reclama Nusees
update 28 Nov 2022

Mănăstiri și biserici restaurate cu bani din PNRR

Printre cele mai apreciate obiective de patrimoniu se numără bisericile și mănăstirile pe care adesea le vizităm cu pioșenie și le admirăm pentru tot ceea ce reprezintă. Ne atrag atenția de cele mai multe ori acele sfinte lăcașe cu o istorie aparte, cu semnificație pentru o anumită zonă și a căror importanță nu se diminuează odată cu trecerea timpului. Însă amprenta anilor devine vizibilă și majoritatea au nevoie de restaurări costisitoare, motiv pentru care multe dintre ele au nevoie de intervenții cât mai rapide. Veștile bune au apărut în această toamnă, atunci când Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat faptul că mai multe obiective de patrimoniu sunt incluse în trei rute din cadrul Programului „România atractivă“, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și vor fi restaurate prin intermediul a 18 contracte în valoare de peste 23 de milioane de euro.

Trei rute importante

„Cele 12 rute turistice și culturale pe care le finanțăm prin Componenta 11 – Turism și Cultură a PNRR pun în valoare acea Românie profundă și autentică de care suntem mândri, parte a patrimoniului cultural european. Semnăm contractele de finanțare pentru ruta Mănăstirilor, ruta Bisericilor de lemn și ruta Sfântului Ladislau, care înseamnă investiții de peste 23 de milioane de euro pentru restaurarea unor obiective de patrimoniu și promovarea acestora într-un mod integrat, în rute cultural-turistice care să atragă vizitatori din țară și din străinătate. Am încredere că parteneriatul pe care l-am construit cu autoritățile locale și cu reprezentanții cultelor va adăuga valoare acestor investiții, în beneficiul comunităților locale și al României“, a declarat la evenimentul de semnare a noilor contracte ministrul Marcel Boloş.

Trei rute importante au fost conturate, fiecare având alocat un anumit buget. Astfel:

  • Ruta mănăstirilor din zona Moldovei: 11.52 milioane de euro;
  • Ruta bisericilor de lemn: 3,54 milioane de euro;
  • Ruta Sfântul Ladislau: 8,40 milioane de euro.

Moldova și Bucovina sunt vestite pentru mănăstirile lor, turiștii alegând aceste destinații mai ales pentru a ajunge să le viziteze. Investițiile vizează restaurarea și promovarea celor mai reprezentative mănăstiri din Moldova, între care Mănăstirea Arbore, Mănăstirea Slatina sau Mănăstirea

„Sf. Trei Ierarhi“ din Iași.

Următoarea rută vizează bisericile de lemn pentru care țara noastră este atât de faimoasă la nivel internațional. Mai mult decât atât, valoarea arhitecturală și modul în care lemnul a fost lucrat reprezintă o adevărată bogăție culturală care nu doar merită apreciată, ci și păstrată cât mai mult timp posibil. În cadrul acestei rute sunt vizate zece biserici de lemn din județele Suceava, Vrancea, Neamț, Iași, Botoșani și Mehedinți. Pe lângă restaurarea acestora, atât de necesară de altfel, se urmărește și o mai bună promovare prin care fiecare sfânt lăcaș să devină mai vizibil pentru turiști.

Despre ultima rută, ruta Sfântul Ladislau, se spune că  merge pe urmele regelui cavaler  cu același nume, ce a rămas în memoria culturală prin legende, povești și pelerinaje. Se urmărește restaurarea unor locuri legendare și arii naturale excepționale din județele Bihor, Covasna și Harghita.

Județul Suceava, fonduri importante

Printre lăcașele din județul Suceava care au primit finanțare se numără și Mănăstirea Slatina, Mănăstirea Arbore, dar și bisericile de lemn din satele Botoșana și Colacu.

„Este o continuare a sprijinului acordat monumentelor istorice din județul Suceava pentru consolidarea și păstrarea lor. Consiliul Județean se angajează prin acest parteneriat să promoveze rutele culturale ale bisericilor din lemn și ale mănăstirilor din județul Suceava. Promovare înseamnă organizarea de evenimente, organizarea de trasee turistice, materiale publicitare, pentru a crește numărul de turiști. (...) Dacă ne referim la Mănăstirea Slatina, Consiliul Județean a finalizat modernizarea drumului județean Mălini – Slatina și pregătește modernizarea care să lege Slatina de Gura Humorului prin Valea Moldovei. Pentru Mănăstirea Arbore, ctitorie a hatmanului Luca Arbore, Consiliul Județean a modernizat drumul care face legătura cu localitatea Arbore și pregătește organizarea de evenimente culturale pentru promovarea mănăstirii de la poalele Obcinei Mari“, a declarat președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.

Turism și cultură

Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în Componenta 11 sunt alocate peste 100 milioane de euro pentru promovarea turismului și a culturii. În total, 12 rute vor avea parte de finanțare:

- Ruta castelelor – 30 de obiective promovate, 5 castele restaurate;

- Ruta curiilor din Transilvania – 25 de obiective promovate, 5 curii restaurate;

- Ruta culelor – 15 obiective promovate, 5 cule restaurate;

- Traseul gastronomiei tradiționale românești – 30 de obiective promovate;

- Ruta bisericilor fortificate – 20 de obiective promovate;

- Ruta bisericilor de lemn – 30 de obiective promovate, 10 biserici restaurate;

- Ruta mănăstirilor din zona Moldovei – 30 de obiective promovate, 5 mănăstiri restaurate;

- Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României – 20 de obiective promovate, 5 obiective restaurate;

- Ruta castrelor romane – 20 de obiective promovate, 5 castre restaurate;

- Ruta cetăților – 30 de obiective promovate, 5 cetăți restaurate;

- Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei – 30 de obiective promovate, 30 de obiective restaurate (gospodării);

- Ruta satelor cu arhitectură tradițională – 20 de obiective promovate, 150 de case tradiționale restaurate din cele 20 de sate cu arhitectură tradițională.

Larissa DINU

47,6 milioane de euro solicitate de fermieri pentru înființarea sau modernizarea plantațiilor pomicole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit online  65 de solicitări de finanțare în valoare de 47,6 milioane de euro (47.616.514 €) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a Investiții în exploatații pomicole din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Având în vedere că alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltare pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate” a declarat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Precizăm că din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/ proiect pentru utilaje de recoltare (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/ proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile.

Menționăm, totodată, că până la data de 16 decembrie 2022, fermierii mai pot depune cereri de finanțare pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor în cadrul submăsurii 17.1.

MADR a solicitat Comisiei Europene decontarea a peste 253 de milioane de euro, fonduri plătite deja către fermierii români prin AFIR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a transmis Comisiei Europene solicitarea de decontare a peste 253 de milioane de euro (253.252.747 €), valoare ce reprezintă echivalentul plăților realizate din bugetul național către fermieri în perioada 1 iulie – 15 octombrie 2022.

