Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță deschiderea, în perioada 2 noiembrie 2021, ora 9:00 – 1 februarie 2022, ora 16:00, a sesiunii de primire de proiecte pentru finanțare pentru submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 100 de milioane de euro. Pragurile de calitate lunare sunt de 60 de puncte pentru perioada 02.11.2021– 01.12.2021, 50 de puncte în intervalul 02.12.2021– 01.01.2022 și 25 între 02.01.2022 – 01.02.2022. Pragul minim de selecție al proiectelor este de 25 de puncte.

Depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii se oprește înainte de termenul limită prevăzut în nota de lansare, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse de la începutul sesiunii având un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective ajunge la 150% din nivelul alocării sesiunii, cu excepția primelor 5 zile calendaristice din fiecare etapă de depunere, când depunerea proiectelor se realizează indiferent de nivelul plafonului.

Solicitanții eligibili pentru sprijin sunt micro-întreprinderile şi întreprinderile neagricole mici existente şi nou-înființate, adică start-up-urile din spațiul rural. Altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizați cu statut minim pe PFA, care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în micro-întreprinderi şi întreprinderi mici. Excepție fac persoanelor fizice neautorizate.

Sprijinul public nerambursabil poate reprezenta 90% sau 70% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea cheltuielilor eligibile nerambursabile va fi de maxim 200.000 de euro, cu respectarea condițiilor ajutorului de minimis. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanțat prin această submăsură este de 10.000 de euro, această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.

Pentru a beneficia de intensitatea sprijinului de 90%, toate codurile CAEN propuse spre finanțare trebuie să fie aferente unor activități de producție.

Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.4 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: investiții noi în unitățile de primire turistică de tipul: parcuri de rulote, camping, bungalou, fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie şi carton, fabricarea produselor chimice, farmaceutice, fabricare produse electrice, electronice etc.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole pot fi consultate gratuit pe www.afir.info în Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pe pagina dedicată submăsurii. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, începând cu data de 2 noiembrie 2021, ora 9:00

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță lansarea sesiunii de primire a solicitărilor de finanțare pentru infrastructura de acces agricolă, componentă aferentă submăsurii 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se desfășoară on-line în intervalul 28 octombrie 2021, ora 9.00 – 27 ianuarie 2022, ora 16.00. Alocarea totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de aproximativ 105 milioane euro.

Sprijinul financiar este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile și nu poate depăși 1.000.000 de euro pentru un proiect. Trebuie avut în vedere că cheltuielile sunt eligibile până la data de 31 decembrie 2025 conform Regulamentului (UE) 2020/2220.

Beneficiarii eligibili în cadrul acestei linii de finanțare sunt unitățile administrativ teritoriale și/ sau asociații ale acestora, constituite conform legislației naționale în vigoare.

Pragul de calitate lunară pentru depunerea proiectelor este de 95 de puncte în perioada 28.10.2021 – 27.11.2021, ulterior scade la 60 de puncte pentru perioada 28.11.2021 – 27.12.2021 și atinge pragul minim de depunere a unei cereri de finanțare de 20 de puncte în intervalul 28.12.2021 – 27.01.2022.

Depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii se opreşte înainte de termenul limită prevăzut în nota de lansare, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse de la începutul sesiunii având un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective ajunge la 150% din nivelul alocării sesiunii, cu excepția primelor 5 zile calendaristice din fiecare etapă de depunere, când depunerea proiectelor se realizează indiferent de nivelul plafonului.

Una din condițiile esențiale de finanțare este ca investiția să fie racordată la un drum existent. Totodată, solicitanții trebuie să facă dovada proprietății sau a dreptului de administrare a terenului pe care se realizează investiția. Prin proiectele depuse se vor finanța investiții în construcția, extinderea și/ sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploatațiilor agricole).

Toți cei interesați pot consulta gratuit pe www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.3, Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia în vederea pregătirii documentației necesare depunerii solicitărilor de finanțare pentru investiții în infrastructura de acces. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, începând cu 28 octombrie 2021, ora 9.00.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, Ghidurile solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar prin submăsurile 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale și 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura în intervalul 29 octombrie 2021, ora 9:00 – 31 ianuarie 2022, ora 16:00 pentru submăsura 6.2, iar pentru submăsura 6.4. în intervalul 2 noiembrie 2021, ora 9:00 – 1 februarie 2022, ora 16:00.

Pentru submăsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale suma totală disponibilă pentru investiții este de 50 de milioane de euro.

Solicitanții eligibili pentru sprijinul financiar sunt fermierii sau membrii unei gospodării agricole care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități neagricole pentru prima dată în spațiul rural (autorizați cu statut minim de PFA). Totodată, sunt eligibile micro-întreprinderile și întreprinderile mici existente din spațiul rural, care își propun activități neagricole pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin, precum și micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii Cererii de finanțare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii acesteia (start-up).

Sprijinul public nerambursabil se acordă sub formă de sumă forfetară, în funcție de tipul investiției. Valoarea acestuia este de 50.000 de euro per proiect, cu excepția activităților de producție, pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro pentru un proiect.

Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.2 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: prestarea de servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate, fabricarea produselor textile, producția de țesături, etc.

Pentru submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 100 de milioane de euro.

Solicitanții eligibili pentru sprijin sunt micro-întreprinderile și întreprinderile neagricole mici existente și nou-înființate, adică start-up-urile din spațiul rural. Altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizați cu statut minim pe PFA, care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în micro-întreprinderi și întreprinderi mici. Excepție fac persoanelor fizice neautorizate.

Sprijinul public va reprezenta 90% sau 70% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea cheltuielilor eligibile nerambursabile va fi de maxim 200.000 de euro, cu respectarea condițiilor ajutorului de minimis. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanțat prin această submăsură este de 10.000 de euro, această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.

Pentru a beneficia de intensitatea sprijinului de 90%, toate codurile CAEN propuse spre finanțare trebuie să fie aferente unor activități de producție.

Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.4 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: investiții noi în unitățile de primire turistică de tipul: parcuri de rulote, camping, bungalow, fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie și carton, fabricarea produselor chimice, farmaceutice, fabricare produse electrice, electronice etc.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru submăsurile 6.2 Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale și 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole pot fi consultate gratuit pe www.afir.info în Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pe paginile dedicate submăsurilor. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, la momentul lansării sesiunilor.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar prin submăsura 4.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Prin această submăsură fermierii pot obține finanțare pentru investițiile în exploatațiile agricole.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura în intervalul 25 octombrie 2021, ora 9:00 – 25 ianuarie 2022, ora 16:00. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 760 milioane euro.

Solicitanții eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole sunt fermierii a căror exploatație se situează pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă. Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului.

Cuantumul sprijinului acordate pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Astfel, pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică între 8.000 – 250.000 euro SO (standard output) și pentru cele zootehnice cu dimensiunea economică până la 500.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea sprijinului pornește de la 350 mii euro și poate ajunge la 1 milion de euro pentru anumite tipuri de investiții. Pentru aceste categorii de ferme și pentru anumite tipuri de investiții, intensitatea se va putea majora cu 20 puncte procentuale, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 70%.

