Adama 750x100 30 martie
update 3 Apr 2020

România stă cel mai prost la absorbţia fondurilor europene, dar are stabilitate macroeconomică

România stă cel mai prost în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, iar din acest motiv a reuşit să intre şi în cartea de istorie, a declarat vineri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, cu ocazia Topului Naţional al Firmelor Private.

Premierea celor mai bune firme a fost organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), la Palatul Parlamentului din Capitală.

"România stă cel mai prost în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, iar din acest motiv am reuşit să intrăm şi în cartea de istorie. Pe de altă parte, ţara noastră beneficiază de stabilitate macroeconomică, lucru care este foarte important pentru situaţia generală a unui stat. Mesajul pe care doresc să îl transmit din partea domnului prim-ministru Victor Ponta este acela că toate instituţiile statului şi-au fixat ca obiectiv major promovarea creşterii economice, România având nevoie, la ora actuală, de un buget de investiţii, şi nu de un buget de austeritate. Bugetul de investiţii poate stimula creşterea economică şi crearea a noi locuri de muncă", a afirmat Valeriu Zgonea.
Potrivit acestuia, au fost identificate cinci zone-cheie pentru a asigura dezvoltarea susţinută a României.

"Este vorba în primul rând de modernizarea administraţiei, pentru a deveni cât mai flexibilă şi a răspunde nevoilor cetăţenilor. De asemenea, trebuie promovate investiţiile în tehnologia informaţiei şi în sectorul digital, în paralel cu modernizarea agriculturii şi accesul la energie cât mai ieftină. De asemenea, în perioada imediat următoare, vrem să facem un parteneriat între Parlament şi asociaţiile care reprezintă mediul privat, pentru a beneficia de asistenţă bazată pe experienţa din piaţă în procesul de întocmire a noilor proiecte legislative", a mai spus Valeriu Zgonea.

Pierderile suferite de fermieri din cauza secetei nu pot fi compensate din fonduri europene

Pierderile suferite de fermieri în acest an din cauza secetei nu pot fi compensate din fonduri europene, ci numai de la bugetul de stat, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la deschiderea Indagra.

"Discuţia despre secetă şi pierderile avute de fermierii români în acest an au fost discutate la nivel european, la Consiliul de Miniştri. Din păcate singura soluţie de sprijin la nivel european o reprezintă perspectiva anului 2014 şi întărirea în România a rolului pe care îl vor avea fondurile mutuale pentru a compensa eventuale pierderi legate de secetă. Pentru a nu mai fi dependenţi de vreme am găsit sprijin la comisarul Cioloş ca din 2014 să începem reabilitarea sistemului de irigaţii cu fonduri europene", a spus Constantin.

Acesta a precizat că în acest an au fost alocări importante de la bugetul de stat pentru compensarea pierderilor suferite de agricultori din cauza secetei.

"Este prima dată când la o rectificare bugetară o sumă atât de importantă vine la MADR. Este ceea ce putem face în acest an pentru agricultori. Sperăm că din 2013 vom putea să vorbim de astfel de sume care se vor duce în investiţii şi nu neapărat de compensarea pierderilor avute de fermieri", a adăugat şeful MADR.

Ministerul Agriculturii a beneficiat de cea mai mare sumă alocată unui domeniu la rectificarea bugetară aprobată recent de Guvern, obţinând 400 de milioane de lei.
Peste 400 de firme din 22 de ţări participă la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA, ce se va desfăşura în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul este organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sursa AGERPRES

Fondurile europene exterm de importante şi-au făcut simţită prezenţa într-un an agricol foarte greu

România are acces la fonduri europene extrem de importante care şi-au făcut simţită prezenţa într-un an agricol extrem de greu din cauza secetei, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la deschiderea târgului de agricultură Indagra.

"Producţiile foarte bune din 2011 au făcut ca preţurile să scadă foarte mult în România, dar faptul că am avut fonduri europene consistente a dat posibilitatea fermierilor sa facă investiţii importante în agricultură şi să nu vândă atunci când sunt în pierdere la preţuri destul de mici. Valoarea adăugată adusă în agricultură prin aceste investiţii în procesare se va putea vedea azi la Indagra", a spus Constantin.

Acesta a precizat că în anul 2012, când bugetul agriculturii nu a atins nici măcar 1% din PIB, fondurile europene avute la dispoziţie au fost de 1,5% din PIB.

