Aflat la cârma unuia dintre cele mai complexe ministere ale României, Nechita-Adrian Oros este un om destul de ocupat. Pentru că l-am rugat să ne acorde un interviu, ministrul Oros ne-a primit după orele de program, la ora 18:00. Într-o seară de luni, când ar fi putut să facă orice altceva, Adrian Oros a răspuns la toate întrebările pe care echipa noastră i le-a adresat. În tot acest timp, în geamul biroului în care ne aflam – toți cei patru membri ai echipei Lumea Satului, ministrul Oros și colega sa de la Departamentul de comunicare, Raluca Panait – ploaia timidă își cerea parcă iertare pentru absența sa care a secat pământul multor agricultori.

În timpul discuțiilor, ministrul ne-a răspuns cu detalii la întrebări referitoare la legislația din domeniu (pentru cei care nu știu, Adrian Oros are inclusiv experiență de membru în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, acolo unde se „plămădesc“ legi), probleme întâlnite în teren și discuțiile cu fermierii, camerele agricole și necesitatea înființării acestora, cooperative agricole, promovarea produselor românești, seceta și refacerea sistemului de irigații, protecția plantelor, bănci de gene, vânzarea terenurilor agricole și legea ce reglementează acest subiect de interes pentru români, zootehnie și protejarea raselor românești, educație, cercetare, investiții.

Cadru didactic de 30 de ani, ministrul Oros spune că educația este una dintre cele mai importante și urgente măsuri de reglementat temeinic pentru ca România să fie acea țară normală pe care o dorim cu toții. Dar pentru aceasta trebuie să fim conștienți că fiecare pas este important. Unul dintre acești pași este și modificarea curriculei. Nu de alta, dar ar fi păcat ca elevii să știe practic despre ultimele tehnologii și să fie nevoiți să învețe teorie despre utilaje care nu se mai folosesc, de pildă. 

Iar acești pași se referă nu doar la învățământul ce pregătește forța de muncă în agricultură și domenii conexe, ci în toate zonele.

Învățământul dual, soluție pe termen mediu și lung

Învățământul agricol, încă departe de cerințele unei agriculturi moderne, ar putea fi salvat prin proiectul-pilot ce pare să dea roade – învățământul dual. O simbioză între fermieri și tinerii care își doresc să lucreze în domeniu, în țară, fără a mai fi nevoiți să plece către alte zări, învățământul dual reprezintă alternativa liceelor agricole. Putem spune și că este singura soluție.

De ce învățământ dual și nu licee agricole? Ei bine, pentru că acestea ar avea sprijinul necesar, material și financiar din partea celor interesați să beneficieze de forță de muncă bine pregătită profesional în fermele autohtone. De altfel, învățământul agricol este ruinat și departe de practică. În calitate de profesor universitar, ministrul Adrian Oros știe mai bine decât oricine că actualele școli agricole nu au cum să pregătească rapid forța de muncă de care au atâta nevoie fermierii români.

Potrivit ministrului Agriculturii, acest tip de învățământ dual este o modalitate care funcționează peste tot în lume. Adrian Oros știe destul de bine cum stau lucrurile prin alte părți nu doar în calitatea sa de ministru; mai are trei frați care locuiesc în alte țări.

De asemenea, spune că, la toate întâlnirile pe care le-a avut cu fermierii, forța de muncă a fost una dintre cele mai acuzate probleme. Capitalul uman este cel mai important, iar soluția realistă este un parteneriat stabil între agenții economici și instituțiile de învățământ.

„Toată lumea, indiferent de domeniul de activitate, caută oameni profesioniști, buni și responsabili. Este foarte important, pentru orice tip de fermă, să aibă forță de muncă pe care să se poată baza“, spune ministrul Adrian Oros.

Mai mult decât atât, învățământul dual rezolvă și problema banilor care s-ar cheltui fără rost și care oricum lipsesc dintr-un buget sărăcit, din care se tot ia inclusiv pentru probleme neprevăzute. Pandemia de coronavirus și tot ce înseamnă această problemă reprezintă o lovitură grea pentru „buzunarul“ tot mai golit al țării noastre frumoase, dar tot mai sărace...

Astfel, în loc să se cumpere terenuri pentru realizarea de ferme și să se investească în utilaje și angajați, elevii și studenții pot face practică direct în fermele care deja există și care sunt dotate cu utilaje de ultimă oră. Fermierul care își cultivă pământul folosește cele mai moderne utilaje pentru că are nevoie de ultimele tehnologii pentru a fi eficient și pentru a rămâne pe piață.

Practic, fermierii își pregătesc oamenii de care au nevoie și pe care îi vor angaja imediat după terminarea studiilor. Și, de altfel, cine poate fi cel mai bun profesor, dacă nu practicianul?

Acest tip de învățământ dual se poate practica și dacă nu este instituționalizat, mai spune ministrul, pentru că fermierii vin chiar ei către sistemul de învățământ și iau în practică elevi.

Pentru a se putea realiza, este nevoie de o bună comunicare. Apoi totul vine de la sine: parteneriat între administrația publică, unitatea de învățământ și fermieri.

Iar acest învățământ dual este posibil și dacă statul nu are vreo intervenție, știut fiind că, în multe cazuri, statul mai mult încurcă. Cum ar fi, de pildă, camerele agricole, despre care ministrul spune că trebuie să fie private.

Direcțiile Agricole Județene, numai la noi

Despre Camerele Agricole și utilitatea lor se vorbește de mulți ani. Astfel de entități sunt importante pentru fermieri în general, așa cum spune ministrul Adrian Oros, iar pentru cei mici cu atât mai mult.

De ce Camere Agricole? Pentru că pot fi de un real folos chiar și pentru autoritățile din domeniu întrucât sunt conduse de fermieri, buni cunoscători ai realităților din zonele lor de activitate.

Mai mult, aceste camere agricole pot contribui și la îmbunătățirea legislației în funcție de ceea ce se întâmplă concret în teren. Pentru aceasta, este nevoie să se treacă la treabă, depășindu-se stadiul discuțiilor fără rezultate. Ministrul Oros pornește de la ideea că fermierii și agricultorii trebuie să fie consiliați și sprijiniți pentru a putea fi eficienți și pentru a-și putea continua activitatea. Ca peste tot în lume, camerele agricole trebuie să fie private 100%, după cum explică ministrul.

Soluția găsită de Oros este poate și singura: transformarea Direcțiilor Județene Agricole în Camere Agricole.

„Nu există nicăieri în Europa așa ceva (Direcții Agricole Județene – n. red.). Toată activitatea din agricultură este privată. Ce să caute o Direcție Agricolă? Să facă ce? Să facă niște statistici...“, explică ministrul.