În cazul fermelor vegetale cu dimensiunea economică între 250.000 – 500.000 euro SO și a celor zootehnice cu dimensiunea economică între 500.000 – 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi, de asemenea, de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, însă valoarea sprijinului pleacă de la 400 mii euro și poate ajunge până la 1,5 milioane euro.

Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică peste 500.000 euro SO și pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică peste 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30%, iar valoarea sprijinului poate ajunge la 1,5 milioane euro, în funcție de investițiile propuse a se realiza prin proiect.

În ceea ce privește beneficiarii cooperative, grupuri de producători și organizații de producători, rata sprijinului public nerambursabil va fi de maximum 90% și va putea ajunge până la 1.500.000 Euro indiferent de tipul investiției și de dimensiunea fermei. Intensitatea sprijinului pleacă de la 50% și se va putea majora cu câte 20 puncte procentuale pentru anumite tipuri de investiții, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 90%.

Investițiile pentru care se poate aplica majorarea cu câte 20% a ratei sprijinului sunt cele realizate de tinerii fermieri, cele legate de Agromediu și de Agricultură ecologică, investițiile în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, sau, pentru investițiile colective.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru investiții în exploatații agricole pot fi consultate gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.1. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, la momentul lansării sesiunii.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat, până în prezent, protocoalele de colaborare cu nouă instituții financiare pentru a sprijini solicitanții și beneficiarii fondurilor europene disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), în perioada de tranziție 2021 – 2022.

Demersul AFIR a presupus obținerea de măsuri și soluții concrete în colaborare directă cu instituțiile financiare, care să sprijine beneficiarii pentru asigurarea cofinanțării private, dar și pentru prefinanțarea sau capitalul de rulaj al investiției finanțate prin PNDR 2020, astfel încât implementarea proiectului să fie finalizată fără întârzieri.

„Suntem preocupați în permanență de identificarea unor soluții reale pentru a sprijini solicitanții în procesul de accesare a fondurilor europene nerambursabile. Aceste demersuri vin în întâmpinarea nevoii de cofinanțare și de capital de lucru pe care mulți dintre solicitanți și beneficiari o resimt acut în ultima perioadă. Continuăm să identificăm soluții pentru a facilita absorbția fondurilor și implicit pentru a contribui semnificativ la modernizarea mediului rural românesc” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

În acest sens, protocoalele stabilesc, în funcție de fiecare dintre instituțiile financiare semnatare, condiții mai avantajoase față de cele standard pentru beneficiarii finanțărilor acordate de AFIR. Dintre acestea, amintim: aplicarea de marje de dobândă reduse față de costurile standard practicate de bancă, eliberarea scrisorii de garanție bancară pentru restituire a avansului, linie de TVA aferentă cheltuielilor eligibile și neeligibile, acceptarea la plată a avansurilor direct către furnizori sau prestatori, finanțare în lei și în euro.

În plus, titularii proiectelor finanțate de AFIR beneficiază de termene de utilizare și rambursare a creditelor acordate pentru finanțarea unui proiect în funcție de durata de implementare a proiectului și de prelungirea acestora.

Totodată, clienții pot aduce în garanție, cu notificarea AFIR, potrivit contractului de finanțare, sub forma gajării sau a ipotecării, bunurile achiziționate sau realizate în cadrul proiectului/ planului de afaceri finanțat, precum și garanții acordate de fondurile de garantare.

De asemenea, pentru proiectele aferente submăsurilor forfetare, finanțarea se va putea asigura prin acordarea unui credit punte pe termen mediu, reprezentând până la 100% din tranșa a doua de plată și care se stinge la data încasării acestei tranșe de către beneficiar.

Toate protocoalele de colaborare încheiate de AFIR cu băncile sunt publice și pot fi consultate pe site-ul nostru, www.afir.info, la secțiunea Informații Utile – Protocoale de colaborare.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale aduce la cunoștința fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor din mediul rural că Autoritatea de Supraveghere Financiară din România a retras autorizația de funcționare a Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A., prin Decizia nr. 1148/ 17.09.2021

Având în vedere această situație, reamintim obligativitatea beneficiarilor PNDR de a respecta prevederile articolului 23[1] din Ordonanța de Urgență nr. 49 din 23 octombrie 2015[2]. Articolul prevede că societatea de asigurări emitentă a poliței căreia îi este subordonată plata avansului – acolo unde este cazul, trebuie să fie autorizată, conform legislației în vigoare.

Legislația în vigoare prevede că rămân valabile contractele de asigurare încheiate cu societatea de asigurare-reasigurare City Insurance S.A. (City Insurance), producându-și efectele până la data la care intervine una dintre următoarele situații:

• Expirarea poliței de asigurare la data menționată în contractul de asigurare;
• Denunțarea contractului de asigurare de către asigurat (beneficiarul PNDR), printr-o notificare transmisă societății;
• Depășirea perioadei de 90 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului conform prevederilor legale (Legea 85/2015 privind procedurile de prevenire a insolvenței și a insolvenței, art. 262 alineat 3^2).

Concret, până la expirarea poliței pe care o dețin, beneficiarii trebuie să prezinte Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) o poliță de asigurare a avansului eliberată de o societate de asigurări autorizată. În acest sens, beneficiarii care au contractele de asigurare încheiate cu City Insurance trebuie să ia o decizie cu privire la aceasta și să se asigure că nu vor rămâne fără un instrument de garantare valid, luând în calcul și termenul de 90 de zile de la declararea definitivă a falimentului, dată care va fi anunțată public în perioada următoare.

 Autoritatea de Supraveghere Financiară face, de asemenea, precizarea că toți creditorii de asigurare beneficiază de protecția Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA) în vederea recuperării primelor plătite în avans sau a despăgubirilor datorate, conform contractelor de asigurare încheiate

[1] OUG 49/ 23.10.2015, art. 23 „În cazul beneficiarilor privați ai sprijinului pentru investiții, precum şi al beneficiarilor submăsurii 19.4, plata avansului poate fi subordonată şi unei polițe de asigurare, care corespunde procentului de 100% din suma avansului, eliberate de o societate de asigurări autorizată conform legislației în vigoare.”

[2] Ordonanța de Urgență (OUG) nr. 49 din 23 octombrie 2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, cu modificările și completările ulterioare

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat, pe pagina oficială de internet www.afir.info, Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar acordat prin submăsura 4.3 –componenta infrastructura de acces agricolă din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Submăsura finanțează Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de acces agricolă.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura on-line în intervalul 28 octombrie 2021, ora 9.00 – 27 ianuarie 2022, ora 16.00. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de aproape 105 milioane euro.

„Scopul investițiilor sprijinite prin submăsura 4.3-A trebuie să fie îmbunătățirea performanței economice a fermelor și facilitarea modernizării acestora, în special în vederea creșterii participării și orientării către piață, dar și pentru a asigura diversificarea agricolă. În mod direct, finanțarea pe care o pot obține unitățile administrativ teritoriale prin PNDR trebuie să asigure îmbunătățirea accesibilității exploatațiilor agricole prin realizarea sau modernizarea căilor de acces, asigurând totodată o mai bună aprovizionare și un acces mai facil către consumatori și piețele de desfacere.” a precizat Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Mihai MORARU.

Sprijinul nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 1.000.000 Euro pentru un proiect.

Beneficiari ai submăsurii sunt unitățile administrativ teritoriale și/ sau asociații ale acestora, constituite conform legislației naționale în vigoare.

Una din condițiile de finanțare este ca investiția să fie racordată la un drum existent. Totodată, solicitanții trebuie să facă dovada proprietății sau a dreptului de administrare a terenului pe care se realizează investiția.

Prin proiectele depuse vor fi finanțate investiții în construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploatațiilor agricole).

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Modificările aduse Ghidului solicitantului pentru sesiunea din 2021 au ca scop alinierea la noile prevederi din legislația națională și europeană, dar și simplificarea procedurii de depunere a Cererilor de finanțare.

Astfel, ca urmare a modificării și completării HG 226/2015[1] solicitanții trebuie să facă dovada, la depunerea Cererii de finanțare, că au demarat procedura de evaluare a impactului asupra mediului. În acest sens, prin Declarație pe propria răspundere solicitantul se angajează că va depune, la contractare, documentul final emis de autoritatea teritorială competentă de protecția mediului.

Tot în conformitate cu noile prevederi din HG 226/2015 s-a prevăzut posibilitatea de a prelungi durata de execuție a contractului de finanțare doar în cazul în care au fost efectuate plăți de minimum 45% din valoarea ajutorului public nerambursabil contractat. Este prevăzută, de asemenea, posibilitatea de prelungire a termenului pentru depunerea cererii pentru prima tranșă de plată (de 6/ 12 luni) cu cel mult 3 luni, cu plata penalităților aferente menționate în contractul de finanțare.

Pentru această sesiune s-a introdus condiția de eligibilitate care prevede că, în cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul trebuie să prezinte avizul de conformitate cu obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă pentru Delta Dunării (SIDD DD).

Ca urmare a intrării în vigoare a OUG 57/2019 - Codul administrativ, s-au introdus precizări privind inventarul bunurilor aparținând domeniului public al Unității Administrativ Teritoriale (UAT), precum  și modalitatea de actualizare a acestuia.

Au fost introduse costuri medii totale pe km de investiție în funcție de tipurile de drum, costuri care vor trebui avute în vedere la încadrarea cheltuielilor totale eligibile din bugetul proiectului per km de investiție.

Evident, este prevăzută posibilitatea utilizării de către solicitanți a semnăturii electronice pentru semnarea documentelor depuse la AFIR.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru Infrastructura de acces agricolă pot fi consultate gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Infrastructura de acces agricolă. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, de la momentul lansării sesiunii.

[1] HOTĂRÂRE nr. 226 din 2 aprilie 2015privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat

Agricultura, una dintre cele mai finanțate și finanțabile ramuri ale economiei românești în următorul cadru financiar european, va beneficia de o alocare totală de aproximativ 20 miliarde euro, sumă ce va fi destinată fermierilor și întreprinzătorilor din domeniul agricol, în vederea îmbunătățirii activităților desfășurate, a deschiderii de noi proiecte sau investiții în pensiuni agroturistice ori alinierii activităților agricole la standardele Uniunii Europene.

Cu un buget total de circa 80 miliarde euro alocat României, bani ce vor putea fi absorbiți de țara noastră prin proiecte destinate dezvoltării sectoarelor cheie ale economiei, România va primi nu mai puțin de 20,5 miliarde de euro pentru agricultură, la propunerea Comisiei Europene, pentru Cadrul Financiar Multianual din perioada 2021-2027 destinat Politicii Agricole Comune, iar în intervalul de tranziție 2021-2023 țara noastră va beneficia de fonduri de peste 3 miliarde euro, arată o analiză REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri europene sau ajutoare de stat pentru companii cu activitate în România.

„Cadrul financiar 2021-2027, așa cum era în mod tradițional prevăzut, va fi amânat, în sensul în care vom avea circa 3 miliarde euro fonduri de tranziție în agricultură, aferente tot cadrului anterior 2014-2020, iar următorul cadru financiar va începe în 2023 și se va finaliza în 2029. Ministerul Agriculturii a publicat deja ghidurile consultative pentru majoritatea axelor de finanțare, urmând să publice ghidurile finale și chiar să deschidă sesiunile în luna septembrie. Proiectele trebuie pregătite într-un ritm accelerat, întrucât va exista o cerere foarte ridicată, iar fondurile sunt limitate“, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.

Ce proiecte vor primi finanțare în agricultură în următorii 2 ani

Submăsura (sM) 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, ramura care va beneficia de cea mai mare alocare, în valoare totală de 760 milioane euro, vizează sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermelor (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe. Printre cheltuielile eligibile se numără construcția, extinderea, modernizarea și dotarea construcțiilor destinate condiționării și procesării din cadrul fermei, destinate activității productive, amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, inclusiv distribuitoare automate pentru comercializare produse agricole condiționate și/sau ambalate și/sau procesate, prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole/sau ale membrilor cooperatori în cazul solicitanților cooperative agricole/ grupuri de producători și cheltuieli de marketing.

„Proiectele se depun on-line, pe portalul AFIR, unde beneficiarii vor putea da un avans de 50% din valoarea nerambursabilă, cu o garanție financiară de 100%, iar plățile se vor efectua în maximum 90 de zile calendaristice. Suntem încrezători că tot mai mulți fermieri și tineri antreprenori în domeniul agriculturii vor apela la fondurile structurale pentru dezvoltare, alături de parteneri și consultanți de încredere“, a adăugat Roxana Mircea. (Pentru mai multe detalii accesați www.reigrup.ro)

www.reigrup.ro  / Tel.: 0755.046.434 / 9 birouri regionale

Sună-ne pentru a accesa fonduri europene!

ProCredit Bank şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) au semnat un protocol de colaborare, care are ca scop finanțarea investițiilor din mediul rural, prin facilitarea și accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) , în perioada de tranziţie 2021-2022.

 „De peste 19 ani, ProCredit Bank susține fermierii și finanțează investițiile în agricultura din România. Analiza financiară efectuată de noi este adaptată acestui sector de activitate și ia în considerare particularitățile și nevoile de finanțare ale fermierilor. Mai mult de atât, consilierii noștri clienți evaluează necesarul de capital de lucru, cât și planurile investiționale pentru un întreg sezon agricol, astfel încât să răspundem prompt solicitărilor de finanțare ce pot apărea de-a lungul anului.” A declarat Ștefan Manole, Director General al ProCredit Bank România.

„Ne dorim să oferim solicitanților de finanțare nerambursabilă un punct de sprijin eficient pentru a avea un start bun și performant al investițiilor. Astfel, prin aceste acorduri de colaborare pe care AFIR le-a negociat cu mai multe instituții financiare am reușit să creăm un cadru care să permită obținerea unor pachete de creditare avantajoase care să asigure aportul de finanțare privat, dar și necesarul de capital pentru funcționarea investiției.” a declarat Mihai Moraru, director general AFIR.

Pentru proiectele selectate în cadrul Perioadei de Tranziție 2021-2022, ProCredit Bank poate să acorde facilități de cofinanțare prin programul Portofolio Risk Sharing Loan - (PRSL) în baza convenției încheiate cu Fondul European de Investiții – (FEI). Prin acest program, companiile împrumutate vor beneficia de facilități de creditare a căror dobândă va fi mai mică cu 50% față de dobânzile standard aplicate de bancă. Clienții pot beneficia de credite pentru finanțarea investițiilor, inclusiv a TVA-ului, dar și pentru capitalul de lucru. În plus, ProCredit Bank permite achitarea sumelor împrumutate în rate sezoniere, iar perioada de creditare este flexibilă, de până la 7 ani pentru echipamente și până la 10 de ani pentru alte investiții.

În anul 2020, ProCredit Bank a acordat prin programul Portofolio Risk Sharing Loan - (PRSL) credite destinate agricultorilor în valoare de peste 14 milioane de euro pentru un total de 114 clienți eligibili, iar aproximativ de 97% din aceste fonduri au fost utilizate pentru investiții. Aceste rezultate arată încă o dată importanța pe care ProCredit Bank o acordă sectorului agricol din România.

Fermierii și investitorii sunt invitați să completeze formularul de pe website-ul ProCredit Bank pentru a fi contactați de un consilier clienți specializat.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) are ca atribuție implementarea tehnică și financiară a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Până în prezent, 67.828 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice au încheiat contracte de finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru a primi fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Valoarea plăților efectuate de către AFIR, până în prezent, beneficiarilor Programului se ridică la 7,65 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție efectivă a fondurilor alocate de peste 81,24%. 

Pentru perioada de tranziție, 2021 – 2022, AFIR mai are la dispoziție fonduri pentru agricultură și dezvoltare rurală în valoare totală de 3,28 miliarde de euro.

ProCredit Bank România:

ProCredit Bank România este parte a grupului ProCredit, orientat spre dezvoltare, care este format din bănci comerciale pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). ProCredit Holding AG & Co. KGaA, cu sediul în Frankfurt am Main, Germania, este compania-mamă a grupului ProCredit. Pe lângă concentrarea sa operațională asupra Europei de Sud-Est și de Est, grupul ProCredit este, de asemenea, activ în America de Sud și în Germania. Acțiunile companiei sunt tranzacționate pe segmentul Prime Standard al Bursei de Valori din Frankfurt. Acționarii principali ai ProCredit Holding AG & Co. KGaA includ investitorii strategici Zeitinger Invest și ProCredit Staff Invest (vehiculul de investiții pentru personalul ProCredit), compania olandeză DOEN Participaties BV, Banca de Dezvoltare KfW și IFC (parte a Grupului Băncii Mondiale). În calitate de companie-mamă a grupului, în conformitate cu legea bancară germană, ProCredit Holding AG & Co. KGaA este supravegheată la nivel consolidat de către Autoritatea Federală Germană de Supraveghere Financiară (Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht, BaFin) și de către Bundesbank din Germania.

Contact:

Ana Becheru, Specialist Marketing & PR
Tel.: +40 790 679 862
E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

O plantație de afini demnă de remarcat din Buhuși, județul Bacău, este cea a familiei Pristavu, care cultivă aproximativ 3 ha pe Dealul Hugi, în imediata apropiere a Pădurii Orbic. Investiția a fost făcută și cu fonduri europene.

Plantație în conversie către agricultura ecologică

„La cultura de afini am ajuns în urma obținerii analizei solului. La început am vrut să înființăm o livadă de meri, dar când am făcut analiza solului am observat că pH-ul acestuia se situează între 4,8-5,4, ceea ce nu e prea indicat pentru măr. Prin urmare, am analizat situația si am descoperit că afinul de cultură se pretează foarte bine pe acest tip de sol. Deși nu știam nimic despre afine, am început să ne documentăm temeinic, am fost la seminare si am decis să încercăm să înființăm plantația. Cu toate că mulți au considerat și consideră că ne-am aruncat cu capul înainte, noi am fost destul de încrezători și ne-am încercat norocul cu aceste minunate fructe! Plantația a fost înființată prin accesarea de fonduri europene PNDR 2014-2020. Am depus cererea de finanțare de 3 ori (odată am retras-o deoarece ne-am dat seama că nu îndeplineam o condiție de eligibilitate). Cererea a fost declarată eligibilă în anul 2017, iar contractul l-am semnat în luna august a acelui an. Recunosc că a fost un drum destul de anevoios, multe acte, multe drumuri, dar am întâlnit și mulți oameni care ne-au ajutat și ne-au îndrumat. Din august 2017 până în noiembrie 2018 am implementat proiectul, apoi am reușit și am plantat arbuștii, această etapă fiind ultima din proiectul pe care l-am depus“, a spus Vasile Pristavu.

Plantația se întinde pe o suprafață de 2,84 ha, din care 2,37 ha utili, împărțită în două bucăți, mai specifică băcăuanul. „Pe o tarla avem plantați arbuști din soiul Duke și pe cealaltă arbuști din soiul Bluecrop, în total avem 9.590 de arbuști. Noi îi avem plantați pe biloane la o distanță de 0,80 cm. În ceea ce privește producția, 2021 este primul an de rod, reușind până acum să obținem cam în jur de o tonă. Noi am respectat indicațiile celor de la pepinieră și nu am lăsat flori pe arbuști nici în anul doi! Plantația este în anul II de conversie către agricultura ecologică, deci tratamentele pe care noi le folosim au la bază fie alge marine, fie alte plante! Toate produsele folosite în plantație sunt certificate ecologic. Ori de câte ori avem câte o nelămurire sau o problemă sunăm fie la pepiniera Olunden, de unde am achiziționat materialul săditor, fie la firma care ne distribuie produsele fitosanitare, dar vă spunem sincer că nu prea am întâmpinat probleme cu arbuștii“, a mai adăugat acesta.

În ceea ce privește distribuția, producătorii fiind la început de drum, spun că vând mai mult local, în Buhuși, prin intermediul platformelor de socializare. „Fiind în primul an de producție, piața de desfacere este un domeniu necunoscut și pentru noi, dar am reușit să vindem la un lanț de magazine din Piatra Neamț și la altul din Bacău! Prețul unui kilogram de afine este de 25 lei“, încheie Vasile Pristavu, cultivator de afine în județul Bacău.