"În zona de agricultură vorbim de un grad de absorbţie care depăşeste 50%. Dintr-un pachet financiar de 8,5 miliarde de euro fermierii au atras de la CE peste 4 miliarde de euro. Este un lucru bun care creează premisele unei perspective financiare la fel de bune în anii 2014-2020", a adăugat şeful MADR.

În opinia acestuia este foarte important ca bugetul agriculturii la nivel european, dar şi naţional, să nu fie afectat de o eventuală reducere a bugetului UE.

"Ştiu că aveţi nevoie de fonduri ca să fiţi competitivi la nivel european şi stiu că sunteţi nemulţumiţi de nivelul plăţilor de la bugetul de stat şi de cele europene, dar eu cred că printr-o poziţie fermă pe care România o va avea la nivelul Consiliului UE vor exista fonduri europene importante pentru agricultură", a adăugat şeful MADR.

În timpul discursului rostit de ministrul Agriculturii, producătorii agricoli au afişat bannere cu proteste la adresa politicilor legate de subvenţiile alocate de Ministerul Agriculturii.

Peste 400 de firme din 22 de ţări vor fi prezente la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA, ce se va desfăşura în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul este organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sursa AGERPRES

Absorbţia fondurilor comunitare: un pas înainte şi doi-trei pe loc şi în 2012

Analiza Mediafax: Rata de absorbţie reală a fondurilor structurale şi de coeziune a fost, în luna septembrie, de doar 0,01%, Comisia Europeană rambursând direct României puţin peste un milion de euro, în condiţiile în care sunt blocate plăţile pe principalele cinci programe operaţionale. Potrivit statisticii publicate de Ministerul Afacerilor Europene (MAEur), la 30 septembrie rata de absorbţie reală pentru fondurile structurale şi de coeziune disponibile prin cele şapte programe operaţionale a crescut la 9,70% faţă de 9,69% la 30 august, în această lună nivelul plăţilor directe de la Comisia Europeană crescând doar cu 1,19 milioane de euro.

Plăţile pe care le face Comisia Europeană sunt întrerupte de la începutul lunii iulie pentru patru dintre cele programe operaţionale - transport, mediu, regional şi creşterea competitivităţii, în timp ce POSDRU a intrat în procedură de presuspendare de la începutul lunii august.

In prezent, sunt aşteptate pentru luna octombrie deciziile Comisiei privind efectuarea de corecţii financiare pentru cele patru programe şi respectiv suspendarea sau reluarea plăţilor pe unele dintre axele celor patru programe, iar pentru POSDRU reluarea plăţilor ar putea fi decisă de Comisia Europeană abia în decembrie.

Tehnocratul Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, anunţa în ianuarie că România trebuie să obţină în 2012 cel puţin şase miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde pe politica de coeziune, iar 2,5 miliarde de euro din fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală. La acel moment, Bucureştiul tocmai obţinuse reluarea condiţionată de către Bruxelles a rambursărilor, după ce acestea fuseseră întrerupte în vara lui 2011 pentru a se remedia problemele descoperite la derularea în anii anteriori a programelor operaţionale.

După ce rata absorbţiei a crescut cu circa 1% pe lună în perioada primăverii, în cele trei luni de vară a încetinit vizibil, fiind la sfârşitul lui august la 9,69%, cu circa 850 de milioane de euro, bani reali intraţi în România de la începutul anului. Efortul de atragere a fondurilor UE a fost afectat de întreruperea de către Comisia Europeană a plăţilor pe cele cinci programe operaţionale cu cele mai mari alocări de fonduri, de ordinul a miliarde de euro.

 

Întârzieri şi probleme de sistem, reparate doar parţial din mers

La sfârşitul lui 2011, după cinci ani de la aderare, rata reală de absorbţie era de 5,5% şi puţin peste un miliard de euro plăţi directe pe instrumentele de coeziune, dintr-un total disponibil de 19 miliarde de euro pentru cele şapte programe operaţionale: transport (5,7 miliarde euro), mediu (5,6 mld), regional (4,3 mld), resurse umane (3,5 miliarde), creşterea competitivităţii (2,55 mld), dezvoltarea capacităţii administrative (208 milioane euro) şi asistenţă tehnică (170 milioane).

