Adama 04 mai 2020
update 3 Jul 2020

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri la nivel record

Valoarea totală nerambursabilă a proiectelor depuse prin Submăsura 6.1 „Sprijin pentru insta­larea tinerilor fermieri“, componenta aferentă zonei non-montane, a ajuns la nivelul maxim al sumei pentru care se pot primi cereri de finanțare în acest an, a anunțat AFIR, într-un comunicat de presă.

Conform AFIR, odată atins plafonul stabilit de 120% din alocarea disponibilă pentru compo­nenta non-montană din cadrul Submăsurii 6.1 (77,84 milioane de euro) sesiunea de depu­nere a proiec­telor se închide automat. Instituția precizează că pentru zona montană din cadrul Submăsurii 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, AFIR primește în continuare cereri de finanțare, suma disponibilă rămasă este de 35,61 milioane de euro, sesiunea de depunere fiind deschisă până la 30 octombrie.

Protocol de cooperare APIA - ARR Polonia

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricul­tură (APIA) a semnat un nou Protocol de cooperare cu Agenția pentru Piețele Agricole din Polonia (ARR). Evenimentul s-a desfășurat la Poznañ, Polonia, în cadrul conferinței organizate de către ARR în vederea celebrării a 25 de ani de activitate în sectorul agricol. Semnarea noului protocol extinde colaborarea dintre cele două instituții pe o perioadă de 4 ani, partene­riatul fiind orientat spre realizarea unor schimburi de informații și bune practici cu privire la procedurile de autorizare, efectuare și contabilizare a plăților efectuate din FEGA și FEADR, promovarea produselor agricole în Uniunea Europeană și în țările terțe.

GAL „Colinele Prahovei“ ţinteşte la zeci de proiecte pentru tinerii fermieri

GAL „Colinele Prahovei“, unul dintre cele trei grupuri de acţiune locală existente azi în Prahova, marchează trei ani de la înfiinţare. Cu sediul în pitoreasca comună Floreşti, localitate cu faimă în istoria ţării, ţinteşte să cucerească inima tinerilor fermieri din zonă, ieri muncitori în fabrici dispărute, azi agricultori cu pretenţii, unitatea reprezentând un important punct de reper în viaţa a şapte localităţi din judeţ, reunite în această formă insolită de dezvoltare economică: Băneşti, Cocorăştii Mislii, Filipeştii de Târg, Măgureni, Scorţeni, Vâlcăneşti şi Floreşti, fermieri care văd în acest GAL un mijloc sigur, stimulativ şi creativ de dezvoltare, prin noi şi noi proiecte comune cu fonduri europene.

Faptul ca atare ne este relevat de însuşi managerul unităţii, ec. Gheorghe Gât. „În strategia noastră de dezvoltare punem un mare accent pe susţinerea tinerilor fermieri, cei mai mulţi dintre ei reîntorşi nu de mult la sat. Satisfacţia localnicilor este tot mai mare dacă observăm că, până în prezent, am primit 18 proiecte cu finanţare europeană din partea lor. Proiectele se concentrează în legumicultură, în creşterea vacilor de lapte şi în apicultură, care schimbă oarecum înfăţişarea satelor. Asta mai ales când vedem pe câmpurile noastre utilaje noi, performante, iar în perimetrele satelor care compun GAL-ul nostru existenţa a noi şi diferite alte unităţi productive, în domeniul agricol şi forestier.“

Pentru aceeaşi categorie de beneficiari ai fondurilor europene de la sate, GAL-ul are în prezent şi alte proiecte, între care unul de 31.000 euro pentru formare profesională, în curs de implementare, un altul de 100.000 euro pentru ridicarea unei pensiuni agroturistice, de care este mare nevoie în zonă ş.a. Aceste noi proiecte, care îi vizează pe mulţi dintre tinerii fermieri, azi şomeri, se adaugă celor care au fost realizate în perioada anterioară, de doi ani, când au fost alocate finanţări de peste 2,5 milioane euro, care au adus un suflu nou în viaţa satelor de aici.

Despre astfel de reuşite ne-au vorbit şi edili ai unora dintre cele şapte comune componente. Gheorghe Iordache, primarul comunei Măgureni, localitate care a beneficiat din plin de o susţinută finanţare europeană, remarcă că proiectele europene au ameliorat sensibil situaţia financiară a comunei, care are mari probleme cu veniturile la bugetul local; susţinerea GAL a dat un impuls atingerii unora dintre obiectivele edilitar-gospodăreşti, între care extinderea reţelei de apă şi de canalizare, dotarea cu aparatură modernă a căminului cultural, precum şi a grădiniţei locale, lucruri aproape imposibil de făcut în absenţa GAL „Colinele Prahovei“.

Desigur, GAL „Colinele Prahovei“ este azi o prezenţă salutară în zonă, de la care sătenii aşteaptă o tot mai mare implicare în viaţa lor cotidiană, în dezvoltarea economică a zonei. Cât priveşte priorităţile pe acest an, managerul de la GAL „Colinele Prahovei“ menţionează două mari obiective. Mai întâi, implementarea proiectelor contractate şi elaborarea noi strategi de dezvoltare locală aferentă PNDR – 2014-2020, o lucrare complexă, cu o durată de şase luni. În urma desfăşurării procesului participativ de consultare publică, managerul unităţii ne mai asigură că în 2015 vor fi identificate alte nevoi presante ale comunităţii, dar şi priorităţile sale în abordarea noii strategii. Astfel, în opinia sa, GAL „Colinele Prahovei“ va putea fi în măsură să depună strategia de dezvoltare locală în sesiunea care urmează a fi lansată în curând pentru asigurarea finanţării tuturor proiectelor preconizate pentru anii 2015-2016. Cu acelaşi puternic accent pe susţinerea proiectelor tinerilor fermieri de la sate şi, în aceeaşi măsură, pe dezvoltarea altor obiective gospodăreşti – edilitare, solicitate de edilii din cele şapte comune din zona Floreşti-Prahova, administrate de către GAL – „Colinele Prahovei“.

Schiuleşti – Izvoarele. Proiecte europene şi-n vârf de deal

Am ajuns din întâmplare la Ziua Comunei Izvoarele. De fapt, căutam Festivalul Dulceţii, unul dintre cele două organizate în Prahova, dar am amestecat cumva sărbătorile. Nu regret însă confuzia care m-a dus în dealurile Schiuleştilor, la poalele pădurii, aceiaşi codri care ascund în inima lor Mănăstirea Crasna.

Nu am să vorbesc despre sărbătoarea în sine, fiindcă ea arată ca oriunde altundeva; diferiţi sunt doar participanţii şi decorul natural, în fine, identitatea aşezării. În afară de patru standuri rezervate Clubului Seniorilor, ai cărui membri sunt producători de dulceţuri şi de ţesături tradiţionale locale, o scenă pentru artiştii-elevi ai comunei, că tot este Izvoarele a patra localitate culturală rurală din ţară, târgul prilejuit de manifestările zilei aşezării rânduia un bazar improvizat cu de toate: mici „acompaniaţi“ cu muzică de petrecere cântată pe viu, vată pe băţ, papuci de cauciuc, turtă dulce, baloane, un tobogan uriaş gonflabil şi sute de alte chinezării şi turcisme.

Dar, cum spuneam, nu asta m-a interesat. M-a uns la inimă fiindcă oamenii locului s-au bucurat. S-au înveselit cuminte ca pentru cinstirea localităţii lor. Ei chiar au ce arăta vizitatorilor: sate frumoase, case foarte bine gospodărite, construite în stil muntenesc, adică generoase ca dimensiune şi arhitectură bazată în principal pe lemn, terenuri îngrijite. Altfel n-ar fi fost multă încântare să priveşti cât vezi cu ochii coamele de deal cosite sau cu poieni încă în floare.

Ce înseamnă să faci un lucru la modul serios

Dar am mai admirat un lucru, felul în care a fost modificată marginea de sat şi de comună. De la ultima vizită, prin 2007 cred, reţinusem că s-a construit o parcare betonată pentru autocarele şi maşinile pelerinilor de la Mănăstirea Crasna. Dar tot acolo, la ieşirea din Schiuleşti, erau un tăpşan mărăcinos şi o pajişte de munte neîntreţinută. Mă rog, rău întreţinută. De atunci încoace însă lucrurile s-au schimbat fundamental. Margareta Dinulescu, primar la al treilea mandat, a dus acolo ceea ce peiorativ noi am numit „parcurile lui Boc“ şi „terenurile de sport ale Elenei Udrea“. În realitate proiectele, finanţate din Fondul de mediu, surse guvernamentale sau fonduri UE, fac parte din vastul program de înfrumuseţare şi dezvoltare a satului românesc, Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Chiar şi eu am făcut haz pe marginea acestui subiect văzând, de exemplu, sala de sport degradată de la Cheia – Măneciu, construită în 2004, sau parcuri urbane ori rurale îngrămădite, adevărate „sorcove“ prin densitatea de vegetaţie sau mobilier. Dar la Schiuleşti pot spune că este o probă de reuşită a programului. În primul rând, n-am remarcat că parcul n-ar pica bine într-o zonă care abundă de vegetaţie. Fiecare are rostul său. Compoziţia elementelor ori ceea ce arhitectura peisageră numeşte design este încadrată perfect în spaţiu, în sensul în care băncile, mesele, leagănele, chioşcurile sunt din lemn masiv şi lucrate rustic, iar terenul accidentat a fost separat prin fire de apă taluzate cu piatră de râu, iar apa adunată în nişte mici iazuri. Terenul de sport, e adevărat, încadrat în relieful general deluros, este cât se poate de plan şi practicabil.