„Dorim pe viitor să mai depunem un proiect tot pe fonduri europene pentru a ne mări plantația, să construim un spațiu de depozitare și să reușim să mai achiziționăm unele utilaje pentru o tehnologizare mai eficientă. Sfatul nostru pentru oricine care dorește să își înființeze o astfel de plantație sau orice fel de plantație este o documentare temeinică și continuă! Și să nu se lase descurajați pentru că orice început este mai anevoios, dar cu multă muncă și dedicație orice poate fi rezolvat!“

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a efectuat până în prezent plăți în valoare de 7,56 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție a fondurilor europene de 80%. Menționăm că valoarea plăților efectuate în conturilor beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este aferentă atât proiectelor de investiții, cât și plăților directe pentru agromediu și climă.

„Procentul de 80% pe care l-am atins în absorbția fondurilor europene gestionate la nivelul Agenției nu reprezintă doar o cifră statistică, ci înseamnă efortul conjugat al beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală, fie că sunt fermieri, antreprenori sau autorități publice. Acest procent onorant este și rezultatul muncii susținute a întregului colectiv al AFIR, care nu a precupețit niciun efort pentru a duce la bun sfârșit toate țintele propuse.  Pentru noi toți, o absorbție cât mai ridicată a finanțărilor disponibile reprezintă un cumul de investiții agricole și non-agricole realizate în mediul rural, înseamnă modernizare în infrastructura de la sat, înseamnă în cele din urmă creșterea satului românesc.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Cu toate că exercițiul financiar 2014 – 2020 s-a încheiat și ne aflăm în perioada de tranziție dintre programe, AFIR mai are la dispoziție 2 ani (regula n+3) pentru a atrage integral alocarea financiară pusă la dispoziție, ultima plată putând fi făcută până la 31 decembrie 2023.

Cele mai multe proiecte finanțate de AFIR au fost cele realizate pentru dezvoltarea fermelor mici, astfel 28.515 fermieri au contractat fonduri de peste 244 milioane de euro, prin submăsura 6.3. De asemenea, un număr mare de tineri fermieri, respectiv 11.858 au contractat fonduri în valoare de 456,6 milioane de euro.

Prin submăsurile 4.1 și 4.1a, AFIR a finanțat 2.490 de investiții în exploatații agricole și pomicole, valoarea contractelor de finanțare încheiate cu fermierii fiind de peste 1,3 miliarde de euro, o sumă importantă care a contribuit la modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

Totodată, AFIR a încheiat cu antreprenorii din mediul rural 3.097 contracte de finanțare pentru investiții non-agricole prin submăsurile 6.2 și 6.4. Valoarea fondurilor acordate sectorului non-agricol este se ridică la 278 milioane  de euro, finanțare esențială pentru anumite categorii de meșteșugari, dar și pentru cei care își suplimentează veniturile insuficiente din ramura agricolă.

 Pentru procesarea produselor agricole și pomicole au fost contractate 700 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente, valoarea finanțărilor nerambursabile este de aproximativ 475 milioane de euro. Astfel, procesatorii finanțați prin PNDR 2020 au reușit să facă pasul de la producția de materie primă la produse procesate, adăugând plus valoare muncii lor.

De asemenea, pentru investiții în dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații, AFIR a finanțat 848 de proiecte, în valoare de peste 684 milioane de euro. În plus, AFIR a sprijinit financiar și 2.128 de investiții de utilitate publică prin submăsurile 7.2 și 7.6, cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,43 miliarde  de euro, fonduri europene extrem de necesare pentru tot ce înseamnă infrastructură de apă, apă uzată, drumuri, cât și infrastructură educațională, socială și de patrimoniu din mediul rural.

Precizăm, totodată, că valorile prezentate includ și investițiile finanțate de AFIR, prin PNDR 2020, în arealul ITI – Delta Dunării.

Sursa: afir.info

Chiar dacă România nu va putea investi în irigații fonduri europene alocate prin PNRR, Comisia Europeană considerând că programul prezentat nu este suficient de verde, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, promite alte investiții în agricultură. Potrivit ministrului Oros, măsurile de tranziție 2021-2022 prevăd investiții de 3,258 de miliarde de euro. Din acești bani, 760 de milioane de euro se vor direcționa către exploatații agricole (sM4.1 „Investiții în exploatații agricole“) pentru componentele: achiziții simple și echipamente de irigații în fermă (125 de milioane de euro); vegetal (condiționare, procesare în fermă și marketing – 55 de milioane de euro); zootehnic (condiționare, procesare în fermă și marketing – 55 de milioane de euro); tineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal și zootehnic – 75 de milioane de euro); zootehnie (producție primară, condiționare și marketing – național – 240 de milioane de euro); zootehnie – montan – 60 de milioane de euro; legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing – 100 de milioane de euro); legume, cartofi – 50 de milioane de euro. Prin sM4.1a „Investiții în exploatații pomicole“ se vor aloca 122,70 milioane de euro, iar prin sM4.2 și sM4.2a vor fi alocați 140 de milioane de euro în procesare și marketing pentru produse agricole, respectiv 10 milioane de euro pentru sectorul pomicol – procesare și marketing.

Bani și pentru activități neagricole

Măsurile anunțate de ministrul Oros continuă cu sM4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole“ – componenta drumuri agricole, pentru care se prevede o alocare publică în valoare de 100,66 de milioane de euro. Pentru sM6.1 „Instalare tineri fermieri“, măsurile anunțate de ministrul Agriculturii prevăd un buget de 100 de milioane de euro și 50 de milioane de euro pentru înființarea de activități neagricole, prin sM6.2. Alte investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole sunt prevăzute și prin sM6.4, suma alocată fiind 100 de milioane de euro.

Zona montană și ferme mici

Pentru dezvoltarea fermelor mici se vor aloca 87 de milioane de euro, din care 26,10 milioane de euro sunt pentru Zona montană. Măsurile iau în calcul și înființarea de grupuri de producători în sectorul agricol (sM9.1), pentru care se alocă doar 5 milioane de euro. M10 se referă la „Agromediu și climă“, pentru care se vor aloca 288,76 de milioane de euro, potrivit ministrului Adrian Oros.

Pentru agricultura ecologică se vor aloca 232,28 de milioane de euro, iar pentru zonele care se confruntă cu anumite constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice se prevăd 660,12 milioane de euro. Investițiile anunțate de ministrul Oros se referă și la bunăstarea animalelor – porc și pasăre, pentru care se alocă 273,60 de milioane de euro. Totodată, sprijinul pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare este de 40 de milioane de euro, iar pentru sectorul pomicol este de 10 milioane de euro. Au fost luate în calcul și primele pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor, suma prevăzută nedepășind însă 20 de milioane de euro. Sprijinul pregătitor pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală (viitoare) este de 5 milioane de euro, iar sprijinul pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală este de 100 de milioane de euro. Nu au fost uitate nici GAL-urile, pentru acestea fiind alocat un sprijin în valoare de 23 de milioane de euro.