Declarația de cheltuieli transmisă prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale reprezintă totalul plăților efectuate de AFIR în perioada de referință (01.07 – 15.10.2022) către beneficiarii proiectelor de investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 244 de milioane de euro. De asemenea, declarația de cheltuieli trimestrială cuprinde și plățile directe și compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA) în valoare de 9,2 milioane de euro.

„În conformitate cu procedurile de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, AFIR a încărcat declarația de cheltuieli direct în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, urmând ca, după verificarea sumelor cuprinse în declarația de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de maximum 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală”, a precizat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Până la această dată, Comisia Europeană a rambursat României peste 7,35 de miliarde de euro pentru decontarea investițiilor realizate în agricultură, pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, inclusiv Tranziția 2021 – 2022.

Hală de procesare a legumelor în valoare de 60.000 de euro, cu fonduri europene

Dana Chistol este o tânără din județul Iași care, de câțiva ani, se ocupă de afacerea părinților, legumicultori de profesie. Anul acesta a obținut 60.000 de euro, fonduri europene, pentru a dezvolta ferma de la Probota.

Ieșeanca face parte din tânăra generație de legumicultori care vrea să aducă un suflu nou acestui domeniu, tot mai dezvoltat în ultimii ani. Tânăra își amintește că avea doar 5 ani când a descoperit „microbul” agriculturii. Acum cultivă ardei, roșii, pepeni, varză, vinete, și cartofi pe aproximativ 15 hectare și are și câțiva stupi de care se ocupă împreună cu familia sa din comuna Probota, județul Iași.

„Meseria de agricultor este destul de grea pentru că sunt foarte tânără și mai am de învățat, dar am norocul că mă ajută părinții mei. Întotdeauna mi-am dorit să am propria afacere și îmi doresc din tot sufletul să profesez în agricultură“, ne spune Dana. Dar tânăra a dorit mai mult... Astfel, a reușit să obțină fonduri europene în valoare de 60.000 de euro și a trecut la următorul nivel în ceea ce privește legumicultura, respectiv procesarea unei părți din legumele cultivate, proiect care este în derulare încă din vară, cu finalizare la începutul anului viitor. Prin intermediul acestui proiect își dorește să-și dezvolte ferma de familie.

„Foarte multe legume se pierd, dar, cu ajutorul utilajelor, acestea vor fi valorificate. Doresc să dezvolt ferma și să produc suc de tomate și murături. M-am consultat cu părinții și am decis că așa e mai bine. Serele reprezintă o soluție mult mai bună și asta vrem să facem. Mi-am propus să mă dezvolt și pe partea de legumicultură, în spații protejate, pentru că e mai ușor să controlezi investiția. Împreună cu familia mea lucrăm 15 ha în localitatea Probota, unde avem roșii, ardei gras, vinete, ardei kapia, pepeni verzi și varză. Pe lângă agricultură, am dezvoltat pasiunea pentru apicultură. Împreună cu familia mea deținem 45 de stupi, apicultura fiind o meserie foarte frumoasă și interesantă, dar necesită multă răbdare și atenție. Pentru mine agricultura este o provocare continuă datorită faptului că există foarte multe riscuri, dar experiența și sprijinul părinților mei m-au ajutat“, mai specifică, Dana Chistol.


Fermierii și întreprinderile ce derulează afaceri agricole vor mai putea obține în 2022 fonduri europene pentru realizarea de investiții, precum și pentru asigurarea capitalului de lucru. Cele mai importante finanțări nerambursabile sunt oferite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, dar fermierii pot accesa și alte fonduri nerambursabile în acest an.


Beatrice Alexandra MODIGA

48 de milioane de euro, fonduri europene disponibile prin AFIR, pentru sectorul pomicol

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale lansează în perioada 9 septembrie – 12 decembrie 2022 sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole, prin submăsura 4.1a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Fondurile europene alocate sunt în valoare de 48 de milioane de euro, împărțite în trei componente, după cum urmează: 30,5 milioane de euro sunt disponibile pentru înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing (ca și componente secundare). Pentru înființarea, extinderea și modernizarea pepinierelor, inclusiv condiționare și marketing (ca și componentă secundară) sunt alocate 7,5 milioane de euro în această sesiune. De asemenea, alte 10 milioane de euro sunt puse la dispoziția solicitanților pentru achiziția utilajelor de recoltare (modernizarea exploatației).

Sprijinul public nerambursabil acordat prin aceasta submăsură este de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile și poate ajunge până la 90%. Valoarea fondurilor acordate prin submăsura 4.1a este cuprinsă între 100.000 de euro și 1.500.000 euro, în funcție de tipul investiției și de beneficiar.

Pragurile de calitate lunare încep, în prima lună de sesiune, de la 90 de puncte pentru componenta înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing, respectiv 85 de puncte pentru componenta achiziție utilaje de recoltare și de la 60 de puncte pentru înființare, extindere, modernizare pepinieră inclusiv condiționare și marketing și scad treptat până la pragul minim de 15 puncte pentru toate componentele.

Precizăm că, pentru prima dată, modalitatea de repartizare a fondurilor neutilizate din cadrul unei componente către componenta sau componentele supralicitate se va face în ordinea prestabilită în urma deciziei Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală. Astfel, prima opțiune pentru realocarea fondurilor neutilizate este componenta de înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing, cea de-a doua opțiune este achiziția utilajelor de recoltare, iar cea de-a treia opțiune vizează componenta de înființare, extindere, modernizare pepinieră inclusiv condiționare și marketing.

Depunerea cererilor de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole se va face online pe www.afir.info, conform precizărilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente, începând cu data de 9 septembrie 2022, ora 9:00. Termenul limită de primire a solicitărilor de finanțare este 12 decembrie 2022, ora 16:00.

Sursa: afir.info

Peste 1.300 de mici fermieri vor primi 20 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat lista fermierilor care au solicitat finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Acest Raport de selecție lunar, publicat pe pagina de internet a AFIR în data de 12.08.2022, conține lista cererilor de finanțare depuse online în perioada 27 octombrie – 26 noiembrie 2021 (respectiv, etapa a treia din sesiunea 2021 a submăsurii 6.3).

În urma procesului de evaluare și de selecție, 1.334 de investiții în ferme mici sunt selectate pentru a primi fonduri în valoare totală de 20.010.000 de euro. Totodată, în cadrul acestui Raport, sunt incluse și 256 de proiecte declarate neeligibile, alte 11 cereri de finanțare neconforme și 20 de proiecte care au fost retrase de către solicitanți.  