De sărbătoarea comunei, cât a fost ziua de mare, s-a bătut acolo mingea. Alături a fost construită o clădire cu rol de vestiare şi birouri, iar în zonele cu pantă de nivel s-au amenajat nişte gabioane uriaşe, un fel de ziduri cu rol real de sprijin, dar şi estetic. Cele două proiecte am reţinut că au fost aprobate în 2008, dar finanţarea, adică vreo 2,5 milioane de lei împreună, a sosit mult mai târziu.

Maria BOGDAN

Un monument arhitectonic salvat cu fonduri europene

Potrivit unei informaţii care ne-a parvenit de la Regiunea III Sud-Muntenia, unitate prin care sunt derulate investiţii realizate cu fonduri europene în cele şapte judeţe din sudul României, între care şi judeţul Prahova, un insolit monument arhitectonic, şi anume Moara de apă de pe râul Teleajen, obiectiv care, în acest moment, este ameninţat cu degradarea continuă, ar putea fi salvat printr-un proiect de investiţii cu fonduri europene.

Este interesant de ştiut că acest monument reprezintă un important punct turistic, dar şi locul de filmare a unor pelicule româneşti celebre, precum „Haiducii lui şapte cai“ şi „Întoarcerea vlaşinilor“, fiind atestat în secolul al XVIII-lea.

Monumentul este realizat din piatră de râu şi acoperit cu şindrilă. Acesta se află acum în atenţia Direcţiei judeţene de Cultură Prahova, unitate care însă nu dispune de fondurile de investiţii necesare pentru conservare.

Cristea BOCIOACĂ

„In vino veritas“ cu GAL „Drumul Vinului“

Neîndoielnic, cel puţin pentru tagma bărbătească, GAL „Drumul Vinului“ are rezonanţa plăcută a clinchetului de pahare ciocnite la aniversări ori mese festive. Cu denumire bahică, s-ar putea crede că respectivul Grup de Acţiune are ca activitate exclusivă viniviticultura. Numai că nu e deloc aşa, legătura fiind făcută mai mult prin nume, căci menirea sa principală este cu totul alta, chiar dacă o mică parte a activităţii sale vizează, totuşi, şi segmentul viticol.

Asociaţia reprezintă, în fapt, un parteneriat public-privat cuprinzând 11 comune (zece comune în judeţul Buzău şi una în Prahova). Viziunea de dezvoltare se centrează în special pe creşterea nivelului de viaţă a locuitorilor, a patrimoniului de mediu, arhitectural şi viticol; dezvoltarea ofertei turistice şi a activităţilor conexe; promovarea şi susţinerea dezvoltării unei agriculturi durabile. Reprezentantul GAL „Drumul Vinului“, Cristian Constantin, întăreşte acest lucru: „Denumirea derivă de la faptul că, dintr-un total de 11 comune, majoritatea sunt din zona Dealu Mare, o zonă viticolă foarte reprezentativă pentru judeţul Buzău, continuată apoi în Prahova. Dar GAL-ul nu se ocupă cu producerea ori comercializarea vinului. Din momentul înfiinţării şi acreditării, în 2012, avem un total de 71 de proiecte contractate cu valoare de 2.777.000 euro. Majoritatea proiectelor, în afară de Măsura 322 care se adresează Autorităţilor Publice, cea mai accesată a fost Măsura 313, pe care am avut 5 proiecte în valoare de 520.000 euro, pentru construire de pensiuni şi baze de agrement. Reprezentativă a fost Măsura 312, dedicată microîntreprinderilor, unde am avut 7 proiecte cu o valoare de 194.000 euro. Astfel, s-au accesat fonduri pentru o tipografie în comuna Costeşti şi pentru producţia de boilere şi panouri solare tot în Costeşti, sat Spătaru.“

Grădiniţa, proiectul „de suflet“

Bucuros că aproape toate fondurile europene disponibile au fost accesate, Cristian continuă: „Pe Măsura 322 avem un total de 14 proiecte, numai că foarte puţine sunt pe infrastructură, majoritatea banilor s-au canalizat pe construcţia de pieţe agroalimentare (avem 2 pieţe, în Breaza şi în Pietroasele) şi construirea unei grădiniţe în comuna Săhăteni. Această grădiniţă este proiectul nostru de suflet, suma pentru concretizarea lui fiind de 143.000 euro. Avem apoi achiziţii pentru serviciu voluntar de urgenţe, pe ultimul loc situându-se infrastructura, drumurile, pe Măsura 322. Nu a fost uşor să câştigăm încrederea beneficiarilor, mai ales că în 2010, când ne-am constituit prima dată, nu am beneficiat de sprijinul pregătitor, s-a sărit această etapă şi s-a depus strategia de acreditare doar prin munca proprie a colegilor care lucrează acum în GAL. Azi, beneficiarii şi partenerii noştri sunt foarte receptivi, au sesizat de la bun început cum funcţionează acest Grup, au venit şi au depus proiectele. Ştiu că activitatea în sine a acestui exerciţiu financiar se încheie în luna septembrie a acestui an, dar între timp pregătim viitoarea strategie pentru acreditare pe perioada 2014-2020. Cea mai mare satisfacţie rămâne însă faptul că procesul de absorbţie este de 99%“, încheie Cristian la gândul că, având în vedere experienţa deja acumulată, în noul PNDR, la GAL „Drumul Vinului“ procentul de absorbţie va fi poate de 100%.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

Oraşele, neeligibile pentru GAL-uri

GAL „Ecoul Câmpiei Buzăului“ are sediul în oraşul Pogoanele. Oraş e un fel de-a spune, fiindcă respectiva urbe e mai mult un fel de comună... mai mare. Dacă n-ar fi devenit numai cu numele oraş în anul 1989, în fond rămânând aceeaşi localitate prăfuită de câmpie, Pogoanele ar fi fost azi eligibil din punctul de vedere al strategiei PNDR şi ar fi beneficiat cu siguranţă de fonduri europene derulate prin însuşi GAL-ul din localitate. Însă, până la lansarea noului PNDR, când oraşele sub 20.000 de locuitori devin eligibile, „Ecoul Câmpiei Buzăului“ rămâne doar „Romanţa fără ecou“ a unui oraş mărunt de provincie, unde nici măcar nu plouă „de trei ori pe săptămână“, ca-n versul minulescian.

Pe reprezentantul GAL „Ecoul Câmpiei Buzăului“, Georgeta Bisoceanu, am găsit-o la sediul asociaţiei, în incinta primăriei din Pogoanele. Ca manager de proiecte este mulţumită de activitatea GAL-ului, deşi are reale păreri de rău că nu a putut derula niciun proiect de investiţii pentru propriul oraş. „În Grupul de Acţiune avem 13 aşezări rurale şi oraşul Pogoanele. Activitatea a fost începută în anul 2009, prin constituirea parteneriatelor public-private, urmând ca asociaţia să fie autorizată în anul 2011. La momentul înfiinţării am primit 2.830.000 euro, din care 20% au revenit GAL-ului, respectiv echipei de implementare. Restul de 2.280.000 euro au fost folosiţi pentru implementarea proiectelor din PNDR. Banii au fost investiţi în teritoriu, accesându-se măsuri pentru beneficiarii publici şi privaţi. Cea mai accesată măsură a fost 121 pentru privaţi (modernizare exploataţii agricole), pentru beneficiarii publici primăriile având diferite proiecte pentru trotuare, drumuri şi canalizări. Accesată a fost şi Măsura 312 (întreprinderi mici şi mijlocii), prin aceasta reuşindu-se dotarea unui cabinet medical în comuna Padina şi, tot aici, achiziţionarea de utilaje pentru prestări servicii. Am avut depuse peste 80 de dosare, fiind contractate şi finanţate aproximativ 55 de proiecte. La ora actuală toată strategia noastră este contractată 100%“, afirmă cu mulţumire Georgeta.

Prin ţărâna oraşului

Inclus în ultimul an de comunism într-un program urbanistic ce transforma peste noapte comunele în oraşe, Pogoanele s-a trezit cu reguli administrative orăşeneşti aplicate unor cetăţeni cu un mod de viaţă eminamente ţărănesc. Nu mai amintim că până şi numele localităţii are conotaţii profund agrare. Dacă într-o vreme locuitorii s-or fi mândrit, poate, că sunt „de la oraş“, în ultimii ani li s-a cam turtit mândria, fiindcă trăiesc ca la ţară, dar plătesc taxe şi impozite ca la oraş. Asta dincolo de faptul că, oraş fiind, nu este eligibil din punctul de vedere al PNDR şi nu se pot derula bani pentru investiţii aici, deşi este parte din GAL „Ecoul Câmpiei Buzăului“. „Din păcate, oraşele nu au fost eligibile pentru Axa 3. Nici măcar Măsura 313, turismul, unde chiar mai speram că se poate face ceva nu a trecut, deşi o aveam inclusă în plan. Ulterior am fost nevoiţi să o anulăm. Singurul lucru pe care am putut să-l facem în Pogoanele a fost un festival al pepenilor, care deja a devenit o tradiţie. În viitoarea programare oraşele care sunt sub 20.000 de locuitori şi sunt incluse în GAL-uri vor beneficia de finanţări. Nu acelaşi lucru se poate spune despre măsurile care sunt la nivel naţional, oraşele neincluse în GAL-uri vor merge pe aceeaşi linie ca până acum şi nu vor fi eligibile în cadrul PNDR.“