Când vine vorba de irigații…

În ceea ce privește strategia de gestionare a apei, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a reamintit de PNRR și de cele 6,5 miliarde de euro ce ar fi urmat să fie investite în irigații, desecare – drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea deșertificării, sistem antigrindină și de creștere a precipitațiilor, sumă pierdută deși, spune ministrul Oros, România a depus „cel mai verde Plan Național“...

Simona Nicole-David

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) reamintește beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) și solicitanților de fonduri europene nerambursabile că aplicarea ștampilei ca modalitate de autentificare a documentelor și înscrisurilor este voluntară și nu reprezintă un motiv pentru respingerea documentelor sau documentațiilor depuse la instituții și autorități publice.

Baza legală pentru eliminarea ștampilei pentru persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat și entitățile fără personalitate juridică este Ordonanța Guvernului 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative – Articolul V (OUG 17/2015), iar pentru autoritățile și instituțiile publice este ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 – privind Codul administrative – articolul 627 (OUG 57/2019).

Interdicția respingerii documentelor fără ștampilă de către autoritățile și instituțiile publice este întărită și de prevederea OUG 17/2015 conform căreia ”Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entităților fără personalitate juridică, precum și persoanelor juridice de drept public aplicarea ștampilei pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârșită de către persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale.”

AFIR este una dintre primele instituții publice care a implementat mecanisme electronice on-line de preluare și de procesare a documentațiilor de lucru, în speță a documentațiilor necesare accesării fondurilor europene și implementării proiectelor de investiții finanțate prin PDNR 2020. Acest mecanism este funcțional încă din anul 2018, astfel încât pentru beneficiarii AFIR, eliminarea obligativității ștampilării documentelor este doar una dintre măsurile de simplificare a procesului de accesare a fondurilor europene

AFIR are, de asemenea, capacitatea instituțională de a aplica prevederile Ordonanței de Urgență nr. 38 din 30 martie 2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților şi instituțiilor publice, fără ca beneficiarii PNDR 2020 să fie obligați să schimbe modalitatea de lucru și de comunicare cu instituția.

În acest sens, precizăm că pentru beneficiarii PNDR 2020, utilizarea semnăturii electronice din etapa de contractare și până la ultima tranșă de plată este obligatorie, începând din august 2018.

În urma demersurilor făcute, o serie de documente sunt obținute direct de către AFIR prin interogarea bazelor de date ale instituțiilor publice abilitate în emiterea acestora – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru verificarea înscrisurilor fermierilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru verificarea animalelor din exploatațiile zootehnice prin Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru cazierul fiscal prin sistemul informatic PatrimVen, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru verificarea corectitudinii datelor declarate de beneficiari, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru extrasul de carte funciară, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru verificarea cazierului judiciar prin Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS).

Mai mult, începând cu luna martie 2020, corespondența internă și externă a Agenției este complet digitalizată și semnată electronic la toate palierele de decizie.

Încă de la deschiderea depunerilor online, AFIR a recomandat tuturor solicitanților folosirea semnăturii electronice ca pe o modalitate de a reduce consumul hârtiei și de a elimina unele etape intermediare de procesare a documentelor. În contextul actual, utilizarea semnăturii electronice este vitală, cu atât mai mult cu cât aceasta are forța juridică a înscrisurilor autentice atât ca reprezentare instituțională, cât și sub semnătură privată.

Autoritățile locale din stațiunea Boresec (Harghita) au semnat cererea de finanțare pentru unul dintre cele mai mari proiecte europene din ultimii ani, „Proiect integrat pentru îmbunătățirea calității vieții în oraș”, derulat prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020.

 Într-un comunicat de presă, ADR Centru arată că „valoarea totală a proiectului este de 31.173.032,54 lei (aproximativ 6,7 milioane euro), finanțarea fiind acordată prin Prioritatea de investiții 13.1, dedicată sprijinirii regenerării orașelor mici și mijlocii, pentru îmbunătățirea calității vieții populației. Suma nerambursabilă solicitată este de 22.815.953,50 lei, reprezentând 98% din valoarea cheltuielilor eligibile, contribuția beneficiarului la cheltuielile eligibile și la cele neeligibile fiind de aproximativ 1,8 milioane euro. Edilii din Borsec estimează că mai mult de 5.000 de oameni, dintre care jumătate sunt turiști, vor beneficia direct de această investiție, începând cu decembrie 2023, când lucrările vor fi încheiate.”

Activitățile prevăzute în cadrul proiectului includ: construirea a două clădiri cu funcții sociale; modernizarea și dotarea Liceului Tehnologic „Zimmenthausen”; modernizarea clădirii cu funcții culturale din cadrul Ansamblului Balnear „7 izvoare” și a Casei de Cultură; modernizare a peste 4 km străzi urbane; reabilitarea a 14,3 mii mp de spații verzi și urbane în centrul civic, cuprinzând parcări, teren de sport, terenul aferent izvorului Kossuth, terenul din spatele Bisericii Ortodoxe, spațiul public de lângă terenul de sport Kerek și încă un teren pentru activități sportive lângă fosta Vilă 55.

Maria Bogdan

Cinci primării din Prahova au semnat, recent, la Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, mai multe contracte de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare însumată de 66,12 mil. lei. Este vorba despre următoarele UAT, sume și proiecte:

• Primăria Vălenii de Munte, „Creșterea calității vieții pentru populația din oraș prin îmbunătățirea serviciilor sociale, educaționale, culturale, recreative și îmbunătățirea spațiilor publice urbane”, în valoare de 22,75 milioane de lei, din care 22,3 mil. lei fonduri nerambursabile, în cadrul căruia se vor construi 4 imobile, cu 56 de locuințe sociale, un teren multifuncțional de sport, se va amenaja un parc și se vor extinde spațiile verzi din oraș;

• Primăria Urlați, „Creșterea calității vieții pentru populația din oraș”, în valoare de 20,49 mil. lei, din care 20, 07 mil. lei fonduri nerambursabile, pentru construirea unei creșe și pentru amenajarea unui parc;

• Primăria comunei Puchenii Mari, pentru demolare parțială, reabilitare, extindere și dotare Școala Pietroșani -6,58 mil. lei (5,43 mil. lei nerambursabil);

• Primăria comunei Poiana Câmpina, modernizare Școala Gimnazială „Înv. Ion Mateescu”-6,63 mil. lei (6,4 mil lei nerambursabili);

• Primăria comunei Filipeștii de Târg, sală de sport, terenuri de sport, alei pietonale și carosabile, spațiu parcare, împrejmuire, branșamente utilități la școala gimnazială-9,67 mil. lei.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 proiectele dezvoltate de 8.610 beneficiari femei, cu fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 360 de milioane de euro.

Cele mai multe investiții, ale căror reprezentanți legali sunt femeile, sunt finanțate prin intermediul submăsurii 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri). Astfel, 164 de milioane de euro au fost acordate către 4.000 de femei care s-au instalat ca tineri fermieri.

Pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3), AFIR a acordat finanțare în valoare totală de aproximativ 58 milioane de euro pentru 3.857 de beneficiari femei.

Pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole și pomicole, AFIR a finanțat investiții realizate de 275 de femei. Valoarea totală a proiectelor finanțate în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a este de 92 de milioane de euro.

Sprijin pentru înființarea de activități non-agricole în zone rurale (pensiuni agroturistice, ateliere meșteșugărești, coafor, servicii diverse) au obținut 362 de femei, în cadrul submăsurii 6.2. Valoarea totală a investițiilor non-agricole finanțate de AFIR se ridică la 22,4 milioane euro.

Tot prin PNDR 2020, au primit sprijin financiar pentru crearea şi dezvoltarea în mediul rural de activități non-agricole 112 femei, valoarea finanțărilor obținute fiind de peste 20 de milioane de euro. Aceste finanțări acordate prin submăsura 6.4 au acoperit investiții foarte diverse, de la pensiuni agroturistice, cabinete veterinare, fabricarea produselor textile, activități meșteșugărești și până la service-uri auto.

De la demararea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în martie 2015 și până în prezent, AFIR a primit 73.990 de cereri de finanțare a investițiilor în agricultură și în mediul rural în valoare de peste 9,7 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 66.505 de contracte de finanțare cu beneficiarii PNDR, cu o valoare de 5,67 miliarde de euro. Plățile efectuate de AFIR se ridică la 7,12 miliarde de euro, ceea ce duce gradul de absorbție a PNDR 2020 la peste 75% din fondurile alocate de Uniunea Europeană.

Sursa: afir.info

Un număr de 30 de noi proiecte vor primi finanţare din fonduri europene pentru investiţii în infrastructura de irigaţii, în valoare totală de 30 de milioane de euro, beneficiarii eligibili fiind Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), a anunţat Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„AFIR a publicat Raportul de selecţie intermediar etapa lunară 1, sesiunea 01/2020 pentru Submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice“ componenta infrastructură de irigaţii din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020). Valoarea fondurilor alocate proiectelor selectate pentru finanţare în această etapă se ridică la 30 de milioane de euro. În perioada aferentă acestei etape lunare, 1-30 iulie 2020, au fost depuse on-line, pe www.afir.info, 95 de proiecte de investiţii în infrastructura secundară de irigaţii, cu punctajul mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar stabilit la 70 de puncte. Dintre acestea, prin acest raport intermediar 30 proiecte au fost selectate pentru finanţare, beneficiarii eligibili, respectiv Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), urmând să primească fonduri nerambursabile de aproape 30 de milioane de euro“, menţionează AFIR într-un comunicat.

S-au solicitat peste 624 de milioane de euro

Până în prezent, de la lansarea PNDR 2020, pentru modernizarea şi adaptarea infrastructurii de irigaţii au fost depuse 632 de cereri de finanţare conforme, prin care s-au solicitat peste 624 de milioane de euro. În urma evaluării şi selecţiei cererilor de finanţare depuse la AFIR, au fost încheiate 462 de contracte în valoare de 398,6 milioane de euro, iar AFIR a plătit deja beneficiarilor proiectelor de reabilitare a sistemului de irigaţii peste 222 de milioane de euro. Potrivit AFIR, fondurile europene acordate prin sM 4.3 – irigaţii sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de un milion de euro. Prin proiect, beneficiarul poate realiza cheltuieli eligibile şi poate achiziţiona echipamente de irigat (în limita a maximum 30% din valoarea eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă respectivelor echipamente de irigat). Cheltuielile eligibile pentru sprijinul PNDR sunt modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune şi/sau racordarea la utilităţi, sisteme de contorizare a apei, inclusiv construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

Un exemplu…

Un exemplu de proiect selectat pentru finanţare este cel depus de Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Mărculeşti SPPA (OUAI Mărculeşti), din judeţul Călăraşi, pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii. Suprafaţa propusă pentru irigare prin proiect este de 2.908 hectare. Din valoarea totală a proiectului de 1,42 milioane de euro, valoarea eligibilă şi finanţată reprezintă un milion de euro. Conform cererii de finanţare depuse la AFIR, beneficiarul finanţării PNDR va reabilita staţia de punere sub presiune (SPPA) din punct de vedere arhitectural şi structural – tencuieli, tâmplărie, acoperiş etc., va înlocui trei pompe (din şapte existente), va reface instalaţiile hidromecanice, va înlocui echipamentele electrice şi de automatizare şi va monta un debitmetru. De asemenea, beneficiarul va reabilita căminul de vane din zona staţiei de punere sub presiune şi din zona lizierei (capace acces, vane), va reface capacele de acces în căminul de ramificaţie, va monta hidranţi. Tot prin proiect, beneficiarul a propus achiziţionarea unui pivot remorcabil (echipament pentru irigat) cu lungimea de 400 metri.

(I.B)

După o perioadă destul de confuză, începutul anului 2021 se arată darnic cu fermierii români. Despre ce este vorba? Ei bine, fondurile europene încep să prindă contur și să se clarifice tot mai mult, după anii caracterizați de ambiguitate și la nivelul fondurilor europene.

În anii de tranziție 2021-2022 vor fi deschise prin Agenția  pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)  linii de finanțare dintre care amintim submăsurile: 4.1, 4.1a, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 16.4, 17.1, potrivit președintelui Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, citat de Agro TV. Aceste linii de finanțare se adresează mai multor domenii de interes pentru fermierii români, submăsura 4.1, având însă linii distincte de finanțare pentru legumicultură. Mai exact, explică Păunel, aceste linii de finanțare vor fi dedicate pentru: modernizare, construcție, reconstrucție spații protejate, investiții în procesare și marketing, depozitare, sortare, ambalare, etichetare și transport legume, investiții în irigații, achiziții de echipamente și utilaje noi pentru tinerii fermieri români.

De la 70.000 de euro

Tot tinerilor fermieri sunt alocați și banii aferenți submăsurii 6.1, pentru Instalarea tânărului fermier, prin care se alocă între 70.000 și 100.000 de euro pentru fiecare tânăr fermier ce pornește la un astfel de drum deloc ușor, dar frumos.

Totodată, reamintim că, prin mecanismele de Tranziție, Convergență și Instrumentul de Reconstrucție Europeană (ERI), sunt disponibile și fondurile pentru finanțarea agriculturii autohtone în anii 2021 și 2022. Și aici vorbim de aproape 3,2 miliarde de euro, bani pe care ar fi păcat să nu îi obținem.

Este foarte important de știut că în perioada 2021-2022, până la noile regulamente și ghiduri de la Bruxelles, ghidurile de accesare rămân cele din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020). Practic, toți cei care doresc astfel de fonduri vor lucra după programul 2014-2020, condițiile de accesare a banilor fiind aceleași și pentru proiectele perioadei de tranziție 2021-2022.

