Banner Lumea Satului 260 x 100 px    Adama decembrie 2020
update 14 Jan 2021

Se deschide o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora. Este vorba de submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pornește de la 70 de puncte, descrescând lunar cu 15 puncte. Astfel, în ultima lună de sesiune, în perioada 5 aprilie – 4 mai, pragul lunar de calitate va fi de 25 de puncte.

Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul,  simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă.

Astfel, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare. Pentru dovada locului de muncă în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară solicitanții vor prezenta un document oficial a cărui origine va fi autentificată prin apostilă emisă conform Convenției de la Haga.

În cazul în care, solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă acesta poate să depună un certificat de înregistrare1care dovedește prezenta solicitantului cel puţin 3 luni neîntrerupte în ultimele 24 luni, anterioare depunerii cererii de finanţare, este emis de autorităţile locale (de exemplu poliția sau primăria), care cuprinde numele şi adresa persoanei înregistrate, precum şi data înregistrării, în baza art. 8 a Directivei 2004/38/CE.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Depunerea cererilor de finanțare se face doar on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 4 ianuarie, ora 09:00 și până în data de 4 mai, ora 16.00.

Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info - Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

Fonduri europene pentru abatoare de capacitate mică - zona montană

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunța prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică din zona montană până la data de 31 martie 2021, ora 16.00. Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” – componenta investiții de capacitate mică din zona montană din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este de 12.930.334 de euro.

Solicitările de finanțare se depun exclusiv online pe www.afir.info până la data limită (31 martie 2021, ora 16.00) sau până când, prin totalul cererilor depuse, se atinge plafonul maxim de 150% din valoarea alocării. De asemenea, fondurile disponibile pentru depunere în acest moment sunt de 18.795.555 de euro.

Pragul minim de selecție pentru proiectele depuse este de 10 puncte, valabil pentru întreg intervalul 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021. Fondurile nerambursabile acordate prin submăsura 4.2 – componenta investiții de capacitate mică din zona montană pot ajunge până la maximum 300.000 euro/ proiect.

Finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este realizat de către IMM-uri. Pentru grupuri de producători, cooperative sau societăți cooperative intensitatea sprijinului acordat poate ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele menționate anterior, finanțarea PNDR va fi de maximum 40%.

Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană.

Capacitatea maximă de sacrificare a unui abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgență, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită mare)/ zi și încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și de 40 de capete/ lună pentru bovine. În cazul în care se realizează o investiție pentru un centru de sacrificare acesta trebuie să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/ zi și să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și în 20 de capete/ lună pentru bovine.

Pentru a depune o cerere de finanțare a unei unități de sacrificare de capacitate mică, în zona montană, fermierii trebuie să respecte prevederile Ghidului solicitantului și anexele aferente acestuia, publicat pe site-ul www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurii 4.2.

AFIR anunță lansarea sM 6.1 diaspora și prelungirea sesiunii sM 4.2 - abatoare în zona montană

Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunţă lansarea în perioada 04 ianuarie - 04 mai 2021 a primei sesiuni din 2021 de depunere a Cererilor de finanţare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - diaspora din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

PRAGUL MINIM de selecție al proiectelor aferente sM 6.1 este de 25 de puncte.

PRAGURILE DE CALITATE lunare sunt următoarele:

  • 70 de puncte (04 ianuarie – 04 februarie 2021);
  • 55 de puncte (5 februarie - 4 martie 2021);
  • 40 de puncte (5 martie – 4 aprilie 2021);
  • 25 de puncte (5 aprilie – 4 mai 2021).

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 diaspora, se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 04 ianuarie 2021, ora 09:00


Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă submăsurii 4.2 - abatoare în zona montană - a fost prelungit până la 31 martie 2021, ora 16:00.

Depunerea Cererilor de finanțare a început din data de 13 iulie 2020.

PRAGUL MINIM de selecție al proiectelor aferente sM 4.2 – componenta de investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană este de 10 puncte.

PRAGURILE DE CALITATE lunare sunt următoarele:

  • 45 de puncte (13 – 31 iulie 2020);
  • 40 de puncte (1 – 31 august 2020);
  • 30 de puncte (1 – 30 septembrie 2020);
  • 25 de puncte (1 – 31 octombrie 2020);
  • 20 de puncte (1 – 30 noiembrie 2020);
  • 10 puncte (1 decembrie 2020 – 31 martie 2021).

Depunerea Cererilor de finanțare se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului aferent sM 4.2.

Sursa: afir.info

ADR Sud-Muntenia, pregătită 100% pentru rolul de Autoritate de Management pentru POR 2021-2027

Interviu cu directorul ADR Sud Muntenia, dl Liviu Gabriel Mușat

– Domnule director, suntem în ultima lună a exercițiului financiar european 2014-2020. În câteva cuvinte, cum ați caracteriza/aprecia că au decurs lucrurile la ADR Sud-Muntenia, dar și la nivelul partenerilor, sub aspectul derulării fondurilor europene, comparativ, să zicem, cu primul exercițiu financiar 2007-2013?

– Ne aflăm, teoretic, în ultima lună din cadrul prezentului exercițiu financiar, pentru că practic intervențiile pot fi finalizate până în anul 2023. Ca atare, este un bun prilej de a face o analiză obiectivă, dar și un moment propice stabilirii unor noi obiective, mai îndrăznețe. Astfel, sub aspectul derulării fondurilor europene, Programul Operațional Regional 2014-2020 (Regio) atât pentru Agenție, cât și pentru partenerii săi, a fost o „călătorie continuă“ cu motoarele turate la maximum, cum frecvent îmi place să afirm, pentru că a asigurat continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, completând și dezvoltând direcțiile și prioritățile de dezvoltare implementate prin Regio 2007-2013 și alte programe naționale. Regio 2014-2020 a adus o alocare cu 3,5 miliarde de euro în plus față de precedentul exercițiu financiar, dovedindu-se totodată flexibil și dinamic. În derularea acestuia, cu toții am putut remarca seria de modificări constând în noi priorități de investiții, în apeluri pentru proiectele nefinalizate, precum și în relansarea unor apeluri de proiecte, măsuri luate de Autoritatea de Management în sprijinul potențialilor beneficiari, cu scopul evident de a avea o rată optimă a absorbției fondurilor europene. 

– Ce sumă a avut la dispoziție ADR Sud Muntenia în perioada 2014-2020 și în ce procent a fost ea utilizată (estimativ)?

– În această perioadă de programare, Regiunii Sud Muntenia i-a fost alocat un buget de aproape 900 de milioane de euro. În ceea ce privește suma utilizată din acest buget, nu aș putea face o estimare apropiată de realitate întrucât sunt derulate proiecte aflate în diferite stadii de implementare. De asemenea, potențialii beneficiari pot depune cereri de finanțare în cadrul apelurilor deschise încă, iar acestea constituie aspecte care au un impact semnificativ asupra ratei de absorbție a fondurilor destinate dezvoltării regiunii Sud Muntenia.

O statistică la zi a implementării POR la nivelul regiunii noastre arată așa:

  • Proiecte depuse: 1.842;
  • Valoare totală proiecte depuse: 2.955 mil. euro (aproape 3 miliarde de euro);
  • Valoare solicitată de proiectele depuse: 2.246 mil.euro (2,246 miliarde de euro).

– Câte contracte de finanțare au fost semnate pe toate axele prioritare și dacă sunt anumite operațiuni (submăsuri) mai puțin solicitate?

– La nivelul regiunii noastre, în prezent (n.n. – 24 noiembrie), din cele 1.842 de proiecte depuse pentru toate cele 13 axe prioritare, depășind ca valoare totală 14, 4 miliarde de lei, pentru 763 dintre ele au fost semnate cererile de finanțare, acestea ridicându-se la o valoare totală de aproximativ 8 miliarde de lei. Astfel, dacă din partea mediului privat (Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii) a fost înregistrat  un număr record de cereri de finanțare (1.259), pentru 440 dintre acestea fiind semnate contractele de finanțare, putem afirma că au existat o serie de provocări în ceea ce privește transferul tehnologic (Axa prioritară 1, cu 19 cereri depuse), precum și regenerarea economică şi socială a comunităților defavorizate din mediul urban (Axa prioritară 9, cu șase cereri înregistrate). În aceste situații, trebuie subliniat faptul că există încă apeluri deschise, respectiv nelansate.