Lungeşte-mi, Doamne, zilele…

În ceea ce priveşte viitorul apropiat, Georgeta Bisoceanu se plânge că vor fi perioade de discontinuitate în activitatea GAL-ului în care lucrează. „Conform contractelor de finanţare, la sfârşitul anului trebuie să ne încheiem activitatea. Dar, conform procedurilor în vigoare, ultima cerere de plată trebuie să fie maximum la data de 30 septembrie 2015. Ca urmare, vom avea o discontinuitate până la următoarea selecţie. Măsurile din cadrul noului PNDR vor putea fi accesate mai repede decât măsurile care vor fi în cadrul GAL, pentru că noi trebuie să ne reînnoim parteneriatele, să ne extindem sau să ne micşorăm teritoriile, să depunem alte strategii pentru selecţie şi atunci lucrurile acestea vor întârzia cel puţin un an, un an şi jumătate. Până nu vom fi autorizaţi din nou pentru 2014-2020, nu vom putea funcţiona. Aş vrea să fiu mai optimistă şi să spun că, până la sfârşitul anului se vor putea accesa din nou fonduri, dar nu va fi aşa“, afirmă Georgeta. Ca să dea din nou o notă optimistă discuţiei, de alături, Valeria Mirică, preşedinta GAL „Ecoul Câmpiei Buzăului“, intervine: „Banii pentru beneficiarii din mediul privat au mers către achiziţionarea de utilaje, s-au pus borduri, s-au amenajat trotuare şi s-a reparat o şcoală. În comuna Padina avem un cabinet medical care tocmai a fost dotat cu aparatură nouă, modernă.“

Cabinet medical de ţară, cu dotări de oraş

Dacă locuitorii din Pogoanele trăiesc la oraş, dar se simt ca la ţară, în comuna Padina e invers: locuitorii trăiesc la ţară, dar se simt ca la oraş atunci când vor să meargă la doctor. Şi asta pentru că, de curând, cabinetul medical din localitate a fost dotat cu echipamente ultramoderne achiziţionate cu bani europeni. Cea care a făcut demersurile şi s-a ocupat de aceasta este doctoriţa Gina Tatu, o tânără îndrăgostită de meseria ei, care, odată ce a ajuns în Padina, n-a mai plecat de aici. „Suma care ne-a parvenit este de 64.000 euro. Am achiziţionat un electrocardiograf, un ecograf 4D ultraperformant, un defibrilator şi mobilier pentru cabinet. Cum suntem la 50 km distanţă de cea mai apropiată unitate sanitară, nu aveam posibilitatea de a face investigaţii suplimentare pacienţilor, iar acestora le era greu să ajungă până acolo. Atunci am decis să le vin în ajutor dotând cabinetul. Cu această aparatură putem să facem ecografii sau EKG-uri, fapt care mă ajută destul de mult pentru a diagnostica anumite afecţiuni. A meritat să fac acest proiect de investiţie, chiar dacă am aşteptat câţiva ani până s-a definitivat totul şi au venit banii. Am încercat de mai multe ori câţiva ani la rând, pentru că n-am fost eligibilă în primele proiecte. Dar la jumătatea anului trecut, când credeam că nu se mai întâmplă nimic, am avut o surpriză plăcută că s-a aprobat. Acum am la consultaţii chiar şi câte 60 de pacienţi pe zi“, spune bucuroasă, cu emoţie în glas, medicul Gina Tatu.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

Prima versiune oficială a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020

A fost publicată prima versiune oficială a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sursa madr.ro

 PROGRAMUL OPERAȚIONAL PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME 2014-2020 - versiunea oficială 1 - 15.04.2015

 PLANUL STRATEGIC NAȚIONAL MULTIANUAL PRIVIND ACVACULTURA 2014-2020 - versiunea oficială 1 - 15.04.2015

 STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND SECTORUL PESCĂRESC - versiune oficială 1 - feb.2015

Prin GAL Drumul Vinului grădiniţă de nivel european într-un sat buzoian

Dacă multe primării care au beneficiat de fonduri europene derulate prin GAL-uri au investit în terenuri de sport, canalizări ori asfaltări de străzi, adică pentru oamenii unui timp prezent, iată că edilul din comuna Săhăteni, judeţul Buzău, investeşte curajos în viitor, construind de la zero o grădiniţă de nivel european pentru copiii consătenilor săi. Astfel, există un spaţiu anume, ca un tărâm fermecat al spiriduşilor, unde, începând de dimineaţa şi până spre miezul zilei, glasuri sprintene de copii se iau la întrecere cu ciripitul gureş al vrăbiuţelor şi rândunelelor. Acolo este grădiniţa din Vintileanca.

Am fost să vizităm grădiniţa la vremea când copiii înscrişi aici îşi făceau deja somnul de după-amiază în pătuţurile lor de acasă, după ce toată dimineaţa participaseră voios la activităţile desfăşurate după un program bine pus la punct. Nu mai înaltă decât casele din jur, aliniată şi încadrată de gospodăriile sătenilor, grădiniţa iese însă îndată în evidenţă prin eleganţa construcţiei şi curtea amenajată special ca teren de joacă pentru micii locatari. Bucuros că a avut ideea unei astfel de investiţii, primarul comunei Săhăteni, Valeriu Vişoiu, povesteşte: „Înainte, în vechea grădiniţă, copiii stăteau înghesuiţi într-o cameră de 4/4 m, fără să-şi poată desfăşura activităţile în bune condiţii. Atunci mi-a venit ideea să iau legătura cu cei de la GAL Drumul Vinului. Aşa am realizat această investiţie cu care ne mândrim, adică o grădiniţă de nivel european, un proiect de suflet şi al meu şi al celor de la GAL. Este vorba de o investiţie de 190.000 de euro valoarea proiectului, unde valoarea eligibilă a fost de 143.000 de euro. Construirea clădirii a început de la zero şi am avut tot timpul grijă să se aibă în vedere alegerea celor mai bune condiţii pentru prichindeii care-i trec pragul. În momentul de faţă sunt înscrişi 26 de copii, deşi schema ar putea permite să se ajungă până la 60 de copii înscrişi. Destul de puţini, dar, având în vedere condiţiile create, în anii viitori cu siguranţă că se va ajunge la atingerea capacităţii maxime. Programul grădiniţei este de la ora 8 dimineaţa până la ora 12. Apoi vin părinţii, îi iau şi-şi desfăşoară restul de activităţi acasă.“

Grădiniţa de copii, plină e de jucării

În grădiniţă totul miroase a nou şi străluceşte de curăţenie. În prima cameră sunt dulăpioarele numerotate şi aşezate de-a lungul pereţilor. În ele se ţin hăinuţele de schimb. Câteva băncuţe mici sunt numai bune pentru prichindeii care trebuie să se aşeze, să se descalţe şi să se dezbrace. În stânga este sala de activităţi şi biroul uneia dintre doamnele educatoare. Mulţimea de jucării, covoarele cu personaje din desene animate, masa şi scău­nelele de câteva şchioape dau senzaţia că te afli în camera piticilor din povestea cu Albă - ca - Zăpada. Lipseau (evident) felinarele şi aiho-aiho-urile celor 7 barbă-cot!

„Grădiniţa are 2 săli de clasă cu program normal, fiecare clasă însumând măsuţe şi scăunele adecvate vârstei lor. Este dotată cu xerox, cu proiectoare, cu 2 televizoare cu plasmă şi cu birouri cu scaune ergonomice pentru cele 2 doamne învăţătoare. Costurile de înscriere sunt foarte mici. Practic, pe părinţi nu-i costă mai nimic. Se face tot prin primărie, noi suportând tot ceea ce este legat de activitatea acestor copii. Totodată, grădiniţa este prevăzută şi cu un loc de joacă pentru cei mici, cu leagăne şi tobogane, un spaţiu special amenajat pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber“, mai adaugă edilul.

Hora asfaltărilor şi canalizărilor

Dacă proiectul cu grădiniţa a fost proiectul de suflet, primarul Valeriu Vişoiu ţine să amintească ce alte planuri de dezvoltare mai are pentru comună. „În comuna Săhăteni 90% dintre străzi sunt asfaltate. Am depus la Ministerul Dezvoltării un proiect prin care urmează să asfaltăm aproape toate străzile din satul Găgeni şi din Istriţa de Jos, adică să avem o comună asfaltată cât mai aproape de 100%. Urmează apoi să facem canalizare în fiecare sat şi o să începem cu Săhătenii. Ştiu că e pe dos să începem întâi asfaltarea şi apoi să spargem ca să facem canalizarea, dar deocamdată avem banii aprobaţi pentru asfaltare. Până se aprobă şi cei pentru canalizare, adică peste 4-5 ani, asfaltul deja cred că începe să se erodeze. Avem norocul că oamenii din comună nu sunt chiar aşa săraci. Asta pentru că avem investitori în producţia de vin, că doar suntem situaţi pe Drumul Vinului!, avem o secţie a Avicola Buzău pe raza comunei şi mai avem o fabrică de nutreţuri concentrate a unor investitori turci. Ultima reprezintă o investiţie în valoare de 7 milioane de euro. Aşa că locuitorii au multe locuri de muncă asigurate, plus că unii mai muncesc şi pe la alte instituţii şi fabrici din oraşul Buzău“, se mai laudă primarul.

Proiectele GAL Drumul Vinului

Domnul Cristian Constantin, reprezentant al GAL Drumul Vinului, ţine să adauge ce alte lucruri bune s-au mai împlinit prin Grupul din care face parte şi domnia sa, dincolo de mult lăudatul proiect cu grădiniţa. „Din momen­tul înfiinţării şi acreditării GAL-ului, în 2012, avem un total de 71 de proiecte contractate în valoare de 2.777.000 de euro, în momentul de faţă având o sesiune lansată pe Măsura 121 cu o valoare de 5.320 de euro. În afară de Măsura 322, care se adresează Autorităţilor Publice, cea mai accesată a fost Măsura 313 (construire de pensiuni, baze de agrement), adică proiecte de 520.000 de euro.