De asemenea, este important de menționat că doar în acești doi ani de tranziție – 2021 și 2022 – se pot accesa finanțări de până la 90%. Potrivit consultantului Marian Vișu-Iliescu, cei care doresc o astfel de finanțare trebuie să se grăbească pentru că „nu o vor mai putea obține decât în acești doi ani“. „Începând cu 2023 se va reduce cota de finanțare, iar singurele care vor avea avantaj mai mare vor fi cooperativele agricole care vor ajunge până la maximum 75%“, atrage atenția expertul Marian Vișu-Iliescu.

Ce abatoare își vor continua activitatea și în acest an

Vești bune sunt și pentru cei care dețin centre de sacrificare pentru păsări și iepuri la nivelul fermelor înregistrate sanitar veterinar deoarece își vor putea desfășura activitatea și în acest an.

Comercializarea cărnii de pasăre în țara noastră se realizeză cu respectarea legislației comunitare și a legislației naționale corespondente. În conformitate cu aceasta, carnea de pasăre trebuie să fie obţinută în abatoare autorizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede posibilitatea ca, prin legislația națională, statele membre să acorde derogări în cazul furnizării  directe de cantităţi mici de carne de pasăre de către un producător care are producţie anuală de maximum 10.000 de păsări. Flexibilitatea pachetului pe igienă în ceea ce priveşte producerea şi comercializarea cărnii de pasăre, pentru a veni în sprijinul micilor producători, se aplică prin permiterea vânzării directe şi a vânzării cu amănuntul.

Prin legislația națională realizată de ANSVSA a fost prevăzută vânzarea directă și vânzarea cu amănuntul a cărnii de pasăre sau iepure obţinută în ferma proprie, cu o producţie de până la 10.000 de capete pe an. Carnea obținută poate fi vândută direct consumatorului final la poarta fermei sau poate fi comercializată către consumatorul final prin unitățile de vânzare cu amănuntul. Potrivit reglementărilor în vigoare, la nivelul fermei sau exploataţiei carnea de pasăre sau iepure trebuie să fie obţinută într-un centru de sacrificare păsări şi/sau iepuri – o unitate cu spaţii şi dotări corespunzătoare în care se desfăşoară activităţi pentru sacrificarea animalelor provenite numai din ferma proprie.  Aceste unități trebuie să fie înregistrate de către DSVSA judeţene pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea şi să îndeplinească condiţiile prevăzute de legislația în vigoare. Centrele de sacrificare păsări la nivelul fermei nu necesită autorizare, ci doar înregistrare sanitară veterinară. În acest moment, în România există 24 de centre funcționale de sacrificare păsări sau iepuri la nivelul fermelor înregistrate de către DSVSA județene conform legislației naționale. 

Simona Nicole David

Sibiciu de Sus este un sat din nord-vestul Buzăului, ce aparține de orașul Pătârlagele. E un fel de a spune, că numai a urbe nu seamănă; dimpotrivă, așezarea păstrează puternice amprente rurale. Dar, în afară de lucrările curente de infrastructură și edilitare, plus acțiuni în mediu privat, ceva s-a întâmplat și în acest sat-cartier: s-a reabilitat, cu fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Biserica „Nașterea Maicii Domnului“, construită în 1974 și declarată, în 2010, monument istoric de importanță zonală. Valoarea intervențiilor pentru salvarea picturii interioare s-a ridicat la 5,4 milioane lei (5,3 mil. lei sumă nerambursabilă).

Sibiciu de Sus este atestat documentar în anul 1515, sub numele de Valea Sibișel (denumire din prima hartă Josephină), fiind fondat de moșneni ai locului și mocani din zona Sibiului, stabiliți aici în timpul marilor presiuni religioase provocate de Uniație (formă de prozelitism practicată de ocupația ungară prin care ortodocșii erau siliți să renunțe la credința lor). Biserica a apărut mai târziu, primele referiri despre existența ei fiind cele din Dicționarul Geografic, scris la sfârșitul sec. al XIX-lea: „Catedrala e cea cu hramul Ia 8 septembrie, vechie și frumoasă biserica de zid, construită în 1794 de marele clucer Gheorghe I. Sibiceanu.

Se deosibesc aci casele proprietarilor și mai cu seamă ale decedatului serdar Const. Sibiceanu, un patriarh al munților. Comuna e vechie. În secolul trecut (18) avea numai comunele Sibicu și Gornetul. Se povestește că primii ei locuitori ar fi o colonie adusă din Transilvania Ia începutul secolului al XV-lea, după inscripțiuni aflătoare pe morminte, colonie de Romîni din Sibiu, conduși de unul Sibiceanu.“ Bine, ctitoria nu este numai a acestui Sibiceanu, ci la edificarea ei au participat și localnici, fiecare după puterile sale. Mărturie stă pisania scrisă în piatră, deasupra portalului din pronaos: „Cu voirea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu îndemnarea Sfântului Duh ridicatu-s-au această sfântă biserică, cu hramul Nașterea Născătoarei de Dumnezeu și a Sfântului Mucenic Gheorghe și a Sfinților Împărați întocmai cu apostolii Constantin și Elena, în zilele prealuminatului și preaînălțatului Domnului nostru Io Alexandru Constantin Moruzi V.V. și cu blagoslovenia Prea Sfinției sale părintelui Episcop de Buzău Kir Constandie, prin osteneala multor megieși, moșneni de aici și a altor boieri de prin alte părți, care cu ce s-a milostivit, iar mai silitor și mai chivernisitori la toate au fost dumnealor ostenitori Gheorghe Mazilu Sibiceanu și Drăgulin Mazilu Sibiceanu. Și s-a început la iulie 13, leat 1794. Ion feciorul lui Gheorghe.“ Biserica – executată sub supravegherea meșterilor Barbu și Stoica, așa cum arată o inscripție exterioară – se încadrează, potrivit unei descrieri a lui Nicolae Ghika-Budești, în subgrupa bisericilor fără abside laterale, cu plan dreptunghiular și cu o clopotniță ridicată peste pronaos, fiind comparată cu bisericile Sfinții Îngeri din Curtea de Argeș și Sfinții Voievozi din Călinești, Vâlcea.

Pictura a fost realizată în anul 1796 de „Popa Ștefan Zugravul, Gheorghe Zugrav, Vasile Zugrav“. În Dicționarul Zugravilor de subțire, Olga Greceanu scrie: „Conservarea imaginii originale, atât la nivel arhitectural, cât și la cel al componentelor artistice, este unul din marile atuu-uri ale acestei biserici. Lipsa intervențiilor de-a lungul timpului care, la multe biserici de epocă, n-a făcut decât să știrbească frumusețea și bogăția acestora, face posibilă o restaurare fidelă cu păstrare în proporție majoritară a substanței originale a monumentului.“ Proiectul de restaurare a presupus: consolidare și restaurare biserică; înlocuire piese degradate tâmplărie și acoperiș; refacere instalații electrice; restaurare pictură; refacere tencuială și ancadramentele de piatră de la uși și portalul intrării; restaurare turn-clopotniță, precum și zidul de piatră al incintei.

Maria Bogdan