reclama youtube lumeasatuluitv
update 26 Jun 2019

Deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor pentru pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Componenta A

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că în perioada 30 iulie – 28 decembrie 2018 se va desfășura sesiunea de depunere a proiectelor din cadrul Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate din cadrul sub-măsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Alocarea disponibilă aferentă Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare din cadrul sub-măsurii 19.3 este de 2.318.573,32 Euro pentru această sesiune.

Sprijinul privind asistența tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare poate fi acordat doar cu condiția ca Grupurile de Acțiune Locală să poată demonstra că au în vedere implementarea unui proiect concret de cooperare, ceea ce presupune identificarea obiectivelor și a tipului de proiect.

Ghidul Solicitantului pentru accesarea Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate din cadrul sub-măsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală este publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro.

Deschiderea primei sere hidroponice din județul Bihor

Directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian CHESNOIU, a participat vineri, 20 iulie 2018, în localitatea Toboliu din județul Bihor, la inaugurarea unei sere legumicole pentru cultura de tomate în sistem hidroponic. Investiția aparține societății Valentino Land SRL, reprezentată de Robert Andrei MUNTEANU și a beneficiat de finanțare prin submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Valoarea totală a investiției contractate în 6 iunie 2017 se ridică la 729.096 euro, din care 489.339 euro reprezintă finanțarea nerambursabilă obținută din PNDR 2020. Din punct de vedere al tehnologiilor aplicate, investiția este una dintre cele mai importante din vestul și nord-vestul României și este prima seră hidroponică realizată până în acest moment în județul Bihor.

„Proiectele finanțate prin PNDR sunt un început excelent pentru beneficiarii lor și în aceeași măsură sunt exemple foarte bune pentru tinerii antreprenori care vor fi încurajați să își pună în practică ideile, să revină în țară și să dezvolte investiții în mediul rural din România. Un exemplu foarte clar în acest sens este investiția din comuna Toboliu pe care o inaugurăm azi. La nivelul județului Bihor există deja 1.782 de beneficiari ai PNDR 2020 care au contractat fonduri nerambursabile în valoare de 174 de milioane de euro. Plățile efectuate către beneficiarii PNDR din Bihor au ajuns în acest moment la peste 70 de milioane de euro. În acest context, subliniez că este important ca solicitanții să știe de la început ce au de făcut, să gândească în perspectivă și nu să aplice doar pentru că îndeplinesc condițiile, ci pentru că au nevoie să ducă la bun sfârșit investiții care se pot dezvolta pe termen lung”, a precizat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

În aceeași zi, Adrian CHESNOIU a efectuat o vizită de lucru în comuna Nojorid din județul Bihor la un beneficiar al submăsurii 4.2 „Sprijin pentru investiții în prelucrarea, comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole” din PNDR 2020. Investiția, care beneficiază de o finanțare nerambursabilă de 2.499.996 euro, este în curs de finalizare și constă în crearea unui lanț alimentar integrat prin procesarea, sortarea, ambalarea și comercializarea legumelor. Contractul de finanțare a fost semnat pe data de 7 iulie 2016. În acest moment, proiectul este implementat în proporție de 90%.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Investiția societății Valentino Land SRL, finanțată de AFIR prin sM 4.1 din cadrul PNDR 2020, presupune construcția și dotarea unei sere legumicole cu o suprafață de 2.688 mp și a spațiului tehnic aferent, pentru cultura de tomate în sistem hidroponic. De asemenea, prin proiect au fost prevăzute cheltuieli cu asigurarea utilajelor necesare serei, precum și pentru împrejmuirea perimetrului acesteia.

Sera de tomate este dotată cu cele mai moderne sisteme existente pe piață. Printre dotările aferente serei se numără: cărucioare pentru recoltare, jgheaburi de cultură cu substratul aferent, echipamente pentru cântărire și etichetare, aparate automate pentru livrarea tomatelor etc.

Sera este acoperită cu folie triplu stratificată în dublu strat și cu o pernă de aer pentru o izolare termică mai bună. Cultura în cadrul serei este în sistem hidroponic, în substrat de fibră de cocos și este asistată de o stație de fertilizare total automatizată. Ca urmare a implementării proiectului, societatea estimează o producție anuală de tomate de aproximativ 100.000 kg.

Prin implementarea acestui proiect s-a asigurat crearea a 3 locuri de muncă, introducerea pe piață a produselor românești și creșterea prestigiului localității.

Sursa: afir.info

Aproape 1,3 miliarde lei pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia

De la începutul anului și până pe 19 iunie 2018 autoritățile publice și firmele din județele care fac parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia au depus 85 de proiecte în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 (POR). De la deschiderea programului, numărul acestora a ajuns la 900. În schimb, ADR Sud-Muntenia, în calitate de organism intermediar, și-a intensificat lucrul, verificând în total (inclusiv anul trecut) 570 de proiecte: 252 dintre acestea au fost respinse de la finanțare, iar 318 au fost declarate eligibile.

Din totalul celor 318 proiecte admise și pentru care s-au semnat contracte de finanțare, 279 provin din mediul privat, iar 39 de la autoritățile publice. Valoarea totală a investițiilor se ridică la 1,29 miliarde de lei, din care fonduri europene 1,113 miliarde de lei.

Cele mai multe proiecte din mediul privat au fost depuse de IMM-urile din Argeș (90), județ urmat, în ordine, de Prahova (59 de contracte semnate), Dâmbovița (50), Teleorman (27), Giurgiu (23), Călărași (18) și Ialomița (12). Măsura cel mai des solicitată (262 de proiecte, cu o valoare de 268,9 mil. lei) a fost Axa prioritară 2-microîntreprinderi, Prioritatea de investiții 2.1 – „Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri.“ Ordinea se păstrează și în cazul proiectelor depuse de autorități publice: Argeș și Dâmbovița – câte 10 fiecare, Prahova – 8, Ialomița – 4, Călărași – 3, Giurgiu și Teleorman – câte două fiecare. Cea mai mare sumă, 340,69 mili­oane de lei, a fost obținută pentru două proiecte de infra­structură rutieră (POR/2016/6/6.1/1). Cele mai multe proiecte publice vizează însă apelul de proiecte POR/2016/5/5.1/1, „Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural“ – 22 de investiții, în valoare de 281,68 mil. lei.

Doar 11 proiecte ale instituțiilor din mediul rural

Vorbind despre proiectele publice, majoritatea sunt depuse de primăriile din orașe. Doar 11 proiecte provin din mediul rural, iar 80% dintre ele se referă la reabilitarea unităților de cult: comuna Voinești (Dâmbovița) – centru de zi pentru persoanele vârstnice; Drajna (Prahova) – reabilitarea monumentului istoric Moara de Apă WARTHIADI; Lipănești (Prahova) – restaurarea și punerea în valoare a arhitecturii și picturii murale a Bisericii Mari a Mănăstirii Zamfira; Manasia (Ialomița) – consolidarea, restaurarea și reabilitarea Bisericii „Înălțarea Domnului“; Aninoasa (Dâmbovița) – restaurarea și consolidarea Bisericii „Sfântul Gheorghe“ de la Mănăstirea Viforâta; Potlogi (Dâmbovița) – restaurarea, consolidarea și punerea în valoare cultural-turistică a monumentului istoric Biserica „Adormirii Maicii Domnului“ – Strâmbeanu din satul Pitaru; Cândești (Dâmbovița) – consolidare-restaurare cu integrare în circuit turistic a Bisericii din lemn „Cuvioasa Paraschiva“ – Vârtop; Mănăstirea (Călărași) – restaurarea Bisericii „Sf. Mare Mucenic Dimitrie“; Arefu (Argeș) – conservarea și consolidarea Cetății Poenari; Brăduleț (Argeș) – creșterea eficienței energetice a spitalului de recuperare Brădet; Aninoasa (Argeș) – amenajare muzeu, restaurare pictură biserică și paraclis Mănăstirea Aninoasa.

Reamintim că prin POR 2014-2020 sunt disponibile 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro – contribuția națională.

Contracte proiecte tabel

Maria BOGDAN

  • Publicat în Turism

Sprijin financiar prin PNDR 2020 pentru investiții în zona montană

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a încheiat peste 4.500 de contracte de finanțare care au ca obiect investiții în zona montană și pentru care s-au efectuat plăți în valoare totală de 230,6 milioane de euro. Alocarea distinctă acordată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru finanțarea investițiilor realizate în zona montană este de 683 mililioane euro.