Sprijinul acordat fermierilor prin această linie de finanțare este 100% nerambursabil și are valoarea de 15.000 de euro/ proiect. Finanțarea pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranșe (75% din sprijin la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare).

„Selecția cererilor de finanțare depuse pentru submăsura 6.3, în etapa a treia, încheie practic procesul de evaluare și analiză al tuturor proiectelor depuse până în prezent pentru perioada de tranziție 2021 – 2022. Această perioadă a însemnat un efort administrativ imens pentru Agenție și, din păcate, un timp de așteptare foarte mare a rezultatelor de către beneficiari, lucru pe care am încercat cu toate resursele disponibile să îl atenuăm. Ar fi simplu să motivăm faptul că lansarea concomitentă a tuturor liniilor de finanțare în partea a doua a anului 2021 a dus la suprasolicitarea administrativă a AFIR, dar ceea ce contează este faptul că întregul personal a lucrat la toată capacitatea posibilă. Acești bani europeni, deosebit de importanți, vor putea ajunge la fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural românesc, plățile trebuind decontate până la 31 decembrie 2025.” a precizat Dorin OPREANU, Directorul general al AFIR.

Facem precizarea că pentru perioada 2021 – 2022, experții AFIR au primit și evaluat 28.522 de solicitări de finanțare în valoare de 2,37 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate până în prezent 17.534 de proiecte însumând 1,15 miliarde de euro.

AFIR: 183 de fermieri și procesatori selectați pentru finanțare cu peste 154 de milioane de euro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat lista viitorilor beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 care au solicitat finanțare în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.1 (pachetul 4.1.5), în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.2 (plante proteaginoase) și în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 6.3 (zona montană).

În urma procesului de evaluare și de selecție a cererilor de finanțare depuse online în cea de-a treia etapă a sesiunii deschise pentru submăsura 4.1 (Investiții în exploatații agricole), au fost selectați pentru finanțare 165 de fermieri care s-au încadrat la pachetul 4.1.5 (investiții în zootehnie – producție primară, condiționare și marketing). Pentru acești fermieri s-au alocat din PNDR o sumă în cuantum total de aproximativ 139 milioane de euro.

În cadrul aceleiași etape a sesiunii, au fost depuse 237 de cereri de finanțare (în valoare de 191 de milioane de euro), din care, pe lângă cele 165 de cereri selectate pentru finanțare, au fost declarate eligibile și alte 17 cereri, dar fără finanțare, din cauza epuizării fondurilor disponibile. Alte 53 de cereri de finanțare nu au îndeplinit condițiile pentru a fi declarate eligibile (49 proiecte sunt neeligibile și 4 neconforme) și alte două cereri au fost retrase.

De asemenea, AFIR a publicat Raportul de selecție lunar pentru etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.2 (Sprijin pentru investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole) pentru plante proteaginoase. Pentru investițiile în procesarea, au fost selectate 18 proiecte în valoare de 15,7 milioane de euro, cu care AFIR va încheia în perioada următoare contracte de finanțare. În total, în această etapă, au fost depuse și evaluate de către experții AFIR 36 de proiecte însumând peste 33 de milioane de euro, din care, suplimentar celor 18 proiecte selectate, 7 proiecte au fost declarate eligibile fără finanțare, 7 cereri de finanțare au fost declarate neeligibile, iar 4 proiecte au fost retrase de către solicitanți.

În același timp, AFIR a publicat și Raportul de selecție lunar aferent etapei a III, 2022, a submăsurii 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici) din zona montană. Având în vedere solicitările de finanțare depuse și aprobate, fondurile disponibile au fost epuizate integral și astfel că, după finalizarea procesului de evaluare a tuturor celor 119 cereri de finanțare depuse în această etapă, 81 de proiecte, în valoare de 1,2 milioane de euro, au fost declarate eligibile fără finanțare, și alte 34 de proiecte au declarate neeligibile, 2 neconforme și 2 au fost retrase.

Toate rapoartele de selecție sunt documente publice și poate fi consultate pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.

Peste 15 milioane euro prin AFIR pentru înființarea grupurilor de producători

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea sesiunii de primire de proiecte pentru submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Sesiunea se va desfășura în perioada 18 iulie – 18 octombrie 2022.

Alocarea financiară disponibilă pentru finanțarea proiectelor din această sesiune este 15.356.515 euro.

Pot obține finanțare prin submăsura 9.1 Grupurile de producători din sectorul agricol, care sunt recunoscute oficial de către MADR înainte de solicitarea sprijinului, conform prevederilor legislației naționale în vigoare. Sunt eligibile, de asemenea, și grupurile de producători care au obținut recunoaștere atât pentru produse și/ sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1, cât și pentru produse și/ sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1a. În acest caz, sprijinul se va acorda pe baza valorii producției comercializate (VPC) aferente produselor agricole/ grupelor de produse sprijinite prin submăsura 9.1.

Sunt eligibile toate cheltuielile rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul agricol, care au fost prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public acordat este 100% nerambursabil și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/ an și se va plăti sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă de cel mult 5 ani de la recunoaștere, astfel: anul I - 10%, anul II - 8%, anul III - 6%, anul IV - 5% și anul V - 4%.

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 9.1 – Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul solicitantului, începând cu data de 18 iulie 2022, ora 9:00. Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă sM 9.1 este 18 octombrie 2022, ora 16:00.

Pragul minim de selecție al proiectelor pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol este de 10 puncte.

Sursa: afir.info

În iunie, plăți AFIR de peste 27 de milioane de euro în conturile beneficiarilor PNDR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a aprobat plăți în valoare totală de 27,3 milioane de euro (27.306.264 €) pentru proiecte de investiții și pentru măsurile de mediu și climă. Plățile au fost efectuate în perioada 6 iunie – 5 iulie 2022 și sunt realizate din fondurile alocate României prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Pentru investițiile fermierilor, ale antreprenorilor, ale procesatorilor și ale autorităților locale, AFIR a virat 15,5 milioane de euro, fonduri nerambursabile alocate pentru decontarea cheltuielilor eligibile.

Totodată, AFIR a avizat plăți însumând 11,8 milioane de euro, acordate pentru compensarea pierderilor de venit ale fermierilor, aferente măsurilor de mediu și climă gestionate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

AFIR efectuează plățile din fondurile publice nerambursabile pe care le gestionează ca urmare a depunerii de către beneficiarii PNDR 2020 a cererilor de plată, în conformitate cu procedurile care se aplică contractelor de finanțare încheiate.

