care şi judeţul Prahova, un insolit monument arhitectonic, şi anume Moara de apă de pe râul Teleajen, obiectiv care, în acest moment, este ameninţat cu degradarea continuă, ar putea fi salvat printr-un proiect de investiţii cu fonduri europene.

Este interesant de ştiut că acest monument reprezintă un important punct turistic, dar şi locul de filmare a unor pelicule româneşti celebre, precum „Haiducii lui şapte cai“ şi „Întoarcerea vlaşinilor“, fiind atestat în secolul al XVIII-lea.

Monumentul este realizat din piatră de râu şi acoperit cu şindrilă. Acesta se află acum în atenţia Direcţiei judeţene de Cultură Prahova, unitate care însă nu dispune de fondurile de investiţii necesare pentru conservare.

Cristea BOCIOACĂ

Neîndoielnic, cel puţin pentru tagma bărbătească, GAL „Drumul Vinului“ are rezonanţa plăcută a clinchetului de pahare ciocnite la aniversări ori mese festive. Cu denumire bahică, s-ar putea crede că respectivul Grup de Acţiune are ca activitate exclusivă viniviticultura. Numai că nu e deloc aşa, legătura fiind făcută mai mult prin nume, căci menirea sa principală este cu totul alta, chiar dacă o mică parte a activităţii sale vizează, totuşi, şi segmentul viticol.

Asociaţia reprezintă, în fapt, un parteneriat public-privat cuprinzând 11 comune (zece comune în judeţul Buzău şi una în Prahova). Viziunea de dezvoltare se centrează în special pe creşterea nivelului de viaţă a locuitorilor, a patrimoniului de mediu, arhitectural şi viticol; dezvoltarea ofertei turistice şi a activităţilor conexe; promovarea şi susţinerea dezvoltării unei agriculturi durabile. Reprezentantul GAL „Drumul Vinului“, Cristian Constantin, întăreşte acest lucru: „Denumirea derivă de la faptul că, dintr-un total de 11 comune, majoritatea sunt din zona Dealu Mare, o zonă viticolă foarte reprezentativă pentru judeţul Buzău, continuată apoi în Prahova. Dar GAL-ul nu se ocupă cu producerea ori comercializarea vinului. Din momentul înfiinţării şi acreditării, în 2012, avem un total de 71 de proiecte contractate cu valoare de 2.777.000 euro. Majoritatea proiectelor, în afară de Măsura 322 care se adresează Autorităţilor Publice, cea mai accesată a fost Măsura 313, pe care am avut 5 proiecte în valoare de 520.000 euro, pentru construire de pensiuni şi baze de agrement. Reprezentativă a fost Măsura 312, dedicată microîntreprinderilor, unde am avut 7 proiecte cu o valoare de 194.000 euro. Astfel, s-au accesat fonduri pentru o tipografie în comuna Costeşti şi pentru producţia de boilere şi panouri solare tot în Costeşti, sat Spătaru.“

Grădiniţa, proiectul „de suflet“

Bucuros că aproape toate fondurile europene disponibile au fost accesate, Cristian continuă: „Pe Măsura 322 avem un total de 14 proiecte, numai că foarte puţine sunt pe infrastructură, majoritatea banilor s-au canalizat pe construcţia de pieţe agroalimentare (avem 2 pieţe, în Breaza şi în Pietroasele) şi construirea unei grădiniţe în comuna Săhăteni. Această grădiniţă este proiectul nostru de suflet, suma pentru concretizarea lui fiind de 143.000 euro. Avem apoi achiziţii pentru serviciu voluntar de urgenţe, pe ultimul loc situându-se infrastructura, drumurile, pe Măsura 322. Nu a fost uşor să câştigăm încrederea beneficiarilor, mai ales că în 2010, când ne-am constituit prima dată, nu am beneficiat de sprijinul pregătitor, s-a sărit această etapă şi s-a depus strategia de acreditare doar prin munca proprie a colegilor care lucrează acum în GAL. Azi, beneficiarii şi partenerii noştri sunt foarte receptivi, au sesizat de la bun început cum funcţionează acest Grup, au venit şi au depus proiectele. Ştiu că activitatea în sine a acestui exerciţiu financiar se încheie în luna septembrie a acestui an, dar între timp pregătim viitoarea strategie pentru acreditare pe perioada 2014-2020. Cea mai mare satisfacţie rămâne însă faptul că procesul de absorbţie este de 99%“, încheie Cristian la gândul că, având în vedere experienţa deja acumulată, în noul PNDR, la GAL „Drumul Vinului“ procentul de absorbţie va fi poate de 100%.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

GAL „Ecoul Câmpiei Buzăului“ are sediul în oraşul Pogoanele. Oraş e un fel de-a spune, fiindcă respectiva urbe e mai mult un fel de comună... mai mare. Dacă n-ar fi devenit numai cu numele oraş în anul 1989, în fond rămânând aceeaşi localitate prăfuită de câmpie, Pogoanele ar fi fost azi eligibil din punctul de vedere al strategiei PNDR şi ar fi beneficiat cu siguranţă de fonduri europene derulate prin însuşi GAL-ul din localitate. Însă, până la lansarea noului PNDR, când oraşele sub 20.000 de locuitori devin eligibile, „Ecoul Câmpiei Buzăului“ rămâne doar „Romanţa fără ecou“ a unui oraş mărunt de provincie, unde nici măcar nu plouă „de trei ori pe săptămână“, ca-n versul minulescian.

Pe reprezentantul GAL „Ecoul Câmpiei Buzăului“, Georgeta Bisoceanu, am găsit-o la sediul asociaţiei, în incinta primăriei din Pogoanele. Ca manager de proiecte este mulţumită de activitatea GAL-ului, deşi are reale păreri de rău că nu a putut derula niciun proiect de investiţii pentru propriul oraş. „În Grupul de Acţiune avem 13 aşezări rurale şi oraşul Pogoanele. Activitatea a fost începută în anul 2009, prin constituirea parteneriatelor public-private, urmând ca asociaţia să fie autorizată în anul 2011. La momentul înfiinţării am primit 2.830.000 euro, din care 20% au revenit GAL-ului, respectiv echipei de implementare. Restul de 2.280.000 euro au fost folosiţi pentru implementarea proiectelor din PNDR. Banii au fost investiţi în teritoriu, accesându-se măsuri pentru beneficiarii publici şi privaţi. Cea mai accesată măsură a fost 121 pentru privaţi (modernizare exploataţii agricole), pentru beneficiarii publici primăriile având diferite proiecte pentru trotuare, drumuri şi canalizări. Accesată a fost şi Măsura 312 (întreprinderi mici şi mijlocii), prin aceasta reuşindu-se dotarea unui cabinet medical în comuna Padina şi, tot aici, achiziţionarea de utilaje pentru prestări servicii. Am avut depuse peste 80 de dosare, fiind contractate şi finanţate aproximativ 55 de proiecte. La ora actuală toată strategia noastră este contractată 100%“, afirmă cu mulţumire Georgeta.

Prin ţărâna oraşului

Inclus în ultimul an de comunism într-un program urbanistic ce transforma peste noapte comunele în oraşe, Pogoanele s-a trezit cu reguli administrative orăşeneşti aplicate unor cetăţeni cu un mod de viaţă eminamente ţărănesc. Nu mai amintim că până şi numele localităţii are conotaţii profund agrare. Dacă într-o vreme locuitorii s-or fi mândrit, poate, că sunt „de la oraş“, în ultimii ani li s-a cam turtit mândria, fiindcă trăiesc ca la ţară, dar plătesc taxe şi impozite ca la oraş. Asta dincolo de faptul că, oraş fiind, nu este eligibil din punctul de vedere al PNDR şi nu se pot derula bani pentru investiţii aici, deşi este parte din GAL „Ecoul Câmpiei Buzăului“. „Din păcate, oraşele nu au fost eligibile pentru Axa 3. Nici măcar Măsura 313, turismul, unde chiar mai speram că se poate face ceva nu a trecut, deşi o aveam inclusă în plan. Ulterior am fost nevoiţi să o anulăm. Singurul lucru pe care am putut să-l facem în Pogoanele a fost un festival al pepenilor, care deja a devenit o tradiţie. În viitoarea programare oraşele care sunt sub 20.000 de locuitori şi sunt incluse în GAL-uri vor beneficia de finanţări. Nu acelaşi lucru se poate spune despre măsurile care sunt la nivel naţional, oraşele neincluse în GAL-uri vor merge pe aceeaşi linie ca până acum şi nu vor fi eligibile în cadrul PNDR.“