„Zona montană este o prioritate pentru AFIR, iar proiectele din această zonă constituie o necesitate pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural. Alocarea distinctă dispusă în sesiunile de finanţare şi interesul crescut al beneficiarilor pentru accesarea fondurilor PNDR 2020 urmăresc dezvoltarea şi stabilizarea populaţiei în zona montană. Până în prezent, am finanţat 154 de ferme şi mai multe proiecte de procesare a produselor agricole, am susţinut financiar realizarea şi modernizarea a 1.192 kilometri de reţele de apă sau apă uzată şi a peste 1.450 de kilometri de drumuri comunale, agricole şi forestiere în zonele montane” a menționat Adrian CHESNOIU, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Cele mai multe investiții în zona montană au fost finanțate pentru instalarea a 1.998 de tineri fermieri prin intermediul submăsurii 6.1, pentru care AFIR a semnat decizii de finanțare în valoare de 81 milioane de euro. Pentru dezvoltarea fermelor mici prin submăsura 6.3, AFIR a încheiat 1.952 de contracte de finanțare cu o valoare de peste 29,3 milioane de euro. De asemenea, au fost contractate proiecte de investiții în exploatații agricole prin submăsura 4.1 și proiecte de înființare sau modernizare a unităților de procesare a produselor agricole prin submăsura 4.2, cu o valoare cumulată de peste 52 milioane de euro.

Investiţiile în infrastructura din zona montană au fost finanţate prin intermediul submăsurii 7.2 (Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică) pentru care AFIR a semnat 297 de contracte în valoare totală de peste 276 milioane de euro. De asemenea, 147 de contracte în valoare totală de 48,6 milioane de euro au fost semnate prin intermediul submăsurii 7.6 (Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural).

AFIR a publicat Ghiduri consultative pentru 4 submăsuri de finanțare din PNDR 2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, la secțiunea Dezbatere Publică, Ghidul solicitantului în variantă consultativă pentru 4 submăsuri de finanțare din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) prin care se acordă fonduri nerambursabile pentru implementarera proiectelor de investiții în agricultură.

Toți cei interesați să pregătească proiecte de investiții în vederea depunerii și să formuleze observații, pot consulta varianta consultativă a Ghidurilor solicitantului pentru următoarele submăsuri: 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 4.2  „Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, precum și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

„După finalizarea consultării publice și analizarea tuturor propunerilor primite, vom publica versiunile finale în vederea deschiderii sesiunilor de primire a proiectelor. Condițiile generale de depunere nu s-au schimbat față de sesiunile din anul precedent, însă sunt câteva clarificări în ceea ce privește pragurile de calitate sau acordarea punctajului aferent fiecărui criteriu de selecție. Vom pune accent pe investițiile colective, astfel că prin sM 4.2 am introdus suplimentarea sprijinului nerambursabil cu 20% pentru proiectele propuse spre finanțare de către cooperative sau grupuri de producători” a precizat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Printre modificările introduse în Ghidurile solicitantului, varianta consultativă, se numără şi faptul că solicitanţii din teritoriul ITI Delta Dunării vor putea depune proiectele în cadrul sesiunilor deschise la nivel naţional, cu respectarea Strategiei ITI.  De asemenea, solicitanţii submăsurilor 6.1 şi 6.3 pot beneficia de elaborarea documentației şi consilierea pe perioada de derulare a proiectului, în mod gratuit prin Măsura 2 a PNDR, cu condiția ca să prevadă acest lucru în planul de afaceri.

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe pagina de internet a variantei consultative a Ghidului solicitantului pentru toate cele 4 submăsuri.

Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații, până în data de 21 mai 2018, pe adresa de e-mail, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Legătura directă pentru accesarea secțiunii Dezbatere Publică este: https://portal.afir.info

Noi prevederi pentru achizitiile derulate de beneficiarii publici ai PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat miercuri, 09 mai 2018, pe pagina de internet www.afir.info o noua versiune a Manualului de proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziție publică pentru proiectele finanțate prin PNDR.

Principalele modificări privesc posibilitatea beneficiarilor publici de a derula achiziția într-o singură procedură a serviciilor de întocmire a proiectului tehnic și a execuției lucrărilor, ceea ce va reduce substanțial durata întregului proces de achiziție.

O altă prevedere cu impact real în derularea mai rapidă a procedurilor de achiziție o reprezintă posibilitatea solicitanților notificați în urma rapoartelor de selecție de a opta pentru demararea procedurilor de achiziții  înaintea încheierii contractului de finanțare cu AFIR. Acest lucru se va face sub rezerva unei clauze suspensive care să condiționeze încheierea și executarea contractului de achiziție publică de semnarea contractului de finanțare cu Agenția.

„Solicitările beneficiarilor PNDR ne-au determinat să încercăm în colaborare cu președintele ANAP, domnul Bogdan PUȘCAȘ, să găsim soluții pentru a accelera și simplifica procesul de achiziții publice. Am beneficiat inclusiv de sprijinul ministrului agriculturii, domnul Petre DAEA și al domnului secretar de stat Alexandru POTOR, precum și al Guvernului României și acum suntem în măsură să propunem aceste noi proceduri mai flexibile, pragmatice și mai rapide. Voi continua să tratez cu maximă importanță orice sugestie și propunere, pentru că sunt convins că scopurile AFIR și ale beneficiarilor nu sunt antagonice, ci dimpotrivă, convergente, pentru dezvoltarea satului românesc” a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Începând cu data publicării pe pagina de internet a AFIR, Manualul de proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziție publică este în mod oficial în vigoare și poate fi utilizat de către beneficiari.

Accesarea fondurilor europene acordate prin PNDR 2020 pentru investiții agricole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că pentru accesarea fondurilor nerambursabile prin intermediul submăsurilor agricole din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), solicitanții de finanțări europene vor respecta criteriile generale de eligibilitate aplicabile în sesiunile anterioare.

Astfel, fermierii care au în vedere depunerea unei cereri de finanțare pentru a dezvolta o investiție în sectorul agricol, vor folosi la calculul dimensiunii economice a exploatației agricole Coeficienții de producție standard 2013, conform Reţelei de Informaţii Contabile Agricole (RICA). Subliniem faptul că nu se va folosi pentru calcularea dimensiunii exploatațiilor versiunea din 2010 a listei coeficienților de producție standard. De asemenea, solicitanții vor avea în vedere aceleași specii prioritare valabile în sesiunile 2017, ele fiind prevăzute în fișele măsurilor din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

„În această perioadă se depun la APIA cererile de plată și sunt fermieri interesați să știe cum să declare exploatațiile agricole în vederea accesării fondurilor europene pentru investiții agricole care urmează a fi disponibile în acest an. Astfel, condițiile generale de depunere nu se vor schimba față de sesiunea din anul precedent, însă vor fi câteva modificări în ceea ce privește alocarea, pragurile de calitate și acordarea punctajului aferent fiecărui criteriu de selecție. Toate aceste elemente le vom stabili împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR în urma consultării Comitetului de Monitorizare și le vom comunica în cel mai scurt timp. Așadar, încurajăm fermierii eligibili pentru finanțare prin PNDR să facă toate eforturile pentru a depune în timp util cererea unică de plată la APIA, respectiv până pe 15 mai.” a precizat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Lista coeficienților de Producție Standard 2013 poate fi consultată pe pagina de internet www.madr.ro, secțiunea Agricultură – Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole (RICA) - Coeficienți pentru calcul Unitatii de Dimensiune Economică și a tipologiei exploatației agricole. De asemenea, menționăm că Lista coeficienților de Producție Standard 2013 va fi disponibilă în cadrul cererii de finanțare pentru fiecare submăsură în parte, la momentul publicării acesteia pe pagina de internet a Agenției (www.afir.info) în secțiunea Consultare Publică și, ulterior, în pagina fiecărei submăsuri deschise pentru finanțare.

Fondurile alocate pentru sesiunea actuală de primire a proiectelor pentru investiții în sectorul pomicol au fost epuizate

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că fondurile disponibile prin submăsura (sM) 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” din sesiunea actuală, au fost epuizate, fiind atinsă limita de 200% din alocare.

Pentru sM 4.1a,  AFIR a primit on-line în sesiunea din acest an 291 de solicitări de finanțare în valoare totală nerambursabilă de 170,4 milioane de euro. Alocarea financiară, disponibilă pentru sesiunea anuală de depunere a cererilor de finanțare a investițiilor la nivel național a fost de 85 milioane de euro.

„Numărul mare de proiecte, cât și faptul că plafonul financiar pentru depunerea cererilor de finanțare a fost epuizat arată clar un interes major pe care investițiile în sectorul pomicol îl au în ultima perioadă. Dacă la primele sesiuni am constatat o anumită reținere din partea solicitanților, iată că în acest moment lucrurile se îndreaptă în direcția bună. Este și o consecință a faptului că am reușit să simplificăm multe aspecte pe care beneficiarii ni le-au semnalat și să fim mai aproape de ei în acest proces, deloc ușor, al depunerii de proiecte în sectorul pomicol.” a precizat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Menționăm ca depunerea proiectelor în cadrul acestei sesiunii s-a oprit înainte de termenul limită prevăzut în anunțul de lansare pentru că valoarea publică totală a proiectelor depuse cu un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate a depășit 200% din alocare (excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase).

Sesiunea de depunere a proiectelor pentru investiții în exploatații pomicole prin sM 4.1a a fost lansată în data de 27 decembrie 2017. Termenul limită de depunere a cererilor de finanțare a fost de 30 iunie 2018.