Reprezentativă a fost şi Măsura 312 (microîntreprinderile), cu 7 proiecte în valoare de 194.000 de euro. Aici s-a acce­sat pentru o tipografie în comuna Costeşti şi pentru producerea de boilere şi panouri tot în Costeşti, sat Spătaru. Pe Măsura 322 avem un total de 14 proiecte, dar foarte puţine pe infrastructură, majoritatea banilor canalizându-se pe construcţia de pieţe agroalimentare. Astfel, avem două pieţe în Breaza şi în Pietroasele şi construirea grădiniţei din Săhăteni, cu adevărat proiectul meu de suflet“, spune domnul Cristian.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

Fermă cu bani europeni la Suinprod Radic

În ultima perioadă, sistemul de producţie integrat pare să se dezvolte tot mai mult în România. Motivul: antreprenorii locali au devenit conştienţi că pot să aibă probleme mari din cauza fluctuaţiilor de preţuri din piaţă la materiile prime. Un astfel de exemplu este producătorul argeşean de mezeluri Radic Star, ai cărui acţionari au decis să investească în propria fermă de porci pentru a-şi asigura carnea pentru procesare.

Chiar dacă ferma de porci de la Răteşti a fost finalizată recent – de altfel acesta este şi motivul pentru care nu a putut fi accesat ajutorul pentru bunăstare, în condiţiile în care ultima sesiune a fost deschisă în 2014 –, intenţia realizării unei asemenea investiţii exista de ani buni, după cum povesteşte Gheorghe Dicu, unul dintre cei doi fondatori ai Radic Star. 

La începutul activităţii – în urmă cu aproape două decenii – carnea era achiziţionată aproape în totalitate de la populaţie, situaţie care s-a menţinut până prin 2006, când nu s-a mai dat voie să se mai cumpere animale din gospodării, ci doar de la fermele autorizate. După aceea, o vreme s-a lucrat şi cu cooperativa Muntenia, chiar dacă nu întotdeauna condiţiile din contracte au fost respectate. De altfel, acesta este şi momentul în care a apărut ideea înfiinţării unei ferme proprii.

„Noi am apelat la cooperativa Muntenia, am negociat preţul şi ne-am trezit înainte de Crăciun că factura era deja mărită, ne-au zis ceva de genul: «Dacă vă convine, luaţi, dacă nu vă convine, nu». De altfel, aşa se întâmplă cam în fiecare an, în loc să se ieftinească carnea, cum este în străinătate de sărbători, de Paşte sau de Crăciun, la noi se scumpeşte“, spune Dicu. 

Ferma de la Răteşti, amplasată pe locul unui fost IAS, are o capacitate de 4.000 de capete pe serie, respectiv 12.000 capete pe an, valoarea investiţiei ridicându-se la 5,4 milioane de lei. Proiectul a fost realizat prin intermediul PNDR, la fel ca şi unitatea de producere a nutreţurilor combinate, o investiţie de 5,7 milioane de lei, cu o capacitate de 3.500 de tone de furaje pe an. Acestea sunt alte două verigi pe un lanţ de producţie, care include acum ferma de porci, FNC, abator şi procesare.

Chiar dacă în prezent proprietarii fermei sunt necăjiţi de faptul că nu pot accesa ajutorul pentru bunăstare – în valoare de circa 15 miliarde de lei pe an, la capacitatea actuală, ceea ce îi dezavantajează faţă de concurenţă –, nu ascund faptul că iau în calcul mărirea efectivelor de porci până la aproximativ 36.000 de capete pe an, un volum care ar asigura circa 50% din materia primă necesară pentru procesare, dar şi înfiinţarea unei maternităţi. Porcii sunt din rasa Pietrain şi au fost cumpăraţi din Germania la un preţ de 50-60 de euro pe cap de animal. „Îi luăm la trei luni la 27 kg şi îi vindem la 120 kg după trei luni“, spune Dicu. Randamentul de grăsime merge de la 7-8% până la 12%, maximum. În prezent, carnea pentru procesare este procurată în întregime din România, de la fermele din sudul ţării. Radic Star produce lunar 25-30 tone de mezeluri, lucrând aproape la capacitatea maximă.

Situaţie grea pentru crescători

Preţul mic la carnea de porc în viu – la mijlocul lunii martie se situa la 5- 5,2 lei/kg - îngreunează activitatea fermierilor, nevoiţi să-şi înceteze activitatea.

Pentru fermele noi, situaţia este cu atât mai grea cu cât nu au acces la ajutorul pentru bunăstare. Ministrul Agriculturii promitea că situaţia se va remedia, dar abia în 2016. Ar putea fi, însă, prea târziu, după cum pune Dicu.

„Problema este că sunt angajamente care se finalizează în 2017. Pe noul PNDR putem să deschidem noi măsuri numai dacă găsim alocarea financiară. Facem un efort să identificăm aceste sume, astfel încât să putem deschide o nouă sesiune în 2016“, a spus Daniel Constantin, în cadrul vizitei efectuate împreună cu comisarii europeni Phil Hogan şi Corina Creţu la ferma Suinprod Radic.

Ioana GUŢE

Prin GAL „Colinele Moldovei“ peste 2,3 milioane de euro au finanţat 34 de proiecte

Asociaţia GAL „Colinele Moldovei“, cu sediul în comuna Suliţa, judeţul Botoşani, a devenit funcţională în aprilie-mai 2013, iar prima sesiune deschisă de proiecte a fost lansată tot în luna mai 2013. GAL-ul a plecat la drum cu 2.544.600 de euro (plus 300.000 de euro pentru funcţionare), iar la data la care scriem fondurile au fost în totalitate contractate / alocate, ultimele două proiecte fiind în procedura de evaluare la structurile de profil teritoriale.

Microregiunea „Colinele Moldovei“ cuprinde un număr de 13 localităţi, 12 din judeţul Botoşani (Albeşti, Blândeşti, Călăraşi, Copălău, Frumuşica, oraşul Flămânzi, Hlipiceni, Lunca, Răuşeni, Stăuceni, Suliţa şi Todireni) şi una (Deleni) din judeţul Iaşi. Populaţia stabilă din această zonă se ridică la 66.731 de per­soane. GAL-ul este format însă din 47 de membri: un oraş, 12 comune, 15 societăţi cu răspundere limitată, o întreprindere familială, cinci întreprinderi individuale, trei persoane fizice, o societate agricolă, două cooperative, trei asociaţii ale crescătorilor de animale şi cinci organizaţii nonguvernamentale.

34 de proiecte în 2 ani

Despre proiectele aplicate în cadrul GAL ne-a vorbit reprezentantul oficial al Grupului, directorul Irina Ursu: „În perioada mai 2013 - decembrie 2014, prin intermediul GAL „Colinele Moldovei“ s-au contractat 34 de proiecte, cu o valoare totală de 2.314.284 de euro, reprezentând aproape 91% din totalul banilor aflaţi la dispoziţie. În clipa de faţă nu mai sunt disponibile fonduri. Bugetul alocat măsurii de cooperare este alocat în întregime unui proiect aflat în evaluare la GAL (30.000 euro), iar un altul, de 200.000 euro, este în evaluare la CRFIR Iaşi.“

Investiţii de peste 900.000 de euro în 9 comune

Referindu-ne la proiectele derulate până acum, 11 au fost contractate de autorităţile publice, valoarea totală a fondurilor nerambursabile alocate pe Măsura 41.322 ridicându-se la 919.571 de euro. Beneficiare au fost nouă primării din cadrul GAL-ului, două comune desfăşurând câte două proiecte. Nu au accesat fonduri oraşul Flămânzi (din motive obiective, oraşele nefiind, în această perioadă, considerate beneficiari eligibili) şi localităţile Călăraşi, Stăuceni şi Blândeşti (nu au putut ori nu au intenţionat să acceseze fondurile puse la dispoziţie). Investiţia cu cea mai mare valoare (200.000 de euro) a fost câştigată de Primăria Deleni-Iaşi, proiectul constând în „achiziţie autogredere, amenajare parc şi achiziţie costume populare“. Interesant este că mai multe autorităţi publice s-au hotărât să cumpere utilaje de deszăpezire ori buldoescavatoare cu mai multe întrebuinţări, inclusiv de întreţinere a drumurilor comunale pe timp de iarnă. Alte proiecte au vizat construirea de grădiniţe (sat Cerbu, comuna Copălău), modernizare a unor cămine culturale (Hlipiceni, Deleni, Frumuşica), amenajarea unui târg de produse agricole (Suliţa) şi realizare unui centru rezidenţial pentru persoanele vârstnice (Lunca).

Investiţii în agricultură

Partenerii privaţi din GAL au obţinut finanţări de 1.394.713 euro. „Cele mai multe proiecte, ne spunea directorul Irina Ursu, respectiv opt, au fost depuse pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole (n.n. - vom păstra titulatura consacrată a măsurilor, deşi aici este vorba despre Măsura 411 corelată cu Axa 1, Măsura 112, scrisă 411.12). Valoarea cea mai mare a fost adjudecată de proiectele din cadrul Măsurii 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, respectiv, 740.591 de euro. Cele mai multe proiecte, câte patru, au fost accesate de fermieri din comunele Copălău şi Suliţa, dar avem şi trei localităţi (Răuşeni, Frumuşica şi Todireni) fără nicio investiţie câştigată.“ Cea mai complexă investiţie (o fabrică de brichetare şi activităţi meşteşugăreşti) s-a desfăşurat la Deleni, valoarea fondurilor obţinute prin GAL fiind de 197.880 euro.