Sursa: afir.info

AFIR: Plăți de peste 430 de milioane de euro în conturile fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor și autorităților publice, în ultimii doi ani

În perioada de tranziție 2021 – 2022, peste 28.000 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice au solicitat fonduri europene în valoare de 2,37 de miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Până în acest moment, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a selectat pentru finanțare 14.364 de proiecte de investiții, însumând 768,9 milioane de euro. Dintre acestea, AFIR încheiat 8.474 de contracte de finanțare cu o valoare de 149,7 milioane de euro – procesul de contractare este în desfășurare. Pentru decontarea investițiilor sau achizițiilor realizate în cadrul proiectelor contractate, precum și pentru plățile compensatorii acordate fermierilor prin Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură, AFIR a transferat în conturile beneficiarilor 433,8 milioane de euro.

„Avem 21.708 fermieri care au solicitat fonduri europene în valoare de peste 1,5 miliarde de euro, o sumă ce reflectă nevoia de finanțare tot mai mare a investițiilor în exploatații agricole, pentru dezvoltarea fermelor mici și pentru instalarea tinerilor fermieri. De asemenea, am primit și solicitări care vizează înființarea grupurilor de producători, cooperarea în sectorul agricol și cel pomicol, dar și decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. În urma procesului de selecție, AFIR a încheiat 8.065 contracte de finanțare pentru investiții în sectorul agricol, a căror valoare se ridică la peste 83 de milioane de euro. Pentru proiectele contractate, am reușit să efectuăm, până în acest moment, plăți de 58,7 milioane de euro”, a declarat Directorul general al AFIR, Dorin OPREANU.

Pentru procesarea produselor agricole și pomicole, AFIR a primit 322 de cereri în valoare de 209,8 milioane de euro, din care s-au selectat pentru finanțare 51 de proiecte, în valoare de 41,3 milioane de euro. Procesul de contractare este în derulare.

Sectorul neagricol a atras 5.968 de antreprenori care au depus la AFIR solicitări de finanțare a investițiilor din mediul rural de peste 504 milioane de euro. Având în vedere fondurile disponibile, au fost selectate până acum 648 de cereri de finanțare, în valoare de 60 de milioane de euro și au fost contractate 359 de proiecte de 20,2 milioane de euro. Plățile efectuate către beneficiarii acestor contracte sunt de 10,6 milioane de euro, până la această dată.

În vederea finanțării infrastructurii de acces agricolă, autoritățile publice au solicitat fonduri în valoare de 156,4 milioane de euro, prin intermediul celor 161 de cereri de finanțare depuse. Dintre acestea, AFIR a selectat 59 de proiecte care însumează 55,1 milioane de euro și a încheiat 47 de contracte de finanțare pentru drumuri agricole, în valoare de 44,2 milioane de euro. Plățile efectuate pentru infrastructura agricolă sunt, la acest moment, de 4,4 milioane de euro.

Precizăm că, până la demararea Programului Național Strategic 2023 – 2027 (PNS), fondurile disponibile pe durata perioadei de tranziție 2021 – 2022 se ridică la 3,26 miliarde de euro, din care 2,57 miliarde reprezintă contribuția Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și 692 milioane de euro sunt fonduri provenite din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI).

Peste 109 milioane de euro fonduri europene nerambursabile pentru apicultori prin AFIR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a finanțat până în prezent 5.495 de apicultori prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), care au primit sprijin nerambursabil pentru achiziția de stupi, familii de albine sau pentru procesarea mierii.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale salută crescătorii de albine și procesatorii de produse apicole din Romania și mulțumește beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) care au solicitat și au primit fonduri europene nerambursabile pentru proiecte în domeniul apicol. Ziua Mondială a Albinei însemnă recunoașterea importanței albinei și a nevoii de a proteja această specie atât de importantă pentru ceea ce înseamnă viața pe Terra.

Valoarea proiectelor care au ca scop investiții în sectorul apicol, finanțate de AFIR prin PNDR 2020, este de peste 109 milioane de euro. Beneficiarii investițiilor apicole au accesat fonduri europene nerambursabile acordate prin submăsurile 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. Totodată, proiecte ce privesc domeniul apicol au primit finanțare și prin submăsurile 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” și 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol”

Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3. Astfel, prin această submăsură s-au finanțat 4.667 de proiecte cu o valoare publică contractată de aproape 70 milioane euro. Aceste proiecte au vizat achiziția de familie de albine sau instrumentar apicol.

Proiectele dedicate apiculturii finanțate prin submăsura 6.1 sunt în număr de 801, cu o valoare publică contractată de 33,1 milioane euro și au prevăzut atât achiziții, cât și mică procesare la nivelul exploatației apicole.

Prin submăsura 4.1 au fost finanțate 6 proiecte pe apicultură, cu o valoarea publică contractată de peste 2,4 milioane euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea stupinelor prin achiziție echipamente apicole și amenajare spații pentru procesare, condiționare produse apicole.

Prin submăsura 4.2 beneficiarii au primit finanțare pentru 5 proiecte de investiții în domeniul apicol cu o valoare publică contractată de peste 2,3 milion de euro. Prin această submăsură s-a acordat finanțare pentru unitățile de procesare, ambalare și comercializare produse apicole.

Totodată, prin submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” a fost finanțat un proiect privind promovarea și comercializarea în comun a producției de miere și produse apicole realizate de membrii unui grup de producători. Valoarea publică contractată a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte nouă exploatații agricole.

Mai mult, submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol” a finanțat 15 proiecte care vizează cooperarea actorilor locali în vederea susținerii lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele 15 proiecte au primit finanțare pentru 74 membri, din care 43 sunt fermieri (exploatații care participă în proiectele de cooperare). Valoarea publică contractată a acestor  proiecte este de 1,27 milioane euro.


Informații suplimentare

S.C. FILIA THREE S.R.L din localitatea Crasna, județul Sălaj, a depus în 2016 un proiect de finanțare prin submăsura 4.2 (Investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole), prin care a solicitat și primit fonduri europene nerambursabile în valoare de 189.895 euro. Valoarea eligibilă totală a proiectului a fost de 379.790 Euro

Beneficiarul a solicitat finanțare pentru a dezvolta partea de procesare a mierii, prin construirea unei unități de procesare, ambalare și comercializare a produselor apicole. Totodată, proiectul a vizat dotarea cu utilajele și echipamentele necesare procesării și ambalării mierii, în vederea realizării unui lanț integrat de colectare, depozitare, procesare, ambalare și comercializare a produse apicole.

Astfel, apicultorul Deneș-Zsolt PAP a construit o hală cu funcțiuni de depozitare, procesare, ambalare, precum și un magazin de prezentare produse apicole.

Printre achizițiile realizare prin implementarea proiectului, se numără: o mașină de ambalat miere în caserole și una pentru ambalat la plic, omogenizator și pompă de miere, cameră pentru decristalizare dar și laptop-uri, birouri sau altă aparatură necesară funcționării.