Sursa: afir.info

Decontarea TVA pentru proiectele de investiții în infrastructura de irigații finanțate prin PNDR 2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale prezintă o serie de clarificări privind depunerea proiectelor de investiții în infrastructura de irigații de către Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) prin submăsura (sM) 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„Rolul principal al Agenției este de a facilita accesul solicitanților la fonduri europene, contribuind prin intermediul proiectelor finanțate la dezvoltarea pe termen lung a mediului rural, obiectivul comun al Agenției și al beneficiarilor PNDR 2020.

În acest sens, venim acum cu o serie de clarificări privind declararea și decontarea TVA pentru OUAI-urile care doresc să obțină finanțare prin submăsura 4.3 și care ne-au semnalat anumite neclarități în înțelegerea prevederilor legale care reglementează aspectele de ordin tehnic.” a menționat Adrian CHESNOIU, Directorul general al Agenției pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Beneficiarii componentei infrastructură de irigații din cadrul sM 4.3, respectiv Organizaţiile sau Federațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, sunt persoane juridice de utilitate publică fără scop patrimonial, ce se constituie şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare, republicată.

„Beneficiarii pot să fie înregistrați în scopuri de TVA, însă aceasta este opțiunea acelei organizații, conform legislației fiscale din România. Trebuie ținut cont de faptul că înregistrarea în scop de TVA nu este o condiție obligatorie pentru OUAI-urile care intenționează să depună proiecte prin submăsura 4.3 – infrastructura de irigații.” a precizat Adrian CHESNOIU.

Conform fișei sM 4.3 din PNDR 2020, printre cheltuielile neeligibile, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1303/ 2013, se numără și taxa pe valoare adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul și a prevederilor specifice pentru instrumente financiare.

În cazul în care OUAI-ul solicită ANAF decontarea TVA (fiind plătitor de TVA), valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile purtătoare de TVA este cheltuială neeligibilă din FEADR și, de asemenea, nu se încadrează în mecanismul de plată prevăzut de OUG nr. 49/ 2015.

Dacă solicitantul este neplătitor de TVA, valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile purtătoare de TVA poate fi trecută în coloana cheltuielilor eligibile din bugetul indicativ al cererii de finanțare, proporțional cu intensitatea sprijinului financiar nerambursabil și în limita sprijinului public nerambursabil maxim admis conform ghidului solicitantului.

În situația în care beneficiarii se încadrează în prevederile art. 43 alin. 1 din OUG nr. 49/2015 cu modificările și completările ulterioare, pot beneficia de rambursarea TVA din bugetul statului, proporțional cu intensitatea sprijinului financiar nerambursabil prevăzut în Contractul de finanțare. În acest caz, este necesară încheierea unui act adițional la Contractul de finanțare pentru angajarea sumelor reprezentând valoarea maximă a TVA ce poate fi rambursată de AFIR din bugetul statului.

Menționăm că OUAI-urile constituite conform legii, care au încheiat contracte de finanțare cu AFIR, se încadrează în prevederile art. 43 alin.(1) litera h) din OUG nr.49/ 2015 și pot beneficia de rambursarea TVA din bugetul statului. Potrivit art. 43 alin.(3), în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, dacă această categorie de beneficiari își exercită dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanțate prin PNDR, au obligația să restituie la bugetul de stat sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată dedusă, a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor potrivit ordonanței de urgență amintite, în condițiile stabilite prin normele metodologice.

Completări în legislația privind gestionarea fondurilor europene

În ședința de Guvern din data de 18.04.2018 s-a aprobat o Ordonanță ce completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune, Politicii Comune de Pescuit şi Politicii Maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării.

Prin acest act normativ se complează cadrul legislativ național pentru situațiile în care există o decizie a Comisiei Europene de aprobare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) care nu mai poate fi modificată şi ca urmare a verificărilor pentru stabilirea eligibilităţii cheltuielilor, DG AGRI din cadrul Comisiei Europene are o opinie diferită faţă de prevederile programului aprobat prin decizie şi faţă de opinia Autorității de Management, cu asigurarea plăţilor cuvenite beneficiarilor, în condițiile prevăzute de PNDR.

Astfel, prin actul normativ se completează prevederile cadrului general ce reglementează fluxurile financiare în cadrul PNDR 2014-2020 precum și ale POPAM 2014-2020 și al plăților directe acordate în agricultură din Fondul European de Garantare Agricolă. Completările vizează măsuri necesare avizării cadrului juridic în care să fie asigurate resursele financiare necesare finanțării măsurilor din cadrul PNDR în situația existenței unor divergențe între autoritățile române și serviciile Comisiei asupra implementării acestui program, situații ce nu sunt distinct reglementate.

Noutăţi pentru Campania 2018 privind Măsura 10 - Agro-mediu și climă din PNDR

Ca element de noutate adus Măsurii 10 –Agro-mediu și climă începând cu anul 2018, MADR a introdus 3 noi pachete pentru conservarea unor specii de păsări, după cum urmează:

  1. Pachetul 9 – terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) cu următorul nivel al plăților:
  • sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)- 200 €/ha/an;

Pe parcelele angajate se vor lăsa fâșii necultivate/ nerecoltate. Este interzisă utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor și cultivarea rapiței, porumbului și florii-soarelui. Pe fâșiile necultivate se va desfășura activitatea agricolă minimă.

  • sub-pachetul 9.2 – pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina):
  • varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru acvila țipătoare mică – 269 €/ha/an;
  • varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru acvila țipătoare mică – 190 €/ha/an.

Pe parcelele angajate cositul poate începe numai după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor suprafețe necosite până la 1 octombrie. Se vor respecta anumite limite pentru încărcătura cu animale pe pășuni și pentru cantitățile de gunoi de grajd utilizat în mod tradițional. Se interzic utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor, drenajul și folosirea utilajelor grele.

  1. Pachetul 10 – refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole cu o plată de 92 € /an/ha.

Pe parcelele angajate se vor lăsa fâșii necultivate, pe care nu se vor aplica îngrășăminte chimice sau pesticide. Pe fâșiile necultivate se va desfășura activitatea agricolă minimă.

  1. Pachetul 11 – terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda), cu următoarele sub-pachete:
  • sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda),
  • varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști - 255 €/ha/an,

Pe suprafața angajată se va înființa pajiște.

  • varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie pe teren arabil - 100 €/ha/an,

Pe suprafața angajată se va respecta în fiecare an un anumit asolament.

Pe suprafața angajată în cadrul ambelor variante suprafețele pe care s-au înființat culturi perene vor putea fi cosite după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor suprafețe necosite până la 1 octombrie. Cositul se face dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia, folosindu-se un dispozitiv pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol.

  • sub-pachetul 11.2 – pajiști permanente importante pentru dropie (Otis tarda)
  • varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru dropie - 269 €/ha/an,
  • varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru dropie – 190 €/ha/an,
  • varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajiști importante pentru dropie - 169 €/ha/an.

Pe parcelele angajate cositul poate începe numai după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor suprafețe necosite până la 1 septembrie. Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia, iar pentru varianta 11.2.3, utilajele grele vor fi dotate cu un dispozitiv pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol. Se vor respecta anumite limite pentru începerea pășunatului, încărcătura cu animale pe pășuni și pentru cantitățile de gunoi de grajd utilizat în mod tradițional. Se interzic utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor și desfășurarea oricăror lucrări agricole pe timp de noapte.

Plățile compensatorii se acordă pentru respectarea angajamentelor pe o perioadă de 5 ani, fiind necesar ca fermierii să respecte cerințele de bază și cele specifice aferente pachetelor pentru care aplică și să țină o evidență a activităților agricole prin completarea caietului de agro-mediu. Indiferent dacă pachetul se aplică pe teren arabil sau pe pajiști permanente, nu este permis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare. Beneficiarii vor trebui să facă dovada deținerii cunoștințelor necesare implementării angajamentelor.

Alocarea totală a acestei măsuri depășește 1 mld. EUR.

Informații detaliate privind accesarea noilor pachete ale Măsurii 10 – Agro-mediu și climă şi regulile pentru derularea în bune condiţii a angajamentelor sunt disponibile pe site-urile MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro, www.rndr.ro), APIA (www.apia.org.ro) și AFIR (www.afir.info), precum și la toate Centrele Locale și Centrele Județene APIA în format tipărit.