Proiect-pilot de succes în Mureș

Un proiect-pilot de succes pentru învățământul dual există în comuna Râciu, din Mureș, unde liceul a înfiinţat o clasă de agricultură şi alta de mecanizare.

Deși este doar un exemplu, se mai pot înființa asemenea, nu neapărat licee, în prima fază şcoli profesionale pentru că există o cerinţă atât din partea fermierilor cât și a copiilor de a activa în acest domeniu. Iar statul nu cheltuiește mare lucru, costă doar bunăvoință pentru a pune niște oameni în legătură. Pentru că practica la fermieri asigură o pregătire foarte bună și astfel diploma de carton are acoperire reală, învățământul dual rezolvă și problema legată de inserția muncii, care va fi de 100%, explică ministrul Oros.

Ce îl recomandă pe Nechita-Adrian Oros să conducă și să dezvolte agricultura României?

Despre actualul responsabil al agriculturii României se pot spune multe. Este irelevant ce spun gurile rele, mulți se pricep doar să critice.

Este important ce se vede. Iar la prima vedere ministrul Nechita-Adrian Oros este un păstrător al tradițiilor și produselor românești. Ca medic veterinar, știe mai bine decât oricine altcineva ce înseamnă rasele românești și cum se pot păstra și proteja acestea. Puțini sunt cei care înțeleg ce înseamnă genotipare – ministrul Oros nu doar că știe despre ce este vorba, dar poate explica pe înțelesul oricui.

Ei bine, ce-i drept, îl ajută și experiența de profesor. Ministrul Oros este profesor universitar la Cluj. Profesor doctor  de toxicologie, Adrian Oros a publicat peste 60 de lucrări științifice, două manuale de specialitate și a primit diplome de excelență din partea unor instituții de prestigiu.

Născut în Gherla, într-o zi de 9 iulie, ardeleanul Oros este un om calm, modest, perfecționist și foarte atent la detalii.

Prima trăsătură a caracterului său, pentru cei care îl văd pentru prima dată, este non agresivitatea.

L-am văzut pe Adrian Oros în Parlament, la audieri, înainte de a primi votul pentru mandatul de ministru al Agriculturii. Atacat din multe părți de opozanți politici, Adrian Oros a răspuns cu diplomație și mult calm.

Ce mi-a atras atenția încă de atunci a fost unul dintre răspunsurile sale, replică pe care nu o voi uita niciodată: „Voi răspunde la ceea ce știu.“

Cu toată pregătirea sa, ceea ce îl recomandă cu prisosință să conducă și să dezvolte unul dintre cele mai complexe ministere ale României, Adrian Oros a transmis, încă de la început, un mesaj plin de modestie: „Nu am pretenția că le știu pe toate.“

Poate este irelevant pentru unii, dar ar trebui menționat că Adrian Oros mai are trei frați care trăiesc în alte țări.

Ar fi putut să aleagă orice altă țară, știut fiind că un creier valoros este căutat oriunde în lume, cu atât mai mult cu cât vorbim despre profesori și medici...

Și totuși, Adrian Oros a ales să-și servească țara. Iar misiunea sa nu este deloc ușoară…

Simona-Nicole David

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

PARTEA 1

PARTEA 2

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului Solicitantului pentru submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Ghidul poate fi consultat pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info, secțiunea Investiții PNDR.

Odată cu publicarea acestei versiuni, Ghidul solicitantului a suferit câteva modificări care au ca scop corelarea prevederilor procedurale interne cu legislația în vigoare și, totodată, simplificarea procesului de depunere a Cererii de finanțare.

Totodată, a fost eliminată și obligativitatea ștampilării documentelor, conform HG 226/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Spre deosebire de sesiunile precedente, solicitantul nu mai este obligat să depună cazierul judiciar și certificatul de atestare fiscală, aceste documente fiind obținute de AFIR prin consultarea bazei de date a celor două instituții emitente, în baza protocoalelor semnate și cu acordul beneficiarului. Solicitarea acestor documente la dosarul Cererii de Finanțare se va face doar în situația în care AFIR nu poate obține aceste documente din baza de date.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile HG 226/2015, cu modificările și completările ulterioare, un solicitant poate depune o singură cerere de finanțare în aceeași sesiune de depunere proiecte, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.

Submăsura 9.1a are ca scop sprijinirea înființării grupurilor de producători în sectorul pomicol și, în consecință, o mai mare coordonare a producției pentru a face față unei piețe concurențiale.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Pot obține finanțare prin submăsura 9.1a grupurile de producători din sectorul pomicol constituite conform legislației specifice în vigoare, care au ca scop principal valorificarea în comun a produselor agricole, deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect, se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă după 1 ianuarie 2014. Încadrarea în categoria IMM se va demonstra de către solicitant doar la momentul depunerii cererii de finanțare, acesta nefiind obligat să mențină acest statut pe perioada derulării contractului de finanțare.

Sunt, de asemenea eligibile și grupurile de producători care au obținut recunoaștere pentru produse și/sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1, dar și prin submăsura 9.1a. În acest caz sprijinul se va acorda pe baza Valorii Producției Comercializate (VPC) aferente produselor/grupelor de produse sprijinite prin submăsura 9.1a.

Grupurile de producători care au în componență un fost membru al unei organizații de producători (OP) din sectorul fructelor şi legumelor (sprijinite prin Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA) sunt eligibile doar dacă membrul respectiv a renunțat la această calitate înainte de 1 ianuarie 2014 sau dacă grupul care solicita sprijinul prin intermediul acestei submăsuri este recunoscut pentru un produs, produse sau grupa de produse diferite față de organizația din care provine membrul OP.

Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/an.

Sursa: afir.info

În numărul trecut al revistei noastre v-am vorbit despre stadiul aplicării celor mai solicitate măsuri din cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR): Măsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole“, Măsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole“ și Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“. Continuăm să vă prezentăm stadiul absorbției fondurilor europene de către fermierii români, cu precizarea că am avut la dispoziție datele din luna mai 2020.