GAL-ul îşi va redepune candidatura pentru 2015-2020

Am întrebat-o pe Irina Ursu care i s-au părut cele mai importante proiecte desfăşurate şi care ar fi proiecţia activităţii GAL pentru exerciţiul bugetar 2014-2020. Aceasta ne-a răspuns: „Toate proiectele, atât cele ale beneficiarilor publici, cât şi cele ale beneficiarilor privaţi, sunt proiecte de succes în egală măsură. Prin puterea exemplului, acestea pot deveni un catalizator serios astfel încât, pe viitor, mai multe categorii de beneficiari să îndrăznească să acceseze fonduri europene nerambursabile, atât prin intermediul asociaţiei noastre, cât şi la nivel naţional. Scopul nostru comun acesta este: de a contribui împreună – sector public şi privat – la dezvoltarea rurală durabilă a microregiunii pe care o deservim. În ceea ce priveşte următoarea perioadă de programare, deocamdată urmărim cu real interes diversele documente care sunt transmise spre consultare publică şi, evident, intenţionăm să ne redepunem candidatura pentru a putea derula un program similar pentru orizontul de timp 2015-2020, cu obiective deja stabilite prin strategia de dezvoltare.“

Un exemplu de succes

Popa Karleta, din Deleni – Iaşi, a accesat un proiect prin GAL în valoare de 154.000 de euro, din care 62.920 de euro fonduri europene nerambursabile, diferenţa fiind acoperită dintr-un împrumut la bancă, pe care crede că-l va putea rambursa în doi-trei ani. Cu această sumă a achiziţionat un tractor de mare putere, două semănători şi un scarificator. Este primul proiect din fonduri europene pe care a reuşit să-l şi implementeze: „Am depus, în 2008, un prim proiect, pe care l-am mai redepus ulterior, şi de fiecare dată se întâmpla ca fondurile să se termine... deasupra mea! Cu GAL «Colinele Moldovei», grup din care şi eu fac parte, ca reprezentant al societăţii mele agricole, lucrurile au decurs extrem de operativ: în 5 martie proiectul a fost declarat eligibil, iar în 5 septembrie aveam utilajele în curte. Aceasta este diferenţa între o microregiune de dezvoltare, unde interesul pentru investiţii este maxim, şi a te rătăci într-un judeţ, regiune sau ţară.“ Popa Karleta are o fermă vegetală în suprafaţă de 400 ha pe care cultivă floarea-soarelui, porumb şi grâu. Veniturile obţinute din afacere sunt îndeajuns pentru un trai confortabil al familiei.

Maria Bogdan

Schimbări şi aşteptări cu privire la noul PNDR

În pofida faptului că în momentul de față conținutul și forma finală a noului program de dezvoltare rurală nu este finalizat, potențialii beneficiari ai fondu­rilor ce pot fi accesate prin intermediul acestuia arată un interes deosebit de mare față de noile măsuri. Așteptările sunt stimulate și de pro­misiunile Ministerului de resort cu privire la data lansării diferitelor cereri de proiecte, care sunt decalate, corectate permanent. România a transmis printre primele state membre Programul cu un buget total de peste 8 miliarde de euro către Comisia Europeană, iar pe baza comunicatelor oficiale majoritatea corecțiilor primite sunt de natură formală, nu vizează conținutul Programului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale deja la sfârșitul anului trecut a publicat fișele măsurilor din noul PNDR, din care se pot constata mai multe schimbări majore cu privire la activitățile finanțate. De exemplu, prin intermediul măsurii nr. 16 se vor finanța mai intens cooperările dintre fermele mici și mijlocii, înființarea lanțurilor scurte de aprovizionare. Măsura nr. 4 cu trei submăsuri care vizează investițiile în exploatațiile agricole, procesarea/marketingul produselor agricole și dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și silvice cuprind vechile măsuri 121, 123 și 125 și un subprogram destinat finanțării sectorului pomicol. Fosta măsură 322 care viza modernizarea satelor și comunelor va fi înlocuită de măsura nr. 7 Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale, care va cuprinde și investițiile pentru dezvoltarea/modernizarea infrastructurii sociale și de învățământ și protejarea patrimoniului din mediul rural.

Cu mare probabilitate cea mai populară măsură va fi cea cu nr. 6 Dezvoltarea exploatațiilor şi a întreprinderilor, care vizează finanțarea tinerilor fermieri, a activităților neagricole și a fermelor mici. Este important de menționat că atât în cazul tinerilor fermieri, cât și în cel al firmelor start-up cu activități neagricole, sprijinul pentru înființarea de activități va fi acordat sub formă de primă în două tranșe și este precondiționat de un Plan de Afaceri sustenabil, care respectă cerințele de formă și conținut.

Submăsura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, având o relevanță crescută în regiunile montane, va fi un instrument care va fi menit să determine, în principal, transformarea structurală și deschiderea către piață a fermelor mici și creșterea capacității acestora de a identifica noi oportunități de valorificare a producției. 

În cazul criteriilor de eligibilitate vine ca o schimbare pozitivă faptul că beneficiarii eligibili pot depune mai multe proiecte simultan cu dovada că au cofinanțare pentru toate proiectele pe care le depun. Schimbările vizează și sistemul de calculare a dimensiunii gospodăriei, sistemul UDE fiind înlocuit de Coeficienți de Producție Standard 2010, coeficienții de calcul fiind accesibili pe website-ul Ministerului de resort.

Conform promisiunilor se vor înregistra schimbări și în ceea ce privește managementul programului. Noul sistem va fi mai puțin birocratizat, în marea majoritate a cazurilor proiectele vor fi înregistrate on-line. În schimbul sesiunilor lunare primirea proiectelor va fi permanentă din primăvară până în toamnă, iar afișarea listei proiectelor aprobate se va face lunar.

În cazul subvențiilor pe suprafață un element nou va fi reprezentat de plata redistributivă prin care se subvenționează fermele mijlocii. Beneficiarii plății redistributive vor fi cei care deţin între 5 şi 30 hectare de teren, primind în plus o sumă de 45 de euro/hectar.  Un alt element nou va fi introducerea conceptului de fermier activ, pe baza căruia orice fermier care va primi subvenții în valoare de peste 5.000 de euro va trebui să facă dovada acestui statut.

Acestea sunt doar câteva schimbări ale Programului Național pentru Dezvoltare Rurală. Pentru mai multe informații vizitați pagina web a proiectului PACINFO (www.zonamontana.ro) unde puteți accesa și fișele măsurilor prezentate.

GAL-ul „La noi în sat“ – Olt. Proiecte cu bani europeni

Tânără, frumuşică, energică, olteancă încăpăţânată care nu lasă niciodată neisprăvit un lucru odată început, Crina Jurj este managerul GAL-ului „La noi în sat“. Dacă n-ai şti cu cine ai de-a face, la prima vedere ai crede că e o fătucă rătăcită prin birouri pentru o aprobare oarecare. Numai că, de câţiva ani, ea este cea care a schimbat destinul câtorva zeci de oameni,  învăţându-i şi ajutându-i să obţină fonduri europene, prin proiecte viabile, menite să aducă mai binele şi la ei în sat.

„Câte-s altfel, omul, leatul!/Neschimbat e numai satul,/Dup-atâţi Prieri şi toamne,/Neschimbat ca tine, Doamne!“, scria cândva Blaga. Localizate poate de câteva sute de ani în acelaşi spaţiu geografic şi încremenite de tot atâta timp în colbuite documente administrative, în general satele, „dup-atâţi Prieri şi toamne“, au rămas cam aceleaşi. Numai oamenii s-au schimbat, învârtiţi şi răsuciţi de noile vremuri, obligaţi să iasă din acea statornică rostuire a lucrurilor dictată de însăşi veşnicia satului. Dacă s-ar fi născut acum un secol, la vârsta ei, Crina Jurj încă ar fi jucat la horele din sat ori ar fi dus apă semănătorilor ca juna Rodică. Astăzi, cu facultăţi absolvite şi masterate luate, Crina „păstoreşte“, ca manager al GAL-ului „La noi în sat“, 13 comune din judeţul Olt şi una din Dolj. „Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2012, având până acum 6 sesiuni lansate şi un grad de contractare de 97%. Astfel, în momentul de faţă avem toată alocarea financiară utilizată, plăţile către beneficiari încadrându-se undeva la 45%. Prin măsurile pe Instalarea tânărului fermier avem un număr de 15 proiecte implementate, unele fiind deja finalizate. Pe Măsura 141 avem 11 beneficiari ai fondurilor UE. Avem proiecte şi în sectorul animal, şi în domeniul apicol.“

Proiecte de suflet pentru tineri

Dacă prima sesiune a fost una dedicată discuţiilor şi explicaţiilor pentru câştigarea încrederii oamenilor, deja a doua sesiune a atras 37 de proiecte depuse pe toate măsurile. În cadrul măsurilor nonagricole au fost achiziţionate utilaje pentru prestări servicii, în cadrul Măsurii 313 este în construcţie un complex cu piscină interioară şi exterioară în comuna Găneasa, iar prin Măsura 322 beneficiari au fost primăriile.

„Noul PNDR sperăm să vină în ajutorul beneficiarilor, mai ales în ceea ce priveşte diminuarea termenelor de contractare şi a celor de derulare a proiectelor. Recomandarea mea pentru deponenţi este să aplice şi să facă tot posibilul să ducă la bun sfârşit aceste proiecte care vin în ajutorul lor, cu atât mai mult cu cât este foarte greu să se dezvolte din propriile resurse. Este păcat să nu acceseze astfel de fonduri care, cu toate condiţiile impuse, tot în sprijinul lor vin. Încă avem multe proiecte, în special proiectele finanţate în cadrul Măsurii 322, unde avem finanţate baze sportive, pieţe şi achiziţii de utilaje pentru deservirea unităţilor pentru situaţii de urgenţă. Însă unul dintre proiectele la care eu ţin foarte mult este o bază sportivă construită în comuna Găvăneşti. Aşezat vizavi de şcoală, cu terenul în sine dimensionat la normele standard, cu vestiare modern construite, este un proiect pe care mulţi aş vrea să-l preia ca exemplu pentru ce se poate face pentru tinerii din comunitatea respectivă. Terenul este descoperit, iar valoarea ajutorului financiar a fost de 102.000 de euro. Poate fi folosit pentru multe sporturi, nu numai pentru fotbal, cum s-ar crede“, spune mândră de realizările ei Crina Jurj.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

De la beton la fermă piscicolă

Se spune că afacerile pornite din pasiune sunt cele care aduc şi cea mai mare satisfacţie. De acest lucru s-a convins şi Cornel Ivanov, tulceanul care a înfiinţat o fermă piscicolă modernă pe amplasamentul unei foste fabrici de zahăr.