Cetatea de la Saschiz, renovată cu bani europeni

După mai multe încercări eșuate de renovare și restaurare a Cetății de refugiu din Saschiz, cunoscută mai degrabă sub numele de Cetatea Țărănească din secolul al XIV-lea, acest lucru se întâmplă acum: Primăria Saschiz a câștigat, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, un proiect în valoare totală de 8,491 de milioane de lei pentru punerea în valoare a acestui obiectiv înscris în lista Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

În clipa de față nu s-ar spune că vestita Cetate Țărănească de la Saschiz – Mureș nu este vizitată, chiar ruină fiind. Inițiatorii proiectului de restaurare vorbesc despre aproape 5.000 de turiști care se încumetă să urce dealul pe care este amenajată fortificația. Adică 13 vizitatori/zi. După finalizarea lucrărilor, programate pentru sfârșitul anului 2019, numărul acestora ar putea să crească la 6.500 (19 turiști/zi). Valoarea culturală și de patrimoniu trece însă dincolo de aceste date statistice seci. Pur și simplu România este datoare să-și conserve trecutul pentru a arăta generațiilor viitoare crâmpeie din gloria ei de demult.

De la glorie la ruină

Saschiz a

Cetatea, ca multe altele similare din zonele locuite de sași, a fost ridicată în anul 1347, pe o colină înaltă de 681,5 m, la 4 km de vatra satului Saschiz, numită în dialect Burchreech, care înseamnă Dealul cetății. Rolul acesteia era de a servi loc de refugiu în caz de invazii, dar și pentru păstrarea alimentelor, zidurile din piatră masivă asigurând un climat favorabil pentru așa ceva. De altfel, nu știm cât este de adevărat, se spune că în timpul invaziei otomane (între anii 1526-1699, Transilvania a fost stat independent, sub suzeranitatea Imperiului Otoman), nobilii din zonă au ascuns aici 249 kg de aur, 820 de taleri, 135 de mărci de argint, 3.200 de florini. Era o dovadă în plus că fortificația era greu de cucerit.

Cetatea sub formă de poligon neregulat se întinde pe 5.000 mp, cu ziduri inițial înalte de 10 metri, având o lungime de 90 m și lățime de 52 m. Pentru apărare au fost construite șase turnuri: Turnul de Pază, Turnul Porții, Turnul Preotului, Turnul Voievodal, Turnul Muniției sau Pulberăriei și Turnul Școlii. În incintă se mai aflau un heleșteu și o fântână adâncă de 50 de metri. Despre aceasta din urmă circulă și astăzi o legendă potrivit căreia ea ar ascunde un tunel care ar face legătura cu centrul satului Saschiz sau cu biserica fortificată din vatra localității, cea care a servit și ea tot ca loc de refugiu și de apărare. Sașii au întreținut foarte bine cetatea țărănească până în anul 1940. În acea perioadă, din câte ne amintim, s-au întâmplat două drame: Hitler a ordonat strămutarea sașilor în Germania, sub lozinca „Heim ins Reich (Acasă în Reich)“; în 1945, Uniunea Sovietică a început marea deportare a populației germanice din Transilvania în gulagurile din Siberia. Este perioada în care a început distrugerea cetății; populația rămasă în Saschiz sau împrejurimi a început să demoleze porțiuni din cetate pentru a utiliza materialele în construcție.

Saschiz b

În 1965 a fost abandonată orice idee de a salva acest monument istoric. Vreme de aproape patru decenii a rămas așa, ruină. Abia în 2004 se fac primele încercări de scoatere la lumină, prin defrișarea unor zone de mărăciniș și prin amenajarea drumului. Mai târziu, Guvernul României a blocat un proiect de renovare, aprobat tot de autoritățile bucureștene, lucrările fiind estimate atunci la șase milioane de euro. Dacă s-a mai întreprins ceva de atunci încoace se datorează exclusiv locuitorilor și autorităților locale.

Recentul contract de finanțare din fondurile europene reprezintă așadar o soluție – de data aceasta sigură – de reînnodare a unor istorii atât de importante pentru definirea noastră ca neam.

Maria BOGDAN

  • Publicat în Turism

Trei biserici UNESCO reabilitate cu bani europeni

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus, în anul 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial, opt biserici din nordul Moldovei, de fapt din Suceava: Arbore (comuna Arbore), Humor (comuna Mănăstirea Humorului), Moldovița (Vatra Moldoviței), Pătrăuți (comuna Pătrăuți), Probota (Dolhasca), Biserica „Sf. Ioan cel Nou“ (Suceava), Voroneț (Gura Humorului) și Sucevița (comuna Sucevița). Pe lista preliminară (obiective de nominalizat cu proxima ocazie) mai figurează Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași și Mănăstirea Neamț din comuna Vânători, județul Neamț.

Cele opt biserici/mănăstiri au fiecare superlativele lor culturale și de patrimoniu: Arbore (anul 1500, ctitor Luca Arbore), cu o pictură interioară și exterioară de o rară valoare artistică, realizată în anii 1503-1504, singura în care se află chipul pictat al hatmanului Arbore; Humor (1530, ctitor marele logofăt Toader Bubuiog), cu o pictură evidențiată prin unitatea de tonalitate cromatică, datorată predominanței diferitelor nuanțe de roșu; Moldovița (1532, ctitor Petru Rareș) este construită pe o zidire a voievozilor mușatini (anii 1430), având o pictură ce reprezintă un excepțional document artistic al epocii de strălucire spirituală din vremea celor două domnii ale lui Petru Rareș; Pătrăuți (1487, ctitor Sfântul Voievod Ştefan cel Mare), cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului, cea mai veche biserică ortodoxă Monument UNESCO din România, cea mai veche biserică păstrată construită în stil moldovenesc, cea mai veche pictură interioară și exterioară din Moldova; Mănăstirea Probota (1530, ctitor Petru Rareș) ce a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei între anii 1522 și 1677; Mănăstirea Voroneț (1488, ctitor Sfântul Voievod Ștefan cel Mare), supranumită „Capela Sixtină a Estului“, este una dintre cele mai valoroase zidiri ale lui domnitorului, cu o pictură de înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești; Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou (1514-1522, ctitor Bogdan al III-lea) a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei (1522-1677), iar astăzi este extrem de căutată grație moaștelor Sf. Ioan cel Nou al Sucevei; Mănăstirea Sucevița (1583-1586, ctitor mitropolitul Gheorghe Movilă), cu o pictură murală interioară și exterioară de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament.

spiritualitate m arbore

Listă modestă de reabilitări din fonduri UE a bisericilor UNESCO

Întrebarea ar fi următoarea: în ce fel am protejat noi, românii, de fapt autoritățile centrale, județene și locale, acest patrimoniu fără egal al țării? Iar răspunsul îl găsim în lista de proiecte europene din cadrul Programului Operațional Regional 2007-2003 și 2014-2020. Modestă listă! Au fost finalizate două proiecte în valoare de peste 10 milioane de lei, iar un al treilea se află în fază de semnare a contractului de finanțare. Este vorba despre restaurarea și conservarea patrimoniului cultural și modernizarea infrastructurii conexe la Moldovița – 5,6 mil. lei valoare nerambursabilă și restaurare/conservare Mănăstirea  Sucevița – 5,139 mil. lei. În perioada următoare vor începe lucrările de restaurare și la Mănăstirea Probota, valoarea proiectului fiind una consistentă, de 22, 6 milioane de lei, din care asistență financiară nerambursabilă – 22,2 mil. lei.

15 proiecte pentru alte mănăstiri din Moldova

spiritualitate bissfgheorgheManiSfIoancelNouSuceava

La nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Est au fost însă mult mai multe investiții europene pentru reabilitarea patrimoniului cultural înscris în lista monumentelor istorice de interes național. Până în 2016 au fost finalizate nouă astfel de proiecte: consolidarea/reabilitarea Turnului Clopotniță și a Bisericii „Sf. Simion“, Suceava – 4,98 mil. lei; reabilitare și integrarea turistică a Ansamblului „Sf. Sava“, din Iași – 15,4 mil. lei; reabilita­rea Cetății de Scaun a Sucevei – 34,6 mil. lei; restaurare/conservare Mănăstirea Dragomirna – 20,6 mil. lei; reabilitarea Ansamblului bisericii „Tăierea capului

Sf. Ioan Botezătorul“ și a sitului arheologic din zona Curților domnești, Vaslui – 8,7 mil. lei; reabilitarea Ansamblului mitropolitan din Iași – 47,66 mil. lei; reabilitarea Complexului monahal Coșula, Botoșani – 11,9 mil. lei; restaurarea Ansamblul mănăstiresc Răchitoasa din județul Bacău – 11,9 mil. lei; restaurarea, modernizarea și conservarea Mănăstirii Putna – 11,4 mil. lei. Pentru Programul Operațional Regional 2014-2020 au fost aprobate și semnate proiecte de finanțare pentru alte șase proiecte: consolidarea și conservarea Bisericii „Sf. Ioan Botezătorul“ din cadrul Ansamblului Mănăstirii Văratic, Agapia – 6,191 mil. lei (5,979 mil. lei asistență nerambursabilă); consolidarea, restaurarea și conservarea Bisericii „Sf. Enoh, Ilie și Ioan Teologul“ –  Dragomirna Mică și a fațadelor exterioare ale Bisericii „Pogorârea Sf. Duh“ de la Mănăstirea Dragomirna, județul Suceava, din comuna Mitocu Dragomirnei – două proiecte, în valoare cumulată de 17,3 mil. lei (16,95 mil. lei nerambursabili); reabilitarea Bisericii „Sf Nicolae“, clopotnița și sediul administrativ (casa parohială) la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți — 21,286 mil. lei (20,851 mil. lei bani UE); restaurarea și valorificarea turistică și culturală a Ansamblului mănăstiresc Bârnova, Iași – 19,561 mil lei (19,089 mil. lei); reabilitarea Ansamblului mănăstiresc Frumoasa, Iași – 21 mil. lei (20,5 mil. lei); restaurarea/conservarea Complexul mănăstiresc Tazlău, Neamț – 21,770 mil lei (21,293 mil. lei).