Un alt exemplu de investiție din domeniul apicol, finanțat prin FEADR și finalizat în 2019 este cel realizat de STOICA Ion, în Porumbacu de Jos, din județul Sibiu.

În anul 2017 acesta a solicitat finanțare în valoare de 15.000 euro pentru dezvoltarea fermei apicole de mici dimensiuni pe care o deține. Proiectul a fost finanțat în proporție de 100% prin submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici.

Beneficiarul are ca obiect de activitate apicultură. De la 20 de stupi, în 2020 - anul înființării, acesta și-a crescut treptat exploatația, ajungând la momentul depunerii proiectului la 130 de familii de albine.

Prin implementarea proiectului, apicultorul STOICA și-a propus dezvoltarea și modernizarea capacității de producție, îmbunătățirea managementului exploatației și promovarea activității desfășurate, implicit a produsului finit.

În perioada 2018 - 2019, beneficiarul a comercializat o cantitate de 3.471 kg miere, în valoare de 14.873 euro. Aceasta reprezintă o creștere de 132,21% față de cât a fost estimat în cadrul planului de afaceri, respectiv 1.500 kg.

Din cele 28 de echipamente achiziționate prin proiect, pentru dotarea exploatației și îndeplinirea planului de afaceri, amintim un compresor, o mașină de găurit și înșurubat, un polizor unghiular, un pistol pentru vopsit rame, un capsator pneumatic etc.

33 milioane de euro, fonduri europene, plătite către beneficiarii PNDR

Beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR) au primit în conturi, în perioada 8 – 14 aprilie 2022, o nouă tranșă de bani, în valoare totală de peste 33 milioane de euro (33.349.271 euro). Plățile au fost efectuate pentru a deconta investițiile realizate în mediul rural, prin intermediul PNDR, dar și pentru angajamentele aferente măsurilor de mediu și climă.

Astfel, pentru fermierii, procesatorii, antreprenorii și autoritățile locale care implementează proiecte finanțate prin PNDR, AFIR a efectuat plăți de aproximativ 30  milioane de euro (29.870.647 euro), sumă provenită atât din FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, cât și din EURI – Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (pentru submăsurile forfetare 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”).

De asemenea, AFIR a transferat fonduri de aproximativ 3,5 milioane de euro (3.478.623 euro) pentru efectuarea plăților compensatorii către fermierii care au accesat măsurile privind agromediu și climă, agricultură ecologică, silvomediu și constrângeri naturale, implementate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

 Fondurile publice nerambursabile, gestionate de AFIR, sunt plătite ca urmare a cererilor de plată depuse de către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată de către experții AFIR.

Peste 117 milioane de euro plătiți beneficiarilor PNDR de la sfârșitul lunii martie

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a autorizat și a plătit, în perioada 31 martie – 5 aprilie, fonduri europene în valoare totală de 117,90 milioane euro pentru beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) care au semnat angajamente pentru măsurile de mediu și climă, precum și contracte de finanțare pentru investiții.

Pentru beneficiarii Măsurii 10 „Agro-mediu și climă”, Măsurii 11 „Agricultura ecologică”, Măsurii 13 „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” și ai Măsurii 14 „Bunăstarea animalelor”, AFIR a autorizat și a transferat către APIA, pentru a efectua plățile către beneficiarii PNDR, 96,85 milioane euro, bani care au ajuns deja în conturile fermierilor.

Pentru proiectele de investiții în exploatații agricole, în ferme, pentru unități de procesare, dar și pentru dezvoltarea mediului rural, AFIR a alimentat conturile beneficiarilor cu suma de 21,05 milioane euro.

Fondurile publice nerambursabile sunt plătite ca urmare a cererilor de plată primite de la beneficiarii publici și privați ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate și angajamentele asumate, după ce au fost verificate și autorizate la plată de AFIR, respectiv APIA, pentru măsurile delegate.

Sursa: afir.info

Plăți de peste 7,5 milioane de euro către beneficiarii PNDR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a virat în această săptămână o nouă tranșă de bani în conturile beneficiarilor PNDR în valoare totală de peste 7,5 milioane de euro (7.544.772 euro). Plățile au fost efectuate pentru a deconta investițiile în mediul rural realizate de către tinerii și micii fermieri, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, dar și pentru plățile compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă.

Astfel, pentru beneficiarii submăsurilor 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri și 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, AFIR a efectuat începând cu 29 martie 2022 plăți în valoare de aproximativ 7 milioane de euro, sume provenite din fonduri EURI – Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene. De asemenea, AFIR a aprobat și 554.772 euro pentru plățile compensatorii către fermierii care au accesat măsurile privind agromediu și climă, agricultură ecologică și constrângeri naturale.

Fondurile publice nerambursabile, gestionate de AFIR, se plătesc ca urmare a cererilor de plată depuse de către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată.

Sursa: afir.info

Peste 17,5 milioane de euro vor intra în conturile fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor și autorităților publice

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a autorizat și plătit, în cursul săptămânii trecute, fonduri europene în valoare totală de 17,6 milioane de euro (17.568.016 euro) pentru investițiile finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sumele plătite beneficiarilor PNDR provin atât din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cuantum de 10,9 milioane de euro, cât și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 5,20 milioane de euro, diferența până la suma totală fiind reprezentată de TVA. Aceste sume sunt aferente celei de-a doua solicitări de fonduri din luna februarie (25.02.2022).

„Plățile care intră în conturile beneficiarilor reprezintă un sprijin concret pentru modernizarea agriculturii, pentru dezvoltarea satului românesc. Încurajez fermierii să continue să aplice pentru finanțările prin programele pe care le derulăm. Îi asigur că au tot sprijinul din partea noastră pentru a continua să-și dezvolte afacerile” a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Fondurile publice nerambursabile sunt plătite ca urmare a cererilor de plată primite de la beneficiarii publici și privați ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată de AFIR.

Suirsa: afir.info

PNS a fost trimis Comisiei Europene. Chesnoiu: „Am transmis un document complex“

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat, în prima zi a lunii martie, încărcarea în sistemul electronic al Comisiei Europene a Planului Strategic Național (PNS), împreună cu toate documentele aferente.