Început curajos, rezultate pe măsură

Cu toate că activa în domeniul piscicol dinainte de anii ’90, Cornel Ivanov a început demersurile noii afaceri în anul 2000, atunci când a transformat o staţie de epurare a unei foste fabrici de zahăr într-o amenajare piscicolă: „Mă întrebați ce am găsit aici după ’90. Doar nişte betoane! Toţi s-au mirat când am cumpărat terenul şi credeau că am achiziţionat-o pentru betoane, însă o cumpărasem pentru bazinele în care aveam de gând să cresc peşte. Efectiv, am transformat o staţie de epurare, o zonă roşie, într-o amenajare piscicolă, o zonă verde.“

Dacă în acest moment ferma piscicolă de la Babadag dispune de condiții moderne de funcționare, la startul afacerii bărcile și motopompele au fost cumpărate în regim second-hand.

Modernizare prin fonduri europene

Cele 100 de hectare, suprafața de care dispune amenajarea, au parcurs un amplu proces de modernizare în urma aprobării unui proiect prin Programul Operațional de Pescuit. „Programul a fost ca o mană cerească pentru noi. Lucram numai cu motopompe termice, adâncimea bazinelor era mică, dar am accesat un proiect POP în valoare de două milioane de euro şi am reuşit să facem această amenajare care, zic eu, este una dintre cele mai bune din zonă. Am supraînălţat digurile, am procurat staţii de pompare, am tras linie electrică de medie tensiune, am construit depozite, magazii de furaje (şi mari şi mici), moară de furaje plus tot felul de utilaje. În concluzie, este o fermă dotată, cum şi-ar dori mulţi să aibă“, susține Ivanov.

Chiar dacă pentru mulți dintre fermierii care au accesat fonduri europene demersul până la obținerea banilor a fost unul greoi, pentru Cornel Ivanov acesta a decurs firesc, fără prea multe bariere, experiența de 15 ani la Institutul Delta Dunării în domeniul proiectării spunându-și cuvântul.

Obiectivul pepinierei: creșterea puietului de crap

Proprietarul pepinierei susține faptul că principalul obiectiv al acesteia este creșterea puietului de crap, care este vândut cu 10 lei/kg, cu 1 leu mai mult decât kilogramul de policultură. „Suntem în primul an de producţie de la terminarea programului, avem în acest moment ciprilin de crap, singer, novac și cosaşi. Ferma are în dotare şi aproximativ 90 ha de teren arabil. O parte neirigat, unde cultivăm cerealele care ne sunt necesare pentru furajarea peştelui, iar şrotul de soia îl cumpărăm. Producem furaje după tehnologia efectivă, făcută de Institutul de Cercetări şi Proiectări Delta Dunării. Rezultatele sunt relativ bune, peşte peste 3.500 kg/ha, şi mă bucur că, aplicând nişte tehnologii care păreau învechite, reuşim să facem producţia actuală“, a mai adăugat Ivanov.

Cu toate că are o producție bună care ar putea avea o creștere considerabilă, Cornel Ivanov susține că întâmpină și probleme: braconierii. O mare parte din producția de pește este sustrasă din bazine de către pescari.

Ferma de vaci – soluția pentru îngrășământ natural

Performanțele fermei piscicole de la Babadag sunt date și de utilizarea îngrășămintelor. În acest sens, înființarea unei ferme de vaci a fost cea mai la îndemână soluție. „Nu găsim cel mai bun îngrăşământ nicăieri în zonă şi astfel am fost obligaţi să ne creştem noi vacile, care vor face gunoiul de grajd pe care îl vom împrăştia în bazine pentru a ne garanta o producție în jur de 3.500-4.000 kg peşte/hectar. Astfel avem 80-90 de animale, însă nu avem rase pure pentru că nu creștem pentru producția de carne ori lapte, îngrășământul fiind produsul vizat“, conchide Cornel Ivanov.

Loredana Larissa SOFRON

„În noul PNDR putem ajunge până la 10 milioane de euro“

Semne bune anul are pentru GAL Poarta Almăjului

Constituit la nivelul a două judeţe, cu un total de 51 de parteneri, dintre care 13 primării, GAL Poarta Almăjului se mândreşte a fi printre campionii României ai Grupurilor de Acţiune Locală, având contracte semnate în proporţie de 98%. Anul care abia începe mai aduce o veste bună: calculele făcute după regulamentul noului PNDR arată că ar putea avea o „zestre“ de 10 milioane de euro.

Înfiinţat în anul 2010, prins în prima tranşă pe axa Leader, iniţial cu 4 primării reprezentate, iar mai apoi extins la 51 de parteneri (dintre care 13 primării), GAL Poarta Almăjului are o arie de cuprindere ce include localităţile Topleţ, Băile Herculane, Mehadia, Iablaniţa, toată Valea Almăjului până la Bozovici, şi mai departe, până în judeţul Gorj, cu localitatea Padeş. În linii mari, preşedintele acestui Grup de Acţiune, Victor Terteleacă, se declară mulţumit de rezultatele obţinute, de la consti­tuire şi până la sfârşitul anului trecut. Dar o nemulţumire, o nedumerire, tot are şi dumnealui: „Am reuşit în timp record să accesăm 56 de proiecte depuse. Unul singur a fost neeligibil pe Măsura 312, o pensiune pe Valea Cernei, în localitatea Mehadia. Este vorba despre un centru Spa. Proiectul a fost depus o dată, a fost depus şi a doua oară, dar, în viziunea celor de la Centrul Regional Timiş, n-a părut eficient, deoarece, vezi Doamne!, erau prea multe panouri fotovoltaice care urmau să asigure energia electrică. Nedumerirea a fost cu atât mai mare cu cât în strategia noastră este un punct ce prevede folosirea energiei verzi“, spune, încă mirat, Victor Terteleacă.

Puterea GAL-ului

Acest caz, cu proiectul centrului Spa, îl face să creadă că ar trebui să se dea mai multă putere Grupurilor de Acţiune Locală. „În noul PNDR ar fi mult mai uşor pentru GAL-uri dacă li s-ar da mai multă putere. Să se poată face evaluarea tot la GAL, iar AFIR-ul să rămână numai pe contractare şi pe plăţi. Aşa ar ajunge mult mai repede la oameni fondurile europene. Putem spune că suntem printre campionii României ai GAL, având un procent de 98% contracte semnate în acest moment. Cele mai multe şi mai avansate sunt la tinerii fermieri pe Măsura 112. Au fost mai reticenţi la început, dar, la ora actuală, dacă mai aveam 3 milioane de euro, i-aş fi dat şi pe aceia tot pentru tinerii fermieri.“

Noul PNDR aduce mai mulţi bani

Cum zona are un mare potenţial turistic, se pune întrebarea cum de nu se pot accesa fonduri mai mari pentru pensiuni. „S-ar fi accesat mai mulţi bani pentru pensiuni dacă puteau să intre şi oraşele. Abia din noul PNDR, din ce discuţii am purtat cu Ministerul Agriculturii, vor putea beneficia şi oraşele de accesarea fondurilor prin GAL, cum ar fi cazul Băilor Herculane. În noul plan de dezvoltare vom fi atenţi să cuprindem sume importante pentru construirea şi modernizarea pensiunilor agroturistice şi turistice. Interesant este că de acum sumele vor fi alocate per kilometru pătrat şi per locuitor. Astfel, după calculele făcute la ora actuală, în funcţie de populaţia pe care o avem noi în GAL, de numărul localităţilor şi, bineînţeles, de kilometri pătraţi, preconizez că am putea ajunge la aproximativ 10 milioane de euro în următorul PNDR. Şi chiar ar fi ceva să ajungem de la 2,5 milioane de euro, cât am avut, până la 10 milioane de euro“, se declară mulţumit, de această dată, Victor Teteleacă.

Paul Rogojinaru

Absorbția efectivă a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală a ajuns la peste 80%

România a plătit până în prezent 12,84 de miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), ceea ce reprezintă o rată a absorbției de 80,70% a fondurilor alocate în perioada 2007 – 2013.

În ceea ce privește plățile aferente perioadei 2007 – 2013 pentru fiecare din cele două fonduri, situația se prezintă astfel:

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a plătit până în prezent 6,85 de miliarde de euro din FEGA, reprezentând o absorbție de 88% din alocarea de 7,79 miliarde de euro.

Pentru FEADR au fost efectuate plăți de către Agenția de Finanțare a Investițiilor Ruare (AFIR) în valoare de 6 miliarde de euro, ceea ce conduce la o absorbție de 74% din alocarea de 8,12 miliarde de euro.

”Aceste sume care au intrat efectiv în agricultură și mediul rural românesc nu acoperă în totalitate necesarul de finanțare pe care îl avem, dar efectele acestui aport de capital se văd și cred că performanța înregistrată de sectorul agricol în ultimii doi ani se datorează în mare parte și banilor europeni. La nivelul Ministerului Agriculturii am depus toate eforturile pentru ca acești bani să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei.

Suntem într-un an în care absorbția fondurilor europene pe care Ministerul le gestionează a cunoscut o creștere exponențială. APIA a plătit până acum în 2014 peste 1,39 miliarde de euro, iar cealaltă Agenție, AFIR peste 835 de milioane de euro. Vorbim de 2,2 miliarde de euro numai în 2014”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

”Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a finalizat de plătit fermierilor avansul la plata unică pe suprafață (SAPS). Este vorba despre 635 de milioane de euro care au intrat în conturile agricultorilor și care vor constitui în mod real un sprijin pentru finalizarea lucrărilor agricole de toamnă. În fapt, exact pentru acest lucru am vrut să oferim avansul de 69 de euro/ha. Fermierii trebuie să primească banii atunci când au nevoie de ei”, a ținut să precizeze Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Plățile efectuate de către APIA în decursul anului 2014 nu se rezumă doar la subvenția normală pe suprafață, peste 7,14 milioane de euro fiind plătiți ca subvenții separate pentru zahăr.

De asemenea, au fost sprijinite prin o serie de scheme diferite sectoare ale agriculturii aflate în zonele defavorizate: 3 milioane de euro pentru orez, 32,18 milioane pentru vacile de lapte sau 6,7 milioane de euro pentru laptele și carnea de ovine sau caprine. Trebuie menționat și ajutorul specific pentru produsele ecologice, care a însemnat peste 4 milioane de euro în decursul acestui an.

Tot APIA implementează anumite măsuri de piață și programe comunitare în România. Astfel, pentru ajutorul comunitar de furnizare a laptelui în școli au fost plătiți 9,6 milioane de euro, iar pentru programul de fructe în școli peste 13,5 milioane de euro.

Alte programe derulate cu succes sunt: Programul apicol, pentru care s-au făcut plăți de la începutul anului în valoare de 6,68 milioane de euro sau Restructurarea/Reconversia plantațiilor viticole și Investiții pentru restructurare/reconversie viticolă, programe ce au primit peste 35 de milioane de euro.

Plățile pentru Grupurile de producători au însumat 11,8 milioane de euro, iar cele pentru Organizațiile de producători de legume/fructe peste 2 milioane de euro.

Pe parcursul anului au fost efectuate plăți pentru programe de promovare a produselor agricole, inclusiv vinurile sau restituiri la export în cuantum de 7,58 milioane de euro.

În total, pe parcursul acestui an, până în prezent, APIA a plătit din FEGA 1,39 miliarde de euro.

În afară de toate aceste plăți din fonduri europene, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură are în derulare o serie de Plăți Naționale Directe Compensatorii, care provin strict de la Guvernul României.

În ceea ce privește plățile naționale directe complementare în sectorul vegetal, aferente Campaniei 2013, pentru care APIA a început efectuarea plății în luna ianuarie 2014, sumele plătite până la aceasta dată sunt de 650 milioane de lei.

De asemenea, APIA a efectuat în luna ianuarie a acestui an plata integrală către fermierii care au solicitat în anul 2013 Plata Națională Directă Complementară în sectorul zootehnic, pentru speciile ovine și caprine – în valoare de 345 milioane de lei, iar în luna aprilie pentru specia bovine – în valoare de 582.3 milioane de lei.

Pentru ajutorul de stat pentru plata primelor de asigurare, în 2014 au fost alimentate conturile cu 1.8 milioane de lei, aferente cererilor depuse în semestrul II al anului 2013.

APIA a efectuat în acest an plata pentru ajutorul de stat acordat pentru motorina utilizată în agricultură, în baza HG nr. 763/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea totală fiind 211 milioane lei.

De asemenea, în perioada 29 – 31 octombrie 2014, s-a efectuat plata celei de-a doua tranșe a rentei viagere aferentă anului 2013, pentru toţi beneficiarii care și-au vizat carnetele de rentier în perioada 01 mai - 31 iulie 2014. Suma totală plătită a fost de 13.97 milioane de lei, pentru un număr de 14.502 beneficiari.

Sumele plătite în total de APIA pe parcursul acestui an, pentru schemele de sprijin finantate exclusiv din bugetul national, inclusiv cofinanțarea FEGA și FEADR, se ridică la 463 de milioane de euro.

În total, pe parcursul anului 2014 cele două Agenții au efectuat plăți cumulate, atât din Fonduri europene, cât și din Bugetul național, în valoare de 2,6 miliarde de euro.

Noul PNDR poate fi aprobat la finalul acestui an sau la începutul anului viitor

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 ar putea fi aprobat de către Comisia Europeană la finalul acestui an sau la începutul anului viitor şi nu va prezenta modificări fundamentale în structură faţă de proiectul trimis de autorităţile române, a declarat fostul comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloş. „Comisia Europeană va fi în măsură să aprobe acest program la finalul acestui an, începutul anului viitor. Aşa cum stau lucrurile, nu întrevăd schimbări fundamentale, de structură a orientării strategice a programului atâta timp cât suntem mai mult într-o procedură administrativă. Adaptările esenţiale au fost deja făcute în urma consultărilor informale dintre Comisie şi Ministerul Agriculturii pe care le-am stimulat încă din momentul elaborării, în primăvară, tocmai pentru a evita în acest moment schimbări fundamentale. Tocmai de aceea am încurajat Ministerul să nu aştepte neapărat aprobarea formală a Programului, pentru a lansa anumite măsuri care sunt foarte aşteptate“, a subliniat Cioloş.

Fondurile europene schimbă satele din România

Dezvoltarea agriculturii înseamnă şi dezvoltarea zonelor rurale, iar în realizarea acestui lucru un rol important îl are implementarea fondurilor europene la nivel local. Cu ajutorul Grupurilor de Acţiune Locală acest lucru pare a fi mai uşor de realizat, fapt demonstrat de GAL Lunca Argeşului.

De ce GAL Lunca Argeşului?

GAL Lunca Argeşului cuprinde 12 comune din două judeţe: 11 comune din judeţul Argeş: Mozăceni, Slobozia, Ştefan cel Mare, Negraşi, Teiu, Rociu, Suseni, Recea, Izvoru, Popeşti, Râca şi o comună din judeţul Teleorman: Tătărăştii de sus. „GAL-ul a fost înfiinţat în aprilie şi deserveşte peste 32.000 de persoane. Suma de care am dispus este cea maximă de care au dispus GAL-urile nou înfiinţate: 2.850.000 de euro, dintre care 2.550.000 de euro au fost pentru implementare proiecte şi restul pentru funcţionare GAL“, a declarat Lucian Cioran, preşedintele Gal-ului Lunca Argeşului şi primarul comunei Mozăceni.

Peste 50 de beneficiari în cadrul GAL-ului

Toate localităţile care formează acest GAL au realizat proiecte, pe diverse măsuri, având în final peste 50 de beneficiari. Întrebarea firească care se ridică în acest moment este: Unde s-au dus banii? Tot de la Lucian Cioran am aflat că achiziţia utilajelor a avut ponderea cea mai mare în totalul proiectelor depuse. „Achiziţia de utilaje a fost primordială, dat fiind faptul că zona este una agricolă, iar pentru primării au fost achiziţionate utilaje pentru diverse construcţii. Tot pentru beneficiari s-au folosit fondurile pentru instalarea tinerilor fermieri, însă cele mai multe proiecte au fost pentru creşterea albinelor.“

Cu toate că acest GAL pare a fi unul în care lucrurile au curs în direcţia potrivită, au existat şi verigi slabe care ar trebui consolidate în noul PNDR. „Birocraţia a stat în calea GAL-urilor, dar şi schimbarea regulilor în timpul jocului, o planificare este sfântă, nu mai trebuie umblată la ea. Am avut şi fermieri care au renunţat, doi la număr. Schimbarea în bine se vede în cazul fiecărui beneficiar, s-au creat noi locuri de muncă, atât în cadrul primăriilor cât şi în cazul particularilor. Schimbarea se poate observa şi atunci când treci printr-o localitate“, conchide primarul comunei Mozăceni.

Ce spun membrii

De la doi dintre beneficiarii fondurilor europene am aflat că demersurile nu au fost atât de grele pe cât se aşteptau şi că vor continua să se dezvolte apelând şi la programele noului PNDR.

Pe Măsura 121 - Modernizarea exploataţiei, Florina Constantin a obţinut banii necesari pentru achiziţionarea unor utilaje agricole. În vârstă de 29 de ani şi profesoară de meserie, ea s-a implicat în agricultură având la dispoziţie 108 ha şi în 4 ani ajungând să deţină 158 ha. „Am obţinut 25.000 de euro prin instalarea tânărului fermier pe baza cărora am cumpărat o maşină de ierbicidat. Iar pe Măsura 121 am accesat suma de 183.000 de euro, bani cu ajutorul cărora am achiziţionat o combină, două maşini pentru treierat, una pentru păioase şi alta pentru porumb şi floarea-soarelui şi o grapă cu discuri.“

Cel de-al doilea beneficiar, Tianu Cristian Ionuţ, a obţinut, timp de 5 ani, 1.500 de euro/an pentru creşterea albinelor. „Cu banii obţinuţi am cumpărat familii de albine pentru a respecta planul de afaceri, am cumpărat scândură, ceară, rame şi ce a mai fost nevoie. În acest moment am 35 de familii de albine şi, conform proiectului, trebuie să mă dezvolt până la 54 de familii.“

Loredana Larissa SOFRON

Aproape 2 mil. de euro pentru Topoloveni prin GAL „Drumul Carelor“

Grupul de Acţiune Locală (GAL) „Drumul Carelor“ Topoloveni, numit aşa după traseul cărăuşilor ce traversau zona la sfârşitul secolului XIX, reprezintă un parteneriat public-privat – societate civilă având scopul de a elabora, implementa şi administra strategiile integrate de dezvoltare locală.

Proiecte de milioane

Din GAL Drumul Carelor fac parte mai multe localităţi din judeţul Argeş, dar şi comuna Hulubeşti din judeţul Dâmboviţa. Încă de la înfiinţare, Gal a implementat măsuri ce au vizat atragerea de fonduri europene pentru formare profesională şi consultanţă, modernizarea exploataţiilor agricole, instalarea tinerilor fermieri, sprijinirea fermelor agricole de subzistenţă, crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, renovarea şi dezvoltarea satelor, precum şi punerea în valoare a moştenirii rurale.