Maria Bogdan

Sprijin acordat pentru comasarea terenurilor cu fonduri europene

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea unei noi sesiuni de primire a solicitărilor de finanțare prin intermediul submăsurii 6.5 „Schema pentru micii fermieri” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se va desfășura în perioada 8 ianuarie 2018, ora 9.00 – 11 mai 2018, ora 16.00.

Fondurile europene disponibile pentru această sesiune de primire a cererilor de finanțare sunt în valoare de 12.290.531 euro. Pragul de calitate lunar stabilit pentru intervalul 8 ianuarie 2018 – 8 februarie 2018 este de 25 de puncte și scade treptat până la pragul minim de 3 puncte în ultima lună a sesiuni (11 aprilie 2018 – 11 mai 2018).

 „Încercăm prin intermediul submăsurii 6.5 să încurajăm comasarea terenurilor agricole pentru creșterea productivității și competitivității în acest sector. Consolidarea exploatațiilor agricole va permite mai multor solicitanți accesul la finanțări europene pentru investiții și, totodată, va asigura un venit mai mare fermierilor care transferă exploatația.” a precizat Daniel-Eugeniu CRUNȚEANU, directorul general adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Sprijinul public nerambursabil pentru beneficiarii sM 6.5 se acordă sub formă de plată anuală începând cu anul semnării Contractului de finanțare și până la data de 31.12.2020. Valoarea sprijinului ajunge până la 1.500 de euro/ an și reprezintă 120% din suma anuală pe care fermierul a primit-o în ultimul an în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I (plăți directe către fermieri).

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line prin intermediul paginii oficiale de internet a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați pot consulta pe site-ul AFIR (secțiunea Investiții PNDR – sM 6.5) Ghidul solicitantului şi anexele aferente sM 6.5 din PNDR 2020.

AFIR Prahova: PNDR-2014-2020, plăți de 10 mil. euro, în 2017

294 de cereri de finanțare au fost depuse, în Prahova, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Valoarea totală a proiectelor se ridică la 75 milioane de euro. Pentru 2017, potrivit statisticilor publicate de Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, au fost efectuate plăți în valoare de 10 milioane de euro. Un grafic al depunerilor de proiecte, al sumelor contractate și a sumelor deja decontate arată în felul următor:

– sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici: 50 de cereri depuse, în valoare de 0,74 mil. euro, contracte semnate în cuantum de 0,15 mil. euro, plăți transferate către fermieri – 0,1 mil. euro;

– sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri: 16 cereri de finanțare depuse, în valoare de 0,6 milioane de euro, contracte semnate în cuantum de 0,4 mil. euro, plăți efectuate – 0,4 milioane de euro;

– investiții în exploatații agricole: 35 cereri de finanțare depuse, în valoare totală nerambursabilă de 21 milioane de euro, contracte semnate de 3 milioane de euro, suma transferată beneficiarilor – 1 milion de euro;

– investiții în exploatații pomicole: 3 cereri depuse și acceptate spre finanțare, în valoare de 0,9 milioane de euro;

– procesarea sau marketingul produselor agricole: 6 proiecte în valoare de peste 3 milioane de euro depuse, din care au fost contractate proiecte de 2 milioane de euro;

– schema de ajutor de stat GBER – „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole“: 9 proiecte depuse, în valoare de 6 mil. euro, contractate, proiecte în cuantum de 3,6 milioane de euro;

– înființarea de activități neagricole în zone rurale: 22 cereri de finanțare în valoare de 1,1 milioane de euro depuse, proiecte acceptate în cuantum 1,1 milioane de euro, plăți efectuate în 2017- 0,8 milioane de euro;

– investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole: 15 cereri de finanțare depuse, cu o valoare totală de 2,5 milioane de euro, contracte semnate pentru 2,4 milioane de euro, plăți efectuate – peste 1 milion de euro;

– modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice: 1 proiect în valoare de peste 0,8 milioane de euro;

– crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică: 18 proiecte de utilitate publică depuse, valorând peste 19 milioane de euro, contracte semnate în valoare de 12 milioane de euro, transferuri de bani – 5,8 milioane de euro;

– protejarea patrimoniului cultural: 7 proiecte depuse (3 mil. euro), contracte semnate în valoare de 0,4 mil. euro, plăți efectuate – 0,2 mil. euro.

În Prahova s-au constituit și 9 grupuri de acțiune locală ale căror strategii însumează 18 mil. euro.

Maria BOGDAN

AFIR a lansat în dezbatere publică Ghidul Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere finanțate prin PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, în cadrul secțiunii „Dezbatere Publică”, versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere din cadrul proiectelor implementate cu fonduri europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„După modelul Bazei de date cu prețuri de referință pentru maşini, utilaje şi echipamente specializate, pe care AFIR a implementat-o încă din 2014, am decis să realizăm un instrument de lucru similar și pentru silozuri, grajduri și sere. Astfel, elementele care se vor regăsi în această Bază de date, vor putea fi achiziționate de către beneficiarii PNDR, în mod direct, fără a mai parcurge nicio altă procedură de achiziție. Mai mult, beneficiarii PNDR vor avea la îndemână soluții la cheie pentru realizarea unui sistem integral de depozitare a cerealelor. De asemenea, atrag atenția asupra faptului că în Baza de date se vor introduce prețurile de vânzare către beneficiarii PNDR, nu prețurile recomandate de producători.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț CHESNOIU.

Elementele din categoriile menționate (silozuri, grajduri și sere) se vor introduce în Baza de date sub forma unor proiecte tip, funcționale, de către producător sau de către un singur importator/ dealer al acestuia. Producătorul sau importatorul care înscrie elemente are posibilitatea de a încărca maximum 20 de proiecte tip pentru fiecare marcă din categoriile menționate. Precizăm că prețurile din baza de date vor fi exprimate în Euro și nu vor include TVA (preț CIP la beneficiar).

Actualizarea prețurilor se va realiza o dată pe an pentru fiecare marcă per trader, cu aprobarea conducerii AFIR și se va face la solicitarea oficială a producătorului/ importatorului/ dealerului care a înscris marca respectivă în Baza de date în urma analizării acesteia de către experţii AFIR.

Versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere este publicată pe portalul AFIR la secțiunea „Dezbatere Publică”, rubrica „Documente în dezbatere”. Toți cei interesați să trimită propuneri sau observații au la dispoziție adresa de e-mail, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Perioada de consultare publică este de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Agenției, respectiv 18 septembrie 2017.

Sursa: afir.info

Absorbție modestă a fondurilor

Ce spun de regulă românii că n-avem noi, ca țară? Drumuri bune! Autostrăzi, în principal. Și nici transport feroviar (nu mai spunem performant, ci măcar la nivelul de acum 30 de ani). Apoi, nu avem peste tot o infrastructură de utilități, de educație și de sănătate cumsecade, nici turismul n-ar fi peste tot la nivelul posibilităților etc. Lucrurile nu trebuie duse însă la extreme. În 27 de ani s-au realizat progrese remarcabile; problema este că nu au fost investiții pe măsura potențialului uman, financiar, economic, natural etc.

Vorbind despre potențialul financiar, sursele de finanțare sunt diferite: bugete locale, bugete județene, alocări naționale și fonduri europene. La acestea se adaugă fondurile private, mai cu seamă în zona de turism. Pentru infrastructura locală (de apă-canal, drumuri, de sănătate, educație), cel mai intens program la nivel național asumat de bugetul central este Programul Național de Dezvoltare Locală, care beneficiază, în etapa a II-a, de peste 30 de miliarde de lei. România a avut și are însă șansa extraordinară a absorbției fondurilor europene. E greu de înțeles ce se întâmplă totuși în această privință; așa cum stau lucrurile în anul 2017, al patrulea din exercițiul financiar-european 2014-2020, parcă n-am avea tragere de inimă să accesăm aceste fonduri nerambursabile! Iar pentru teritoriul național, vorbind despre infrastructura rutieră, de utilități, turism, educație etc.), sunt minimum trei programe care pun la dispoziție miliarde de euro!