PNS a fost transmis Comisiei Europene în ultima zi din luna februarie, în termenul pe care oficialii MADR și l-au asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Potrivit MADR, Planul Național Strategic a rezultat în urma unui dialog cu reprezentanții tuturor sectoarelor – industrie alimentară, agricultură, dezvoltare rurală. Reuniunile constituite pentru elaborarea Planului Național Strategic (PNS), care s-au desfășurat pe parcursul ultimelor două luni – ianuarie și februarie – au fost coordonate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Am transmis spre Bruxelles un document complex, care, alături de toate programele de sprijin pe care le finanțăm din bugetul național, contribuie la dezvoltarea agriculturii românești. Îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Național Strategic să aducă stabilitatea și predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producției și pentru a rămâne competitivi pe o piață în continuă evoluție“, a explicat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Ce alte documente au mai fost trimise la Comisia Europeană

Potrivit site-ului MADR, versiunea din 1-28 februarie a PNS a fost însoțită de o serie de documente, și anume: consultări publice, prezentări intervenții, prezentare privind Politica Agricolă Comună post 2020, analiză SWOT Planul Național Strategic 2021-2017 – Versiunea a-III a, analiză SWOT PNS 2021-2027 – Versiunea a II-a, draft analiză SWOT PNS 2021-2027, analiză nevoi PNS 2021-2027 (versiunea 2), analiză nevoi PNS 2021-2027.

În cea de-a treia versiune a analizei SWOT se precizează că „România dispune de un potențial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat, cu un nivel de dezvoltare scăzut față de media statelor membre ale Uniunii Europene. Cu o suprafață totală de 238.397 km² și o populație de 19.414.458 de locuitori înregistrată la nivelul anului 2019, România este pe locul 9 în UE-28, după suprafață (5,33%)“. Documentul mai menționează că zonele rurale, reprezentative pentru România, au „resurse substanțiale de dezvoltare, spațiul rural având o suprafață de 207.633 km² (87,09%)“. Potrivit analizei trimise Comisiei Europene, în 2019 populația rurală reprezenta aproape 9 milioane (46,14%) din populația țării. Densitatea populației în România la nivelul anului 2019 reprezenta la nivel național 81,44 locuitori / km², iar în mediul rural aceasta era de 43,15 km².

Analiza SWOT arată că există încă multe provocări ce trebuie abordate în perioada imediat următoare, printre care se menționează: numărul mare de ferme mici, dotarea slabă din punct de vedere tehnologic și structura duală a exploatațiilor agricole, numărul mare al parcelelor agricole, schimbări climatice și ambiția de mediu asumată de UE și alte aspecte de mediu ce pot conduce la diminuarea productivității agricultorilor, degradarea spațiului rural și îmbătrânirea populației în spațiul rural, precum și depopularea satelor, accesul redus la servicii de bază și infrastructura rurală deficitară, infrastructura de îmbunătățiri funciare deficitară, numărul redus de produse cu valoare adăugată, deficitul balanței comerciale exterior cu produse agroalimentare, gradul scăzut de inovare, deficitul de personal calificat în sectorul agricol, slaba diversificare a veniturilor fermierilor și populației din lumea satului românesc.

Care sunt principalele obiective ale PNS

Potrivit documentului de 60 de pagini trimis către Comisie, primul obiectiv general este promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară. Printre rezultatele așteptate în cadrul acestui obiectiv general se numără și: asigurarea unor venituri sigure și stabile în rândul fermierilor; creșterea productivității și competitivității sectorului agroalimentar prin sprijinirea dezvoltării lanțului complet de la materia primă la produsul finit și comercializare; creșterea gradului de rezistență a exploatațiilor agricole la factorii climatici și asigurarea securității alimentare; creșterea veniturilor fermierilor prin sporirea valorii adăugate a producției agricole; creșterea nivelului de digitalizare în sectorul agroalimentar și în mediul rural; facilitarea legăturilor dintre sectorul de cercetare-inovare și fermieri.

Mediu și schimbări climatice

Alte obiective vizează protejarea mediului, consolidarea structurii socio-economice a zonelor rurale, precum și nevoia de creștere a cooperării între actorii implicați în lanțul alimentar și încurajarea investițiilor colective. De altfel, în document se punctează nevoia unei abordări mai intense a conceptului de cooperare atât sectorial cât și local între fermieri, în cadrul cooperativelor, a grupurilor și organizațiilor de producători, pentru a-și îmbunătăți și adapta producția la cerințele pieței (inclusiv pentru aspecte legate de aprovizionare, depozitare, cantitate și calitate) și pentru a-și comercializa produsele împreună (inclusiv prin lanțuri scurte de aprovizionare), optimizându-și în acest mod costurile, având o putere de negociere mai mare și un acces mai facil pe piața internă, inclusiv locală, dar și pe piața internațională.

Accesul la instrumente financiare

De asemenea, un alt obiectiv menționat în documentul strategic este și nevoia de acces la instrumente financiare. Se știe că fermierii și unitățile de procesare au nevoie, pentru realizarea investițiilor necesare, de un acces mai facil la sursele de finanțare, iar sistemele de creditare și garantare să fie adaptate permanent în raport cu nevoile sectorului de producție agricol și pentru procesare (din punctul de vedere a costurilor de finanțare și al garanțiilor). Pentru ca accesul la finanțare să crească este „nevoie de educație financiară în rândul fermierilor, astfel încât relațiile cu instituțiile bancare și nebancare să fie mai bune“.

N-au fost uitați nici producătorii de vin

Creșterea competitivității sectorului vitivinicol este un alt obiectiv cuprins în document, situația actuală a sectorului vitinicol arătând posibilitățile limitate ale producătorilor mici și mijlocii, precum și nevoia continuă de sprijinire a acestora. „România consideră esențială sprijinirea susținută a acestui sector, orientarea către piață a producătorilor mici și mijlocii care produc pentru piață în sistem organizat, pentru a deveni competitivi și adaptați la cerințele pieței“, se mai arată în document.

Simona-Nicole David

14 tineri fermieri vor primi prin AFIR fonduri de peste 4 milioane de euro pentru utilaje agricole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor a publicat Raportul de selecție lunar aferent primei etape (25 octombrie – 24 noiembrie 2021) a sesiunii submăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole, componenta destinată tinerilor fermieri pentru achiziții de utilaje, din cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

În urma procesului de evaluare și de selecție a cererilor de finanțare, 14  tineri fermieri vor primi finanțări în cuantum total de 4,15 milioane de euro pentru finanțarea investițiilor pe care aceștia le vor realiza în propriile exploatații agricole.

În prima etapă lunară au fost depuse on-line la AFIR 22 de cereri de finanțare, în valoare de 6,32 de milioane de euro. În această etapă, pragul de calitate a fost de minim 90 de puncte.