Submăsura 4.2, „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole“

Sprijinul nerambursabil a fost/este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative sau de 40% pentru alte întreprinderi. Măsura a avut la dispoziție fonduri în sumă de 382,748 milioane euro, la care se adaugă 10,6 mil. euro pentru ITI Delta Dunării (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, pe care o vom prescurta, pe parcursul acestui articol, „ITI-DD“). Fermierii români au depus 737 + 7 ITI-DD proiecte, în valoare de 625,3 mil. euro (159% față de suma alocată), dar selectate au fost 466 + 6 ITI-DD de proiecte (441,8 mil. euro, cu 12,3% mai mult comparativ cu alocarea). Contracte ferme, aflate în derulare sau care au fost finalizate, au fost încheiate pentru 316 + 6 ITI-DD proiecte, în valoare de 295,34 mil. euro. Asta înseamnă că, până în prezent, s-au utilizat 75% din fondurile puse la dispoziție prin PNDR. Ca să vă dați seama de importanța acestei măsuri, recent legumicultorii se plângeau că nu au unde-și desface marfa în vreme de pandemie. Ei bine, tocmai această măsură se referă la construirea unor rețele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și capacități de ambalare și la modernizarea celor existente.

Submăsura 4.2 „Schemă de ajutor de stat GBER”

Această schemă transparentă de ajutor de stat a vizat acțiuni specifice și potențiali beneficiari eligibili conform fișei tehnice a submăsurii 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole“. Suma pusă la dispoziție pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole a fost de 112, 5 mil. lei. Până pe 7 mai au fost semnate contracte de finanțare pentru 126 de proiecte, în valoare de 92,047 mil. euro, ceea ce înseamnă 81,81% din suma pusă la dispoziție.

Submăsura 4.2a, „Investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol“

Măsura a oferit acces la finanțări nerambursabile de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative sau de 40% pentru alte întreprinderi. Printre altele, pomicultorii puteau, prin acest instrument financiar, să înființeze/extindă/modernizeze/doteze unitățile de procesare, inclusiv investiții privind marketingul produselor (de exemplu etichetare, ambalare) sau să constituie rețele (depozite) locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și capacități de ambalare. Suma pusă la dispoziție prin PNDR a fost de 34,6 + 0,8 ITI-DD milioane de euro, iar până în mai fermierii au depus 84 de proiecte (41,7 mil. euro), fiind selectate ca eligibile 52 de proiecte, în valoare de 26, 1 mil. euro (73,72% din suma alocată). Contracte ferme au fost semnate însă pentru 15 proiecte, din care deja 4 au fost reziliate (0,66 mil. lei), în sumă de 6,43 mil. euro investiții rămase în execuție, în procent de 18,7% față de suma alocată!

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice – irigații“

Această măsură are o finanțare nerambursabilă de 100% din cheltuielile eligibile, dar un proiect nu poate depăși 1.000.000 euro pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP). Suma alocată, dată fiind importanța irigațiilor din România sau mai bine zis a lipsei sistemelor de udare, a fost una generoasă: 433,9 mil. euro + 7 mil. euro ITI-DD. Organizațiile de udători au depus 530 + 7 ITI-DD proiecte, în sumă totală de 532,09 mil. euro (120% față de suma disponibilă), fiind până în prezent selectate 402 proiecte, în valoare de 396,13 mil. euro (89,85% din suma disponibilă). Au fost până acum semnate contracte pentru 344 de proiecte, în sumă de 337,85 mil. euro (76,62% din suma alocată): 27 de investiții (25,2 mil. euro) au fost finalizate, 3 contracte (2,9 mil. euro) au fost reziliate, iar 314 (309,75 mil. euro) sunt în fază de execuție.

Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zonele rurale“

Sprijinul nerambursabil a fost acordat sub formă de primă în două tranșe: 70% din sumă după semnarea contractului de finanțare și 30% la cel mult cinci ani de la semnarea contractului de finanțare, cu condiția implementării corecte a planului de afaceri. Prin acest instrument financiar se finanțează activități de producție (textile, îmbrăcăminte, marochinărie, articole de hârtie și carton, produse chimice, farmaceutice, prelucrare lemn, construcții metalice etc.), meșteșugărești (artizanat, olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii), turistice (cazare, camping și tabere, agrement) și servicii (medicale, sanitar-veterinare, consultanță, contabilitate etc.). Suma alocată s-a situat la 106, 57 mil. euro + 5 mil. euro ITI-DD. Până în luna mai au fost semnate 1.920 de contracte de finanțare, față de 6.331 de proiecte depuse, în valoare de 113,46 mil. euro (101,69% față de suma alocată).

Măsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici“

Sprijinul este în cuantum de 15.000 euro, acordat în 2 tranșe: 75% la primirea deciziei de finanțare, 25% în maximum 3 ani de la primirea deciziei de finanțare. Fondurile puse la dispoziție au fost în  valoare de 246,49 mil. euro + 5 mil. euro ITI-DD. Micii fermieri au depus 20.829 de cereri de finanțare (312, 4 mil. euro); au fost selectate, până la începutul lunii mai, 13.429 de proiecte, în valoare de 201,4 mil. euro (80% din total alocare). 19 contracte au fost reziliate, iar în curs de execuție sau finalizate sunt 11.822 proiecte, în valoare de 177,5 mil. euro (70,57% din suma alocată).

Măsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole“

Este o formă de sprijin pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici din mediul rural, care își creează sau dezvoltă activități non-agricole în zonele rurale. Valoarea nerambursabilă este de maximum 90% din costul total al proiectului și nu depășește 200.000 euro/beneficiar pe 3 ani fiscali. Suma rezervată acestei măsuri a fost de 166, 5 mil. euro + 10 mil. euro ITI-DD. Până în prezent au fost semnate 913 contracte de finanțare, din 2.599 proiecte depuse, valoarea acestora ridicându-se la 152,4 mil. euro, ceea ce reprezintă 86,3% din suma pusă la dispoziție prin PNDR.

Maria Bogdan

Fermierii români nu au stat, cum s-ar spune, cu mâinile în sân. Interesul lor pentru sursele de finanțare europeană a rămas crescut în exercițiul financiar european 2014-2020. Acesta poate fi măsurat prin numărul de proiecte depuse la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, via Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și/sau Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (AFIR – pentru măsurile delegate), în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Dar ce au solicitat fermierii e una, iar ce se află efectiv în execuție, ca proiecte contractate și în execuție, e alta. La vremea la care vorbim contează ultima cifră, ce bani s-au atras la propriu și cam care este procentul real de absorbție a fondurilor europene (proiecte finalizate sau în derulare). Ne rezumăm la a prezenta situația pe principalele măsuri din PNDR, iar ultimele date disponibile, la vremea documentării articolului, sunt cele din data de 23 aprilie 2020.

Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”

Dezvoltarea fermelor a beneficiat de cea mai mare alocare financiară prin PNDR: 844,672 milioane de euro. Agricultorii au depus 4.048 proiecte, cu o valoare solicitată aproape triplă față de suma disponibilă, dar selectate au fost numai 46,59% dintre ele, respectiv 1.886, în cuantum de 1.051, 91 mil. euro. Până spre finalul lunii aprilie au fost semnate contracte de finanțare și de lucrări pentru 1.759 de proiecte, în valoare de 912,744 mil. euro (108% față de alocare). Finalizate la această oră sunt 1.227 proiecte, în sumă de 343,93 mil. euro (40,71% din suma alocată), iar alte 18 contracte (14, 27 mil. euro) au fost reziliate. Ar mai fi de reținut că fermierii au avut o restanță din exercițiul financiar trecut, transferată în actualul cadru de finanțare, de 33, 6 mil. euro, pentru 137 de contracte (110 finalizate și 27 în derulare). Separat și cei din Delta Dunării (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării) au utilizat o parte din suma pusă la dispoziție: 48 de contracte semnate, în sumă de 21,52 mil. lei, ceea ce reprezintă 65,21% din alocarea de 33 mil. euro.

Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole“

Pentru refacerea livezilor din România, pomicultorii au avut la dispoziție 284,35 mil. euro + 5 mil. euro pentru ITI Delta Dunării. Fermierii din acest sector au depus 1.170 + 9 ITI Delta Dunării de proiecte, în valoare dublă comparativ cu alocarea (669,33 mil. euro + 4,9 mil. euro ITI), dar autoritățile au selectat doar jumătate dintre acestea, respectiv, 564 + 8, în sumă de 310,82 mil. euro + 4,36 mil. euro ITI, ceea ce înseamnă aproape 110% față de valoarea alocată. Contracte însă s-au încheiat pentru 478+6 ITI proiecte, în sumă de 253,61 mil. euro + 3,52 mil. euro ITI, respectiv, 88,86% față de suma rezervată sectorului pomicol. Au fost finalizate, până în prezent, foarte puține investiții: 63, în valoare de 26,37 mil. euro (9,2% din suma alocată), fiind totodată reziliate și 11 contracte (5,23 mil. euro).

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“

Autoritățile au rezervat acestei măsuri care vizează inclusiv întinerirea forței de muncă din mediul rural 426,744 mil. euro. Este poate cea mai dinamică și solicitată intervenție în agricultură. Până în aprilie 2020 au fost depuse 14.149 de dosare de finanțare, în valoare de 581,86 mil. euro; selectate de unitatea de management de la AFIR au fost 10.106 proiecte (414,87 mil. euro) care acoperă 97,21% din suma disponibilă. Contracte ferme de finanțare s-au încheiat pentru 10.028 proiecte, în sumă de 411,59 mil. euro (96,44% din alocare): 7.369 de investiții (303,36 mil. euro) au fost finalizate, iar 13 contracte au fost reziliate (0,53 mil. euro). Tinerii de pe teritoriul ITI Delta Dunării au contat pe 10 mil. euro, depunând 232 de solicitări de finanțare. Până acum s-au semnat contracte de finanțare pentru 201 proiecte, în valoare de 8,18 mil. euro. (Va urma).

Maria Bogdan

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale salută crescătorii de albine și procesatorii de produse apicole din Romania și mulțumește celor 4.355 de beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020) care au solicitat și primit fonduri europene nerambursabile pentru proiecte în domeniul apicol!

Ziua Mondială a Albinei însemnă recunoașterea importanței albinei și a nevoii de a proteja această specie atât de importantă pentru ceea ce înseamnă viața pe Terra.

Prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat 4.355 de proiecte de investiții în sectorul apicol, cu o valoare de 85 milioane de euro. Beneficiarii investițiilor apicole au accesat fonduri europene nerambursabile prin submăsurile 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3. Astfel, prin această submăsură s-au finanțat 3.728 de proiecte cu o valoare publică contractată de 55,8 milioane euro.

Proiectele dedicate apiculturii finanțate prin submăsura 6.1 sunt în număr de 616, cu o valoare publică contractată de 24,7 milioane euro.

Prin submăsura 4.1 au fost finanțate 4 proiecte pe apicultură, cu o valoarea publică contractată de peste 1 milion euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea stupinelor prin achiziție echipamente apicole și amenajare spații pentru procesare, condiționare produse apicole.

Prin submăsura 4.2 beneficiarii au primit finanțare pentru 4 proiecte de investiții în domeniul apicol cu o valoare publică contractată de peste 1 milion de euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea unităților de procesare, ambalare și comercializare produse apicole.

Totodată, prin submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” a fost finanțat un proiect privind promovarea și comercializarea în comun a producției de miere și produse apicole realizate de membrii unui grup de producători. Valoarea publică contractată a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte nouă exploatații agricole.

Mai mult, submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol” a finanțat 8 proiecte care vizează cooperarea actorilor locali în vederea susținerii lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele opt proiecte au primit finanțare pentru 42 membri, din care 23 sunt fermieri (exploatații care participă în proiectele de cooperare). Valoarea publică contractată a acestor  proiecte este de 716.006 euro.

POPICA Crinela Alina – întreprindere individulă din Codlea, județul Brașov este unul dintre cei 4.355 de beneficiari ai PNDR pentru sectorul apicol, care a beneficiat de finanțare nerambursabilă de 207 mii de euro pentru proiectul „Modernizare stupină și amenajare spațiu pentru procesare, condiționare produse apicole”, finanțat prin submăsura 4.1 ,,Investiții în exploatații agricole”. Proiectul a fost contractat în noiembrie 2017 și valoare eligibilă a întregului proiect este de 308 mii euro – diferența dintre finanțarea PNDR și valoarea proiectului a fost asigurată din fondurile proprii ale beneficiarului.

Proiectul vizează modernizarea stupinei, la data depunerii cererii de finanțare, solicitantul deținând 235 de familii de albine pe o suprafață de 3.000 mp. Din cantitatea totală de 3.290 kg/ an miere polifloră estimată a fi obținută, în anii 1 – 5 după implementarea proiectului, aproximativ 70% va fi ambalată la borcane, iar aproximativ 30% va fi ambalată la plicuri, fiind comercializate la seturi de 100 bucăți (respectiv 658 seturi). Proiectul va fi finalizat în luna iulie 2020.

Sursa: afir.info

Fermierii români nu au stat, cum s-ar spune, cu mâinile în sân. Interesul lor pentru sursele de finanțare europeană a rămas crescut în exercițiul financiar european 2014-2020. Acesta poate fi măsurat prin numărul de proiecte depuse la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, via Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și/sau Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (AFIR – pentru măsurile delegate), în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Dar ce au solicitat fermierii e una, iar ce se află efectiv în execuție, ca proiecte contractate și în execuție, e alta. La vremea la care vorbim contează ultima cifră, ce bani s-au atras la propriu și cam care este procentul real de absorbție a fondurilor europene (proiecte finalizate sau în derulare). Ne rezumăm la a prezenta situația pe principalele măsuri din PNDR, iar ultimele date disponibile, la vremea documentării articolului, sunt cele din data de 23 aprilie 2020.

Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole

Dezvoltarea fermelor a beneficiat de cea mai mare alocare financiară prin PNDR: 844,672 milioane de euro. Agricultorii au depus 4.048 de proiecte, cu o valoare solicitată aproape triplă față de suma disponibilă, dar selectate au fost numai 46,59% dintre ele, respectiv, 1.886, în cuantum de 1.051, 91 mil. euro. Până spre finalul lunii aprilie au fost semnate contracte de finanțare și de lucrări pentru 1.759 de proiecte, în valoare de 912,744 mil. euro (108% față de alocare). Finalizate la această oră sunt 1.227 de proiecte, în sumă de 343,93 mil. euro (40,71% din suma alocată), iar alte 18 contracte (14, 27 mil. euro) au fost reziliate. Ar mai fi de reținut că fermierii au avut o restanță din exercițiul financiar trecut, transferată în actualul cadru de finanțare, de 33, 6 mil. euro, pentru 137 de contracte (110 finalizate și 27 în derulare). Separat și cei din Delta Dunării (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării) au utilizat o parte din suma pusă la dispoziție: 48 de contracte semnate, în sumă de 21,52 mil. lei, ceea ce reprezintă 65,21% din alocarea de 33 mil. euro.

Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole

Pentru refacerea livezilor din România, pomicultorii au avut la dispoziție 284,35 mil. euro + 5 mil. euro pentru ITI Delta Dunării. Fermierii din acest sector au depus 1.170 + 9 ITI Delta Dunării de proiecte, în valoare dublă comparativ cu alocarea (669,33 mil. euro + 4,9 mil. euro ITI), dar autoritățile au selectat doar jumătate dintre acestea, respectiv 564 + 8, în sumă de 310,82 mil. euro + 4,36 mil. euro ITI, ceea ce înseamnă aproape 110% față de valoarea alocată. Contracte însă s-au încheiat pentru 478+6 ITI proiecte, în sumă de 253,61 mil. euro + 3,52 mil. euro ITI, respectiv, 88,86% față de suma rezervată sectorului pomicol. Au fost finalizate, până în prezent, foarte puține investiții: 63, în valoare de 26,37 mil. euro (9,2% din suma alocată), fiind totodată reziliate și 11 contracte (5,23 mil. euro).

Submăsura 6.1 –  Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Autoritățile au rezervat acestei măsuri care vizează inclusiv întinerirea forței de muncă din mediul rural 426,744 mil. euro. Este poate cea mai dinamică și solicitată intervenție în agricultură. Până în aprilie 2020 au fost depuse 14.149 de dosare de finanțare, în valoare de 581,86 mil. euro; selectate de unitatea de management de la AFIR au fost 10.106 proiecte (414,87 mil. euro), care acoperă 97,21% din suma disponibilă. Contracte ferme de finanțare s-au încheiat pentru 10.028 proiecte, în sumă de 411,59 mil. euro (96,44% din alocare): 7.369 de investiții (303,36 mil. euro) au fost finalizate, iar 13 contracte au fost reziliate (0,53 mil. euro). Tinerii de pe teritoriul ITI Delta Dunării au contat pe 10 mil. euro, depunând 232 de solicitări de finanțare. Până acum s-au semnat contracte de finanțare pentru 201 proiecte, în valoare de 8,18 mil. euro.

(Va urma)

Maria BOGDAN

În ședința de Guvern din data de 14 mai 2020 a fost adoptată o Hotărâre ce modifică prevederile alineatului (3) al articolului 3 din HG nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat.

Modificarea instituită în actul normativ aprobat vizează ca în cadrul aceleiași submăsuri un solicitant să poată depune o singură cerere de finanțare în aceeași sesiune de depunere de proiecte, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.

Această reglementare contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru îndeplinirea ţintelor stabilite la nivelul PNDR, dar va conduce totodată la o mai bună realizare a obiectivului specific de sprijinire a unui număr cât mai mare de beneficiari, în contextul organizării ultimelor sesiuni de depunere proiecte pentru măsurile de investiții din PNDR 2014-2020.

MADR face precizarea că prevederile prezentului act normativ se aplică sesiunilor de depunere proiecte în cadrul submăsurilor din PNDR 2014-2020 organizate ulterior intrării în vigoare a acestuia.

Submăsura 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) va fi deschisă în intervalul 11 mai - 30 noiembrie 2020 şi va începe cu sectorul vegetal, iar perioada în care se vor putea depune cererile de finanţare aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicată ulterior şi anunţată pe pagina de internet.

Ministerul Agriculturii preciza că sesiunea de depunere a cererilor de finanţare va dispune de o alocare totală de aproximativ 40 milioane euro.

"O noutate importantă este faptul că se va organiza o sesiune anuală de primire a cererilor de finanţare, faţă de sesiunea precedentă, când existau sesiuni diferite pentru culturile de primăvară şi pentru cele de toamnă. Precizăm că, faţă de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an include o serie de îmbunătăţiri şi simplificări. Astfel, o primă modificare o reprezintă intensitatea unică a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier (solicitantul finanţării), faţă de sesiunea anterioară când intensitatea era calculată în funcţie de dimensiunea exploataţiei asigurate", precizează AFIR.

O altă simplificare se referă la eliminarea obligativităţii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol şi acceptarea documentelor aferente plăţilor prin POS pentru justificarea plăţii a cel puţin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare. Totodată, a fost simplificată şi Cererea de finanţare, în sensul eliminării obligativităţii de a completa suprafeţele asigurate pentru fiecare parcelă, precum şi a calculului privind dimensiunea economică a exploataţiei.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar disponibil în cadrul submăsurii 17.1, solicitanţii trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile eligibile prevăzute de Ghidul solicitantului şi să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul şi la termenele prevăzute în contract.

Riscurile eligibile în cadrul acestei linii de finanţare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arşiţa, inundaţiile, grindina, îngheţul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torenţiale sau ploile excesive şi de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanţare se numără şi infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Prin intermediul submăsurii 17.1 sunt eligibile pentru decontarea asigurărilor şi riscurile asociate bolilor animalelor care figurează în Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 652/2014 şi care nu fac obiectul despăgubirilor prin alte programe cu finanţare europeană sau naţională.

În cazul producerii unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestării cu organisme de carantină dăunătoare plantelor acesta trebuie să fie recunoscute în mod oficial de către autorităţile competente din România, menţionează AFIR.