POR 2014-2020: abia 607 de contracte de finanțare la nivel național

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în calitate de Autoritate de Management, succesorul Programului Operațional Regional (Regio) 2007-2013, are o alocare totală de 8,25 miliarde de euro. Suma este cu 3,54 miliarde de euro mai mare decât cea alocată prin Regio 2007-2013, iar programul dispune de un număr dublu de axe prioritare, 12 față de 6. Banii pot fi accesați prin intermediul următoarelor axe prioritare: promovarea transferului tehnologic – 206,51 mil. euro; îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii – 877, 11 mil. euro; sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice – 2.374, 57 mil. euro; dezvoltare urbană durabilă – 1.386, 86 mil. euro; conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural – 466, 5 mil. euro; îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală – 1.068, 37 mil. euro; diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului – 118, 9 mil. euro; dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale – 763,45 mil. euro; sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban – 101,41 mil. euro; îmbunătățirea infrastructurii educaționale – 352,19 mil. euro; cadastru și înregistrarea proprietăților în zonele rurale din România – 312,89 mil. euro; asistență tehnică – 221, 28 mil. euro.

Unde se află România astăzi în ceea ce privește implementarea proiectelor derulate prin POR 2014-2020? În faza de semnare la agențiile de dezvoltare regională a primelor proiecte! Și avem următoarea statistică provizorie (n.n. vom utiliza fie moneda națională, fie cea europeană, în funcție de situațiile prezentate de fiecare agenție; datele sunt cele publicate în luna noiembrie):

– Regiunea Nord-Vest: 39 de proiecte semnate, în valoare totală de 956 mil. lei de milioane de lei;

– Regiunea Centru: 19 proiecte semnate pentru valorificarea patrimoniului cultural, în valoare de 176,95 mil. lei și 2 proiecte infrastructură turistică, în valoare de 25,7 mil. lei ( 25 mil. lei nerambursabili);

– Regiunea Vest: 95 de proiecte contractate, cu o valoare totală de 106,35 milioane euro (92,19 milioane euro valoarea finanțării nerambursabile); 315 proiecte în evaluare/precontractare, având o valoare totală de 268,05 milioane euro (201,24 milioane euro valoarea finanțării nerambursabile); 205 respinse/ retrase, cu o valoare totală de 179,74 milioane de euro (150,73 milioane de euro valoarea finanțării nerambursabile);

– Regiunea Nord-Est: 112 proiecte, din care 93 private, în valoare de aproximativ 120 de mil. lei și 19 publice, în valoare de 774 mil. lei;

– Regiunea Sud-Est: 19 proiecte private, cu o valoare de 21,85 mil. lei (18,16 mil. lei finanțare europeană și 24 de proiecte publice, în valoare de 914,9 mil. lei (918, 67 mil. lei fonduri nerambursabile);

– Regiunea Sud Muntenia: 806 proiecte depuse, în valoare totală de 3.852, 678 mil. lei (finanțare nerambursabilă – 3.491, 687 mil lei ), din care: 99 contracte semnate, în valoare de 585,092 mil. lei (finanțare nerambursabilă – 566,618 mil. lei), 189 respinse, în valoare de 605, 484 mil. lei (finanțare nerambursabilă – 571,071 mil. lei) și 518 în curs de evaluare, în valoare de 2.662, 102 mil. lei (finanțare europeană – 2.353, 998 mil. lei);

– Regiunea București – lfov: 152 de proiecte depuse, în valoare de 1.428 mil. lei, din care: 41 de contracte semnate, în valoare de 308, 994 lei, 46 de proiecte respinse, în valoare de 565, 292 lei, 89 de proiecte admise la conformitate administrativă și eligibilitate și 47 de proiecte admise la evaluare tehnico-financiară;

– Regiunea de Sud-Vest Oltenia: 147 de proiecte contractate, din care 129 în mediul privat, în valoare de 157 mil. lei și 18 în domeniul public, în valoare de 642,014 mil. lei.

PNDR, plăți de 385 mil. euro, POIM – zero

Alte două programe se referă la infrastructură: Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), cu o alocare financiară de 11,8 miliarde de euro, din care rețeaua de transporturi ar beneficia de 5,1 miliarde de euro; Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în cadrul căruia vor fi finanțate 14 măsuri de dezvoltare rurală, cu o alocare financiară de 9,363 mld. euro, dar în demersul de astăzi interesează doar Măsura 7.2, infrastructura rurală.

În cadrul POIM, din păcate, se pare că nu a fost atras niciun leu din noul exercițiu financiar, ci doar au fost continuate 32 de proiecte nefinalizare în exercițiul financiar anterior. În 2017 se vorbește doar despre prelungire apeluri de proiecte. În schimb, privitor la PNDR, pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii de bază din mediul rural, finanțate prin submăsura 7.2, AFIR a primit on-line 869 de proiecte de utilitate publică, valorând peste 833 milioane de euro și a semnat cu autoritățile publice locale contracte în valoare de 532 milioane de euro, efectuând deja plăți de 344 milioane de euro. Prin Submăsura 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural“ au fost depuse solicitări de fonduri în valoare de 158 milioane de euro. AFIR a încheiat contracte de finanțare în valoare de 64 milioane de euro și a transferat beneficiarilor aproximativ 41 milioane de euro.

Maria BOGDAN

268 de milioane de euro solicitate pentru investiții în pomicultură

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit până în prezent 596 de cereri de finanțare a proiectelor de investiții în exploatații pomicole și în unități de procesare a produselor din sectorul pomicol prin submăsurile 4.1a, respectiv 4.2a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Valoarea fondurilor solicitate ajunge la 268 milioane euro.

„Sectorul pomicol are o alocare separată în valoare de 322 milioane de euro, dată fiind importanța pe care acesta o are în viziunea programatică a PNDR. Mai mult, liniile de finanțare acoperă atât producția, cât și procesarea produselor provenite din pomicultură. Inițierea unei investiții în pomicultură nu este un proces simplu, ci dimpotrivă, necesită o mult mai mare pregătire și proiectare. Ținând cont de aceasta, am reușit să aducem multe îmbunătățiri procesului de accesare și implementare, dialogul permanent pe care îl avem cu beneficiarii făcând posibilă cunoașterea unor situații concrete și reale cu care aceștia se confruntă. Astfel, în acest moment am ajuns la un grad de solicitare a fondurilor de 83% din totalul alocării.” a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Pentru submăsura 4.1a (Investiții în exploatații pomicole) numărul cererilor de finanțare depuse a ajuns la 554, valoarea fondurilor solicitate prin aceste cereri fiind de 251,1 milioane euro. Plățile efectuate sunt în valoare de 4,3 milioane euro, dat fiind specificul acestui tip de proiecte care necesită un timp mai lung pentru a demara investiția și pentru a solicita rambursarea banilor.

În zona ITI Delta Dunării, prin sM 4.1a au fost depuse până în prezent 10 proiecte a căror valoare de 5,3 milioane euro depășește alocarea de 5 milioane disponibilă pentru această zonă.

Fondurile au fost solicitate pentru finanțarea unor investiții precum înființarea de plantații pomicole de nuci, meri, pruni sau arbuști fructiferi, pentru reconversia livezilor de pomi fructiferi și pentru modernizarea exploatațiilor pomicole.

Prin submăsura 4.2a (Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol) au fost solicitate fonduri în valoare de 11,6 milioane euro, valoarea contractelor fiind de 4,2 milioane euro.

Printre obiectivele proiectelor care au fost selectate pentru finanțare se numără și construcția unor secții pentru depozitarea legumelor, producția de superalimente ecologice, reabilitarea și dotarea unor linii de procesare a fructelor.

„În această perioadă am publicat pe site-ul AFIR spre consultare publică, până pe 4 decembrie 2017, Ghidul solicitantului pentru submăsura 4.1a. Așteptăm cu deosebit interes propuneri constructive pentru îmbunătățirea acestui document care stabilește modalitatea de accesare și de implementare a proiectelor. Ca de fiecare dată, toate propunerile venite de la potențialii beneficiari vor fi analizate cu cea mai mare deschidere și responsabilitate pentru a putea crea împreună cadrul propice accesării acestor fonduri, atât de necesare dezvoltării pomiculturii.” a precizat Adrian CHESNOIU.

AFIR a primit până în prezent 43.114 de cereri de finanțare a proiectelor de investiții prin intermediul tuturor submăsurilor de finanțare din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Fermierii, procesatorii, antreprenorii și primarii care au depus respectivele cereri de finanțare, au solicitat Agenției fonduri nerambursabile de 6,9 miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de investiții, ceea ce reprezintă un procent de peste 76% din alocarea totală a PNDR 2020.

Plățile efectuate până în prezent pentru investițiile realizate de beneficiarii PNDR se ridică la 2,5 miliarde de euro.6

Informații suplimentare

Sprijinul financiar nerambursabil pentru exploatațiile pomicole acordat prin submăsura 4.1a din PNDR 2020 poate ajunge până la 1.050.000 de euro pentru un proiect, finanțarea nerambursabilă fiind în proporție de maximum 90%.

Printre investițiile eligibile se numără reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare etc, înființarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină și ploaie sau înființarea și modernizarea pepinierelor pentru producerea de material de înmulțire și material de plantare fructifer, inclusiv costurile pentru: material plantare, pregătire sol, lucrări de plantare, plase antigrindină etc.

Intensitatea sprijinului acordat prin submăsura 4.2a din PNDR 2020 este 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și de 40% pentru întreprinderi mari. Pentru întreprinderi micro şi mici, inclusiv forme asociative, sprijinul nu va depăși 600.000 euro/ proiect sau 900.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lanț alimentar integrat. Întreprinderile mijlocii (inclusiv forme asociative) beneficiază de o finanțare maximă de 800.000 euro/ proiect sau, în cazul investiţiilor care conduc la un lanț alimentar integrat, finanțarea ajunge la 1.100.000 euro/ proiect. Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile este de 1.500.000 euro pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat, în cazul întreprinderilor mari.

Lista completă a investițiilor și cheltuielilor eligibile este detaliată în Ghidul Solicitantului, disponibil pe www.afir.info, secțiunea investiții prin PNDR.

Sursa: afir.info

Greu la deal cu reconversia în pomicultură

Greu, teribil de greu s-a urnit programul de reconversie în pomicultură! După aproape patru ani din exercițiul financiar european 2014-2020, au fost semnate și se află în desfășurare, la nivel național, contracte pentru 67 de investiții în exploatații pomicole și cinci investiții în procesare/marketing produse din sectorul pomicol. Suma decontată în contul proiectelor aflate în curs de execuție este infimă, aproape 3 milioane de euro. Cinci din cele 7 submăsuri au grad zero de absorbție a fondurilor europene. Cifrele corespund ultimei situații centralizate la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la data de 12 octombrie 2017. Proiectele, în cea mai mare măsură, vizează o serie de culturi de nișă, majoritatea în sistem ecologic, cum ar fi alunul, afinul, cătina, nucul, zmeurul, gutuiul și mai puțin speciile clasice (măr, prun, cireș, vișin, cais, piersic).

Motivele întârzierii se cunosc, nu are sens să mai insistăm asupra lor. Să zicem că ar mai fi trei ani în care să fie recuperat timpul pierdut și mai ales banii alocați programelor din pomicultură, sector despre care știm foarte bine că se află în mare declin. Bugetul total alocat sesiunii anuale numai pentru Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole, este de 70.586.064 euro.

Cinci din 7 măsuri, zero proiecte selectate, zero fonduri atrase

Cum spuneam, la data de 12 octombrie 2017, stadiul programului care se adresează sectorului pomicol, conceput altfel (mai vast, cu adresabilitate mai mare și pesemne tocmai de aceea mai greoi) decât reconvesia în viticultură, era unul modest:

  • Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole: 558 de proiecte depuse, în valoare de 252,588 mil. de euro, din care au fost selectate 138 de proiecte, în valoare de 63,024 mil. de euro; au fost semnate contracte de finanțare și se află în desfășurare 67 de proiecte, în valoare de 30,175 mil. euro; 3 proiecte, în valoare cumulată de 1,559 mil. euro, au fost reziliate; plăți efectuate – 2,989 mil. euro. Din cele 558 de proiecte depuse, au fost respinse de la finanțare în jur de 130, iar altele au fost amânate sau nu au fost eva­luate;
  • Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole - ITI Delta Dunării, au fost depuse 10 proiecte, în valoare de 5,394 mil. euro, dar niciunul n-a fost selec­tat, deci avem zero proiecte, zero fonduri atrase;
  • Submăsura 4.2a, investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol: au fost depuse 24 de proiecte, în valoare de 9,3 milioane de euro, au fost selectate 16, în valoare de 5,77 mil. euro, s-au semnat contracte și se deru­lează lucrări pentru 5 proiecte, în valoare de 2,889 mil. euro;
  • Submăsura 4.2a, investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol – ITI Delta Dunării – zero proiecte depuse;
  • Submăsura 4.2a, schemă de ajutor de stat GBER - niciun proiect depus;
  • Submăsura 4.2a, scheme de minimis – zero absorbție;
  • Submăsura 9.1a, înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol – zero proiecte și fonduri.

Zone favorabile pentru pomicultură

Evident că, în cazul pomiculturii, o analiză comparativă între toate județele țării nu este oportună pentru simplul motiv că nu toate dispun de condiții naturale favorabile dezvoltării speciilor pomicole. În 2014, la nivel național, suprafața cultivată cu pomi fructiferi și arbuști era de 158.609 ha. Cele mai mari suprafețe se regă­seau în Argeș (20.370 ha), Vâlcea (13.145 ha), Prahova (9.664 ha), Dâmbovița (9.293 ha), Bistrița-Năsăud (8.952 ha), Satu Mare (8.780 ha), Buzău (8.418 ha), Caraș-Severin (6.708 ha), Maramureș (5.956 ha), Bihor (5.810 ha), Arad (5.141 ha), Iași (4.981 ha), Sălaj (4.823 ha), Gorj (4.756 ha), Mehedinți (4.635 ha) și Cluj (4.561 ha). Cea mai mare suprafață era ocupată cu prun (peste 70.000 ha), măr (60.000 ha), cireș + vișin (7.700 ha). De altfel, cam acestea, la care se mai adaugă alte județe subcarpatice, precum și sudul și vestul țării, în special Constanța, pentru specii precum cais, piersică, nectarină, fac parte și din categoria zonelor de favorabilitate pentru pomicultură.

Cele mai multe proiecte selectate provin din Regiunea de Nord-Vest

reconversia pomicultura 2

Fermierii din 5 județe din România nu au obținut finanțare – sau nu au depus proiecte – pentru nicio investiție: Botoșani, Neamț, Brăila, Teleorman și Covasna. Dar, foarte interesant, 6 din cele 8 județe care dețin institute sau stațiuni de cercetări pomicole – am numit Suceava, Iași, Buzău, Ilfov, Argeș, Mehedinți – au depus un număr redus de proiecte, unul, de exemplu, în cazul Iașiului! Cele mai multe cerei de finanțare aprobate provin din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest și Regiunea Sud-Est. Să fi fost acolo o mai mare mobilizare între fermieri ori o mai bună prestație a instituțiilor statului care se ocupă cu derularea acestui program, respectiv oficiile județene ale AFIR? Referindu-ne la județe, cele mai multe proiecte selectate, declarate eligibile și pentru care se vor semna contracte de finațare, provin din Sălaj, Satu Mare, Bihor, Constanța, Arad, Giurgiu, Bacău, Brașov, Bistrița Năsăud, Dâmbovița, Galați, Vrancea și Vâlcea, fiecare cu 12 până la minimum cinci proiecte eligibile. Vaslui, Iași, Mureș, Dolj sau Mehedinți au câte un singur proiect.

Se reconfigurează pomicultura românească?

Analizând cererile și proiectele de finanțare dpuse, dar și din discuțiile cu fer­mierii se observă o reorientare a pomiculturii noastre în 2017. Sub 10% din proiecte au în vedere modernizarea livezilor de măr și prun sau înființarea de noi plantații cu aceste specii. În rest, toată lumea s-a orientat înspre pomicultura în sistem ecologic și înspre culturi de nișă. Aproape 80 de proiecte, din 138 selectate, au în vedere înființarea plantațiilor de alun, afin, cătină, agriș, aronia, zmeură, căpșun, mur, nuc și gutui. Avem, apoi, un singur proiect pentru plantație de vișin și în jur de 15 pentru cireș în sistem ecologic. În general, fermierii însoțesc plantația fie cu achiziție de utilaje, fie cu depozite de condiționare, păstrare și procesare. În cadrul submăsurii 4.2a – investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol – au fost acceptate spre finanțare proiecte pentru înființarea unor centre de colectare, depozitare, condiționare, ambalare, procesare, comercializare în Brașov, Dâmbovița, Harghita, Buzău, Gorj, Vrancea, Mureș, Hunedoara, Bihor și Ilfov.

Maria BOGDAN

Daniel Botănoiu despre prioritățile agriculturii românești în 2018

În această perioadă a anului, ministerele au început să își calibreze bugetele pentru anul viitor, în funcție de programele pe care doresc să le lanseze sau să le susțină. Dl Daniel Botănoiu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, a avut amabilitatea de a prezenta pentru cititorii revistei Lumea Satului principalele programe care vor fi desfășurate în sprijinul agricultorilor din România.

Programul pentru suine, adaptat la normele UE

prioritatile agriculturii porci

În domeniul susținerii crescătorilor de suine, proiectul inițial de program, care prevedea o primă de 10.000 de euro pentru fiecare 200 de capete produse, a fost criticat de către Uniunea Europeană. Pentru a-l face să fie în acord cu normele comunitare au trebuit modificate mai multe prevederi. La ora actuală, proiectul este depus la Parlament. Așa cum arată acum, susține investițiile în domeniul creșterii suinelor, mai ales în direcția producției de material reproducător. Ideea este să nu mai fie nevoie să achiziționăm din străinătate marea majoritate a grăsunilor, așa cum se întâmplă acum, și, astfel, să realizăm niște economii. În domeniul producției de suine există trei categorii de producători: unii care produc numai material genetic, unii care produc genetică pentru a-i îngrășa în fermele proprii și alții care cumpără genetică, respectiv grăsuni, pentru a-i îngrășa. Proiectul de lege se adresează tuturor acestor categorii de producători, indiferent de mărimea lor. Am avut în vedere faptul că anual România importă produse din carne de porc, carne de porc sau grăsuni în valoare de 350 milioane de euro. Noi trebuia să facem ceva pentru ca acești bani să rămână în țară. Aceste dezechilibre în balanța comercială înseamnă, concret, activități mai reduse în România, locuri de muncă mai puține și, în final, o abandonare a activităților din alte domenii, pentru că sectorul alimentar are prioritate.

Programe separate pentru avicultură și acvacultură

prioritatile agriculturii avicultura

Un program similar am pregătit și pentru avicultură, iar un altul pentru acvacultură, cu referire directă la piscicultură. La ora actuală România importă foarte mult pește și dorim să acoperim acest deficit. În trecut, în România peștele era nelipsit, nu ca acum, doar în momentele în care ținem post.

Ca să putem susține aceste trei programe pe care le-am pomenit, ținând cont de toate implicările lor bugetare și în balanța comercială, avem în vedere și alte programe, de stimulare a exporturilor de carne de ovine, de exemplu, dar pe care nu le-am discutat încă nici cu asociațiile de producători, nici la nivelul factorilor de decizie.

Însă, ceea ce este important de știut este că, în paralel cu programul acesta de dezvoltare a sectorului suinelor, avem un alt program special pentru Mangalița și Bazna. Acest program este separat și se adresează celor din mediul rural care vor să crească astfel de animale, în așa fel încât să putem asigura necesarul de carne de care companiile care se ocupă de procesare au nevoie. Concret, programul pentru Bazna și Mangalița oferă sprijin pentru investiție și pentru popularea fermelor cu grăsuni din aceste rase tradiționale.

Un alt program special avem pentru Bălțata Românească și pentru Brună, în domeniul taurinelor, astfel încât să putem păstra și dezvolta aceste rase. În perioada următoare intenționăm să stimulăm în acest scop Institutul de la Arad, unde există un nucleu de rasă extraordinar de bun. Nu este un secret că deja am identificat sursele de finanțare, iar în perioada următoare vom plăti aproximativ 4,5 milioane de lei ca să-i ajutăm.

prioritatile agriculturii botanoiu

Lâna, roșiile și cerealele, la fel de importante

Pentru toate aceste programe noi am prevăzut finanțările în bugetul viitor. La aceste programe se mai adaugă capacitățile de depozitare, respectiv cele opt centre pentru preluarea lânii. Intenționăm ca tot ceea ce se colectează în teritoriu să ajungă la aceste centre mari. Dorim ca ele să fie dotate, în funcție de interesul investitorilor, cu centre de spălare, cu instalații de tors. Practic, să reparăm ce s-a stricat, pentru că un pulover de lână, un costum de lână sunt o minune pe tine.

Or noi purtăm acum tot felul de materiale de proastă calitate. Încercăm să readucem filaturile, care să producă firele necesare industriei de covoare și celei de țesături.

Programul „Tomate Românești“, prima etapă a fost un succes. Suntem foarte atenți și la etapa a doua. Evident că este abia primul an și a trebuit să mai ajustăm. Am încercat să mergem la maximum cu solicitările consumatorilor, care au cerut roșii românești și în perioade mai dificile, îmbinate cu ceea ce pot obține producătorii. Eu am susținut întotdeauna că produsele obținute în sectorul agricol românesc au o calitate extraordinară. Aceasta este rezultatul condițiilor pedoclimatice, combinate cu respectul pe care agricultorul român îl are față de munca lui deoarece el nu poluează precum alții.

Subvențiile plătite la timp = 10% din valoare, plus în buzunarul fermierilor

Foarte importantă pentru noi este plata avansului la subvenții, pentru că oamenii așteaptă și au nevoie. În cazul cerealelor, de exemplu, nu există niște prețuri extraordinare, cine știe ce cereri pentru export, căci este o oarecare suficiență a pieței. În consecință, oamenii au nevoie de bani ca să-și achiziționeze inputurile pentru producția anului următor. Indiferent ce s-ar spune, sigur că le vor cumpăra mai ieftin dacă le plătesc acum decât dacă le plătesc la producția anului viitor. Din acest motiv, faptul că plătim subvențiile la timp înseamnă, cum am mai discutat, o econo­mie de cel puțin 10%, în termeni concreți, ceea ce înseamnă mult. Acești bani, în loc să meargă în buzunarul băncilor, rămân în buzunarul fermierilor.

Un alt program fundamental este axat pe miere. În școli, toți elevii între 6 și 14 ani, indiferent că sunt în învățământul de stat sau cel privat, vor primi câte un borcan de 350 grame de miere.

Peste 1.400.000 de copii vor merge cu câte un borcan de miere acasă. Acolo mănâncă și mama, și tata, și frații și descoperă calitățile acestui aliment. Așa transmitem următorul mesaj: „Avem alternativă pentru zahăr!“. Astfel încercăm să determinăm aducerea mierii din arealurile respective în atenție și crearea unei culturi a consumului de miere, care este un aliment deosebit de complex și sănătos. Să nu uităm că asistăm la o explozie a cazurilor de diabet și obezitate, inclusiv la copii, cauzate și de consumul excesiv de zahăr.

Fără apă, tehnologia e aproape degeaba

prioritatile agriculturii irigatii

Un alt program, deosebit de important și care a intrat în linie dreaptă, este cel referitor la irigații. A trebuit să trecem prin furcile caudine ale programelor de achiziții conforme normelor europene, dar am reușit. Acum intră în execuție cele 40 de amenajări despre care am discutat, cu proiectele respective, cu tot ce implică ele. Demararea lor este programată acum, la sfârșitul lunii octombrie. Anul următor veți vedea un șantier imens în ceea ce privește decolmatările, dotarea cu pompe, etc. Ceea ce am promis începe să ajungă la maturitate. În același timp, nu am renunțat la desecări. Avem în vedere pentru irigații două milioane de hectare, dar pentru desecări avem șase milioane. Am reușit să facem un lucru minunat prin acest program de irigații cu finanțare separată și am lăsat separat corectarea eroziunii solului și desecările. Nu uitați că anul acesta este pentru prima oară din 1989 încoace când aproape o Dunăre am dus-o în teritoriu, am băgat-o pe canale. 1.300 km în teritoriu, unde apa a fost băgată pe canale interioare, este foarte mult. Și toată această apă este gratuită. Sigur că avem de lucru, trebuie să convingem în continuare fermierii să se asocieze în organizații, trebuie să îi ajutăm cumva să își ia echipamente de aplicare a apei. Sigur că trebuie să facă și fermierii eforturi, pentru că toată această apă o iei cu pompa. Costurile sunt zero pentru apa adusă la loc, iar noi suntem încântați ca fermierul să o folosească. Dacă o folosește, face o producție mai bună, care se înregistrează și înseamnă colectări de taxe, de impozite, de TVA. Până la urmă, apa este factorul cel mai limitativ al producției, pentru că poți să ai cele mai bune tehnologii și cei mai noi hibrizi, dacă nu ai apă câtă trebuie și atunci când trebuie, degeaba le ai.

Trebuie să oprim muntele să o ia la vale!

prioritatile agriculturii alunecari teren

Pe lângă acestea, cercetarea este foarte importantă. Am prevăzut 100 de milioane de euro pentru cercetare. Vrem să transferăm Institutul de la Buzău în subordinea Ministerului, ca să putem produce semințe de legume. Am transferat Institutul Palas, din Constanța. Considerăm important ca liceele agricole să treacă în subordinea Ministerului Agriculturii, ca să putem crea un curriculum corect, în parteneriat cu fermierii. Ei să ne spună: „Îmi trebuie zece tractoriști, doi combinieri ș.a.m.d.“. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem și cu o administrare bună. Cu aceste licee intenționăm să-i stimulăm și să-i fixăm pe tineri în mediul rural pentru că, odată ce au plecat de la sat, nu se mai întorc. E fenomenul de migrație, în special din zonele montane, în care avem un alt program, de un miliard de euro, separat de Programul Național de Dezvoltare Rurală, care duce la dezrădăcinarea oamenilor. Muntele o ia la vale! Exact asta trebuie să oprim!

Acestea sunt nevoile agriculturii românești, pe care am încercat să le trec în revistă, și prioritățile noastre. Noi trebuie să avem grijă și de cei mici, și de cei mari. O măsură care îi vizează deopotrivă și pe unii și pe ceilalți, este scăderea, în 2018, a TVA-ului pentru toate produsele și serviciile agricole de la 9% la 5%.

Alexandru GRIGORIEV

Abonează-te la acest feed RSS