„Componenta destinată achizițiilor de utilaje prin submăsura 4.1 a constituit o oportunitate pentru tehnologizarea exploatațiilor agricole aflate la început de drum. Etapa întâi a asigurat finanțarea proiectelor tinerilor fermieri care au atins un punctaj de selecție foarte ridicat, dar următoarea etapă lunară a avut un prag de calitate care a permis unui număr mult mai mare de tineri să fie selectați pentru finanțare. Rezultatele pentru ceilalți solicitanți trebuie să fie comunicate în scurt timp, știind că AFIR lucrează în ritm susținut pentru evaluarea tuturor proiectelor”, a precizat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Valoarea sprijinului financiar nerambursabil acordat prin AFIR pentru achiziția de utilaje de către tinerii fermieri în cadrul submăsurii 4.1 este de maxim 350.000 de euro, în procent de 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Următoarea etapă procedurală o reprezintă încheierea contractelor finanțare a investițiilor selectate prin raportul lunar, în termen de maxim 4 sau 7 luni (pentru situațiile determinate de necesitatea emiterii Acordului de mediu) de la data transmiterii notificării AFIR privind încheierea contractului de finanțare. În această perioadă, beneficiarii trebuie să prezinte la structurile teritoriale ale AFIR documentația necesară contractării.

Raportul de selecție lunar este un document public și poate fi consultat pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.

Sursa: afir.info

AFIR a plătit peste 8,4 miliarde de euro, fonduri pentru agricultură și investiții în dezvoltarea mediului rural

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit și a analizat 103.204 solicitări de finanțare în valoare de peste 12 miliarde de euro depuse, în intervalul martie 2015 – martie 2021, de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice și finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Dintre acestea, AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 74.053 de beneficiari privați și publici, prin care se acordă fonduri nerambursabile totală de 5,9 miliarde de euro.

„Rezultatele finanțărilor acordate prin AFIR sunt vizibile peste tot în satele românești, prin eforturile conjugate ale beneficiarilor acestor fonduri, dar și ale angajaților Agenției. Absorbția efectivă a fondurilor alocate este una bună până în prezent, dar trebuie să păstrăm același ritm intens pentru a absorbi în totalitate aceste finanțări, atât de necesare fermierilor și investițiilor care să asigure o dezvoltare durabilă a mediului rural”, a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Cele mai multe investiții finanțate prin AFIR sunt cele realizate în cadrul submăsurii 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, respectiv 29.302 fermieri au contractat peste 256 milioane de euro pentru dezvoltarea fermelor mici, dar și prin submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, în cadrul căreia 12.911 de tineri fermieri au contractat peste 506 milioane de euro.

Cele mai multe fonduri au fost acordate de AFIR pentru 2.122 de investiții în proiecte de utilitate publică, prin Măsura 7 Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, valoarea totală a proiectelor însumând 1,43 miliarde de euro. Alte 871 de proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații au fost contractate prin submăsura 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, valoarea investițiilor realizate în mediul rural fiind de 707 milioane de euro.

Totodată,  AFIR finanțează cu fonduri de 1,3 miliarde de euro cele 2.483 de investiții în exploatații agricole și pomicole, în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a, prin care s-a asigurat practic modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

 În plus, prin AFIR se finanțează aproximativ 700 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare agricole și pomicole cu fonduri de 470 milioane de euro, contractate prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente.

De asemenea, sectorul non-agricol a primit finanțare prin PNDR 2020 în valoare de 276 de milioane de euro pentru 3.080 de investiții specifice activităților neagricole, contractate în cadrul submăsurilor 6.2 și 6.4.

„În total, AFIR a efectuat plăți în valoare de peste 8,4 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, cât și pentru plăți compensatorii (măsuri de mediu și climă). Menționăm că, în cadrul acestei programări financiare, se pot face plăți până la finalul anului 2025, având în vedere că aplicăm regula N+3 raportat la perioada de tranziție, 2021 – 2022. Gradul de absorbție a fondurilor europene acordate României pentru agricultură și dezvoltare rurală prin PNDR 2014 – 2020 este în prezent de 89%”, a menționat Dorin OPREANU, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Sursa: afir.info 

Proiectele continuă în orașul Mizil. Fondurile europene, gura de oxigen pentru dezvoltare

Orașul Mizil este situat în estul județului Prahova, la îngemănarea dealurilor cu Câmpia Bărăganului și în preajma vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriței și Pietroaselor.

Obiective ale modernizării

La Mizil funcționează fabrici de poliuretan, mobilă, saltele, armament, produse alimentare. De asemenea, este și un centru viticol. Este un oraș avantajat prin poziționarea lui geografică și poate dezvolta și un turism de tranzit. În vecinătatea orașului se află o zonă considerată rezervație hidrologică cu izvoare minerale – Băile Boboci, unde potențialul turistic și balnear poate fi valorificat. Modernizarea Mizilului este în plin proces.

Ministerul Dezvoltării a semnat recent o finanțare pentru proiectul „Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din Oraşul Mizil“, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 13. Proiectul are două componente. Prima se referă la îmbunătăţirea serviciilor sociale, educaţionale, culturale și recreative și vizează modernizarea, reabilitarea şi dotarea Şcolii Gimnaziale „Sfântul Nicolae“, modernizarea, reabilitarea şi dotarea Casei de Cultură a Oraşului Mizil, respectiv înfiinţarea unui centru multifuncţional pentru tineret, prin schimbarea folosinței inițiale a vechiului sediu al Primăriei oraşului Mizil.

Cea de-a doua componentă urmărește îmbunătăţirea spațiilor publice urbane, proiectul incluzând, la acest capitol, modernizarea străzilor Ţepeş Vodă, Zorilor și Griviţei), dar și amenajarea unui teren de sport.

Situația fondurilor europene

Pentru primarul orașului Mizil, Silviu-Călin Negraru, fondurile europene reprezintă gura de oxigen de care are nevoie pentru a rezolva anumite probleme ale urbei.

În acest sens, există mai multe contracte de finanțare pentru implementarea unor proiecte de ecologizare, construirea unei platforme comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd în oraș. Sursa finanțării o reprezintă fondurile mixte. Există și proiecte de infrastructură rutieră – modernizare străzi din pământ în orașul Mizil, iar sursa finanțării sunt fondurile naționale.

Primarul are și proiecte de școli și grădinițe – Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea Liceului tehnologic „Tase Dumitrescu“, Mizil, sursa finanțării fiind fondurile europene, creșterea eficienței energetice a Corpului nr. 5 al Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu“ oraș Mizil, având ca sursă de finanțare fonduri europene. Lista continuă cu proiecte de unități medicale, respectiv Reabilitare, extindere și dotare infrastructură Ambulatoriu Integrat din cadrul Spitalului Orășenesc „Sfânta Filofteia“ Mizil, sursa finanțării fiind fondurile europene, Creșterea eficienței energetice la Spitalul Orășenesc „Sfânta Filofteia“ Mizil – Pavilionul principal, proiecte de apă și canal – Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și canalizare în județul Prahova (proiect fazat) beneficiar SC HIDROPRAHOVA SA, localități: Breaza, Sinaia, Câmpina, Mizil, Vălenii de Munte, Plopeni, Urlați, sursa finanțării fiind, de asemenea, fondurile europene.