"În contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim în sprijinul fermierilor prin relansarea acestei submăsuri, care vine cu o serie de simplificări şi avantaje şi îi încurajăm pe toţi să-şi asigure culturile, prin încheierea acestor asigurări, pentru care Ministerul acordă prin PNDR o finanţare de 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor", a precizat recent ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

În ceea ce priveşte sesiunea organizată anul trecut, din cele 1.077 cereri de finanţare eligibile, până la această dată au fost contractate 998 cereri cu o valoare de aproximativ 1,75 milioane de euro, fiind plătite 800 din acestea, diferenţa reprezentând cereri aflate în diferite stadii de contractare sau plată.

Sursa: Agerpres

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va relansa la jumătatea lunii mai submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. 

Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare va dispune de o alocare totală de aproximativ 40 milioane euro.

Submăsura va fi deschisă până la sfârșitul lunii noiembrie 2020 și va fi destinată asigurării culturilor de toamnă aferente anului 2019 şi culturilor de primăvară pentru campania 2020. Pentru sectorul zootehnic sesiunea va fi disponibilă la o dată ulterioară.

„În contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim în sprijinul fermierilor prin relansarea acestei submăsuri, care vine cu o serie de simplificări şi avantaje şi îi încurajăm pe toți să-și asigure culturile, prin încheierea acestor asigurări, pentru care Ministerul acordă prin PNDR o finanțare de  70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor”, precizează ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Principalele riscuri eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare acoperă fenomenele climatice nefavorabile, inclusiv seceta. De asemenea, alte fenomene climatice nefavorabile acoperite de submăsură sunt: arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

MADR şi AFIR, din analiza pe care au realizat-o la nivelul departamentelor tehnice și prin colectarea unor sugestii ale asociațiilor de fermieri, au realizat îmbunătățiri şi simplificări consistente pentru această sesiune, atât în ceea ce privește fișa măsurii, cât şi condițiile de accesare.

Astfel, acestea vizează:

• Acordarea unui sprijin de 70% pentru toți fermierii, independent de dimensiunea fermei;
• Revizuirea procesului de organizare a sesiunilor, prin eliminarea celor două etape aferente culturilor de primăvară, respectiv toamnă și deschiderea unei sesiuni anuale pentru toate tipurile de cultură sau specie.

Totodată, Ghidul solicitantului a fost simplificat semnificativ prin: reducerea numărului de documente obligatorii în cadrul pachetului depus împreună cu cererea de finanțare (de la 7 documente la 4 documente), eliminarea obligativității de a prezenta extrasul din Registrul Agricol şi documente ștampilate, de a completa suprafețele asigurate pentru fiecare parcelă și calculul privind dimensiunea economică a exploatației, precum şi clarificarea posibilității de a prezenta documente aferente plăților prin POS.

În ceea ce privește sesiunea organizată anul trecut, din cele 1.077 cereri de finanțare eligibile, până la această dată au fost contractate 998 cereri cu o valoare de aprox. 1,75 mil euro, fiind plătite 800 din acestea, diferența reprezentând cereri aflate în diferite stadii de contractare sau plată.

Sursa: madr.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) are capacitatea instituțională de a aplica prevederile Ordonanței de Urgență nr. 38 din 30 martie 2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților şi instituțiilor publice, fără ca beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) să fie obligați să schimbe modalitatea de lucru și de comunicare cu AFIR.

Acest lucru este posibil ca urmare a faptului că AFIR a dezvoltat, începând din anul 2018, o serie de mecanisme electronice on-line de preluare și de procesare a documentațiilor necesare accesării fondurilor europene și implementării proiectelor de investiții finanțate prin PDNR.

În acest sens, se precizează că pentru beneficiarii PNDR 2020, utilizarea semnăturii electronice din etapa de contractare și până la ultima tranșă de plată este obligatorie, începând din august 2018. De asemenea, în ceea ce privește întocmirea proiectului, o serie de documente sunt obținute direct de către AFIR prin interogarea bazelor de date ale instituțiilor publice abilitate în emiterea acestora – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru verificarea înscrisurilor fermierilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru verificarea animalelor din exploatațiile zootehnice prin Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru cazierul fiscal prin sistemul informatic PatrimVen, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru verificarea corectitudinii datelor declarate de beneficiari, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru extrasul de carte funciară, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru verificarea cazierului judiciar prin Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS). Mai mult, începând cu luna martie 2020, corespondența internă și externă a Agenției este complet digitalizată și semnată electronic la toate palierele de decizie.

În urma acestor măsuri aplicate de AFIR, la nivelul PNDR s-a observat un impact direct cuantificabil prin reducerea deplasărilor beneficiarilor PNDR la sediile AFIR, precum și prin scăderea cheltuielilor legate de consum de hârtie și de toner, mentenanță echipamente, reducerea timpului necesar pentru semnarea olografă pe flux a acestora și arhivarea ulterioară a celor aproximativ 172.000 de documente semnate electronic până acum.

Având în vedere cele de mai sus, respectiv faptul că s-au reduse costurile cu materiale, consumabile și cheltuielile legate de serviciile poștale, majoritatea documentelor fiind transmise prin e-mail (economie de aproximativ 60.000 euro), că s-a redus considerabil timpul pentru gestionarea și avizarea documentelor (economie de aproximativ 1,2 milioane de euro, calculată la timpul alocat celor 172.000 documente), se poate spune că AFIR a realizat economii financiare de peste 1,2 milioane de euro din 2018 până în prezent.

Încă de la deschiderea depunerilor online, AFIR a recomandat tuturor solicitanților folosirea semnăturii electronice ca pe o modalitate de a reduce consumul hârtiei și de a elimina unele etape intermediare de procesare a documentelor. În contextul actual, utilizarea semnăturii electronice este vitală, cu atât mai mult cu cât, aceasta are forța juridică a înscrisurilor autentice atât ca reprezentare instituțională, cât și sub semnătură privată.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a plătit în primul trimestru al anului 2020 către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) peste 160 milioane de euro, semnificativ superior față de previziunile de plată stabilite anterior. Sumele plătite de către AFIR reprezintă fonduri europene nerambursabile, acordate prin PNDR 2020 (exclusiv contribuția Uniunii Europene), fără contribuția de la bugetul național.

Din totalul sumelor plătite la nivel național pentru primul trimestru al acestui an, în regiunea 1 Nord-Est Iași au fost efectuate plăți prin Centrul Regional, de 21,3 milioane de euro, iar în regiunea 2 Sud-Est Constanța, de 27,7 milioane de euro. La nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 3 Sud Târgoviște s-au efectuat plăți de 15,9 milioane de euro în primul trimestru, iar prin Centrul Regional 4 Sud-Vest Craiova, AFIR a plătit 23,8 milioane de euro beneficiarilor PNDR.