– În cadrul regiunii, care este situația absorbției fondurilor pe județe? Care este județul cu cele mai multe proiecte și sume atrase prin POR 2014-2020?

– După cum afirmam anterior, cele peste 763 de contracte semnate se ridică la o valoare totală de aproximativ opt miliarde de lei, valoarea solicitată (din Fondul European de Dezvoltare Regională și din bugetul de stat) fiind de 6,7 miliarde de lei. Analizat în funcție de domeniile finanțate, Regio 2014-2020 se dovedește un program concentrat în mare măsură pe mediul urban, aducând în prim-plan aspecte precum durabilitate și eficiență, iar proiectele, realizate cu scopul de a asigura o dezvoltare sustenabilă a regiunii, răspund în mod evident nevoilor reale ale comunităților. În acest context, județe în care agricultura joacă un rol important, au accesat, cu siguranță, în măsura în care a putut fi susținută rata de cofinanțare, oportunitățile de atragere a fondurilor europene existente în cadrul programelor naționale cu care Regio se află în raport de complementaritate. Astfel, revenind la situația proiectelor contractate la nivelul regiunii Sud Muntenia, aceasta evidențiază că beneficiarii de finanțări nerambursabile din județul Prahova se situează pe primul loc atât în ceea ce privește numărul de proiecte, cât și valoarea lor, accesând peste 1,55 de miliarde de lei, prin cele 192 de contracte semnate până în prezent. Implementarea acestor proiecte are ca rezultate stimularea spiritului antreprenorial, gestionarea eficientă a resurselor, dezvoltarea urbană, dezvoltarea infrastructurii de sănătate, precum și valorificarea patrimoniului cultural.

– Ce se întâmplă cu proiectele depuse, declarate eligibile, dar pentru care nu mai sunt fonduri?

– Așa cum afirmam la începutul interviului, ne aflăm într-un moment de bilanț și de planificare, în egală măsură. În mod evident, proiectele declarate eligibile, care se dovedesc strategice, în conformitate cu noua documentație elaborată de autoritățile publice, pot fi depuse în cadrul viitorului exercițiu financiar sau pot fi finanțate în actualul exercițiu financiar în eventualitatea relansării unor apeluri de proiecte.

– Care sunt cele mai mari investiții la nivelul regiunii și care sunt domeniile (în sistemul public) unde au existat cele mai mari solicitări din partea autorităților?

– În cadrul Regio, dezvoltarea urbană durabilă (Axa prioritară 4) a ocupat un loc aparte, atât prin alocarea financiară de aproape un sfert din fondurile programului, cât și prin natura sa complexă. Astfel, demersurile inițiate de cele șapte municipii reședință de județ din Sud Muntenia, destinate dezvoltării urbane durabile, s-au concretizat în 59 de contracte semnate care beneficiază de o alocare de aproximativ 980 milioane de lei. Dezvoltarea urbană durabilă a constituit o prioritate și pentru exercițiul financiar anterior, rămânând o constantă și în cadrul viitoarei perioade de finanțare. Cum rolul zonelor urbane este în creștere, în contextul viitorului program, acestea vor deveni spații mai inteligente, mai ecologice, generând emisii scăzute de carbon, mai bine conectate și cu un pronunțat caracter social. Totodată, domenii de real interes le-au constituit: valorificarea patrimoniului cultural (Axa prioritară 5), date fiind numeroasele vestigii cultural-istoric reabilitate prin fonduri Regio, modernizarea și reabilitarea rețelelor de drumuri județene ce asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua TEN-T (Axa prioritară 6), infrastructura educațională pentru învățământul obligatoriu (Axa prioritară 10), precum și revitalizarea comunităților defavorizate din zonele urbane (Axa prioritară 13).

– Este o observație personală: mediul privat este mai activ față de instituțiile statului. Proiectele sunt depuse, contractate și executate în ritm mult mai susținut la privat, în raport cu primăriile sau consiliile județene. Există o explicație pentru această atitudine, diferență?

– Observația dumneavoastră este una oarecum apropiată de adevăr, reflectată, de altfel, și în numărul cererilor de finanțare (1.259) depuse de reprezentanții mediului privat în cadrul Axei prioritare 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici şi mijlocii. Însă la fel de adevărat este și faptul că majoritatea proiectelor de antreprenoriat vizează și se finalizează odată cu achiziționarea de echipamente care conduc la creșterea competitivității economice. Cu privire la proiectele depuse de autoritățile publice locale, realitatea presupune elaborarea unei documentații tehnico-economice complexe, care necesită resurse materiale și de timp, precum și organizarea transparentă a licitațiilor aferente intervențiilor, respectiv achizițiilor publice, un alt aspect care, prin contestații sau falimentul unor agenți din domeniu, afectează implementarea proiectului, respectiv rata absorbției fondurilor. Ca atare, mediul privat se impune prin numărul de proiecte, în timp ce autoritățile publice locale dețin întâietatea prin complexitatea, valoarea și impactul proiectelor la nivelul regiunii.

– Pentru următorul exercițiu financiar,

ADR-urile din țară devin autorități de management pentru fondurile europene derulate prin POR. Ce presupune această schimbare? Înseamnă și o oarecare simplificare a procedurilor sau debirocratizare? În continuare, mai cu seamă instituțiile statului se plâng de oarecare birocrație în accesarea fondurilor europene. Se va face ceva în acest sens?

– Cu siguranță, viitorul exercițiu financiar nu reprezintă în acest moment o surpriză pentru niciuna dintre agențiile din țară, demersurile pentru pregătirea acestuia fiind realizate cu mult timp înainte, prin actualizarea, respectiv elaborarea documentelor strategice privind dezvoltarea regională, precum și prin consultarea actorilor cu rol relevant în domeniu. În mod evident, experiența programelor cu finanțare europeană derulate până în prezent, dublată de provocările depășite cu succes, ne îndreptățesc să ne considerăm pregătiți pentru a trece de la statutul de Organism Intermediar pentru POR, la cel de Autoritate de Management. Acest nou rol este benefic pentru regiunea noastră, și nu numai, întrucât este o oportunitate unică de a implementa un program perfect adaptat nevoilor de dezvoltare ale comunităților sud-muntene, dar și o mare responsabilitate în ceea ce privește selectarea proiectelor de investiții privind dezvoltarea regiunii. Cât privește procedurile aferente domeniului, acestea sunt reglementate la nivelul legislației europene și naționale, iar pentru simplificarea lor a existat un „dialog“ permanent, derulat în sprijinul beneficiarilor de finanțare europeană, menit a simplifica întregul proces. Nu în ultimul rând, demersurile desfășurate de instituțiile centrale pentru a simplifica procedurile de accesare a fondurilor europene s-au concretizat prin programe de digitalizare a serviciilor furnizate de instituțiile publice sau antreprenori finanțate din fonduri europene.

Mulțumim dnei Daniela Camelia Traian, director adjunct Dezvoltare și Comunicare în cadrul ADR Sud-Muntenia, pentru sprijin.

A consemnat Maria Bogdan

Plăți de 7 miliarde de euro în conturile beneficiarilor PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aprobat și a efectuat până în prezent plăți de 7 miliarde euro către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, gradul de absorbție al PNDR 2020 a ajuns la peste 71%.

Din totalul fondurilor nerambursabile plătite, peste 3,6 miliarde euro au fost efectuate pentru proiectele de investiții în mediul rural, pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor, pentru acțiunile și investițiile Grupurilor de Acțiune Locală, pentru investiții de reducere a efectelor dezastrelor naturale.

Prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură au fost efectuate plățile compensatorii către fermieri în valoare totală de peste 3,3 miliarde euro.

Pentru dezvoltarea fermelor mici, 28.326 de fermieri au beneficiat prin AFIR de plăți în valoare de 217,7 milioane euro. De asemenea, 11.320 de tinerii fermieri au primit, până în prezent, fonduri totale de peste 428 de milioane euro.

Tot prin PNDR 2020, au fost finanțate 2.132 de investiții de utilitate publică pentru care AFIR a plătit autorităților publice locale fonduri nerambursabile de peste 951,5 milioane euro.

Pentru procesarea produselor agricole au fost contractate 686 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, valoarea finanțărilor nerambursabile plătită fiind de peste 198,4 milioane euro.

Valoarea plăților efectuate de AFIR către Grupurile de Acțiune Locală (GAL) se ridică la 356,6 milioane euro. Plățile au avut ca scop acordarea de sprijin pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală, pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale GAL și sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare.

Pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, 2.480 de fermieri au beneficiat de fonduri europene nerambursabile de peste 731,9 milioane euro. Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice au contabilizat plăți de 374,7 milioane euro, bani plătiți pentru 828 contracte de finanțare.

Doar în ultimul an, până în prezent, AFIR a efectuat plăți în valoare de peste 1,4 miliarde euro către fermieri. În aceeași perioadă, instituția a plătit 166 milioane euro autorităților locale, beneficiarii publici ai PNDR 2020. De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală au beneficiat, prin subprogramul LEADER, de plăți în valoare de 86,3 de milioane euro.

Având în vedere evoluția ultimului an, directorul general al AFIR, Mihai MORARU a precizat următoarele: „Contextul actual, epidemiologic, economic, dar și condițiile naturale precum seceta, au adăugat o complexitate foarte mare demersurilor pe care AFIR le-a avut de făcut pentru a asigura o absorbție totală a fondurilor nerambursabile. Ținta de plăți asumată de către AFIR pentru 2020, în perspectiva unui an fără situații de forță majoră sau criză climatică, a fost în octombrie 2019, de 1 miliard de euro. Agenția a reușit nu doar să îndeplinească acest obiectiv, dar l-a și depășit, fapt ce nu ar fi fost posibil fără implicarea și profesionalismul atât al beneficiarilor PNDR 2020, cât și al experților AFIR de la nivel central, regional și județean”.

Tot în acest an financiar, au fost transferate procesatorilor 65,8 de milioane euro, iar antreprenorilor 27,3 de milioane de euro.

Sursa: afir.info

Proiect european pentru 17 stații de monitorizare a calității aerului

Ministrul Mediului, Costel Alexe, și ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, au semnat un contract de finanțare pentru proiectul „Îmbunătățirea Sistemului de Evaluare și Monitorizare a Calității Aerului la nivel național”. În valoare de peste 81 de milioane de lei, din care aproximativ 74 de milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, proiectul, derulat prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare, va permite dezvoltarea unui sistem național de prognoză a calității aerului, prin realizarea a 17 stații de măsurare. Alte 43 de stații vor fi instalate cu bani de la Fondul de Mediu. Stațiile vor fi amplasate în județele Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Mehedinți, Olt, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vaslui și Vrancea. Trei orașe vor fi pilot în cadrul acestui proiect: Ploiești, Brașov și Iași. Sistemul va permite ca prognoza națională privind calitatea aerului pentru fiecare oraș în parte să rezulte din suprapunerea bazei naționale de emisii – care este finanțată prin acest proiect – cu datele la zi privind evoluția vremii și a curenților de aer. Proiectul va fi implementat până în 2023 de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ANM, ANPM, Institutul Național de Cercetare Aerospațială – INCAS și Institutului Național de Tehnologii Criogenice și Izotopi- ICSI Râmnicu Vâlcea.

La semnarea documentelor, ministrul Costel Alexe a declarat: „Mă bucur că, prin acest contract, România va avea un sistem de prognoză a calității aerului care va putea fi accesat de oricine de pe mobil și chiar inserat în programele TV, după meteo. Aceasta va fi singura prognoză oficială din România pentru că datele din sistem sunt bazate pe sisteme de măsurare a calității aerului acreditate la nivel european. Cu o asemenea prognoză, oamenii își vor putea face mai bine planurile de ieșire în aer liber, iar autoritățile vor putea impune măsuri pe termen scurt acolo unde se poate interveni imediat. Acest sistem ne va ajuta nu doar pentru informarea publicului, dar și pentru ca autoritățile locale să fie pe fază de câte ori poluanții pot pune în pericol populația.“

Maria Bogdan

Tinerii din diaspora pot accesa fondurile nerambursabile pentru instalarea ca fermieri

AFIR a lansat în consultare public Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul PNDR, care poate fi consultat accesând acest link : https://portal.afir.info

Noua versiune a Ghidului solicitantului face referire în principal la modalitatea de accesare a finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației.

Astfel, a fost simplificată și modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă. Au fost  revizuite și clarificate condițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul.

Finanțare europeană nerambursabilă poate fi solicitată de tinerii fermieri din diaspora care au absolvit în ultimii 5 ani calendaristici dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol din țări membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre ale Uniunii Europene, sau în țări terțe, în domeniul agricol, cel puțin 3 luni în ultimele 12 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare.

O modificare importantă este eliminarea obligativității apostilării documentelor care dovedesc locul de muncă sau absolvirea programelor de studii.

Documentele se depun cu traducere legalizată în limba română

În cazul în care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă, pentru dovada locului de muncă, acesta poate să depună un certificat de înregistrare care dovedește prezența solicitantului în statul în care a desfășurat activitate cel puţin 3 luni în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanțare şi emis de autoritățile locale (ex. poliția sau primăria), care cuprinde numele și adresa persoanei înregistrate, precum și data înregistrării.

Certificatul trebuie să fie însoţit de alt document care să facă dovada raporturilor de muncă încheiate în statele membre de tipul: contract individual de muncă/ certificat de angajare, ori o dovadă privind desfăşurarea unei activităţi independente/ raport de muncă/ stagiu de practică/ internship/ contract de ucenicie sau alt document eliberat de angajator în conformitate cu actele în vigoare ale acelui stat.

Pentru absolvenții de programe de studii în domeniul agricol care nu pot depune document oficial cu apostilă, aceștia vor prezenta un document care să dovedească absolvirea un program de studiu în domeniul agricol, postuniversitar, universitar, preuniversitar, alături de certificatul de înregistrare care dovedeşte şederea solicitantului în statul-gazdă în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanţare.

Documentele enumerate anterior se depun cu traducere legalizată în limba română.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole.

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de afaceri

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1.

Pentru propunerile sau observații puteți trimite pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. , până la data de 12 octombrie 2020.

Anca Lăpușneanu

Tinerii fermieri mai pot solicita finanțare prin PNDR până în data de 15 octombrie 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale primește până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanțare prin submăsura 6.1Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

Până în prezent, au fost depuse 116 proiecte în valoare de peste 4,8 milioane de euro.

Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanțare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziție 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocați tinerilor din diaspora.

Situația proiectelor depuse la zi, în timp real, precum și a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

AFIR încurajează pe toți cei interesați să depună cerere de finanțare să consulte situația depunerilor la zi, pentru a evalua corect șansele de a obține finanțare în contextul posibilității depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

Reamintim faptul că finanțarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcție de criteriile de selecție și criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în funcție de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu același punctaj şi aceleași priorități, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploatației agricole exprimate prin standard output (SO).

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Grădinile Mălâncrav, readuse la viață de tânărul Andrei Călugăr

Andrei Călugăr ne spune că a reluat tradiția cultivării legumelor în ritm cu natura în urmă cu trei ani, în frumosul sat transilvănean Mălâncrav, iar apoi a realizat și un punct de procesare în care a produs diverse conserve, prin fonduri nerambursabile. Dar care au fost motivele care l-au determinat să se apuce de legumicultură aflăm chiar de la el.

Povestea Grădinilor Mălâncrav începe în jurul anilor ’50, când un inginer horticol de origine nord-coreeană a primit sarcina să găsească cel mai prielnic amplasament din toată valea pentru cultivarea legumelor, ne spune tânărul Andrei. „Noua grădină a colectivului trebuia să aibă cele mai bune condiții de sol, soare și apă. El a studiat zona și a stabilit locația, unde Grădinile Mălâncrav se află și în zilele noastre. După o perioadă în care a avut grijă de grădină, inginerul a fost chemat să lupte în războiul din Coreea, unde și-a găsit sfârșitul. Străbunicul meu Ștefan a fost în perioada aceea paznicul grădinii timp de mulți ani. Grădina de legume a colectivului nu a rezistat foarte mult, pierzând teren în fața grădinii fermei de stat, desființându-se într-un final la mijlocul anilor ’60. După aceasta, terenurile fostei grădini au fost cultivate în general cu plante cerealiere sau de nutreț. După căderea comunismului, țăranii din sat au fost împroprietăriți, iar fosta grădină a fost împărțită în mai multe parcele, cu mai mulți proprietari. Una dintre parcele i-a revenit bunicii mele. Pe acea parcelă bunica mea cultiva în trecut porumb sau grâu, iar familia noastră își petrecea vacanțele de vară lucrând grădina, la săpat porumbul sau la treierat.“

La peste 50 de ani de la desființarea grădinii, în 2017, cultivatorul a readus legumele în Grădinile Mălâncrav. „Am reluat tradiția cultivării legumelor sub cerul liber. Le lăsăm să crească în ritm cu natura, neforțate și neinfluențate de alți factori. Astfel, plantele au timp să asimileze în tihnă glucidele și zaharurile necesare pentru gustul legumelor de altădată. În 2018 am produs deja mai mult decât puteam consuma și am vândut legume proaspete în piață. În 2019 am înființat și un punct de procesare în care am produs conserve“, ne explică tânărul fermier.