In ciuda semnării până la sfârşitul 2011 a 7.740 de contracte, în valoare de peste 11 miliarde euro, problemele se acumulaseră la implementarea proiectelor, afectată de birocraţie şi capacitate administrativă slabă, pe fondul şi al tăierii salariilor funcţionarilor şi blocării angajărilor. Derularea proiectelor cu achiziţii publice ridicase, de asemenea, suspiciuni evidente, pe proiecte din mai multe judeţe ale ţării Pentru rezolvarea problemelor semnalate a fost înfiinţat în septembrie 2011 Ministerul Afacerilor Europene. Sarcina acestuia era să remedieze, din afară însă, deficienţele care au băltit din 2007 la nivelul ministerelor şi autorităţilor de management ale programelor, precum şi să aducă noi soluţii de facilitare şi scurtare a drumului efectiv al banilor din trezoreria Bruxelles-ului către beneficiarii români. Principalele soluţii propuse pentru a aduce banii, mai repede şi mai mulţi, au fost prioritizarea a 150 de proiecte mari, generatoare de creştere economică palpabilă, reducerea la maxim 45 de zile a procesării în România a facturilor, înainte de trimiterea la Bruxelles, angajarea de personal contractual suplimentar.

Ministrul Afacerilor Europene promitea şi că vor fi lăsate în urmă problemele ultimilor cinci ani. "N-a existat coordonare inclusiv politică încă de la început, n-a existat o coerenţă a tuturor proceselor atât instituţionale, cele referitoare la capacitatea administrativă, cele legislative şi în momentul de faţă nu facem altceva decât să reparăm, să reparăm, să reparăm ceea ce se poate repara", a comentat Orban.

Cei 35 de miliarde de euro alocaţi României pentru exerciţiul 2007-2013 au ca termen limită pentru utilizare anul 2015, iar Bucureştiul promitea să se angajeze în acest an într-o cursă contra cronometru în utilizarea banilor UE. ""Imaginaţi-vă că 3,5 miliarde înseamnă să absorbi într-un an de 3,5 ori mai mult decât în primii cinci ani", spunea Orban. El arăta, pe 10 februarie, că România are "din fericire" varianta accesării fondurilor europene, pe fondul involuţiei investiţiilor străine în România. "Acum câţiva ani, probabil în 2008, aveam în jur de 16 miliarde de euro, anul trecut am avut investiţii directe de aproximativ două miliarde de euro. România are foarte puţine instrumente sau motoare de creştere economică în cursul acestui an şi în anii care vor veni. Din fericire, pentru un stat precum România există pe hârtie alocate fonduri comunitare. Principalul motor de dezvoltare este cel al creşterii semnificative a ratei de absorbţie a fondurilor", afirma ministrul Orban. El privea la exemplul Poloniei, care în 2007-2011 a reuşit să atragă plăţi efective de 18 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi să îşi asigure constant creşterea economică, pe fondul recesiunii din restul UE.

 

Riscul de pierdere a miliarde de euro prin dezangajare

Obiectivul ambiţios pentru 2012 era justificat şi de faptul că, nefolosite la timp, sume de ordinul miliardelor de euro din banii rezervaţi pentru România pot fi pierdute prin dezangajare la sfârşitul acestui an şi mai ales la final de 2013. "Riscurile majore sunt la sfârşitul lui 2013, când sumele real absorbite vor trebui să fie mai mari de opt miliarde de euro. Dacă eforturile de anul acesta vor fi întrerupte, dacă nu va exista continuitate, dacă va exista cel mai mic accident, efectele se vor simţi foarte puternic la sfârşitul lui 2013, când se va pune problema pierderii a miliarde de euro", avertiza Orban în februarie.

In prezent, riscul de dezangajare pentru România la final de 2012 este de circa 950 milioane de euro, potrivit datelor prezentate public de MAEur.

 

Obiectiv strategic

În acest an au început şi durele negocieri la nivelul statelor membre şi Comisiei Europene pe marginea alocării bugetului UE pentru perioada 20142020, iar pentru a-şi susţine obiectivul de a obţine mai mult de 35 miliarde de euro, România trebuie să dovedească rezultate în actualul exerciţiu bugetar, avertizau comisarii europeni încă din 2010-2011. Obiectivul atragerii fondurilor europene este de siguranţă naţională, avertiza în martie şi preşedintele Traian Băsescu în martie, care trasa sarcină SRI să urmărească prioritar modul de contractare a banilor UE, el indicând două zone problematice, respectiv cea a consultanţilor şi cea a semnării contractului după desemnarea câştigătorului.

 

Noi întreruperi de plăţi

Cu toate acestea, în martie se anunţa de către Comisia Europeană întreruperea plăţilor pe programul POSDRU, fiind invocate deficienţe grave în sistemul de control şi monitorizare, apărute pe parcursul ultimilor ani printr-o flexibilizare nepermisă a reglementărilor iniţiale, după cum arăta ministrul Orban. Comisia a reluat ulterior, după două luni, plăţile intermediare, cu condiţia unor audituri interne şi externe, precum şi a unei corecţii financiare preventive de 10% pe unele dintre facturi.