De asemenea, Centrul Regional 5 Vest Timișoara a efectuat, în primul trimestru al acestui an, plăți în valoare de 14,6 milioane de euro. Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare a plătit suma de 28,8 milioane de euro beneficiarilor săi. În regiunea 7 Centru Alba Iulia, AFIR a realizat plăți prin Centrul Regional în valoare de 13,5 milioane de euro, iar Centrul Regional 8 București-Ilfov a plătit 14,8 milioane de euro beneficiarilor investițiilor finanțate prin PNDR 2020.

De la demararea PNDR 2020 în 2015 și până în prezent, AFIR a plătit 5,58 miliarde de euro (fonduri europene și buget național), ceea ce reprezintă un grad de absorbție de peste 59%.

Sursa: afir.info

În contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României în urma evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM-PNDR) a decis amânarea lansării sesiunilor de depunere proiecte pentru următoarele Măsuri/Submăsuri:

• Măsura 2 „Servicii de consiliere privind măsuri zoosanitare de prevenire și combatere a Pestei Porcine Africane (PPA), măsurile minime de biosecuritate și normele sanitar veterinare în creșterea suinelor„
• Submăsura 2 „Sprijin pentru investiții  în  procesarea /marketingul produselor agricole"- componenta unități de sacrificare de mica capacitate
• Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice" - componenta infrastructura de irigații
• Submăsura 1 „Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale"
• Submăsura 5.2 „Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse şi de evenimente catastrofale"
• Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri"
• Submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol"
• Submăsura 17.1 „ Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor și a plantelor"

Totodată, vă informăm că MADR, prin AM PNDR, va reprograma activitățile privind organizarea de reuniuni, cursuri, ateliere de lucru, focus grupuri sau alte evenimente care sunt asociate cu un grad crescut de risc de răspândire a virusului COVID – 19.

Sursa: madr.ro

Inovarea și modernizarea în agricultura României este o direcție foarte importantă în implementarea fondurilor europene pe care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale le gestionează. AFIR a primit pentru investiții în ferme (prin submăsura 4.1 „Investiții în exploatațiile agricole”) solicitări de finanțare în valoare de 2,2 miliarde de euro, din care a contractat proiecte însumând 912,47 de milioane de euro. Pentru decontarea investițiilor realizate până în prezent, AFIR a plătit fermierilor 493,35 de milioane de euro din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

O astfel de investiție, care vizează modernizarea activității unei ferme prin construirea și dotarea sălii de muls și a spațiului pentru procesarea laptelui, a fost finanțată de AFIR în localitatea Orheiu-Bistriței, din comuna Cetate, județul Bistrița-Năsăud. Valoarea finanțării nerambursabile acordate prin PDNR 2020, obținute de beneficiar este de 400.229,41 de euro. Precizăm că valoarea totală a proiectului se ridică la 732.277 de euro.

Obiectivul principal al acestui proiect a fost modernizarea fermei zootehnice. În acest sens, s-a construit și dotat o sală de muls și un spațiu de procesare a laptelui, pe un lot pe care există deja o hală cu destinația fermă de vaci, cu o capacitate de 120 de capete.

Investiția este inedită prin faptul că dispune de un grad mare de robotizare a fermei. Este vorba despre un sistem în care îngrijirea animalelor și mulsul sunt realizate integral de către roboți. Ferma a fost modernizată prin achiziționarea de cușete pentru odihnă a animalelor, tanc de răcire a laptelui, echipamente de procesare, vană mecanizată de procesare brânzeturi, sistem de împingere automată a furajelor, sistem de curățat gunoiul de grajd, dar și alte echipamente.

În total, în fermă lucrează cinci roboți: doi mulg vacile, unul face curat, unul ridică mâncarea animalelor și unul alăptează automat vițeii. Este singura fermă de vaci din regiune care dispune de un grad înalt de tehnologizare, care e funcțională și care are ca scop final sănătatea și confortul animalelor, precum și calitatea produsului finit.

Contractul de finanțare pentru modernizarea fermei de vaci a fost încheiat în 30 iunie 2016, iar investiția s-a finalizat la data de 30 iunie 2018. Societatea vizează realizarea unei producții  totale anuale de 960.000 litri de lapte. Investiția finanțată prin PNDR 2020, deși automatizată, a reușit și crearea a două locuri de muncă.

Sursa: afir.info

Comisia Europeană a comunicat oficial României că a aprobat rambursarea a 348.319.323,64 de euro la finalul lunii ianuarie 2020, reprezentând cheltuieli efectuate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și solicitate pentru decontare de către țara noastră în perioada 16 octombrie – 31 decembrie 2019.

Astfel, conform informării primite de la Banca Națională a României, acești bani au intrat efectiv în conturile statului român în data de 5 februarie 2020.  

Rambursarea cheltuielilor efectuate de către un stat membru certifică corectitudinea acestor cheltuieli și mai ales faptul că AFIR are toate sistemele de implementare și plată în deplină concordanță cu cerințele regulamentelor europene.

Sumele solicitate și rambursate reprezintă plățile efectuate de către AFIR pentru proiectele de investiții finanțate prin PNDR 2020, dar și plățile compensatorii aferente măsurilor delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA).

Până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru investițiile în agricultură și dezvoltarea durabilă a mediului rural finanțate prin PNDR 2020.

Sursa: afir.info

• M 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei” -  luna aprilie - 7.225.252 euro
• sM 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” - luna iulie - 2.008.739 euro
• sM 3.2 „Sprijin pentru activitățile de informare şi de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne” - luna iulie - 4.072.493 euro
• sM 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole” - luna aprilie - 6.896.879 euro
• sM 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații  - perioada martie – aprilie - 43.222.547 euro
• sM 5.1 „Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale” - luna februarie - 13.039.804 euro
• sM 5.2 „Sprijin pentru investiții în acțiuni menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale” - luna februarie - 3.677.431 euro
• sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - sfârșitul lunii aprilie - 42.681.019 euro
• sM 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” - sfârșitul lunii martie - 1.984.801 euro
• sM 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvo-mediu” - luna martie - 42.289.252 euro
• sM 17.1 „Contribuții la primele de asigurări” - luna martie - 39.336.228 euro
• sM 19.3 “Pregătirea și  implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală” - luna aprilie - 4.358.006 euro

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale informează beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) că utilizarea semnăturii electronice pe formularele de plată aferente proiectelor de investiții este obligatorie. În acest sens, începând din 24 decembrie 2019, formularele necesare au fost publicate pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Informații utile >> Tipizate.

Astfel, pentru a solicita decontarea cheltuielilor realizate în cadrul proiectului finanțat prin PNDR 2020, trebuie semnate electronic următoarele formulare tipizate:

• Declarații de eșalonare investiții, TVA și sprijin forfetar;
• Cereri de plată avans, tranșe de plată, TVA și sprijin forfetar;
• Declarații de cheltuieli și declarații de venituri;
• Centralizatorul facturilor AP 1.2.3 și anexă – submăsurile 9.1, și 9.1a.

Beneficiarii finanțărilor PNDR 2020 care semnează electronic trebuie să completeze electronic formularele de plată și să le încarce în sistemul electronic prin intermediul paginii de internet a AFIR. Aplicația nu va mai solicita și încărcarea documentului tipărit, semnat olograf și scanat.

Precizăm faptul că aplicarea semnăturii electronice pe formularele tipizate este opțională acolo unde nu a fost prevăzută anterior în ghidurile solicitantului sau în procedurile de lucru obligația aplicării semnăturii electronice până cel târziu la momentul contractării.

În cazul beneficiarilor care semnează olograf, formularul de plată trebuie completat electronic, trebuie imprimat, semnat olograf, după care se scanează și se depune online împreună cu formularul electronic pe pagina de internet a AFIR.

Completarea formularelor de plată se realizează conform Ghidului solicitantului, a anexelor aferente acestuia și a procedurilor în vigoare, disponibile pe portalul www.afir.info, iar depunerea tipizatelor se realizează online, direct pe site-ul AFIR.

Sursa: afir.info

În perioada ianuarie 2017 – octombrie 2019, AFIR a primit 42.304 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 6,05 miliarde de euro, din care a selectat 31.218 proiecte în valoare de peste 3,9 miliarde de euro. În aceeași perioadă, AFIR a încheiat 30.759 de contrate de finanțare în valoare de 3,6 miliarde de euro și a efectuat plăți de 4 miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice din mediul rural.

În vederea atingerii obiectivelor stabilite privind absorbția fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, AFIR a reușit implicarea activă a instituțiilor cu responsabilități directe, cât şi a celorlalte autorități ale statului de a căror activitate depinde bunul mers al proiectelor finanțate din fonduri europene. În acest sens, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a inițiat o serie de soluții pentru simplificarea procesului de obținere a finanțărilor, prin care a mutat povara administrativă de la beneficiar la Agenție. În acest sens, AFIR a implementat mai multe facilități, printre care amintim: accesul gratuit la Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS), accesul gratuit la sistemul electronic al ANAF (PATRIMVEN), integrarea sistemului informatic al AFIR cu sistemul informatic al ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) care permite experților AFIR să verifice direct informațiile cadastrale fără a le mai cere de la beneficiari sau solicitanți.

Totodată, a existat o permanentă preocupare pentru modernizarea sistemului informatic, un obiectiv atins prin digitizarea fluxului de implementare a proiectelor de investiții, de la depunerea cererii de finanțare, până la plata efectivă.

Sursa: afir.info

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală reamintește celor interesați perioadele de depunere a proiectelor pentru următoarele submăsuri din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, astfel:

• sM4.2GBER MINIMIS - Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole, Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 17 iunie 2019 -31 decembrie 2019
• sM4.2a - Investiții pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 19 august 2019 - 31 ianuarie 2020
• sM6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 22 iulie - 31 decembrie 2019
• sM8.1 - Împăduriri și crearea de suprafeţe împădurite - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 16 septembrie - 13 decembrie 2019
• sM9.1 - Înființarea grupurilor de producători  - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 26 iunie - 30 septembrie 2019 
• sM9.1a - Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 26 iunie- 30 septembrie 2019
• sM17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 01 aprilie - 30 noiembrie 2019
• sM19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta A "Asistență tehnică pregătitoare, pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate" - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 19 august - 31 ianuarie 2020

Perioada de depunere a proiectelor pentru submăsura 1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri, deschisă în 2018 este încă activă. 

La nivelul AM PNDR se analizează oportunitatea lansării la finalul anului 2019 sau începutul anului viitor de noi submăsuri. Anunțurile de primire proiecte, precum și ghidurile solicitantului se vor putea accesa la adresa

https://portal.afir.info/

Sursa: madr.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) acordă sprijin financiar pentru asigurarea culturilor, animalelor și plantelor de către fermierii activi, prin intermediul submăsurii 17.1- „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Până în prezent, AFIR a primit 603 cereri de finanțare în valoare totală de 1.348.988 de euro, dintre care 340 de solicitări în valoare de 497.311 euro au fost selectate în vederea rambursării unui procent consistent din valoarea primelor de asigurare aferente. Precizăm că prima sesiune de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 este încă deschisă până în data de 30 noiembrie 2019, iar alocarea financiară disponibilă este de 42.797.487 euro. 

„Sesiunea curentă are adresabilitate pentru culturile de primăvară și vom deschide o nouă sesiune și pentru asigurarea celor de toamnă. În cazul fermelor mici cu dimensiunea economică de până la 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil  este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de către fermier, iar în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil este de 55%. Avem deja aproape 350 de fermieri care beneficiază de acest sprijin în mod concret și în cel mai scurt timp vom aproba și cererile aflate în acest moment în stadiul de verificare. Procesul de obținere a finanțării este facil și, pe această cale, îi încurajez pe toți fermierii să încheie polițe de asigurări pentru riscurile din agricultură, acesta fiind cel mai sigur mod de a preîntâmpina pagubele produse de o climă din ce în ce mai impredictibilă.”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Astfel, pentru a beneficia de sprijin financiar, solicitanții trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile menționate în cadrul submăsurii 17.1 și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract. De asemenea, solicitanții pot beneficia de sprijin dacă utilizează terenuri agricole (cu excepția suprafețelor cultivate cu struguri pentru vin), dacă dețin, cresc sau exploatează animale, dacă încheie contractul de asigurare pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură de la nivelul exploatației și dacă nu creează  condiții pentru a obține în mod necuvenit un avantaj.

AFIR a demarat pregătirile pentru viitoarea sesiune de primire a cererilor dedicate finanțării primelor de asigurare pentru culturile de toamnă. Astfel, la nivelul unui grup de lucru se vor întreprinde toate demersurile pentru simplificarea procesului de obținere a sprijinului financiar ținând cont de experiența de până acum în implementarea acestei submăsuri, precum și de opiniile beneficiarilor. 

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente, disponibile pe site, la secțiunea Investiții PNDR în pagina sM 17.1

Sursa: afir.info