Distribuție pe scară largă

În 2020 deja legumele și conservele sunt distribuite în Sighișoara, Târgu-Mureș, Mediaș, Sibiu... „Până la finalul anului ne-am propus să producem mai multe preparate inedite din legumele noastre crescute cu drag. Astfel, ducem povestea Grădinilor Mălâncrav mai departe și cultivăm legume curate, pe care le livrăm pe cel mai scurt drum, de la grădină, direct pe mesele oamenilor. Cultivăm legume pe o suprafață de 50 ari, doar în câmp deschis, fără spații protejate. Cele mai multe sunt solanaceele: ardeii, vinetele și tomatele, dar nu numai. Pe lângă cele amintite, cultivăm şi legume de primăvară, cum sunt ridichiile, salata, ceapa verde, spanacul, dar și de toamnă, cum sunt: varza, conopida, cartofii, sfecla, morcovii, ceapa. Anul acesta am experimentat cu Mangoldul și câteva soiuri exotice de ardei iute. În viitor ne gândim să cultivăm șofran.“

Pentru a putea aduce la viaţă proiectul, Andrei Călugăr a accesat două finanțări nerambursabile. „Prima finanțare a fost în anul 2017, când am început totul. A fost o finanțare micuță, care ne-a asigurat bugetul pentru un minim de scule și echipamente necesare producerii legumelor. A doua finanțare pe care am accesat-o a fost în 2019. A fost o finanțare mai consistentă, prin care anul trecut am reuşit să înființăm un punct de procesare autorizat pentru legumele noastre“, mai spune Andrei Călugăr.

Până anul acesta, Andrei ne mărturiseşte că a vândut în piața agroalimentară din Sighișoara, a livrat la oameni acasă și a aprovizionat câteva restaurante din Sighișoara. „De anul acesta am renunțat la piață din cauza situaţiei actuale. Acum vindem online către clienți finali în Sighişoara și Târgu Mureş, prin platforma Bucate din Vecinătate, care livrează o dată pe săptămână coșul cu produse proaspete de la producători locali, din fermă, direct pe mesele oamenilor. De asemenea, vindem o bună parte din produse către băcănii, magazine, aprozare, restaurante din județele Mureș și Sibiu.“

Beatrice Alexandra MODIGA

23 de milioane de euro, sprijin pentru instalarea tinerilor ca șefi de ferme

Sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ – din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) se desfășoară în perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Fondurile totale disponibile prin Submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Este pentru prima dată în acest exercițiu financiar, 2014 – 2020, când se alocă fonduri speciale pentru tinerii fermieri care locuiesc în afara granițelor țării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară, respectiv 15 iulie – 15 august 2020, este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă, cea cuprinsă între 16 august și 15 septembrie. În ceea ce privește pragul minim de depunere, acesta este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020. Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro, sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație ce poate fi găsită pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), aici: http://so.afir.info).

Cum se acordă finanțările

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru exploatațiile pomicole de la semnarea Contractului de finanțare. Cererile pentru finanțare se realizează conform Ghidului solicitantului și a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR“ în pagina dedicată Submăsurii 6.1, iar depunerea documentației se realizează on-line, pe pagina oficială de Internet a Agenției. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), în cazul în care valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Foarte important este faptul că, în primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată. Această submăsură are drept scop instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi sau manageri ai unor exploatații agricole. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea managementului, creșterea competitivități sectorului agricol, precum și conformitatea cu cerințele de protecție a mediului, igiena și bunăstarea animalelor și siguranța la locul de muncă. Potrivit Ghidului solicitantului publicat pe site-ul Agenției, submăsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu domiciliul stabil în România, cu un minim de cunoștințe de bază, să se instaleze ca șefi de exploatații agricole.

Creșterea numărului de tineri fermieri și încurajarea acestora să se stabilească în mediul rural vor avea un impact pozitiv asupra economiei naționale în general.

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile

Solicitanții eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin această submăsură sunt:

  • tineri fermieri în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 care se instalează ca șefi unici ai exploatației agricole;
  • persoana juridică cu mai mulți acționari unde tânărul fermier în sensul articolului menționat mai sus se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Potrivit articolului 2 din R(UE) nr. 1305/2013, (1), „tânăr fermier“ înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații. În Ghid se mai arată că solicitantul trebuie să fie persoană fizică autorizată sau întreprindere familială/individuală ori persoană juridică română și să acționeze în nume propriu. Tânărul fermier solicitant al sprijinului de instalare nu trebuie să dețină părți sociale sau acțiuni în alte societăți care desfășoară activități agricole sau în alte forme de organizare constituite conform OUG 44/2008, cu excepția cooperativelor agricole și a grupurilor de producători. De asemenea, un tânăr fermier poate face parte dintr-o cooperativă agricolă sau un grup de producători ori se poate înscrie ulterior instalării într-o astfel de formă de asociere, condiția fiind aceea de a-și menține statutul de șef al exploatației agricole.


Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de administrare cu drepturi depline în calitate de șefi sau manageri ai unei exploatații agricole, pentru prima dată. Transferul exploatației se realizează prin intermediul documentelor de proprietate și/sau arendă și/sau concesionare. Exploatația agricolă cu dimensiunea cuprinsă între 12.000 și 50.000 SO produce în principal produse agricole vegetale și/sau animale (materie primă) pentru consum uman și hrana animalelor. În dimensiunea economică a exploatației agricole, culturile și animalele care asigură consumul uman și hrana animalelor trebuie să reprezinte peste 75% din totalul SO, atât în anul 0 (așa cum este definit în actualul Ghid al solicitantului), cât și la solicitarea acordării celei de a doua tranșe de plată (pe toată perioada de implementare și monitorizare a proiectului).

SO reprezintă valoarea producției standard, calculată prin introducerea indicatorilor specifici exploatației în Cererea de finanțare.


Simona Nicole DAVID

Peste 12,9 milioane de euro, fonduri pentru abatoare mici din zona montană

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat, în data de 13 iulie 2020, sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 – Investiții în active fizice – Sub-măsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană“, cu o alocare de totală de 12.930.334 euro.

Această submăsură este destinată pentru înființarea unităților de sacrificare în zona montană și a componentelor de procesare și comercializare în contextul lanțului integrat.

De asemenea, Submăsura 4.2 vizează și introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecție a mediului, inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES, promovarea investițiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, creșterea numărului locurilor de muncă.

Cine poate primi fonduri nerambursabile

Beneficiarii sunt întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare, cooperativele, precum și grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare.

Astfel, potrivit Ghidului Solicitantului Submăsurii 4.2, categoriile de beneficiari eligibili sunt:

  • Persoana fizică autorizată (înființată în baza OUG nr. 44/2008);
  • Întreprinderi individuale (înființate în baza OUG nr. 44/2008);
  • Întreprinderi familiale (înființate în baza OUG nr. 44/2008);
  • Societate în nume colectiv – SNC (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Societate în comandită simplă – SCS (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Societate pe acțiuni – SA (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Societate în comandită pe acțiuni – SCA (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Societate cu răspundere limitată – SRL (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Cooperative agricole înființate în baza Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect;
  • Societăți cooperative înființate în baza Legii nr. 1/2005;
  • Grup de producători (OG nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole).

Sprijinul este cuprins între 40 și 50%

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și de 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși:

  • 000.000 de euro/proiect pentru IMM în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat;
  • 500.000 de euro/proiect pentru alte întreprinderi pentru proiectele care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat;
  • 500.000 de euro/proiect pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), precum și pentru forme asociative (cooperative și grupuri de producători) în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat.

Condiții pentru IMM și microîntreprinderi

1. Microîntreprinderi care au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei;

2. Întreprinderi mici care au între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane de euro, echivalent în lei;

3. Întreprinderi mijlocii care au între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro sau dețin active totale de până la 43 de milioane de euro, echivalent în lei;

4. Întreprindere mare;

5. Întreprindere autonomă care deține mai puțin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot (oricare dintre acestea este mai mare) în una sau mai multe întreprinderi sau dacă una sau mai multe întreprinderi nu dețin mai mult de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot ale întreprinderii în cauză;

6. Întreprindere parteneră care nu este clasificată ca întreprindere legată și între care există următoarea relație: întreprinderea (din amonte) deține, individual sau în comun cu una ori cu mai multe întreprinderi legate, 25% sau mai mult din capitalul social ori din drepturile de vot ale unei alte întreprinderi (din aval);

7. Întreprindere legată care deține peste 50% din capitalul social și/sau drepturile de vot în structura altor întreprinderi, în amonte sau în aval, așa cum prevede art. 4 din Legea nr. 346/2004.

De asemenea, calculul numărului mediu de salariați și al cifrei de afaceri ai solicitantului se stabilesc potrivit precizărilor Legii nr. 346/2004, art. 4.

Activități eligibile

Ghidul Solicitantului mai precizează că investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una dintre acțiunile eligibile prevăzute de această submăsură.

Este vorba despre înființarea unităților de sacrificare (abatoare de capacitate mică, centre de sacrificare), înființarea de unități de procesare carne și investiții privind marketingul produselor din carne (cum ar fi, de pildă: etichetare, ambalare);

Totodată, o altă categorie eligibilă este producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, geotermală), a energiei produse cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității procesatoare (inclusiv în cadrul unității de sacrificare) exclusiv pentru consumul propriu și investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice, precum și operațiuni din cadrul unui proiect mai mare de investiții.

În Ghid se mai precizează că sunt permise doar investiții noi pentru componenta de abatorizare sau pentru investiții noi în alte componente aferente lanțului integrat, însoțite de componenta de abatorizare.

Astfel, investițiile în componenta de abatorizare sunt obligatorii indiferent de tipul de investiție vizat prin proiect. Solicitanții care dețin componente ale lanțului integrat, altele decât cea de abatorizare, pot depune proiect doar pentru investiții în componenta de abatorizare și componentele lipsă care țin de activitatea de abatorizare (de exemplu, recepție).

Simona Nicole David

Obligativitatea îndeplinirii obiectivelor din Planul de afaceri de către tinerii fermieri beneficiari ai PNDR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale detaliază modul de completare a obiectivelor din Planul de afaceri de către solicitanții fondurilor europene disponibile prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) prin publicarea pe pagina de internet a AFIR a unei Note de informare.

Conform celor precizate în Ghidul solicitantului, tinerii fermieri care beneficiază de finanțare prin PNDR, trebuie să își stabilească prin Planul de afaceri o serie de obiective și să îndeplinească cele trei precondiții (numite obiective operaționale): stabilirea domiciliului, a sediului social al beneficiarului în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) precum și stabilirea locului de muncă în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) sau zonă limitrofă a UAT în care este înregistrată exploatația deținută de tânărul fermier pentru care obține finanțare, în termenul de maxim nouă luni de la data semnării Deciziei de finanțare.

Totalitatea obiectivelor: operaționale, obligatorii și suplimentare din Planul de afaceri reprezintă 100% din sprijinul financiar pe care îl obține beneficiarul. Precizăm că, în cazul nerespectării obiectivelor obligatorii asumate prin Planul de afaceri (de exemplu: producţia estimată a fi comercializată până la acordarea tranşei a doua de sprijin să fie de minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin sau amenajarea unei platforme pentru gunoiul de grajd, daca e cazul), sumele acordate vor fi recuperate integral, iar cea de-a doua tranşă nu va mai fi acordată.

De asemenea, în cazul nerespectării obiectivelor suplimentare (de exemplu: creşterea randamentului și a productivității muncii prin achiziția de utilaje sau echipamente de irigat sau adaptarea la standardele sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene - modernizarea adăposturilor de animale), sumele acordate vor fi recuperate proporțional cu ponderea obiectivelor nerealizate, iar neîndeplinirea a minimum trei obiective suplimentare conduce la neacordarea celei de a doua tranșe de sprijin sau recuperarea sprijinului acordat în prima tranșă de plată.

În cazul în care tânărul fermier nu îndeplinește precondițiile enunțate anterior în termenul maxim permis, sprijinul financiar va fi recuperat cu câte 10% din valoarea finanțării primite (50.000/ 40.000 de euro) pentru fiecare precondiție neîndeplinită. În cazul nerealizării uneia dintre cele trei precondiții până la depunerea dosarului cererii de plată pentru tranșa a doua, sprijinul financiar va fi recuperat integral.

Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina web a Agenției, www.afir.info, la secțiunea dedicată submăsurii 6.1, din cadrul categoriei Investiții PNDR.

Tinerii fermieri pot solicita fonduri nerambursabile pentru instalarea ca șefi de exploatații agricole

MADR a lansat astăzi sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea se desfășoară în intervalul 15 iulie, ora 9:00 – 15 octombrie 2020, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni.

Fondurile totale disponibile prin submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Precizăm că este prima dată în acest exercițiu financiar, 2014 – 2020, când există o alocare distinctă pentru tinerii fermieri din afara granițelor țării.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole. Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

O nouă sesiune de depunere a proiectelor la MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat, începând de luni,13 iulie 2020, sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 – Investiții în active fizice – Sub-măsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare totală de 12.930.334 euro.

Ferma de Capre Suhaia, prin fonduri europene

O fermă de capre este o afacere care devine din ce în ce mai atractivă în spațiul rural, pe măsură ce sporește și consumul de produse lactate obținute din laptele de capră. Investiția într-o fermă de capre nu este ridicată, animalele sunt relativ ieftine în comparație cu alte specii crescute pentru lapte, iar cheltuiala se poate recupera într-un termen scurt de timp dacă se acordă o atenție sporită desfacerii produselor și fidelizării unui număr suficient de clienți, ne spune Dănuţ Lungu, un tânăr crescător din comuna Suhaia, judeţul Teleorman.

Fonduri europene prin GAL Dunărea de Sud

În continuare vă prezentăm ferma de capre a familiei Lungu, Dănuţ şi Maria împreună cu cei doi copii, care au considerat că o fermă de capre îi poate ajuta să îşi întreţine familia, (…) de aceea au şi ales două rase diferite de capre. „Pot spune că suntem mulţumiţi de rezultat. Noi avem o fermă de capre rasa Albă de Banat şi Carpatină. Am ales capra din rasa Albă de Banat deoarece oferă o producţie mare de lapte, rasa fiind şi uşor de înreţinut. O altă caracteristică importantă a acestei rase este prolificitatea ridicată, astfel o capră Albă de Banat aduce pe lume şi câte 3-4 iezi la fătare. De altfel, producţia de lapte este ridicată, iar durata unei lactaţii este de 7-8 luni de zile, perioadă în care o capră poate da între 280 şi 500 de litri de lapte, cantitate ce poate fi depăşită la exemplarele foarte productive. Despre capra românească din rasa Carpatină pot spune că este cea mai veche şi mai răspândită rasă de capre din România. Este uşor de crescut şi întreţinut, nepretenţioasă şi rezistentă la orice condiţii climaterice sau la hrană. Se poate hrăni atât pe păşune, cât şi în stabulaţie. Este şi uşor de crescut şi întreţinut, fiind o capră rentabilă, şi este crescută în special pentru producţia de carne. De altfel, carnea obţinută de la această capră are o valoare nutritivă importantă, fiind asemănătoare cu cea de oaie. În schimb, producţia de lapte la această rasă este mică spre medie, de 200-250 de litri, obţinuţi într-o perioadă de lactaţie de 200 de zile. Laptele produs este foarte gras, iar din 250 de litri de lapte de capră se pot obţine aproximativ 50 de kilograme de brânză de foarte bună calitate“, ne mărturiseşte Dănuţ.