Au urmat noi avertismente că şi alte patru programe operaţionale cu plăţi reluate în decembrie 2011 riscă noi întreruperi, din cauza persistenţei neregulilor, însă cel care le lansase, ministrul Orban, a fost menţinut ca o garanţie a continuităţii pentru partenerii europeni şi în guvernul Victor Ponta instalat la începutul lunii mai.

Preşedintele Băsescu încerca pe de altă parte în mai să câştige timp, prin adresarea către Consiliul European şi Comisie a unei solicitări de extindere cu un an, până în 2016, a perioadei de absorbţie pe actualul exerciţiu.

Axa agendei europene s-a mutat apoi brusc în mai şi iunie pe tema reprezentării la Consiliul European, iar la începutul lunii iulie apărea periferică, pe fondul tumultului politic intern, vestea întreruperii plăţilor de către Comisie, pe lângă problematicul POSDRU, şi pentru celelalte programe operaţionale cu bugete de ordinul miliardelor de euro - transport, de mediu, regional, de competitivitate. Au urmat noi audituri şi proceduri de remediere a deficienţelor semnalate.


Plăţile nu s-au reluat, se fac corecţii, obiectivele din 2012 par tot mai greu de atins

Plăţile pe aceste programe au rămas întrerupte până în acest moment, fiind prelungită peste vacanţa de vară aşteptarea prezentării de către Comisia Europeană a rezultatelor auditurilor, fiind anticipate însă de MAEur "deficienţele majore" în derularea procedurilor de achiziţii publice aferente unor proiecte. La începutul lui septembrie au apărut însă veştile despre corecţiile financiare definitive care vor fi aplicate de Comisia Europeană orizontal pe diferite axe ale programelor operaţionale, în cazul POSDRU fiind vorba de un procent de 25%, adică peste 75 milioane de euro.

Pentru celelalte programe corecţiile sunt estimate între 10% şi 25%, fiind în curs procedura de conciliere, iar ministrul Orban a menţionat o cifră totală de ordinul a "câteva sute de milioane de euro". Aceşti bani corectaţi ar putea fi realocaţi condiţionat României şi refolosiţi în anii următori pe programe mai corect gestionate.

 

Reacţiile externe şi interne

Iar încrederea Comisiei Europene în capacitatea României de a folosi eficient şi corect banii este din nou serios pusă sub semnul întrebării. "în timp ce eforturi mari au fost făcute în ultimul an, capacitatea de absorbţie rămâne extrem de scăzută, iar România riscă să piardă sume însemnate de bani care ar fi putut avea un impact pozitiv major pentru cetăţenii şi afacerile din România. Preşedintele Barroso a făcut apel la Guvern să ia măsurile imediate necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a procedurilor de achiziţii publice", a fost diagnosticul pus de preşedintele Comisiei, după întâlnirea de la Bruxelles cu premierul Ponta, în urmă cu o lună.

Totodată, în septembrie, Dalia Grybauskaite, preşedintele Lituaniei, ţară UE cu o rată actuală de absorbţie de peste 50% şi membră alături de România a grupului Prietenii Coeziunii, a ţinut să facă apel, într-o vizită la Bucureşti, către politicienii români să depăşească rivalităţile interne şi să se ocupe eficient de fondurile europene, şansă care nu trebuie irosită.

Deşi "doamna de fier" a Lituaniei nu a spus explicit, România, ţară cu rol principal în iniţiativa Prietenii Coeziunii, prin situarea la coada clasamentului absorbţiei poate afecta poziţia de negociere a ţărilor beneficiare de fonduri de coeziune. Se ştie că este deja foarte dură bătălia noilor membri UE de a obţine cât mai mulţi bani în perioada 2014-2020 de la contribuabilii mari ai bugetului UE, ţări afectate şi ele de recesiune şi creşterea euroscepticismului.

Vocilor oficiale s-au adăugat zgomotos şi cele ale beneficiarilor programului POSDRU, unii dintre aceştia nemaibeneficiind de plăţi europene în proiectele derulate de mai bine de un an, riscând astfel închiderea proiectelor, concedieri şi chiar executări silite pentru neplata obligaţiilor. Guvernul a promit că unele resurse financiare vor fi direcţionate de Ministerul Finanţelor pentru efectuarea de plăţi interne în programul POSDRU.