Modernizarea drumurilor judeţene din zona Urlaţi – Mizil – Sălciile

Conducerea Consiliului Judeţean a anunţat anul trecut că a semnat ordinul de începere a lucrărilor în cadrul unuia dintre cele mai mari proiecte europene derulate în ultimii ani în Prahova, cel de modernizare a drumurilor judeţene 102K, 100C şi 102D. Proiectul european are o valoare de circa 150 de milioane de lei și vizează modernizarea unor drumuri importante din zona de sud-est a judeţului (zonă care asigură conexiunea spre Ialomiţa), fiind încadrate de ADR în prioritatea unu de dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia. Lucrările se vor derula în Urlați, Mizil, Baba Ana, Ceptura, Ciorani, Fântânele, Fulga, Sălciile, Vadu Săpat şi Tomşani, pentru refacerea structurii celor trei drumuri, a podurilor și a podețelor pe o lungime de peste 40 de kilometri.

Pe lângă dezvoltarea infrastructurii rutiere şi fluidizarea traficului între Prahova şi Ialomiţa, proiectul contribuie şi la dezvoltarea economică şi turistică a zonei încadrate generic în aşa-zisul Drum al Vinului, pe lângă alte proiecte şi parteneriate pregătite de CJ Prahova.


Scurt istoric. Se pare că regiunea a fost locuită încă din neolitic, lucru dovedit de descoperirile de la Pietroasele, respectiv cetatea de la Gruiul Dării și castrul construit de Constantin Cel Mare în perioada campaniei din anul 332 împotriva goților de la nord de Dunăre, Monteoru, care a dat numele unei înfloritoare culturi din epoca bronzului, și Năeni, necropola tracică care datează din perioada 800 – 600 î.Hr. Prima mențiune documentară a localității se regăsește în catastifele Brașovului, în anul 1529. Localitatea este atestată documentar sub numele Eșteu într-un pergament slavon, emis la cancelaria lui Mihnea Turcitu la data de 6 iulie 1585. Din acest document reiese că așezarea are o vechime de câteva secole, fiind recunoscută și de comercianții de chilimuri și scoarțe.


Anca Lăpușneanu

Plăți de peste 8 miliarde de euro efectuate prin AFIR beneficiarilor PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a plătit, până în acest moment, peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program.

Astfel, în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro(€). În 2016, primul an de plată a contractelor încheiate și intrate în implementare, au fost virați către beneficiarii PNDR 867,7 milioane €. Cea mai mare sumă plătită într-un an pentru actuala perioadă de programare a fost de 1,8 miliarde de €, în anul 2017. În anul 2018, suma plătită către beneficiarii PNDR 2014-2020 a fost de 1,4 miliarde de €, iar în 2019 fondurile europene nerambursabile plătite s-au ridicat la 1,2 miliarde euro. În 2020, AFIR a plătit către beneficiarii Programului peste 1,6 miliarde euro. Reamintim că plățile către beneficiari se fac pe baza cererilor de plată depuse de aceștia, pentru contractele încheiate și aflate în implementare.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat contracte de finanțare prin PNDR 2020 cu 70.604 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice, pentru finanțarea proiectelor de investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural.

Numărul tinerilor fermieri care au semnat contracte de finanțare prin submăsura 6.1 se ridică la  12.024. Valoarea acestor contracte este de 463,5 milioane €, iar valoare plăților efectuate până în prezent către tinerii fermieri se ridică la 452,8 milioane €.

Pentru micii fermieri, în cadrul submăsurile 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, și 6.5 - Schema pentru micii fermieri, au fost încheiate 28.515 de contracte, în valoare de 244,2 milioane €. Plățile efectuate de AFIR către micii fermieri se ridică la 232,4 milioane €.

În total, prin PNDR 2020, au fost finanțate 2.125 de investiții de utilitate publică cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,4 miliarde €. Fonduri nerambursabile plătite autorităților publice locale prin submăsurile 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică și 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural, sunt de peste 1,1 miliarde €.

Pentru procesarea produselor agricole, linie de finanțare disponibilă prin submăsurile 4.2 și 4.2a (Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricol și pomicol) au fost contractate 696 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, valoarea plăților către procesatori fiind de 279,4 milioane €.

Un număr de 2.484 de fermieri au încheiat cu AFIR contracte în valoare de 1,29 miliarde € pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, fondurile fiind disponibile în cadrul submăsurii 4.1 și 4.1a. Plățile efectuate de AFIR către beneficiarii celor două submăsuri însumează peste 889 milioane €.

Pentru finanțarea investițiilor în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și silvice (submăsura 4.3) s-au semnat 870 de contracte de finanțare în valoare de 705,7 milioane €, iar plățile efectuate de Agenție către beneficiari sunt în valoare de 471,4 milioane €.

Sprijin acordat celor 284 de fermieri care au semnat contracte pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi catastrofale (submăsura 5.1) este de 5,9 milioane €.

De asemenea, 3.086 de antreprenori din mediul rural au semnat cu AFIR contracte de finanțare în valoare de 276.5 milioane €. Suma plătită pentru înființarea și dezvoltarea de activități neagricole în mediul rural (submăsurile 6.2 și 6.4) depășește 229 milioane €.

Pentru înființarea grupurilor de producători din sectorul agricol și pomicol (Submăsurile 9.1 și 9.1a), au fost încheiate 75 de contracte cu o valoare de 19,8 milioane de euro. Banii plătiți deja de AFIR pentru aceste acțiuni se ridică la 8,7 milioane €.

Fondurile plătite pentru a sprijini înființarea și funcționarea a 27 de grupuri operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier, precum și în sectorul pomicol (submăsurile 16.1 și 16.1a) se ridică la 163,5 mii €.

Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au beneficiat de 434 milioane de € pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locala, implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, activităților de cooperare și cheltuieli de funcționare și animare (submăsurile 19.1, 19.2, 19.3 și 19.4)

Suma plătită celor 8.782 de fermieri romani prin submăsura 17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor și a plantelor este de 14,5 milioane €.

În ceea ce privește plățile directe, prin Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură au fost acordate fonduri totale de 3,47 miliarde € către fermierii români care au semnat angajamente de agromediu.

Astfel, prin submăsura 8.1 (Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite) au fost semnate 106 angajamente, pentru care s-au plătit până în prezent 3,3 milioane €.

Prin submăsura 10 (Agromediu și climă) s-au plătit peste 816 milioane €, iar prin submăsura 11 (Agricultură ecologică) s-au plătit 318 milioane €.

Totodată, plățile aferente submăsurii 13 (Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice) se ridică la 1,5 miliarde de €.

Pentru submăsura 14 (Bunăstarea animalelor) au fost plătite fermierilor români 789,3 milioane € iar prin submăsura 15 (Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor) s-au plătit 26,9 milioane €.

Sursa: afir.info