Lungeşte-mi, Doamne, zilele…

În ceea ce priveşte viitorul apropiat, Georgeta Bisoceanu se plânge că vor fi perioade de discontinuitate în activitatea GAL-ului în care lucrează. „Conform contractelor de finanţare, la sfârşitul anului trebuie să ne încheiem activitatea. Dar, conform procedurilor în vigoare, ultima cerere de plată trebuie să fie maximum la data de 30 septembrie 2015. Ca urmare, vom avea o discontinuitate până la următoarea selecţie. Măsurile din cadrul noului PNDR vor putea fi accesate mai repede decât măsurile care vor fi în cadrul GAL, pentru că noi trebuie să ne reînnoim parteneriatele, să ne extindem sau să ne micşorăm teritoriile, să depunem alte strategii pentru selecţie şi atunci lucrurile acestea vor întârzia cel puţin un an, un an şi jumătate. Până nu vom fi autorizaţi din nou pentru 2014-2020, nu vom putea funcţiona. Aş vrea să fiu mai optimistă şi să spun că, până la sfârşitul anului se vor putea accesa din nou fonduri, dar nu va fi aşa“, afirmă Georgeta. Ca să dea din nou o notă optimistă discuţiei, de alături, Valeria Mirică, preşedinta GAL „Ecoul Câmpiei Buzăului“, intervine: „Banii pentru beneficiarii din mediul privat au mers către achiziţionarea de utilaje, s-au pus borduri, s-au amenajat trotuare şi s-a reparat o şcoală. În comuna Padina avem un cabinet medical care tocmai a fost dotat cu aparatură nouă, modernă.“

Cabinet medical de ţară, cu dotări de oraş

Dacă locuitorii din Pogoanele trăiesc la oraş, dar se simt ca la ţară, în comuna Padina e invers: locuitorii trăiesc la ţară, dar se simt ca la oraş atunci când vor să meargă la doctor. Şi asta pentru că, de curând, cabinetul medical din localitate a fost dotat cu echipamente ultramoderne achiziţionate cu bani europeni. Cea care a făcut demersurile şi s-a ocupat de aceasta este doctoriţa Gina Tatu, o tânără îndrăgostită de meseria ei, care, odată ce a ajuns în Padina, n-a mai plecat de aici. „Suma care ne-a parvenit este de 64.000 euro. Am achiziţionat un electrocardiograf, un ecograf 4D ultraperformant, un defibrilator şi mobilier pentru cabinet. Cum suntem la 50 km distanţă de cea mai apropiată unitate sanitară, nu aveam posibilitatea de a face investigaţii suplimentare pacienţilor, iar acestora le era greu să ajungă până acolo. Atunci am decis să le vin în ajutor dotând cabinetul. Cu această aparatură putem să facem ecografii sau EKG-uri, fapt care mă ajută destul de mult pentru a diagnostica anumite afecţiuni. A meritat să fac acest proiect de investiţie, chiar dacă am aşteptat câţiva ani până s-a definitivat totul şi au venit banii. Am încercat de mai multe ori câţiva ani la rând, pentru că n-am fost eligibilă în primele proiecte. Dar la jumătatea anului trecut, când credeam că nu se mai întâmplă nimic, am avut o surpriză plăcută că s-a aprobat. Acum am la consultaţii chiar şi câte 60 de pacienţi pe zi“, spune bucuroasă, cu emoţie în glas, medicul Gina Tatu.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

A fost publicată prima versiune oficială a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sursa madr.ro

 PROGRAMUL OPERAȚIONAL PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME 2014-2020 - versiunea oficială 1 - 15.04.2015

 PLANUL STRATEGIC NAȚIONAL MULTIANUAL PRIVIND ACVACULTURA 2014-2020 - versiunea oficială 1 - 15.04.2015

 STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND SECTORUL PESCĂRESC - versiune oficială 1 - feb.2015

Dacă multe primării care au beneficiat de fonduri europene derulate prin GAL-uri au investit în terenuri de sport, canalizări ori asfaltări de străzi, adică pentru oamenii unui timp prezent, iată că edilul din comuna Săhăteni, judeţul Buzău, investeşte curajos în viitor, construind de la zero o grădiniţă de nivel european pentru copiii consătenilor săi. Astfel, există un spaţiu anume, ca un tărâm fermecat al spiriduşilor, unde, începând de dimineaţa şi până spre miezul zilei, glasuri sprintene de copii se iau la întrecere cu ciripitul gureş al vrăbiuţelor şi rândunelelor. Acolo este grădiniţa din Vintileanca.

Am fost să vizităm grădiniţa la vremea când copiii înscrişi aici îşi făceau deja somnul de după-amiază în pătuţurile lor de acasă, după ce toată dimineaţa participaseră voios la activităţile desfăşurate după un program bine pus la punct. Nu mai înaltă decât casele din jur, aliniată şi încadrată de gospodăriile sătenilor, grădiniţa iese însă îndată în evidenţă prin eleganţa construcţiei şi curtea amenajată special ca teren de joacă pentru micii locatari. Bucuros că a avut ideea unei astfel de investiţii, primarul comunei Săhăteni, Valeriu Vişoiu, povesteşte: „Înainte, în vechea grădiniţă, copiii stăteau înghesuiţi într-o cameră de 4/4 m, fără să-şi poată desfăşura activităţile în bune condiţii. Atunci mi-a venit ideea să iau legătura cu cei de la GAL Drumul Vinului. Aşa am realizat această investiţie cu care ne mândrim, adică o grădiniţă de nivel european, un proiect de suflet şi al meu şi al celor de la GAL. Este vorba de o investiţie de 190.000 de euro valoarea proiectului, unde valoarea eligibilă a fost de 143.000 de euro. Construirea clădirii a început de la zero şi am avut tot timpul grijă să se aibă în vedere alegerea celor mai bune condiţii pentru prichindeii care-i trec pragul. În momentul de faţă sunt înscrişi 26 de copii, deşi schema ar putea permite să se ajungă până la 60 de copii înscrişi. Destul de puţini, dar, având în vedere condiţiile create, în anii viitori cu siguranţă că se va ajunge la atingerea capacităţii maxime. Programul grădiniţei este de la ora 8 dimineaţa până la ora 12. Apoi vin părinţii, îi iau şi-şi desfăşoară restul de activităţi acasă.“

Grădiniţa de copii, plină e de jucării

În grădiniţă totul miroase a nou şi străluceşte de curăţenie. În prima cameră sunt dulăpioarele numerotate şi aşezate de-a lungul pereţilor. În ele se ţin hăinuţele de schimb. Câteva băncuţe mici sunt numai bune pentru prichindeii care trebuie să se aşeze, să se descalţe şi să se dezbrace. În stânga este sala de activităţi şi biroul uneia dintre doamnele educatoare. Mulţimea de jucării, covoarele cu personaje din desene animate, masa şi scău­nelele de câteva şchioape dau senzaţia că te afli în camera piticilor din povestea cu Albă - ca - Zăpada. Lipseau (evident) felinarele şi aiho-aiho-urile celor 7 barbă-cot!

„Grădiniţa are 2 săli de clasă cu program normal, fiecare clasă însumând măsuţe şi scăunele adecvate vârstei lor. Este dotată cu xerox, cu proiectoare, cu 2 televizoare cu plasmă şi cu birouri cu scaune ergonomice pentru cele 2 doamne învăţătoare. Costurile de înscriere sunt foarte mici. Practic, pe părinţi nu-i costă mai nimic. Se face tot prin primărie, noi suportând tot ceea ce este legat de activitatea acestor copii. Totodată, grădiniţa este prevăzută şi cu un loc de joacă pentru cei mici, cu leagăne şi tobogane, un spaţiu special amenajat pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber“, mai adaugă edilul.

Hora asfaltărilor şi canalizărilor

Dacă proiectul cu grădiniţa a fost proiectul de suflet, primarul Valeriu Vişoiu ţine să amintească ce alte planuri de dezvoltare mai are pentru comună. „În comuna Săhăteni 90% dintre străzi sunt asfaltate. Am depus la Ministerul Dezvoltării un proiect prin care urmează să asfaltăm aproape toate străzile din satul Găgeni şi din Istriţa de Jos, adică să avem o comună asfaltată cât mai aproape de 100%. Urmează apoi să facem canalizare în fiecare sat şi o să începem cu Săhătenii. Ştiu că e pe dos să începem întâi asfaltarea şi apoi să spargem ca să facem canalizarea, dar deocamdată avem banii aprobaţi pentru asfaltare. Până se aprobă şi cei pentru canalizare, adică peste 4-5 ani, asfaltul deja cred că începe să se erodeze. Avem norocul că oamenii din comună nu sunt chiar aşa săraci. Asta pentru că avem investitori în producţia de vin, că doar suntem situaţi pe Drumul Vinului!, avem o secţie a Avicola Buzău pe raza comunei şi mai avem o fabrică de nutreţuri concentrate a unor investitori turci. Ultima reprezintă o investiţie în valoare de 7 milioane de euro. Aşa că locuitorii au multe locuri de muncă asigurate, plus că unii mai muncesc şi pe la alte instituţii şi fabrici din oraşul Buzău“, se mai laudă primarul.

Proiectele GAL Drumul Vinului

Domnul Cristian Constantin, reprezentant al GAL Drumul Vinului, ţine să adauge ce alte lucruri bune s-au mai împlinit prin Grupul din care face parte şi domnia sa, dincolo de mult lăudatul proiect cu grădiniţa. „Din momen­tul înfiinţării şi acreditării GAL-ului, în 2012, avem un total de 71 de proiecte contractate în valoare de 2.777.000 de euro, în momentul de faţă având o sesiune lansată pe Măsura 121 cu o valoare de 5.320 de euro. În afară de Măsura 322, care se adresează Autorităţilor Publice, cea mai accesată a fost Măsura 313 (construire de pensiuni, baze de agrement), adică proiecte de 520.000 de euro.