iezi

Primele două capre

Cei doi au pornit la drum cu două capre, pe care le-au tot înmulţit, au mai cumpărat, până au ajuns la acest efectiv destul de numeros, de cca 120 de capete. Iar la un astfel de efectiv era nevoie de investiţii pe măsură, pentru care au accesat fonduri europene pentru a se putea descurca, ne spune Dănuţ. „Am accesat şi fonduri europene prin GAL Dunărea de Sud şi astfel am obţinut 40.000 de euro, cu care am achiziţionat un tractor, o remorcă, o cositoare, o greblă şi un plug cu care ne adunăm furajele pentru iarnă, în general lucerna şi porumbul cultivat pe pământul familiei mele. Ne-am cumpărat aparat de muls automat cu două posturi pentru a ne uşura munca din fermă; în general, noi ne ocupăm de fermă, dar ne ajuă şi părinţii. Hrana animalelor pe timp de vară se face prin păşunat pe izlazul comunei Suhaia, iar iarna le ţin în grajd şi le dau porumb şi lucernă din cultura proprie.“

Beatrice Alexandra MODIGA

PNDR: Autoritățile au semnat proiecte pentru 91,44% din suma alocată, dar... S-au finalizat investiții de numai 7,75% din banii primiți de la UE (IV)

Autoritățile publice din mediul rural au avut la dispoziție, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, fonduri europene în valoare de 1,428 miliarde euro. Suntem în ultimul an din actualul exercițiu financiar european și e bine să cunoaștem cam în ce punct ne situăm cu absorbția banilor europeni. Și am putea trage pentru început două concluzii: la proiecte finalizate, primăriile stau catastrofal; la număr de proiecte contractate, aflate așadar în curs de derulare, situație este bună. Chiar spre foarte bună!

Primăriile din mediul rural au avut la dispoziție mai multe instrumente financiare prin care puteau atrage fonduri europene pentru dezvoltarea localităților. Unul dintre acestea, derulat prin intermediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), respectiv, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a fost Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), prin care autoritățile locale au avut acces la fonduri pentru introducerea rețelelor de apă și canalizare, modernizarea drumurilor locale, construirea școlilor și grădinițelor, precum și a centrelor sociale, renovarea patrimoniului cultural, refacerea fondului forestier etc. Ei bine, la sfârșitul lunii mai, doar 7,75% din banii alocați au fost învestiți realmente în anumite obiective deja finalizate, date în folosință. Să recunoaștem, având în vedere că anul acesta este ultimul din exercițiul financiar-bugetar 2014-2020, situația este una cât de poate de... îi zicem pe șleau, să înțeleagă toată lumea... proastă!

Veți spune că lucrurile nu stau deloc astfel având în vedere că 91,44% din cota alocată a fost contractată prin 1.607 proiecte (1.306,305 milioane de euro), care înseamnă tot atâtea investiții în comunele României. Da, dar e posibil ca multe dintre acestea să nu poate fi terminate în graficul îngăduit (prelungire până în 2022 sau 2023) și România fie va pierde o parte din bani, fie va plăti penalizări consistente. În cel mai bun caz, Uniunea Europeană va accepta reportarea sumei pentru perioada 2021-2027.

Investiții transferate din exercițiul financiar anterior

Apropo de îngăduința de care ne-am bucurat din partea forurilor europene, România a primit aprobarea de a transfera câteva sute de proiecte din exercițiul bugetar 2007-2013 în perioada financiară 2014-2020. A fost vorba tot despre proiecte nefinalizate la termen. Autoritățile au numit această operațiune „proiecte transferate prin procedura de tranziție.“ Atenție, nici măcar acestea nu au fost finalizate în totalitate:

  • Submăsura 7.2, apă/canal: 66 de proiecte, în valoare de 54,86 mil. euro, din care 44 de investiții, în valoare de 27,45 mil. euro, sunt finalizate, iar 1 proiect (1,53 mil. euro) a fost reziliat;
  • Submăsura 7.2, infrastructura rutieră locală: 141 de proiecte, în valoare de 81,711 mil. euro, din care au fost finalizate 115 de investiții, în cuantum de 51,356 mil. euro;
  • Submăsura 8.1, împăduriri, 10 proiecte, în valoare de 0,562 mil. euro, niciunul finalizat.

Submăsura 7.2, alocare de 1.108, 881 milioane de euro

Beneficiarii acestei submăsuri puteau fi primăriile, asociațiile intercomunitare și ONG-uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creșe, after-school). Obiectivele constau în crearea infrastructurii de interes local care să contribuie la diminuarea tendințelor de declin social și economic, la îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale și stoparea fenomenului de depopulare, prin reducerea decalajelor rural-urban. În ce punct ne aflăm astăzi cu aceste investiții în infrastructura rutieră, de utilități, educațională, socială și culturală din mediul rural vedem din cifrele următoare:

A) Investiții în infrastructură apă/apă uzată

  • proiecte depuse: 501, în valoare de 726,335 milioane euro;
  • proiecte selectate: 335, în valoare de 476,597 milioane de euro;
  • proiecte contractate: 306, în valoare de 427,977 milioane de euro;
  • proiecte finalizate: 10, în valoare de 9,8 mil. euro.

B) Apă/apă uzată, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării

r 12 proiecte depuse, în valoare de 16,11 mil. euro, din care contractate sunt 11, în valoare de 14,47 mil. euro, dar niciunul nu este finalizat.

C) Infrastructură rutieră de interes local

  • proiecte depuse: 972, în valoare de 1.002,998 milioane de euro;
  • proiecte selectate: 489, în valoare de 510,942 milioane euro;
  • proiecte contractate: 480, în valoare de 493,356 mil. euro;
  • proiecte finalizate: 71, în cuantum de 68,469 mil. euro.

D) Infrastructură de interes local ITI Delta Dunării

  • 30 de proiecte depuse, în valoare de 28,748 mil. euro, din care contractate 29, în valoare de 27,694 mil. euro.

E) Infrastructură educațională și socială

  • proiecte depuse: 444, în valoare de 168,742 mil. euro;
  • proiecte selectate: 325, în valoare de 121,037 mil. euro;
  • proiecte contractate: 313, în valoare de 115,744 mil. euro;
  • proiecte finalizate: 36, în cuantum de 11,627 mil. euro;
  • proiecte reziliate: 1, în valoare de 0, 412 mil. euro.

F) Infrastructură educațională și socială ITI Delta Dunării

r 11 proiecte depuse, în valoare de 3,781 mil. euro, din care contractate 9, în valoare de 2,818 mil. euro.

Submăsura 7.4: zero lei accesați

Submăsura 7.4 a avut o alocare de 13,762 mil. euro. Ea s-a constituit în sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale și a infrastructurii aferente. Până în mai 2020 nu a fost depus niciun proiect în cadrul acestui instrument financiar.

Submăsura 7.6: 108,74% proiecte contractate, 10,58% investiții finalizate

Investițiile sprijinite în cadrul acestei submăsuri țin de protejarea patrimoniului cultural sau/ și de realizare a investițiilor pentru conservarea moștenirii de interes local, a așezămintelor monahale, inclusiv a modernizării așezămintelor culturale. Suma alocată s-a ridicat la 188,010 mil. euro:

  • proiecte depuse: 912, în valoare de 304,396 mil. euro;
  • proiecte selectate: 661, în valoare de 211,735 mil. euro;
  • proiecte contractate: 651, în valoare de 207,192 mil. euro;
  • proiecte finalizate: 92, în valoare de 20,855 mil. euro;
  • proiecte reziliate: 4, în valoare de 0,723 mil. euro.

Pentru ITI Delta Dunării (9 mil. euro rezervate) s-au depus 27 de proiecte, în valoare de 8,405 mil. euro, și au fost contractate 25 de proiecte, în valoare de 7,051 mil. euro.

Submăsura 8.1, absorbție sub așteptări

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri se referă la: creșterea suprafeței ocupate de păduri la nivel național; acoperirea costurilor lucrărilor de înființare a plantației, a celor de întreținere a plantațiilor pe o perioadă de maximum 6 ani până la închiderea stării de masiv; acoperirea costurilor determinate de efectuarea a două lucrări de îngrijire a arboretelor după închiderea stării de masiv; acoperirea pierderilor de venit agricol pentru o perioadă de 12 ani pentru suprafața împădurită. Deși o țară întreagă se vaită de defrișări masive, este foarte curios că potențialii beneficiari (deținătorii publici și privați de teren agricol și neagricol și forme asociative ce dețin teren agricol și neagricol) nu s-au dat peste cap să utilizeze fondurile nerambursabile. Procentul de proiecte contractate (9,16%) este unul de-a dreptul ridicol.

Submăsura a avut o alocare totală de 106,801 mil. euro. Până în luna mai 2020, situația depunerii proiectelor era una deplorabilă și aproape de neînțeles:

  • proiecte depuse: 98, în valoare de 19,305 mil. euro (18,07%);
  • proiecte selectate: 68, în valoare de 10,638 mil. euro (9,96%);
  • proiecte contractate: 63, în valoare de 9,972 mil. euro (9,16%);
  • proiecte finalizate: niciunul.

Maria BOGDAN

AFIR a publicat Ghidul Solicitantului pentru Submăsura 9.1a

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului Solicitantului pentru submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Ghidul poate fi consultat pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info, secțiunea Investiții PNDR.

Odată cu publicarea acestei versiuni, Ghidul solicitantului a suferit câteva modificări care au ca scop corelarea prevederilor procedurale interne cu legislația în vigoare și, totodată, simplificarea procesului de depunere a Cererii de finanțare.

Totodată, a fost eliminată și obligativitatea ștampilării documentelor, conform HG 226/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Spre deosebire de sesiunile precedente, solicitantul nu mai este obligat să depună cazierul judiciar și certificatul de atestare fiscală, aceste documente fiind obținute de AFIR prin consultarea bazei de date a celor două instituții emitente, în baza protocoalelor semnate și cu acordul beneficiarului. Solicitarea acestor documente la dosarul Cererii de Finanțare se va face doar în situația în care AFIR nu poate obține aceste documente din baza de date.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile HG 226/2015, cu modificările și completările ulterioare, un solicitant poate depune o singură cerere de finanțare în aceeași sesiune de depunere proiecte, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.

Submăsura 9.1a are ca scop sprijinirea înființării grupurilor de producători în sectorul pomicol și, în consecință, o mai mare coordonare a producției pentru a face față unei piețe concurențiale.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Pot obține finanțare prin submăsura 9.1a grupurile de producători din sectorul pomicol constituite conform legislației specifice în vigoare, care au ca scop principal valorificarea în comun a produselor agricole, deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect, se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă după 1 ianuarie 2014. Încadrarea în categoria IMM se va demonstra de către solicitant doar la momentul depunerii cererii de finanțare, acesta nefiind obligat să mențină acest statut pe perioada derulării contractului de finanțare.

Sunt, de asemenea eligibile și grupurile de producători care au obținut recunoaștere pentru produse și/sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1, dar și prin submăsura 9.1a. În acest caz sprijinul se va acorda pe baza Valorii Producției Comercializate (VPC) aferente produselor/grupelor de produse sprijinite prin submăsura 9.1a.

Grupurile de producători care au în componență un fost membru al unei organizații de producători (OP) din sectorul fructelor şi legumelor (sprijinite prin Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA) sunt eligibile doar dacă membrul respectiv a renunțat la această calitate înainte de 1 ianuarie 2014 sau dacă grupul care solicita sprijinul prin intermediul acestei submăsuri este recunoscut pentru un produs, produse sau grupa de produse diferite față de organizația din care provine membrul OP.

Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/an.

Sursa: afir.info

În ce mod au utilizat fermierii români fondurile europene prin PNDR (III)

În numărul trecut al revistei noastre v-am vorbit despre stadiul aplicării celor mai solicitate măsuri din cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR): Măsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole“, Măsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole“ și Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“. Continuăm să vă prezentăm stadiul absorbției fondurilor europene de către fermierii români, cu precizarea că am avut la dispoziție datele din luna mai 2020.

Submăsura 4.2, „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole“

Sprijinul nerambursabil a fost/este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative sau de 40% pentru alte întreprinderi. Măsura a avut la dispoziție fonduri în sumă de 382,748 milioane euro, la care se adaugă 10,6 mil. euro pentru ITI Delta Dunării (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, pe care o vom prescurta, pe parcursul acestui articol, „ITI-DD“). Fermierii români au depus 737 + 7 ITI-DD proiecte, în valoare de 625,3 mil. euro (159% față de suma alocată), dar selectate au fost 466 + 6 ITI-DD de proiecte (441,8 mil. euro, cu 12,3% mai mult comparativ cu alocarea). Contracte ferme, aflate în derulare sau care au fost finalizate, au fost încheiate pentru 316 + 6 ITI-DD proiecte, în valoare de 295,34 mil. euro. Asta înseamnă că, până în prezent, s-au utilizat 75% din fondurile puse la dispoziție prin PNDR. Ca să vă dați seama de importanța acestei măsuri, recent legumicultorii se plângeau că nu au unde-și desface marfa în vreme de pandemie. Ei bine, tocmai această măsură se referă la construirea unor rețele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și capacități de ambalare și la modernizarea celor existente.

Submăsura 4.2 „Schemă de ajutor de stat GBER”

Această schemă transparentă de ajutor de stat a vizat acțiuni specifice și potențiali beneficiari eligibili conform fișei tehnice a submăsurii 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole“. Suma pusă la dispoziție pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole a fost de 112, 5 mil. lei. Până pe 7 mai au fost semnate contracte de finanțare pentru 126 de proiecte, în valoare de 92,047 mil. euro, ceea ce înseamnă 81,81% din suma pusă la dispoziție.

Submăsura 4.2a, „Investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol“

Măsura a oferit acces la finanțări nerambursabile de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative sau de 40% pentru alte întreprinderi. Printre altele, pomicultorii puteau, prin acest instrument financiar, să înființeze/extindă/modernizeze/doteze unitățile de procesare, inclusiv investiții privind marketingul produselor (de exemplu etichetare, ambalare) sau să constituie rețele (depozite) locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și capacități de ambalare. Suma pusă la dispoziție prin PNDR a fost de 34,6 + 0,8 ITI-DD milioane de euro, iar până în mai fermierii au depus 84 de proiecte (41,7 mil. euro), fiind selectate ca eligibile 52 de proiecte, în valoare de 26, 1 mil. euro (73,72% din suma alocată). Contracte ferme au fost semnate însă pentru 15 proiecte, din care deja 4 au fost reziliate (0,66 mil. lei), în sumă de 6,43 mil. euro investiții rămase în execuție, în procent de 18,7% față de suma alocată!

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice – irigații“

Această măsură are o finanțare nerambursabilă de 100% din cheltuielile eligibile, dar un proiect nu poate depăși 1.000.000 euro pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP). Suma alocată, dată fiind importanța irigațiilor din România sau mai bine zis a lipsei sistemelor de udare, a fost una generoasă: 433,9 mil. euro + 7 mil. euro ITI-DD. Organizațiile de udători au depus 530 + 7 ITI-DD proiecte, în sumă totală de 532,09 mil. euro (120% față de suma disponibilă), fiind până în prezent selectate 402 proiecte, în valoare de 396,13 mil. euro (89,85% din suma disponibilă). Au fost până acum semnate contracte pentru 344 de proiecte, în sumă de 337,85 mil. euro (76,62% din suma alocată): 27 de investiții (25,2 mil. euro) au fost finalizate, 3 contracte (2,9 mil. euro) au fost reziliate, iar 314 (309,75 mil. euro) sunt în fază de execuție.

Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zonele rurale“

Sprijinul nerambursabil a fost acordat sub formă de primă în două tranșe: 70% din sumă după semnarea contractului de finanțare și 30% la cel mult cinci ani de la semnarea contractului de finanțare, cu condiția implementării corecte a planului de afaceri. Prin acest instrument financiar se finanțează activități de producție (textile, îmbrăcăminte, marochinărie, articole de hârtie și carton, produse chimice, farmaceutice, prelucrare lemn, construcții metalice etc.), meșteșugărești (artizanat, olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii), turistice (cazare, camping și tabere, agrement) și servicii (medicale, sanitar-veterinare, consultanță, contabilitate etc.). Suma alocată s-a situat la 106, 57 mil. euro + 5 mil. euro ITI-DD. Până în luna mai au fost semnate 1.920 de contracte de finanțare, față de 6.331 de proiecte depuse, în valoare de 113,46 mil. euro (101,69% față de suma alocată).

Măsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici“

Sprijinul este în cuantum de 15.000 euro, acordat în 2 tranșe: 75% la primirea deciziei de finanțare, 25% în maximum 3 ani de la primirea deciziei de finanțare. Fondurile puse la dispoziție au fost în  valoare de 246,49 mil. euro + 5 mil. euro ITI-DD. Micii fermieri au depus 20.829 de cereri de finanțare (312, 4 mil. euro); au fost selectate, până la începutul lunii mai, 13.429 de proiecte, în valoare de 201,4 mil. euro (80% din total alocare). 19 contracte au fost reziliate, iar în curs de execuție sau finalizate sunt 11.822 proiecte, în valoare de 177,5 mil. euro (70,57% din suma alocată).

Măsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole“

Este o formă de sprijin pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici din mediul rural, care își creează sau dezvoltă activități non-agricole în zonele rurale. Valoarea nerambursabilă este de maximum 90% din costul total al proiectului și nu depășește 200.000 euro/beneficiar pe 3 ani fiscali. Suma rezervată acestei măsuri a fost de 166, 5 mil. euro + 10 mil. euro ITI-DD. Până în prezent au fost semnate 913 contracte de finanțare, din 2.599 proiecte depuse, valoarea acestora ridicându-se la 152,4 mil. euro, ceea ce reprezintă 86,3% din suma pusă la dispoziție prin PNDR.

Maria Bogdan

În ce mod au utilizat fermierii români fondurile europene prin PNDR (II)

Fermierii români nu au stat, cum s-ar spune, cu mâinile în sân. Interesul lor pentru sursele de finanțare europeană a rămas crescut în exercițiul financiar european 2014-2020. Acesta poate fi măsurat prin numărul de proiecte depuse la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, via Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și/sau Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (AFIR – pentru măsurile delegate), în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Dar ce au solicitat fermierii e una, iar ce se află efectiv în execuție, ca proiecte contractate și în execuție, e alta. La vremea la care vorbim contează ultima cifră, ce bani s-au atras la propriu și cam care este procentul real de absorbție a fondurilor europene (proiecte finalizate sau în derulare). Ne rezumăm la a prezenta situația pe principalele măsuri din PNDR, iar ultimele date disponibile, la vremea documentării articolului, sunt cele din data de 23 aprilie 2020.

Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”

Dezvoltarea fermelor a beneficiat de cea mai mare alocare financiară prin PNDR: 844,672 milioane de euro. Agricultorii au depus 4.048 proiecte, cu o valoare solicitată aproape triplă față de suma disponibilă, dar selectate au fost numai 46,59% dintre ele, respectiv 1.886, în cuantum de 1.051, 91 mil. euro. Până spre finalul lunii aprilie au fost semnate contracte de finanțare și de lucrări pentru 1.759 de proiecte, în valoare de 912,744 mil. euro (108% față de alocare). Finalizate la această oră sunt 1.227 proiecte, în sumă de 343,93 mil. euro (40,71% din suma alocată), iar alte 18 contracte (14, 27 mil. euro) au fost reziliate. Ar mai fi de reținut că fermierii au avut o restanță din exercițiul financiar trecut, transferată în actualul cadru de finanțare, de 33, 6 mil. euro, pentru 137 de contracte (110 finalizate și 27 în derulare). Separat și cei din Delta Dunării (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării) au utilizat o parte din suma pusă la dispoziție: 48 de contracte semnate, în sumă de 21,52 mil. lei, ceea ce reprezintă 65,21% din alocarea de 33 mil. euro.

Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole“

Pentru refacerea livezilor din România, pomicultorii au avut la dispoziție 284,35 mil. euro + 5 mil. euro pentru ITI Delta Dunării. Fermierii din acest sector au depus 1.170 + 9 ITI Delta Dunării de proiecte, în valoare dublă comparativ cu alocarea (669,33 mil. euro + 4,9 mil. euro ITI), dar autoritățile au selectat doar jumătate dintre acestea, respectiv, 564 + 8, în sumă de 310,82 mil. euro + 4,36 mil. euro ITI, ceea ce înseamnă aproape 110% față de valoarea alocată. Contracte însă s-au încheiat pentru 478+6 ITI proiecte, în sumă de 253,61 mil. euro + 3,52 mil. euro ITI, respectiv, 88,86% față de suma rezervată sectorului pomicol. Au fost finalizate, până în prezent, foarte puține investiții: 63, în valoare de 26,37 mil. euro (9,2% din suma alocată), fiind totodată reziliate și 11 contracte (5,23 mil. euro).

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“

Autoritățile au rezervat acestei măsuri care vizează inclusiv întinerirea forței de muncă din mediul rural 426,744 mil. euro. Este poate cea mai dinamică și solicitată intervenție în agricultură. Până în aprilie 2020 au fost depuse 14.149 de dosare de finanțare, în valoare de 581,86 mil. euro; selectate de unitatea de management de la AFIR au fost 10.106 proiecte (414,87 mil. euro) care acoperă 97,21% din suma disponibilă. Contracte ferme de finanțare s-au încheiat pentru 10.028 proiecte, în sumă de 411,59 mil. euro (96,44% din alocare): 7.369 de investiții (303,36 mil. euro) au fost finalizate, iar 13 contracte au fost reziliate (0,53 mil. euro). Tinerii de pe teritoriul ITI Delta Dunării au contat pe 10 mil. euro, depunând 232 de solicitări de finanțare. Până acum s-au semnat contracte de finanțare pentru 201 proiecte, în valoare de 8,18 mil. euro. (Va urma).

Maria Bogdan

AFIR: Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale salută crescătorii de albine și procesatorii de produse apicole din Romania și mulțumește celor 4.355 de beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020) care au solicitat și primit fonduri europene nerambursabile pentru proiecte în domeniul apicol!

Ziua Mondială a Albinei însemnă recunoașterea importanței albinei și a nevoii de a proteja această specie atât de importantă pentru ceea ce înseamnă viața pe Terra.

Prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat 4.355 de proiecte de investiții în sectorul apicol, cu o valoare de 85 milioane de euro. Beneficiarii investițiilor apicole au accesat fonduri europene nerambursabile prin submăsurile 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3. Astfel, prin această submăsură s-au finanțat 3.728 de proiecte cu o valoare publică contractată de 55,8 milioane euro.

Proiectele dedicate apiculturii finanțate prin submăsura 6.1 sunt în număr de 616, cu o valoare publică contractată de 24,7 milioane euro.

Prin submăsura 4.1 au fost finanțate 4 proiecte pe apicultură, cu o valoarea publică contractată de peste 1 milion euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea stupinelor prin achiziție echipamente apicole și amenajare spații pentru procesare, condiționare produse apicole.

Prin submăsura 4.2 beneficiarii au primit finanțare pentru 4 proiecte de investiții în domeniul apicol cu o valoare publică contractată de peste 1 milion de euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea unităților de procesare, ambalare și comercializare produse apicole.

Totodată, prin submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” a fost finanțat un proiect privind promovarea și comercializarea în comun a producției de miere și produse apicole realizate de membrii unui grup de producători. Valoarea publică contractată a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte nouă exploatații agricole.

Mai mult, submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol” a finanțat 8 proiecte care vizează cooperarea actorilor locali în vederea susținerii lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele opt proiecte au primit finanțare pentru 42 membri, din care 23 sunt fermieri (exploatații care participă în proiectele de cooperare). Valoarea publică contractată a acestor  proiecte este de 716.006 euro.

POPICA Crinela Alina – întreprindere individulă din Codlea, județul Brașov este unul dintre cei 4.355 de beneficiari ai PNDR pentru sectorul apicol, care a beneficiat de finanțare nerambursabilă de 207 mii de euro pentru proiectul „Modernizare stupină și amenajare spațiu pentru procesare, condiționare produse apicole”, finanțat prin submăsura 4.1 ,,Investiții în exploatații agricole”. Proiectul a fost contractat în noiembrie 2017 și valoare eligibilă a întregului proiect este de 308 mii euro – diferența dintre finanțarea PNDR și valoarea proiectului a fost asigurată din fondurile proprii ale beneficiarului.

Proiectul vizează modernizarea stupinei, la data depunerii cererii de finanțare, solicitantul deținând 235 de familii de albine pe o suprafață de 3.000 mp. Din cantitatea totală de 3.290 kg/ an miere polifloră estimată a fi obținută, în anii 1 – 5 după implementarea proiectului, aproximativ 70% va fi ambalată la borcane, iar aproximativ 30% va fi ambalată la plicuri, fiind comercializate la seturi de 100 bucăți (respectiv 658 seturi). Proiectul va fi finalizat în luna iulie 2020.

Sursa: afir.info

Abonează-te la acest feed RSS