 

Promisiunea unui nou minister

Dincolo de încercările puterii de a arunca asupra celeilalte părţi vina pentru lipsurile ultimilor ani, răspunsul Guvernului român a fost şi promisiunea că, în cazul câştigării de către USL a alegerilor din decembrie, va fi înfiinţat în noul Executiv un minister al fondurilor europene.
Care să pregătească pentru 2014 acreditarea noului cadru instituţional şi strategia cheltuirii fondurilor europene din următorul exerciţiu bugetar şi să asigure că nu va mai fi repetată greşeala din ultimii ani, a managementului deconcentrat.

Noul minister ar trebui să gestioneze mai bine direcţia şi modul de folosire a banilor UE, după modelul polonez. Potrivit ministrului Orban, înfiinţarea noii structuri nu va da multe roade fără rezolvarea şi a problemelor restante privind achiziţiile publice şi conflictele de interese.


Salarii mai mari pentru funcţionari

O altă măsură de la 1 ianuarie 2013, anunţată de către ministrul Orban, este egalizarea salariilor tuturor funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene la nivelul cel mai ridicat existent acum pentru cei mai bine plătiţi astfel de bugetari, adică cei din Ministerul Dezvoltării Regionale, diferenţele actuale la salarii cu încadrări similare fiind şi de la 1 la 3...

Funcţionarii din sistem vor trebui stimulaţi, presiunea şi responsabilitatea absorbţiei în ritm alert a unor mari sume de bani europeni fiind de aşteptat să crească în următorii ani, înainte de epuizarea termenului limită de folosire a banilor. Termen care rămâne 2015, reluarea de către preşedintele Băsescu, după revenirea la Palatul Cotroceni, a cererii de prelungire cu un an, până în 2016, neavând sorţi de izbândă deoarece partenerii europeni au considerat că "a trecut momentul potrivit".

Sursa: Monitorul de Galati

Cum obţii fonduri nerambursabile fără cofinanţare

Dacă ai o idee de afacere şi eşti convins(ă) că este profitabilă, dar nu ai (destui) bani, poţi accesa în anumite condiţii fonduri europene nerambursabile.

Pentru ca o idee de afacere să primească finanţare nerambursabilă este necesar ca ea să fie eligibilă şi să se bazeze pe un plan de afaceri viabil. Documentaţia este standard şi se întocmeşte în conformitate cu cerinţele UE privind dezvoltarea rurală şi pescuitul. Din momentul în care afacerea ta este considerată eligibilă de către reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (sau ai oficiilor judeţene din domeniu, unde vei prezenta planul de afaceri), poţiprimi finanţarea nerambursabilă. Cofinanţarea proiectului nu mai este o problemă pentru solicitanţii de astfel de fonduri, întrucât se poate obţine rapid de la bănci, deoarece proiectele sunt girate de Uniunea Europeană.

Afaceri finantate

Domeniile în care poţi începe o afacere cu fonduri nerambursabile sunt variate, printre activităţile eligibile numărându-se:

  • creşterea animalelor (cu câteva excepţii),
  • producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate,
  • fabricarea şi finisarea materialelor textile (cu câteva excepţii),
  • agricultură, silvicultură şi pescuit

De asemenea, fondurile nerambursabile pot fi folosite pentru fabricarea:

  • de covoare, mochete, frânghii, sfori etc.,
  • articolelor de îmbrăcăminte,
  • articolelor de voiaj, marochinărie şi încălţăminte,
  • produselor din lemn,
  • de mobilă,
  • bijuteriilor, imitaţiilor de bijuterii şi articolelor similare,
  • articolelor pentru sport,
  • jocurilor şi jucăriilor.

Totodată, între activităţile eligibile se numără:

  • repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor,
  • colectarea deşeurilor,
  • construcţii,
  • lucrări de instalaţii electrice şi tehnico-sanitare, plus alte lucrări de instalaţii pentru construcţii,
  • lucrări de tâmplărie şi dulgherie,
  • lucrări de ipsoserie,
  • transport şi depozitare,
  • întreţinerea şi repararea maşinilor şi a motocicletelor,
  • turism,
  • activităţi de poştă şi curierat,
  • restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie,
  • activităţi de editare a cărţilor, ziarelor, revistelor şi alte activităţi de editare,
  • activităţi veterinare,
  • activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri.

Detalii privind întocmirea planului de afaceri şi lista tuturor domeniilor eligibile, precum şi a excepţiilor, poţi găsi pe fondurinerambursabile.ro.