La Topoloveni grupul-ţintă a GALDC a fost mai degrabă cetăţeanul şi mai puţin autorităţile locale, fapt confirmat de directorul executiv al GAL „Drumul Carelor“, Sorin Boţârcă: „Facem parte din al doilea val de GAL-uri înfiinţate în România şi finanţate prin axa 4 LEADER, în cadrul PNDR. În cadrul GAL „Drumul Carelor“ au fost depuse 65 de proiecte, dintre care, la acest moment, avem semnate contracte pentru 46 de proiecte, 4 fiind în curs de analiză la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Ca sumă totală avem proiecte semnate pentru 1.802.000 de euro în acest moment, celelalte 4 care sunt în curs de analiză reprezentând 156.000 de euro.“

GAL simplifică birocraţia

Cum tinerii par a fi cei mai interesaţi de fondurile UE, cele mai accesate măsuri au fost Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, şi Măsura 312 – Dezvoltarea microîntreprinderilor în mediul rural. „Au fost proiecte pentru achiziţia de terenuri agricole, pentru utilaje, dar şi proiecte din cele mai diverse, de la achiziţia de echipamente topografice până la o firmă care organizează evenimente şi care şi-a propus achiziţionarea unui cort cu accesoriile aferente. Din păcate, cu toţii ne lovim de o mare birocraţie. Dar ne străduim să-i ajutăm pe beneficiarii noştri să treacă peste asta şi să nu perceapă acest proces de absorbţie ca fiind unul greu platnic. Concret, echipa GAL a ţinut aproape de beneficiari, îi consiliază, le comunică concret ce au de făcut, de la semnarea contractelor până la depunerea cererilor de plată. Este foarte aşteptat noul PNDR şi cred că exerciţiul acesta financiar 2007-2013 a fost doar încălzirea. Ce urmează, adică perioada 2014-2020, este cu adevărat o competiţie foarte tare“, spune Sorin Boţârcă.

GPS-ul de „depistat“ bani

Adrian Lupu este unul dintre beneficiarii Măsurii 312, dedicată investiţiilor nonagricole. A accesat suma de 7.500 de euro, adică cei 70% cât reprezintă investiţia UE, restul de până la 11.500 de euro fiind partea lui. Cu suma aceasta a achiziţionat echipamente topografice, asta însemnând un GPS, 2 imprimante A3, un distomat electronic şi un laptop performant. De toate acestea este foarte mândru, fiindcă îi uşurează considerabil activitatea de topografie (cadastru). „Îmi doream de foarte mult timp acest echipament. Am încercat şi alte măsuri, dar nu s-a putut face acest lucru, până nu am găsit această oportunitate cu GAL «Drumul Carelor». În 6 luni de zile am definitivat proiectul, am luat şi echipamentul şi am putut să obţin şi banii.“

Paul Rogojinaru

Fermă de porci cu bani europeni

Ionel Chiriac este nu doar un cunoscut crescător de porci din România, ci şi un profesionist desăvârşit care crede cu ardoare, în ciuda tuturor dificultăţilor cu care se confruntă, în potenţialul sectorului de creştere a porcilor. Acesta este şi motivul pentru care continuă să investească în producţie, atât în ferme de reproducţie cât şi în unităţi de creştere şi îngrăşare a porcilor. Ultima investiţie este cea de la Mozăceni, judeţul Argeş, realizată cu bani europeni.

Omul de afaceri argeşean are o experienţă de mai bine de zece ani în sectorul zootehnic. După un stagiu de pregătire în Danemarca, care a durat vreo patru ani, Ionel Chiriac s-a întors în ţară împreună cu doi danezi, alături de care a pus bazele unei cooperative agricole care în câţiva ani avea să devină un jucător important pe piaţa locală. Ulterior, li s-a alăturat şi un alt fermier român, „şcolit“ tot în Danemarca. Astfel, a luat naştere cooperativa DanBred, care în prezent include mai multe unităţi: pe lângă ferma din comuna Mozăceni, satul Babaroaga (judeţul Argeş) – cea mai recentă investiţie în grup –, mai există o fermă de reproducţie, o alta vegetală, două ferme daneze, o unitate de creştere şi îngrăşare şi o alta de îngrăşare porcine. La acestea se adaugă ferma Degaro, o unitate care foloseşte tot genetica daneză.

„Degaro a intrat în Cooperativă deoarece activează în sudul României şi vinde la noi în zonă. Ei, având tot genetică daneză, putem să negociem împreună preţul de vânzare a porcului ca să avem aceleaşi preţuri. În cooperativă avem atât producţie vegetală cât şi silozurile de depozitare, apoi reproducţia şi creşterea. Noi producem 96.000 de capete, din care reuşim să îngrăşăm singuri vreo 75.000 de capete, iar alte 20.000 le vindem la alte ferme de îngrăşare“, a declarat Ionel Chiriac în cadrul unei vizite organizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) pentru ziarişti la mai multe obiective economice realizate cu bani europeni.

Acesta spune că toate unităţile menţionate vând producţia prin intermediul cooperativei, deoarece este mai avantajos.

„Încercăm să implementăm un fel de brand (DanBred), pe care lumea îl cunoaşte, şi să obţinem un preţ mai bun decât nivelul mediu de pe piaţă. Încerc să ţin preţul sus, este un dezavantaj pentru mine, căci eu trebuie să fiu primul care negociez cu abatoarele. După mine vin ceilalţi fermieri să tragă de preţ“, povesteşte Ionel Chiriac.

Fermă de top

Ferma de porci de la Mozăceni reprezintă o investiţie de circa două milioane şi jumătate de euro, din care un milion de euro constituie finanţare europeană. Contractul cu APDRP a fost semnat în iulie 2011, investiţia fiind finalizată un an mai târziu. Unitatea are o capacitate de circa 24.000 capete de porc gras/an (patru serii pe an). Chiriac spune că vrea să mai construiască încă o hală (fermă de îngrăşare) în viitor, poate chiar în toamnă dacă se obţin avizele necesare, aceasta urmând să aibă o capacitate de 2.000 de capete. Planuri de investiţii există şi pentru ferma de reproducţie, intenţia fiind de a mări capacitatea de la 3.000 de scroafe în prezent la 5.000 de capete, mai ales că există cerere mare de purcei pe piaţă.

Ferma de la Mozăceni este una dintre cele mai moderne unităţi de gen din România. Halele, de exemplu, au un format mai ciudat faţă de cele standard, povesteşte Chiriac, care permit o circulaţie a aerului şi un microclimat interior mai bun faţă de modelele clasice de hale. Ea este structurată pe trei hale, fiecare are o capacitate de 2.000 de capete, cu două compartimente a câte 1.000 de capete. Aceasta este populată treptat, compartiment cu compartiment, ceea ce ajută foarte mult la livrarea animalelor la abatoare, deoarece se reduce presiunea la vânzare asupra crescătorilor.

„Când ieşi cu un număr mare de capete să-l livrezi tot odată abatorul te poate presa la preţ. Fermierul nu trebuie să fie doar un bun tehnolog, să ştie să crească porcul, trebuie şi să îl vândă ca să aibă profit, altfel nu poate să reziste pe piaţa românească. Şi aşa, în prima jumătate de an, din cauza unui preţ foarte prost, am pierdut circa 40 de lei pe cap. Noi producem kilogramul de carne de porc la un preţ de circa 5,4-5,5 lei, cel mai jos preţ a ajuns chiar la 4,8 lei. Acum am început să ne reglăm, pentru că au venit căldurile şi lumea a început să iasă la grătar, motiv pentru care s-a mărit şi consumul“, a precizat Chiriac.

Pentru primele şapte luni ale acestui an, Chiriac vorbeşte totuşi de un plus de 11-12 lei pe cap de animal, în condiţiile în care au fost vânduţi circa 10.000 de porci. Până la sfârşitul anului, fermierul speră să ajungă la un câştig de peste 50 lei pe cap de porc.

Purceii provin din ferma proprie de reproducţie, care are 3.000 de scroafe, genetica fiind daneză. Ferma de reproducţie îşi îmbunătăţeşte genetica, în fiecare an fiind aduşi vieruşi şi scrofiţe de rasă pură. Este vorba de un hibrid trilinear format din Yokshire, Landrace şi Duroc, după cum spune Chiriac. Acesta vorbeşte şi despre avantajele porcului danez: rasa cea mai productivă ca număr de purcei pe an pe scroafă (33 de purcei), precum şi calitatea superioară a carcasei – peste 50% în clasa S, 48% în clasa E, 2% în clasa U, ceea ce este foarte puţin. În plus, porcii au o viteză de creştere foarte bună.

Porcii sunt livraţi, la o greutate de până la 110 kg, către abatoare din Argeş, dar şi din Râmnicu-Vâlcea, Olt sau Bucureşti.

Furajare lichidă

Ionel Chiriac spune că, pentru a reduce costurile la furaje, este utilizată drojdia de bere lichidă, adusă direct de la fabrici, ceea ce a dus la o reducere a costurilor de furajare cu peste 15%. Astfel, a fost înlocuit produsul cel mai scump, şrotul de soia, care este importat la un preţ foarte ridicat, cu 40% mai scump decât anul trecut, spune fermierul. Cooperativa dispune şi de un FNC propriu. Capaci­tatea de depozitare a acestuia este de circa 16.000 tone, o parte din cereale provenind din producţie proprie (ferma vegetală are o suprafaţă de circa 1.100 hectare). Exis­tenţa acestei capacităţi permite achiziţionarea cerealelor la preţuri avantajoase, ceea ce ajută foarte mult la reducerea costurilor totale de producţie, ştiut fiind faptul că furajarea reprezintă 60-65% din cheltuielile totale. La nivel de cooperativă, necesarul de cereale se ridică la 18.000-20.000 tone.

Ioana GUŢE

Abonează-te la acest feed RSS