Reprezentativă a fost şi Măsura 312 (microîntreprinderile), cu 7 proiecte în valoare de 194.000 de euro. Aici s-a acce­sat pentru o tipografie în comuna Costeşti şi pentru producerea de boilere şi panouri tot în Costeşti, sat Spătaru. Pe Măsura 322 avem un total de 14 proiecte, dar foarte puţine pe infrastructură, majoritatea banilor canalizându-se pe construcţia de pieţe agroalimentare. Astfel, avem două pieţe în Breaza şi în Pietroasele şi construirea grădiniţei din Săhăteni, cu adevărat proiectul meu de suflet“, spune domnul Cristian.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

În ultima perioadă, sistemul de producţie integrat pare să se dezvolte tot mai mult în România. Motivul: antreprenorii locali au devenit conştienţi că pot să aibă probleme mari din cauza fluctuaţiilor de preţuri din piaţă la materiile prime. Un astfel de exemplu este producătorul argeşean de mezeluri Radic Star, ai cărui acţionari au decis să investească în propria fermă de porci pentru a-şi asigura carnea pentru procesare.

Chiar dacă ferma de porci de la Răteşti a fost finalizată recent – de altfel acesta este şi motivul pentru care nu a putut fi accesat ajutorul pentru bunăstare, în condiţiile în care ultima sesiune a fost deschisă în 2014 –, intenţia realizării unei asemenea investiţii exista de ani buni, după cum povesteşte Gheorghe Dicu, unul dintre cei doi fondatori ai Radic Star. 

La începutul activităţii – în urmă cu aproape două decenii – carnea era achiziţionată aproape în totalitate de la populaţie, situaţie care s-a menţinut până prin 2006, când nu s-a mai dat voie să se mai cumpere animale din gospodării, ci doar de la fermele autorizate. După aceea, o vreme s-a lucrat şi cu cooperativa Muntenia, chiar dacă nu întotdeauna condiţiile din contracte au fost respectate. De altfel, acesta este şi momentul în care a apărut ideea înfiinţării unei ferme proprii.

„Noi am apelat la cooperativa Muntenia, am negociat preţul şi ne-am trezit înainte de Crăciun că factura era deja mărită, ne-au zis ceva de genul: «Dacă vă convine, luaţi, dacă nu vă convine, nu». De altfel, aşa se întâmplă cam în fiecare an, în loc să se ieftinească carnea, cum este în străinătate de sărbători, de Paşte sau de Crăciun, la noi se scumpeşte“, spune Dicu. 

Ferma de la Răteşti, amplasată pe locul unui fost IAS, are o capacitate de 4.000 de capete pe serie, respectiv 12.000 capete pe an, valoarea investiţiei ridicându-se la 5,4 milioane de lei. Proiectul a fost realizat prin intermediul PNDR, la fel ca şi unitatea de producere a nutreţurilor combinate, o investiţie de 5,7 milioane de lei, cu o capacitate de 3.500 de tone de furaje pe an. Acestea sunt alte două verigi pe un lanţ de producţie, care include acum ferma de porci, FNC, abator şi procesare.

Chiar dacă în prezent proprietarii fermei sunt necăjiţi de faptul că nu pot accesa ajutorul pentru bunăstare – în valoare de circa 15 miliarde de lei pe an, la capacitatea actuală, ceea ce îi dezavantajează faţă de concurenţă –, nu ascund faptul că iau în calcul mărirea efectivelor de porci până la aproximativ 36.000 de capete pe an, un volum care ar asigura circa 50% din materia primă necesară pentru procesare, dar şi înfiinţarea unei maternităţi. Porcii sunt din rasa Pietrain şi au fost cumpăraţi din Germania la un preţ de 50-60 de euro pe cap de animal. „Îi luăm la trei luni la 27 kg şi îi vindem la 120 kg după trei luni“, spune Dicu. Randamentul de grăsime merge de la 7-8% până la 12%, maximum. În prezent, carnea pentru procesare este procurată în întregime din România, de la fermele din sudul ţării. Radic Star produce lunar 25-30 tone de mezeluri, lucrând aproape la capacitatea maximă.

Situaţie grea pentru crescători

Preţul mic la carnea de porc în viu – la mijlocul lunii martie se situa la 5- 5,2 lei/kg - îngreunează activitatea fermierilor, nevoiţi să-şi înceteze activitatea.

Pentru fermele noi, situaţia este cu atât mai grea cu cât nu au acces la ajutorul pentru bunăstare. Ministrul Agriculturii promitea că situaţia se va remedia, dar abia în 2016. Ar putea fi, însă, prea târziu, după cum pune Dicu.

„Problema este că sunt angajamente care se finalizează în 2017. Pe noul PNDR putem să deschidem noi măsuri numai dacă găsim alocarea financiară. Facem un efort să identificăm aceste sume, astfel încât să putem deschide o nouă sesiune în 2016“, a spus Daniel Constantin, în cadrul vizitei efectuate împreună cu comisarii europeni Phil Hogan şi Corina Creţu la ferma Suinprod Radic.

Ioana GUŢE

Asociaţia GAL „Colinele Moldovei“, cu sediul în comuna Suliţa, judeţul Botoşani, a devenit funcţională în aprilie-mai 2013, iar prima sesiune deschisă de proiecte a fost lansată tot în luna mai 2013. GAL-ul a plecat la drum cu 2.544.600 de euro (plus 300.000 de euro pentru funcţionare), iar la data la care scriem fondurile au fost în totalitate contractate / alocate, ultimele două proiecte fiind în procedura de evaluare la structurile de profil teritoriale.

Microregiunea „Colinele Moldovei“ cuprinde un număr de 13 localităţi, 12 din judeţul Botoşani (Albeşti, Blândeşti, Călăraşi, Copălău, Frumuşica, oraşul Flămânzi, Hlipiceni, Lunca, Răuşeni, Stăuceni, Suliţa şi Todireni) şi una (Deleni) din judeţul Iaşi. Populaţia stabilă din această zonă se ridică la 66.731 de per­soane. GAL-ul este format însă din 47 de membri: un oraş, 12 comune, 15 societăţi cu răspundere limitată, o întreprindere familială, cinci întreprinderi individuale, trei persoane fizice, o societate agricolă, două cooperative, trei asociaţii ale crescătorilor de animale şi cinci organizaţii nonguvernamentale.

34 de proiecte în 2 ani

Despre proiectele aplicate în cadrul GAL ne-a vorbit reprezentantul oficial al Grupului, directorul Irina Ursu: „În perioada mai 2013 - decembrie 2014, prin intermediul GAL „Colinele Moldovei“ s-au contractat 34 de proiecte, cu o valoare totală de 2.314.284 de euro, reprezentând aproape 91% din totalul banilor aflaţi la dispoziţie. În clipa de faţă nu mai sunt disponibile fonduri. Bugetul alocat măsurii de cooperare este alocat în întregime unui proiect aflat în evaluare la GAL (30.000 euro), iar un altul, de 200.000 euro, este în evaluare la CRFIR Iaşi.“

Investiţii de peste 900.000 de euro în 9 comune

Referindu-ne la proiectele derulate până acum, 11 au fost contractate de autorităţile publice, valoarea totală a fondurilor nerambursabile alocate pe Măsura 41.322 ridicându-se la 919.571 de euro. Beneficiare au fost nouă primării din cadrul GAL-ului, două comune desfăşurând câte două proiecte. Nu au accesat fonduri oraşul Flămânzi (din motive obiective, oraşele nefiind, în această perioadă, considerate beneficiari eligibili) şi localităţile Călăraşi, Stăuceni şi Blândeşti (nu au putut ori nu au intenţionat să acceseze fondurile puse la dispoziţie). Investiţia cu cea mai mare valoare (200.000 de euro) a fost câştigată de Primăria Deleni-Iaşi, proiectul constând în „achiziţie autogredere, amenajare parc şi achiziţie costume populare“. Interesant este că mai multe autorităţi publice s-au hotărât să cumpere utilaje de deszăpezire ori buldoescavatoare cu mai multe întrebuinţări, inclusiv de întreţinere a drumurilor comunale pe timp de iarnă. Alte proiecte au vizat construirea de grădiniţe (sat Cerbu, comuna Copălău), modernizare a unor cămine culturale (Hlipiceni, Deleni, Frumuşica), amenajarea unui târg de produse agricole (Suliţa) şi realizare unui centru rezidenţial pentru persoanele vârstnice (Lunca).

Investiţii în agricultură

Partenerii privaţi din GAL au obţinut finanţări de 1.394.713 euro. „Cele mai multe proiecte, ne spunea directorul Irina Ursu, respectiv opt, au fost depuse pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole (n.n. - vom păstra titulatura consacrată a măsurilor, deşi aici este vorba despre Măsura 411 corelată cu Axa 1, Măsura 112, scrisă 411.12). Valoarea cea mai mare a fost adjudecată de proiectele din cadrul Măsurii 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, respectiv, 740.591 de euro. Cele mai multe proiecte, câte patru, au fost accesate de fermieri din comunele Copălău şi Suliţa, dar avem şi trei localităţi (Răuşeni, Frumuşica şi Todireni) fără nicio investiţie câştigată.“ Cea mai complexă investiţie (o fabrică de brichetare şi activităţi meşteşugăreşti) s-a desfăşurat la Deleni, valoarea fondurilor obţinute prin GAL fiind de 197.880 euro.

GAL-ul îşi va redepune candidatura pentru 2015-2020

Am întrebat-o pe Irina Ursu care i s-au părut cele mai importante proiecte desfăşurate şi care ar fi proiecţia activităţii GAL pentru exerciţiul bugetar 2014-2020. Aceasta ne-a răspuns: „Toate proiectele, atât cele ale beneficiarilor publici, cât şi cele ale beneficiarilor privaţi, sunt proiecte de succes în egală măsură. Prin puterea exemplului, acestea pot deveni un catalizator serios astfel încât, pe viitor, mai multe categorii de beneficiari să îndrăznească să acceseze fonduri europene nerambursabile, atât prin intermediul asociaţiei noastre, cât şi la nivel naţional. Scopul nostru comun acesta este: de a contribui împreună – sector public şi privat – la dezvoltarea rurală durabilă a microregiunii pe care o deservim. În ceea ce priveşte următoarea perioadă de programare, deocamdată urmărim cu real interes diversele documente care sunt transmise spre consultare publică şi, evident, intenţionăm să ne redepunem candidatura pentru a putea derula un program similar pentru orizontul de timp 2015-2020, cu obiective deja stabilite prin strategia de dezvoltare.“

Un exemplu de succes

Popa Karleta, din Deleni – Iaşi, a accesat un proiect prin GAL în valoare de 154.000 de euro, din care 62.920 de euro fonduri europene nerambursabile, diferenţa fiind acoperită dintr-un împrumut la bancă, pe care crede că-l va putea rambursa în doi-trei ani. Cu această sumă a achiziţionat un tractor de mare putere, două semănători şi un scarificator. Este primul proiect din fonduri europene pe care a reuşit să-l şi implementeze: „Am depus, în 2008, un prim proiect, pe care l-am mai redepus ulterior, şi de fiecare dată se întâmpla ca fondurile să se termine... deasupra mea! Cu GAL «Colinele Moldovei», grup din care şi eu fac parte, ca reprezentant al societăţii mele agricole, lucrurile au decurs extrem de operativ: în 5 martie proiectul a fost declarat eligibil, iar în 5 septembrie aveam utilajele în curte. Aceasta este diferenţa între o microregiune de dezvoltare, unde interesul pentru investiţii este maxim, şi a te rătăci într-un judeţ, regiune sau ţară.“ Popa Karleta are o fermă vegetală în suprafaţă de 400 ha pe care cultivă floarea-soarelui, porumb şi grâu. Veniturile obţinute din afacere sunt îndeajuns pentru un trai confortabil al familiei.

Maria Bogdan

În pofida faptului că în momentul de față conținutul și forma finală a noului program de dezvoltare rurală nu este finalizat, potențialii beneficiari ai fondu­rilor ce pot fi accesate prin intermediul acestuia arată un interes deosebit de mare față de noile măsuri. Așteptările sunt stimulate și de pro­misiunile Ministerului de resort cu privire la data lansării diferitelor cereri de proiecte, care sunt decalate, corectate permanent. România a transmis printre primele state membre Programul cu un buget total de peste 8 miliarde de euro către Comisia Europeană, iar pe baza comunicatelor oficiale majoritatea corecțiilor primite sunt de natură formală, nu vizează conținutul Programului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale deja la sfârșitul anului trecut a publicat fișele măsurilor din noul PNDR, din care se pot constata mai multe schimbări majore cu privire la activitățile finanțate. De exemplu, prin intermediul măsurii nr. 16 se vor finanța mai intens cooperările dintre fermele mici și mijlocii, înființarea lanțurilor scurte de aprovizionare. Măsura nr. 4 cu trei submăsuri care vizează investițiile în exploatațiile agricole, procesarea/marketingul produselor agricole și dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și silvice cuprind vechile măsuri 121, 123 și 125 și un subprogram destinat finanțării sectorului pomicol. Fosta măsură 322 care viza modernizarea satelor și comunelor va fi înlocuită de măsura nr. 7 Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale, care va cuprinde și investițiile pentru dezvoltarea/modernizarea infrastructurii sociale și de învățământ și protejarea patrimoniului din mediul rural.

Cu mare probabilitate cea mai populară măsură va fi cea cu nr. 6 Dezvoltarea exploatațiilor şi a întreprinderilor, care vizează finanțarea tinerilor fermieri, a activităților neagricole și a fermelor mici. Este important de menționat că atât în cazul tinerilor fermieri, cât și în cel al firmelor start-up cu activități neagricole, sprijinul pentru înființarea de activități va fi acordat sub formă de primă în două tranșe și este precondiționat de un Plan de Afaceri sustenabil, care respectă cerințele de formă și conținut.

Submăsura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, având o relevanță crescută în regiunile montane, va fi un instrument care va fi menit să determine, în principal, transformarea structurală și deschiderea către piață a fermelor mici și creșterea capacității acestora de a identifica noi oportunități de valorificare a producției. 

În cazul criteriilor de eligibilitate vine ca o schimbare pozitivă faptul că beneficiarii eligibili pot depune mai multe proiecte simultan cu dovada că au cofinanțare pentru toate proiectele pe care le depun. Schimbările vizează și sistemul de calculare a dimensiunii gospodăriei, sistemul UDE fiind înlocuit de Coeficienți de Producție Standard 2010, coeficienții de calcul fiind accesibili pe website-ul Ministerului de resort.

Conform promisiunilor se vor înregistra schimbări și în ceea ce privește managementul programului. Noul sistem va fi mai puțin birocratizat, în marea majoritate a cazurilor proiectele vor fi înregistrate on-line. În schimbul sesiunilor lunare primirea proiectelor va fi permanentă din primăvară până în toamnă, iar afișarea listei proiectelor aprobate se va face lunar.

În cazul subvențiilor pe suprafață un element nou va fi reprezentat de plata redistributivă prin care se subvenționează fermele mijlocii. Beneficiarii plății redistributive vor fi cei care deţin între 5 şi 30 hectare de teren, primind în plus o sumă de 45 de euro/hectar.  Un alt element nou va fi introducerea conceptului de fermier activ, pe baza căruia orice fermier care va primi subvenții în valoare de peste 5.000 de euro va trebui să facă dovada acestui statut.

Acestea sunt doar câteva schimbări ale Programului Național pentru Dezvoltare Rurală. Pentru mai multe informații vizitați pagina web a proiectului PACINFO (www.zonamontana.ro) unde puteți accesa și fișele măsurilor prezentate.

Tânără, frumuşică, energică, olteancă încăpăţânată care nu lasă niciodată neisprăvit un lucru odată început, Crina Jurj este managerul GAL-ului „La noi în sat“. Dacă n-ai şti cu cine ai de-a face, la prima vedere ai crede că e o fătucă rătăcită prin birouri pentru o aprobare oarecare. Numai că, de câţiva ani, ea este cea care a schimbat destinul câtorva zeci de oameni,  învăţându-i şi ajutându-i să obţină fonduri europene, prin proiecte viabile, menite să aducă mai binele şi la ei în sat.

„Câte-s altfel, omul, leatul!/Neschimbat e numai satul,/Dup-atâţi Prieri şi toamne,/Neschimbat ca tine, Doamne!“, scria cândva Blaga. Localizate poate de câteva sute de ani în acelaşi spaţiu geografic şi încremenite de tot atâta timp în colbuite documente administrative, în general satele, „dup-atâţi Prieri şi toamne“, au rămas cam aceleaşi. Numai oamenii s-au schimbat, învârtiţi şi răsuciţi de noile vremuri, obligaţi să iasă din acea statornică rostuire a lucrurilor dictată de însăşi veşnicia satului. Dacă s-ar fi născut acum un secol, la vârsta ei, Crina Jurj încă ar fi jucat la horele din sat ori ar fi dus apă semănătorilor ca juna Rodică. Astăzi, cu facultăţi absolvite şi masterate luate, Crina „păstoreşte“, ca manager al GAL-ului „La noi în sat“, 13 comune din judeţul Olt şi una din Dolj. „Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2012, având până acum 6 sesiuni lansate şi un grad de contractare de 97%. Astfel, în momentul de faţă avem toată alocarea financiară utilizată, plăţile către beneficiari încadrându-se undeva la 45%. Prin măsurile pe Instalarea tânărului fermier avem un număr de 15 proiecte implementate, unele fiind deja finalizate. Pe Măsura 141 avem 11 beneficiari ai fondurilor UE. Avem proiecte şi în sectorul animal, şi în domeniul apicol.“

Proiecte de suflet pentru tineri

Dacă prima sesiune a fost una dedicată discuţiilor şi explicaţiilor pentru câştigarea încrederii oamenilor, deja a doua sesiune a atras 37 de proiecte depuse pe toate măsurile. În cadrul măsurilor nonagricole au fost achiziţionate utilaje pentru prestări servicii, în cadrul Măsurii 313 este în construcţie un complex cu piscină interioară şi exterioară în comuna Găneasa, iar prin Măsura 322 beneficiari au fost primăriile.

„Noul PNDR sperăm să vină în ajutorul beneficiarilor, mai ales în ceea ce priveşte diminuarea termenelor de contractare şi a celor de derulare a proiectelor. Recomandarea mea pentru deponenţi este să aplice şi să facă tot posibilul să ducă la bun sfârşit aceste proiecte care vin în ajutorul lor, cu atât mai mult cu cât este foarte greu să se dezvolte din propriile resurse. Este păcat să nu acceseze astfel de fonduri care, cu toate condiţiile impuse, tot în sprijinul lor vin. Încă avem multe proiecte, în special proiectele finanţate în cadrul Măsurii 322, unde avem finanţate baze sportive, pieţe şi achiziţii de utilaje pentru deservirea unităţilor pentru situaţii de urgenţă. Însă unul dintre proiectele la care eu ţin foarte mult este o bază sportivă construită în comuna Găvăneşti. Aşezat vizavi de şcoală, cu terenul în sine dimensionat la normele standard, cu vestiare modern construite, este un proiect pe care mulţi aş vrea să-l preia ca exemplu pentru ce se poate face pentru tinerii din comunitatea respectivă. Terenul este descoperit, iar valoarea ajutorului financiar a fost de 102.000 de euro. Poate fi folosit pentru multe sporturi, nu numai pentru fotbal, cum s-ar crede“, spune mândră de realizările ei Crina Jurj.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

Semne bune anul are pentru GAL Poarta Almăjului

Constituit la nivelul a două judeţe, cu un total de 51 de parteneri, dintre care 13 primării, GAL Poarta Almăjului se mândreşte a fi printre campionii României ai Grupurilor de Acţiune Locală, având contracte semnate în proporţie de 98%. Anul care abia începe mai aduce o veste bună: calculele făcute după regulamentul noului PNDR arată că ar putea avea o „zestre“ de 10 milioane de euro.

Înfiinţat în anul 2010, prins în prima tranşă pe axa Leader, iniţial cu 4 primării reprezentate, iar mai apoi extins la 51 de parteneri (dintre care 13 primării), GAL Poarta Almăjului are o arie de cuprindere ce include localităţile Topleţ, Băile Herculane, Mehadia, Iablaniţa, toată Valea Almăjului până la Bozovici, şi mai departe, până în judeţul Gorj, cu localitatea Padeş. În linii mari, preşedintele acestui Grup de Acţiune, Victor Terteleacă, se declară mulţumit de rezultatele obţinute, de la consti­tuire şi până la sfârşitul anului trecut. Dar o nemulţumire, o nedumerire, tot are şi dumnealui: „Am reuşit în timp record să accesăm 56 de proiecte depuse. Unul singur a fost neeligibil pe Măsura 312, o pensiune pe Valea Cernei, în localitatea Mehadia. Este vorba despre un centru Spa. Proiectul a fost depus o dată, a fost depus şi a doua oară, dar, în viziunea celor de la Centrul Regional Timiş, n-a părut eficient, deoarece, vezi Doamne!, erau prea multe panouri fotovoltaice care urmau să asigure energia electrică. Nedumerirea a fost cu atât mai mare cu cât în strategia noastră este un punct ce prevede folosirea energiei verzi“, spune, încă mirat, Victor Terteleacă.

Puterea GAL-ului

Acest caz, cu proiectul centrului Spa, îl face să creadă că ar trebui să se dea mai multă putere Grupurilor de Acţiune Locală. „În noul PNDR ar fi mult mai uşor pentru GAL-uri dacă li s-ar da mai multă putere. Să se poată face evaluarea tot la GAL, iar AFIR-ul să rămână numai pe contractare şi pe plăţi. Aşa ar ajunge mult mai repede la oameni fondurile europene. Putem spune că suntem printre campionii României ai GAL, având un procent de 98% contracte semnate în acest moment. Cele mai multe şi mai avansate sunt la tinerii fermieri pe Măsura 112. Au fost mai reticenţi la început, dar, la ora actuală, dacă mai aveam 3 milioane de euro, i-aş fi dat şi pe aceia tot pentru tinerii fermieri.“

Noul PNDR aduce mai mulţi bani

Cum zona are un mare potenţial turistic, se pune întrebarea cum de nu se pot accesa fonduri mai mari pentru pensiuni. „S-ar fi accesat mai mulţi bani pentru pensiuni dacă puteau să intre şi oraşele. Abia din noul PNDR, din ce discuţii am purtat cu Ministerul Agriculturii, vor putea beneficia şi oraşele de accesarea fondurilor prin GAL, cum ar fi cazul Băilor Herculane. În noul plan de dezvoltare vom fi atenţi să cuprindem sume importante pentru construirea şi modernizarea pensiunilor agroturistice şi turistice. Interesant este că de acum sumele vor fi alocate per kilometru pătrat şi per locuitor. Astfel, după calculele făcute la ora actuală, în funcţie de populaţia pe care o avem noi în GAL, de numărul localităţilor şi, bineînţeles, de kilometri pătraţi, preconizez că am putea ajunge la aproximativ 10 milioane de euro în următorul PNDR. Şi chiar ar fi ceva să ajungem de la 2,5 milioane de euro, cât am avut, până la 10 milioane de euro“, se declară mulţumit, de această dată, Victor Teteleacă.

Paul Rogojinaru

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 ar putea fi aprobat de către Comisia Europeană la finalul acestui an sau la începutul anului viitor şi nu va prezenta modificări fundamentale în structură faţă de proiectul trimis de autorităţile române, a declarat fostul comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloş. „Comisia Europeană va fi în măsură să aprobe acest program la finalul acestui an, începutul anului viitor. Aşa cum stau lucrurile, nu întrevăd schimbări fundamentale, de structură a orientării strategice a programului atâta timp cât suntem mai mult într-o procedură administrativă. Adaptările esenţiale au fost deja făcute în urma consultărilor informale dintre Comisie şi Ministerul Agriculturii pe care le-am stimulat încă din momentul elaborării, în primăvară, tocmai pentru a evita în acest moment schimbări fundamentale. Tocmai de aceea am încurajat Ministerul să nu aştepte neapărat aprobarea formală a Programului, pentru a lansa anumite măsuri care sunt foarte aşteptate“, a subliniat Cioloş.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis oficial în data de 1 iulie 2014 Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 către Comisia Europeană în vederea aprobării.

Noul PNDR are 15 măsuri de finanțare și o alocare totală de 9,85 miliarde de euro.

Menționăm că în luna martie varianta consultativă a PNDR 2014 - 2020 a fost transmisă informal pentru a obține opiniile serviciilor specializate ale Comisiei. În urma observațiilor primite, MADR  a demarat un nou proces de consultare a tuturor organizațiilor din domeniu, rezultând documentul final care a fost depus.

”Așa cum am promis, astăzi am transmis Comisiei Europene documentul oficial al noului PNDR. Este rodul unei munci susținute și cred că este un Program bine închegat, flexibil, dar în același timp profund ancorat în necesitățile agriculturii și mediului rural românesc. Am încercat să utilizăm cât mai judicios banii alocați, care nu sunt suficienți pentru tot ceea ce ar trebui făcut, dar care așa cum sunt prioritizați vor asigura un salt decisiv  în modernizarea economiei rurale.

Urmează o perioadă de negocieri oficiale la nivelul Comisiei Europene pe marginea acestui PNDR, dar am încredere că nu va suferi modificări de substanță. Am semnale clare de apreciere de la Bruxelles că este un Program bun și fezabil”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Toate documente transmise către Comisia Europeană vor fi publicate pe pagina web a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, la secțiunea Dezvoltare Rurală.

Începând din data de 20 mai se derulează două sesiuni de depunere de proiecte pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, pentru Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole (până pe 18 iulie a.c.) şi Măsura 215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor (până pe 30 iunie). Măsurile se derulează pe procedurile din PNDR 2007-2013, dar cu finanţare din noul PNDR.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) George Turtoi a declarat pentru Lumea Satului că PNDR 2014-2020 va fi transmis Comisiei Europene, până la sfârşitul lunii iunie. „După cum ştiţi, noi am depus o variantă neoficială, ca să câştigăm timp, dar sperăm ca până la finele lunii iunie să depunem varianta oficială“, a subliniat reprezentantul MADR.

PNDR 2014-2020 va aduce o serie de noutăţi care să înlesnească accesul la fondurile UE. Printre acestea, simplificarea structurii de depunere.

Alocarea financiară pentru această sesiune pe Măsura 121 este de 150 milioane de euro şi va fi defalcată după cum urmează:

• O alocare pentru fermele de familie de 35 milioane de euro – 50% pentru sectorul vegetal şi 50% pentru sectorul zootehnic;

• O alocare pentru îndeplinirea standardelor de 15 milioane de euro – integral pentru sectorul zootehnic;

• O alocare de 100 milioane de euro defalcată – 50% pentru sectorul vegetal şi 50% pentru sectorul zootehnic.

„Nu mai avem sesiuni de depunere lunare. Depunerea va fi continuă pe parcursul anului şi selecţia proiectelor se va face lunar sau trimestrial, dacă nu sunt suficiente proiecte depuse. Sesiunea se închide când se epuizează suma. Deci poate să se încheie şi mai devreme de finalul anului, dacă sunt depuse proiecte astfel încât să fie consumată suma. Avantajul este că nu se mai modifică condiţiile pe toată durata sesiunii, sunt aceleaşi pe toată durata anului. Dacă le îndeplineşti, bine, dacă nu, mai alergi după alte documente. De asemenea fluxurile de sarcină sunt eliminate, chiar şi pentru APDRP. Nu vor mai exista blocaje. Vrem să scurtăm la trei luni termenul în care potenţialii beneficiari primesc un răspuns. Depinde de numărul de proiecte care o să vină“, ne-a declarat George Turtoi.

Condiţii minime pentru acordarea sprijinului

Sprijinul pentru ferma de familie se acordă exploataţiilor agricole cu o dimensiune cuprinsă între 2 şi 50 UDE (Unităţi de Dimensiune Economică) şi care este înregistrată în Registrul unic de identificare / Registrul agricol.

Pentru Măsura 215 angajamentele voluntare privind condiţiile superioare de bunăstare a animalelor urmează să fie asumate de la data de 1 iulie 2014 pentru o perioadă de 5 ani.

În ceea ce priveşte această Măsură şi sesiunea de depunere a cererilor de ajutor sunt eligibile exploataţiile cu ferme noi care nu au avut încheiate angajamente până la data de 15 februarie 2013 pentru pachetul porcine şi respectiv până la data de 18 ianuarie 2013 pentru pachetul păsări.

Lidia Truică

Odată cu lansarea primei sesiuni de cerere de proiecte din 2014, pentru Măsura 121 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), solicitanții de fonduri europene nerambursabile pentru exploatațiile agricole, pot depune cererea de finanțare on-line.

Cererile de finanțare pentru proiectele de investiții finanțate prin Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” pot fi depuse on-line pe pagina de internet www.apdrp.ro, începând cu data deschiderii sesiunii, respectiv 20 mai 2014.

Solicitanții de fonduri pentru fermele de familie vor depune la Oficiile judeţene ale APDRP, ca și până acum, Cererile de Finanţare în format tipărit, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului. 

Pentru depunerea on-line a cererii de finanţare, solicitanții trebuie să se înregistreze (sau să se autentifice, dacă sunt deja înregistrați) pe pagina de internet a APDRP, apoi să completeze, cu informații specifice, o serie de formulare de identificare. Ulterior, după înregistrare, solicitantul va încărca în format electronic Cererea de Finanțare completată, împreună cu documentele anexate. După încărcarea tuturor documentelor, solicitantul va selecta opțiunea de a depune proiectul și, astfel, acesta este transmis automat către APDRP.

Dacă depunerea proiectului a fost realizată cu succes, se va emite un număr de înregistrare unic aferent depunerii respective. Alocarea bonurilor de ordine se va realiza prin generarea unei secvenţe unice pentru fiecare sesiune în parte. Ulterior, dacă proiectul este declarat neconform, solicitantul va primi din partea APDRP o notificare în acest sens. Dacă proiectul este conform, acesta va urma toate etapele procedurale de evaluare şi selecţie.

Toate detaliile privind depunerea on-line sunt prezentate în Ghidul Solicitantului publicat pe pagina de internet a APDRP, precum și într-o serie de materiale de prezentare intuitivă a modalității de depunere on-line a Cererii de Finanțare.

Chiar dacă în România nu există o tradiţie a consumului de ouă şi carne de prepeliţă, în ultima vreme au început să apară investitori în acest sector. Carnea de prepeliţă este considerată o delicatesă datorită conţinutului redus de grăsimi şi colesterol, fiind cerută în special în reţeaua HoReCa. O nişă de piaţă cu potenţial, de pe urma căreia speră să câştige doi tineri din localitatea Vadu care au avut curajul să pornească de la zero o investiţie de circa două milioane de euro.

Răzvan şi Geanina Ţonea sunt doi tineri care au lăsat Capitala pentru a-şi face o fermă de prepeliţe în judeţul Constanţa, în localitatea Vadu. În 2009, cei doi au pornit cu o fermă de circa 5.000 de capete în judeţul Călăraşi, după care au luat decizia să se extindă cu ajutorul fondurilor europene. În 2010 au depus un dosar pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, în valoare de 8,4 mi­lioane de lei, din care valoarea eligibilă a proiectului a reprezentat 7 milioane de lei. 48% au reprezentat fonduri europene, în timp ce restul au constituit fonduri proprii. Ferma este unică nu doar la noi, ci şi în această parte a Europei, deţinând singurul abator de prepeliţe din estul Europei.

„Am văzut că merge, am prins chiar şi un contract în afară şi atunci am hotărât să luăm fonduri europene. În 2010 am depus proiectul, iar în 2012 ne-am apucat de construcţie“, spune Răzvan Ţonea (foto).

Contractul cu APDRP a fost semnat în decembrie 2010, doi ani mai târziu începea construcţia, iar în 2013 era obţinută autorizaţia de funcţionare, mai precis în vară pentru fermă, iar pentru abator în octombrie.

Cu ajutorul banilor comunitari au fost realizate două clădiri – ferma de prepeliţe, cu o suprafaţă construită de circa 590 mp – şi abatorul – suprafaţă construită de 662 mp. De asemenea, au mai fost realizate o fosă septică vidanjabilă din beton armat cu două compartimente, silozuri din bazine cu cămaşă dublă din metal, cu alimentare în partea superioară a silozului spre hală existând benzi rulante de alimentare a păsărilor. Banii au mai fost folosiţi şi pentru achiziţionarea de cuşti pentru păsări, incubator, echipamente pentru camera frigorifică, cameră frigorifică pentru ouă, centrală termică pe lemne sau peleţi, cameră congelare şi refrigerare pentru carne sau echipamente abator. La obţinerea unui punctaj superior a contribuit şi faptul că energia electrică este obţinută din resurse regenerabile – eoliană şi solară, circa 400.000 de euro fiind alocaţi pentru punerea la punct a acestui sistem.

Pe scurt, este vorba de un circuit închis, după cum spune Ţonea – doar mâncarea nu este produsă în cadrul fermei – mergând de la partea de incubaţie, creşterea puilor şi a păsării adulte până la abator. După finalizarea investiţiei, ferma de la Vadu a ajuns la o capacitate de 16.000 capete de pui, respectiv 34.000 păsări adulte pe serie, în timp ce secţia de incubaţie are capacitate de 16.000 de ouă pe serie, abatorizarea maximă fiind de 1.000 de păsări pe oră.

Produse noi pe piaţă

Ferma Bună are un magazin propriu în Constanţa unde pot fi găsite toate produsele companiei. Unitatea de producţie din Vadu este autorizată şi pentru export, deţinând ştampila ovală şi pentru carne, dar şi pentru ouă.

Carnea este vândută în stare proaspătă, congelată şi marinată, iar ouăle în special marinate, mai puţin proaspete. Cel mai nou produs sunt ouăle de prepeliţă fierte decojite la vid pentru HoReCa. Clienţii sunt în general restaurantele, dar se poartă discuţii şi cu reţelele de retail – produsele au intrat şi în reţeaua Metro. Pe piaţă kilogramul de carne de prepeliţă este de circa 40 de lei, în timp ce un pui de prepeliţă se vinde în jur de 7 lei, iar un cofraj cu 24 de ouă pleacă de la fermă cu circa 7 lei.

Păsări sensibile

De ferma de la Vadu se ocupă patru oameni, la care se adaugă alţi patru în perioada abatorizării. Trebuie reţinut că prepeliţele sunt păsări foarte sensibile, numărul persoanelor cu care acestea intră în contact fiind în general mic. Dacă nu se respectă acest lucru, numărul de ouă colectate zilnic se reduce semnificativ.

„Păsările sunt foarte sensibile, nu trebuie să lucreze la ele mai mult de două persoane, deoarece păsările nu mai ouă. La un moment dat a venit să filmeze o echipă de la o televiziune, iar după o săptămână am ajuns de la o mie de ouă pe zi la 40“, a declarat Ţonea.

În ceea ce priveşte luminozitatea, aceasta este de 100% până la cinci săptămâni, după aceea scade, păsările intră la secţia de ouătoare şi se ajunge la 18 ore, spune managerul Ferma Bună.

Păsările sunt hrănite natural cu cereale ce sunt testate şi certificate prin analize periodice, iar apa este testată şi avizată de către organele competente. De asemenea, păsărilor nu li se administrează niciun fel de medicamente, antibiotice sau tratamente cu hormoni. Abatorul se încadrează şi el ultimelor reglementări europene, cu fluxuri tehnologice, dotare cu utilaje moderne, având implementate procedurile HACCP.

Ciclul de producţie

Ouăle sunt colectate zilnic. Cele pentru consum sunt ambalate şi depozitate în camere frigorifice unde se păstrează la temperaturi între 4 grade C – 14 grade C, iar cele pentru producţie sunt duse în camera de incubaţie, unde sunt puse în incubatoare. Când ouăle ajung la eclozare, puii sunt luaţi şi puşi în camerele de creştere, unde sunt hrăniţi până ajung la maturitate. Păsările ajung la greutatea de sacrificare la vârsta de opt săptămâni, iar procesul de ouat începe la vârsta de aproximativ 6 săptămâni. Toată mâncarea este naturală, special pregătită pentru prepeliţe de la puii de o zi până la prepeliţele adulte. Furajele au o concentraţie echilibrată de proteine, vitamine şi minerale pentru a avea păsări sănătoase care să producă ouă şi carne de cea mai bună calitate. Nu sunt folosiţi hormoni de creştere sau antibiotice în mâncare sau apă.

Beneficii

Carnea de prepeliţă este una dintre cele mai fine şi apreciate în gastronomie datorită conţinutului scăzut în grăsimi şi colesterol. Oul de prepeliţă este singurul produs de origine animală cu cel mai echilibrat conţinut proteic, vitamino-mineral şi enzimatic, capabil să regleze toate aceste carenţe, readucând în parametri normali orice organism uman.

Calităţile oului de prepeliţă comparativ cu oul de găină:

n conţinut de colesterol de numai 1,4%, faţă de 4%, grăsimi de circa 3 ori mai puţine, proteine – 23% faţă de 16-17%, fosfor de 5 ori mai mult, fier de 7,5 ori mai mult, întregul complex de vitamine A, B, D3, E plus calciu, zinc, sulf şi potasiu.

Ioana GUŢE

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) va lansa în perioada 25 iunie – 31iulie o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare pentru Măsura 121 – „Modernizarea exploatațiilor agricole”, adresată celor care vor să dezvolte fermele de familie.

Suma totală alocată pentru această sesiune este de 50 milioane de euro, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va putea depăși 125.000 de euro.

Procentele de cofinanțare nerambursabilă, precum și citeriile generale de accesare a sprijinului financiar sunt cele specifice investițiilor prin Măsura 121 sunt disponibile gratuit pe pagina de internet a Agenției (www.apdrp.ro).

În ceea ce privește dimensiunea economică a fermei (UDE[1]), aceasta trebuie să fie cuprinsă între minim 2 și maxim 50 UDE. Este vorba atât despre ferme de producție vegetală, de creștere a animalelor, cât și despre fermele mixte.

Ca exemplu, la o fermă mixtă de bovine cu bază furajeră, pentru o dimensiune minimă de 2 UDE, familia ar trebui să dețină 3,5 hectare de teren cultivat cu grâu, orz, porumb, fânețe și plante de nutreț, precum și 3 capete de vaci de lapte.

Tipurile de investiții, pentru care în cel mai scurt timp vor fi disponibile proiecte tip, sunt: ferme de legume ȋn cȃmp (maxim 2 hectare) şi ȋn spaţii protejate (maxim 1.000 de mp),  livezi de pomi și arbuști fructiferi (maxim 5 hectare), ferme de vaci de lapte (maxim 20 capete), ferme de creştere şi ȋngrăşare porcine (maxim 100 de capete) şi ferme de găini ouătoare (maxim 4.000 de capete).

Pentru a veni în sprijinul solicitanților de fonduri europene nerambursabile a fost emisă Ordonanța de Urgență 43/2013 prin care proiectele declarate eligibile vor beneficia de o garantare de 80% a sumelor pentru cofinantare, prin instituții finanțatoare. Totodată, de la bugetul statului se va facilita acodarea de microcredite de până la 75.000 euro, pe o perioda de maxim 10 ani, tot pentru asigurarea cofinanțării. Aceste microcredite vor fi acordate prin instituții financiare.

Pentru a putea beneficia de fondurile puse la dispoziție, fermierii trebuie să respecte condițiile de accesare și să se încadreze în criteriile de selecție ale măsurii de modernizare a exploatațiilor agricole menționate clar în Ghidul Solicitantului disponibil spre consultare pe pagina de internet a APDRP.

Pot depune proiecte atȃt persoane fizice (cu condiţia autorizării ȋnaintea semnării contractului de finanţare), cȃt şi persoane fizice autorizate, ȋntreprinderi individuale sau familiale, sau alte tipuri de beneficiari eligibili ȋn cadrul Măsurii 121.

De asemenea, această oportunitate de finanțare este diponibilă și prin Grupurile de Acțiune Locală (GAL) care implementează la nivel teritorial această măsură.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va lansa în perioada 25 iunie 2013 - 31 iulie 2013, o sesiune de depunere proiecte pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” din PNDR cu prioritate dedicată fermelor de familie.

Pentru această sesiune vor fi alocate 50 milioane Euro, structurate astfel:

• 16.000.000 Euro pentru sectorul vegetal;
• 24.000.000 Euro pentru sectorul zootehnic;
• 10.000.000 Euro pentru beneficiarii măsurii 141 ”Sprijinirea exploatațiilor agricole de semi-subzistență” care au semnat decizia de finanțare.

În cazul în care alocarea pentru beneficiarii măsurii 141 ”Sprijinirea exploatațiilor agricole de semisubzistență”, care au semnat decizia de finanțare, nu se va consuma, aceasta se va realoca 40% pentru sectorul vegetal, respectiv 60% pentru sectorul zootehnic.

În cazul în care suma destinată beneficiarilor din sectorul vegetal sau zootehnic nu se epuizează, aceasta va fi alocată corespunzător sectorului pentru care există proiecte eligibile, dar fără finanțare, în ordinea descrescătoare a punctajelor de selecție obținute și care îndeplinesc punctajul minim.

Valoarea sprijinului este detaliată astfel:

Valoarea minimă a unui proiect este de 5.000 Euro, iar valoarea maximă nerambursabilă de 50.000 Euro; ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% cu posibilitatea majorării cu:

• 10% pentru investiţiile realizate de tinerii fermieri cu vârsta sub 40 ani, la data depunerii Cererii de Finanţare;
• 10% pentru investiţiile realizate de fermieri din zonele montane cu handicap natural, în zone cu handicap natural şi în arii naturale protejate încadrate în reţeaua Natura 2000.

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect (contribuție FEADR + contribuție beneficiar) este de 125.000 Euro.

Pentru asigurarea cofinanţării, beneficiarii vor avea posibilitatea de a contracta credite printr-un fond de creditare creat de MADR.
Potenţialii beneficiari sunt obligați să prezinte Declaratia pe propria raspundere pentru asigurarea cofinanțării proiectului.
La semnarea contractului de finanțare, cofinanțarea proiectului poate fi dovedită prin:

a) extrasul liniei de credit datat cu cel puțin cinci zile lucrătoare față de data semnării contractului, cu valabilitate de un an la momentul semnarii contractului de finanțare, şi Contractul de credit vizat de bancă, în cazul cofinanţării prin linie de credit cu valabilitate de un an la momentul semnarii contractului de finanțare, deschis la o bancă (copie conform cu originalul).
b) extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare, în cazul cofinanţării prin surse proprii (autofinanţare) sau prin certificate de depozit nominative şi dematerializate, cu o scadenţă mai mică sau egală cu trei luni faţă de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare (copie conform cu originalul);
c) extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare, în cazul existentei unor surse de cofinanţare de tipul: granturi, sponsorizări, donaţii, însoţit de un document care să ateste sursa respectivă, emis de organizaţia care a acordat-o (copie conform cu originalul);
d) extras de cont bancar şi Formularul de achiziţie titluri de stat, emise şi vizate de bancă, în cazul cofinanţării prin titluri de stat cu o scadenţă mai mică sau egală de trei luni faţă de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare (copie conform cu originalul).

În cazul în care, la semnarea contractului de finantare, solicitantul nu prezinta dovada cofinanțării proiectului într-una din formele prevăzute mai sus, va fi decăzut din dreptul de a incheia Contractul de finantare.

Finanţarea unui proiect depus în cadrul Măsurii 121„Modernizarea exploataţiilor agricole”  din PNDR este restricţionată pentru următoarele categorii de beneficiari:

• Beneficiarii înregistraţi în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD şi pentru FEADR, până la achitarea integrală a datoriei faţă de APDRP, inclusiv a majorărilor de întârziere;
• Beneficiarii care au contracte de finanţare reziliate pentru FEADR, din iniţiativa APDRP, din cauza nerespectării clauzelor contractuale, iar rezilierea are o vechime mai mică de un an;
• Beneficiarii care se află în situaţii litigioase cu APDRP, până la finalizarea litigiului.

În cadrul acestei sesiuni au fost prioritizate următoarele sectoare:

Sectorul vegetal:

• legume;
• pepiniere și plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării;
• culturi de câmp;
• pepiniere și plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) și struguri de masă.

Sectorul animal:

• bovine pentru lapte;
• bovine pentru carne;
• porcine pentru îngrășat;
• ovine și caprine;
• păsări.

Pot depune proiecte și persoanele fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor interesaţi să acceseze această măsură, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari, cu titlu gratuit, proiecte model şi informaţii documentate tehnic pentru:

• Fermele de legume ȋn cȃmp – maxim 2ha,
• Fermele de legume ȋn spaṭii protejate – maxim 1.000 m2;
• Livezi de pomi și arbuști fructiferi – maxim 5 ha;
• Fermele de vaci destinată producṭiei de lapte (max 20 capete);
• Fermele pentru creșterea păsărilor – găini ouătoare (max 4000 capete);
• Fermele de creṣtere ṣi ȋngrăṣare porci – Fermă ȋn circuit ȋnchis (max. 100 capete).

Aceste informații vor fi disponibile pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale www.madr.ro, la sediile Oficiilor Județene de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Centrelor Regionale de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit precum și pe pagina de internet a Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit www.apdrp.ro.
Ghidul Solicitantului precum și punctajele de selecţie pentru cele două sectoare – vegetal şi creşterea animalelor sunt postate pe site-urile MADR (www.madr.ro) şi APDRP (www.apdrp.ro).

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a lansat un sistem interactiv de consiliere on-line a potenţialilor beneficiari şi a beneficiarilor privind accesarea şi derularea fondurilor europene acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013. Beneficiarii au la dispoziţie „Sistemul Expert”, pentru verificarea eligibilității investiţiei propuse, în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile.

Cei care doresc să depună un proiect de investiţii pentru sesiunea din iunie 2013 a Măsurii 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, dedicată fermelor de familie cu dimensiuni între 2 și 50 UDE, pot beneficia de suport on-line pe site-ul APDRP în vederea identificării facile a investițiilor eligibile și a condițiilor de accesare.

„Sistemul Expert”, este funcţional pe site-ul APDRP începând de astăzi, 31 mai 2013 şi este dedicat tuturor celor care doresc finanţare europeană nerambursabilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

„Sistemul Expert” presupune completarea unui chestionar on-line, în urma căruia beneficiarii vor putea identifica măsura de finanţare din PNDR pe care o pot accesa, investiţiile eligibile, documentele necesare întocmirii proiectului precum şi o estimare a punctajului pe care l-ar putea obţine investiţia propusă.

Pe lângă cei care vor să depună un proiect de investiţii, în sesiunea din iunie a Măsurii 121, în acest moment „Sistemul Expert” vine şi în ajutorul celor care vor să depună proiecte de investiţii prin Grupurile de Acţiune Locală (GAL-uri).

În scurt timp, tot pe pagina oficială de internet a APDRP, vor fi disponibile alte două sisteme de consiliere on-line („Tutoriale” și „Simulări”) cu ajutorul cărora potențialii beneficiari sunt informați în mod interactiv despre modalitatea de întocmire a cererilor de finanțare, a cererilor de plată și derularea proiectelor finanțate prin PNDR.

Sistemele de consiliere on-line vor fi adaptate şi pentru următoarea perioadă de programare financiară 2014 – 2020.

Suportul on-line oferit de APDRP este parte a proiectului P006/ 2012 „Informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR şi dezvoltarea sistemului informatic de gestiune şi instruire a angajaţilor”, Componenta 1 „Elaborarea sistemului expert şi a tutorialelor pentru informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR prin intermediul portalului web” finanțat prin Măsura 511 - Asistență Tehnică a PNDR.

• Interviu cu Achim Irimescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

În acest mandat, pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prioritatea numărul unu este absorbţia fondurilor europene. În acest sens – am înţeles din declaraţiile oficialilor acestei instituţii – se vor lua mai multe măsuri pentru reducerea birocraţiei şi acordarea unor facilităţi menite a uşura accesul la credite. În primul rând, dacă cele peste 35 de miliarde de euro, cât reprezintă fondurile alocate de UE pentru 2007-2013, ar fi ajuns la timp în România, nu ar mai fi fost necesare împrumuturile de la FMI şi de alte organisme financiare europene. În al doilea rând, dacă sumele alocate agriculturii şi dezvoltării rurale ar fi fost accesate în timp util, decalajul existent în mediul rural între România şi statele occidentale era acum mult mai mic.

– Domnule secretar de stat, consideraţi că MADR trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a creşte volumul şi viteza absorbţiei fondurilor europene?

– Am luat deja unele măsuri şi luăm în continuare, procesul fiind în plină desfăşurare. Acolo unde am avut probleme de management, am schimbat oamenii şi am adus alţii mai buni, profesionişti din sistem.

Însăşi conducerea MADR este formată numai din profesionişti, chiar dacă unii nu sunt membri ai partidelor de guvernământ. De exemplu, un secretar de stat (Achim Irimescu – n.n.), directorii generali ai APIA, APDRP şi AM PNDR au fost numiţi, fără a fi membri de partid. La fel s-a întâmplat şi la AM POP, unde aşteptăm deblocarea fondurilor, în urma corecţiilor efectuate.

În cazul Programului Operaţional pentru Pescuit, lucrurile s-au mişcat greu în anii anteriori, au fost proiecte la care nu s-a efectuat evaluarea nici într-un an de zile şi de aceea a trebuit să intervenim pentru a se finaliza. Ideea a fost ca noii directori să vină cu soluţii, să nu spună că nu se poate realiza ceva, ci cum se poate rezolva, astfel încât accesarea fondurilor europene să se facă mai uşor

Subvenţionarea dobânzii – o soluţie?

– Sunt probleme la accesarea fondurilor europene generate în mod deosebit de asigurarea cofinanţării. Cum pot fi ajutaţi potenţialii beneficiari ai acestor fonduri?

– În primul rând, dorim să rezolvăm problema accesului la credite pentru investiţii în dezvoltarea rurală, deoarece aceasta este, cum spuneţi, problema cea mai mare la accesarea fondurilor europene pe Pilonul II. Băncile nu sunt întotdeauna interesate. De aceea vrem ca acelea care vehiculează sumele mari alocate plăţilor directe, de pe urma cărora obţin comisioane importante, să accepte şi creditarea pentru dezvoltare rurală şi, desigur, cu o dobândă mai redusă, această soluţie fiind acceptată şi de Comisia Europeană.

Negocierea unei dobânzi mici, acordarea unei perioade de graţie pot fi de natură a veni în sprijinul beneficiarilor, fără a fi considerate ajutor de stat. Astfel, beneficiarii pot demara investiţia, chiar dacă nu primesc ajutorul public mai mare de 50%. Subvenţionarea dobânzii în contextul actual nu este posibilă, chiar dacă pare o soluţie.

Corecţii după... sugestii

– MADR oferă soluţii, până la urmă hotărăşte. Dar pe beneficiari i-aţi consultat?

– Am avut multe întâlniri în teritoriu cu beneficiarii fondurilor europene, iar la discuţii au participat şi directorii agenţiilor de plăţi. Astfel, ei au putut să reţină toate problemele ridicate pe plan local. De asemenea, am primit foarte multe corespondenţe de la beneficiari, care semnalau diferite probleme. Ca urmare, am hotărât ca, la nivelul fiecărei agenţii în parte, să existe o persoană care să ţină evidenţa tuturor sesizărilor, pentru a avea posibilitatea ca, analizându-le, să corectăm toate neajunsurile în cunoştinţă de cauză.

– Mulţi beneficiari s-au plâns că sumele primite de la UE nu mai corespund cu cele investite efectiv ca urmare a devalorizării leului pe perioada implementării proiectului. Ce se poate face în acest caz?

– Într-adevăr, există proiecte semnate de ani de zile, la care achiziţiile sunt făcute în euro, de exemplu pentru utilaje, iar beneficiarul primeşte suma în lei, la valoarea din momentul semnării contractului. La data întocmirii proiectului, cursul leu/euro era mai mic.

Ca urmare a devalorizării apar diferenţe, uneori acestea se ridică chiar la 200.000 de euro, care de fapt ajung la bugetul naţional şi nu la beneficiar, ceea ce reprezintă pentru mulţi o mare dificultate. Tocmai această anomalie vrem să o corectăm, pentru a preîntâmpina pierderile beneficiarilor, iar Ministerul Finanţelor a înţeles acest lucru.

Mai mulţi bani de la UE

– Conform bugetului pe 2013, se primesc mai mulţi bani pentru plăţile directe de la Uniunea Europeană (UE). Puteţi defalca sumele alocate României?

– Anul acesta obţinem de la Uniunea Europeană 1,21 miliarde de euro pentru plăţi directe (aproximativ 140 de euro/ha – n.n.) şi trebuie să cheltuim minimum 1,3 mld de euro pentru dezvoltare rurală, pentru a evita dezangajarea. Sper însă ca la acest capitol – dezvoltare rurală – să ajungem undeva la 1,6 mld euro. Apoi, pentru anul trecut, mai sunt de plătit încă vreo 400-500 milioane de euro, pentru că Ministerul Finanţelor nu ne-a asigurat partea de cofinanţare. Astfel, în anul 2013, fondurile transferate în agricultura românească ar putea atinge peste 2,8 mld de euro.

La aceste sume, se mai adaugă fonduri de la bugetul de stat, 192 mil de euro pentru plăţi naţionale directe complementare (CNDP – n.n.). În plus, vor mai fi alocate sume pentru măsuri de piaţă, ajutoare de stat, investiţii şi altele.

Două instituţii într-una: APIA şi APDRP

– Am vorbit despre bani europeni, dar nu ştim cine va face plăţile. În ultimul timp, s-a vehiculat ideea unificării celor două agenţii, APIA şi APDRP. Cum va fi organizată noua structură?

– Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie de un studiu pentru a şti care este forma cea mai bună.

Într-o primă variantă, se poate face unificarea APIA cu APDRP, iar noua agenţie va fi condusă de un preşedinte şi de doi adjuncţi, actualii directori generali. Birourile care se ocupă de fonduri europene rămân neschimbate. Însă celelalte servicii – juridic, financiar, administrativ, resurse umane etc. – se vor unifica. Personalul suplimentar nu va fi disponibilizat, ci redistribuit, pentru că UE ne-a recomandat angajarea a peste o mie de oameni la APIA, în principal pentru controale pe teren.

Cea de a doua variantă a fost propusă de cele două agenţii. Conform acesteia, APIA se va ocupa numai de plăţi, în timp ce APDRP, sau cum se va numi, va face selecţie, contractare şi ordine de plată.

Este posibil însă ca, în cele din urmă, ca urmare a opoziţiei unor state membre ale UE, cum este Germania, cu organizare teritorială pe landuri, să nu se mai impună realizarea unei singure agenţii de plată, la nivel naţional. Şi atunci vom avea mai multă flexibilitate în organizarea acestor structuri.

Traian Dobre
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013