Sursa: Național

România va trebui să se limiteze la doar 5-6 priorităţi în viitorul PNDR

România va trebui să se limiteze la doar 5-6 priorităţi în viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 pentru a putea beneficia de o dezvoltare pe ansamblu a satului românesc, consideră directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi.

'Deşi are necesităţi stringente pe toate domeniile, va trebui să limităm priorităţile României în viitoarea programare 2014-2020 la acelea care sunt cu adevărat stringente pentru mediul rural, adică pentru dezvoltarea efectivă a satului. Degeaba vrei să faci investiţii în ferme sau vrei să aduci tineri la sate pentru că nimeni nu va veni dacă nu ai infrastructură. Dacă te axezi şi investeşti 70% din fonduri pe infrastructură, imediat se vede ceva, dar disipând banii dintr-o parte într-alta, pe 22 de măsuri, nu se poate observa o dezvoltare efectivă a mediului rural românesc', a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

Acesta a precizat că la nivelul agenţiei au fost identificate 5-6 domenii prioritare pentru viitoarea programare PNDR 2014-2020.

'Propunerea noastră este să menţinem dezvoltarea satului românesc, investiţiile în ferme, investiţiile în procesare, în turism şi activităţi non-agricole, precum şi investiţiile în microîntreprinderi tot pentru activităţi non-agricole. Numai aşa se va observa o dezvoltare pe ansamblu ca întreg a satului românesc. Noi am reuşit să nu ne blocăm pentru că nu am externalizat serviciile de evaluare, deşi am avut 22 de măsuri pe actualul PNDR şi specialişti care au acoperit o plajă mare din punct de vedere tehnic', a spus Turtoi.

Potrivit datelor furnizate de APDRP, pe actualul PNDR au fost depuse 139.299 cereri de finanţare, din care au fost selectate 67.965. Proiectele contractate, în număr de 64.359, însumează peste 5 miliarde de euro din cele 7,34 miliarde de euro, care reprezintă suma totală alocată măsurilor de investiţii pe care APDRP le implementează.

De asemenea, până la data de 11 octombrie 2012, agenţia a plătit 4,11 miliarde de euro din fondurile alocate din PNDR 2007 - 2013, la această valoare adăugându-se suma de 571 de milioane de euro acordată deja României de către Comisia Europeană ca prefinanţare.

Sursa: AGERPRES

România nu prezintă niciun risc de dezangajare a fondurilor europene pe dezvoltare rurală

România nu prezintă niciun risc de dezangajare a fondurilor europene pe dezvoltare rurală în anul 2012, deoarece targetul de 1,4 miliarde de euro pentru acest an va fi depăşit, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi.

"Targetul de 1,4 miliarde de euro pe care îl avem în acest an pentru accesarea fondurilor europene pe dezvoltare rurală îl vom atinge până la finele anului chiar şi fără plăţile compensatorii de pe axa doi, pe măsurile delegate către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Chiar dacă la mijlocului anului era o mică îngrijorare că nu vom atinge targetul de dezangajare fără plăţile de pe axa doi, în momentul de faţă nu mai există acest risc. Acum, numai cu plăţile pe investiţii vom putea acoperi suma de 1,4 miliarde de euro", a spus George Turtoi.

Acesta a precizat că în acest an au fost efectuate plăţi de 1,25 de miliarde de euro pe dezvoltare rurală, diferenţa de 150 de milioane de euro urmând să fie absorbită până la finele anului.

"Avem plăţi efective, rambursate de Comisia Europeană, de 1,25 miliarde euro şi mai avem de atras încă 150 de milioane de euro într-o lună şi jumătate. Dacă ţinem cont că şi APIA va efectua din noiembrie plăţile pe axa doi, estimăm că vom plăti în această perioadă peste 200 de milioane de euro şi vom depăşi targetul de dezangajare până la finele anului", a explicat directorul general al APIA.

Plăţile pe axa doi pe măsurile de dezvoltare rurală delegate către APIA se referă la măsurile de agromediu, cele pentru zonele defavorizate, plăţile prin Natura 2000 şi cele pe măsurile de bunăstare la porci şi păsări.

Şeful APDRP a adăugat că 2013 este ultimul an din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), iar agenţia şi-a propus absorbţia integrală a fondurilor pe dezvoltare rurală, respectiv opt miliarde de euro, în condiţiile în care în momentul de faţă gradul de absorbţie a atins 50%, iar cel de contractare de 80%.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS