În ședința de Guvern din data de 18.04.2018 s-a aprobat o Ordonanță ce completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune, Politicii Comune de Pescuit şi Politicii Maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării.

Prin acest act normativ se complează cadrul legislativ național pentru situațiile în care există o decizie a Comisiei Europene de aprobare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) care nu mai poate fi modificată şi ca urmare a verificărilor pentru stabilirea eligibilităţii cheltuielilor, DG AGRI din cadrul Comisiei Europene are o opinie diferită faţă de prevederile programului aprobat prin decizie şi faţă de opinia Autorității de Management, cu asigurarea plăţilor cuvenite beneficiarilor, în condițiile prevăzute de PNDR.

Astfel, prin actul normativ se completează prevederile cadrului general ce reglementează fluxurile financiare în cadrul PNDR 2014-2020 precum și ale POPAM 2014-2020 și al plăților directe acordate în agricultură din Fondul European de Garantare Agricolă. Completările vizează măsuri necesare avizării cadrului juridic în care să fie asigurate resursele financiare necesare finanțării măsurilor din cadrul PNDR în situația existenței unor divergențe între autoritățile române și serviciile Comisiei asupra implementării acestui program, situații ce nu sunt distinct reglementate.

Ca element de noutate adus Măsurii 10 –Agro-mediu și climă începând cu anul 2018, MADR a introdus 3 noi pachete pentru conservarea unor specii de păsări, după cum urmează:

1. Pachetul 9 – terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) cu următorul nivel al plăților:

• sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)- 200 €/ha/an;

Pe parcelele angajate se vor lăsa fâșii necultivate/ nerecoltate. Este interzisă utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor și cultivarea rapiței, porumbului și florii-soarelui. Pe fâșiile necultivate se va desfășura activitatea agricolă minimă.

• sub-pachetul 9.2 – pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina):
• varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru acvila țipătoare mică – 269 €/ha/an;
• varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru acvila țipătoare mică – 190 €/ha/an.

Pe parcelele angajate cositul poate începe numai după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor suprafețe necosite până la 1 octombrie. Se vor respecta anumite limite pentru încărcătura cu animale pe pășuni și pentru cantitățile de gunoi de grajd utilizat în mod tradițional. Se interzic utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor, drenajul și folosirea utilajelor grele.

2. Pachetul 10 – refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole cu o plată de 92 € /an/ha.

Pe parcelele angajate se vor lăsa fâșii necultivate, pe care nu se vor aplica îngrășăminte chimice sau pesticide. Pe fâșiile necultivate se va desfășura activitatea agricolă minimă.

3. Pachetul 11 – terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda), cu următoarele sub-pachete:

• sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda),
• varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști - 255 €/ha/an,

Pe suprafața angajată se va înființa pajiște.

• varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie pe teren arabil - 100 €/ha/an,

Pe suprafața angajată se va respecta în fiecare an un anumit asolament.

Pe suprafața angajată în cadrul ambelor variante suprafețele pe care s-au înființat culturi perene vor putea fi cosite după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor suprafețe necosite până la 1 octombrie. Cositul se face dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia, folosindu-se un dispozitiv pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol.

• sub-pachetul 11.2 – pajiști permanente importante pentru dropie (Otis tarda)
• varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru dropie - 269 €/ha/an,
• varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru dropie – 190 €/ha/an,
• varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajiști importante pentru dropie - 169 €/ha/an.

Pe parcelele angajate cositul poate începe numai după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor suprafețe necosite până la 1 septembrie. Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia, iar pentru varianta 11.2.3, utilajele grele vor fi dotate cu un dispozitiv pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol. Se vor respecta anumite limite pentru începerea pășunatului, încărcătura cu animale pe pășuni și pentru cantitățile de gunoi de grajd utilizat în mod tradițional. Se interzic utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor și desfășurarea oricăror lucrări agricole pe timp de noapte.

Plățile compensatorii se acordă pentru respectarea angajamentelor pe o perioadă de 5 ani, fiind necesar ca fermierii să respecte cerințele de bază și cele specifice aferente pachetelor pentru care aplică și să țină o evidență a activităților agricole prin completarea caietului de agro-mediu. Indiferent dacă pachetul se aplică pe teren arabil sau pe pajiști permanente, nu este permis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare. Beneficiarii vor trebui să facă dovada deținerii cunoștințelor necesare implementării angajamentelor.

Alocarea totală a acestei măsuri depășește 1 mld. EUR.

Informații detaliate privind accesarea noilor pachete ale Măsurii 10 – Agro-mediu și climă şi regulile pentru derularea în bune condiţii a angajamentelor sunt disponibile pe site-urile MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro, www.rndr.ro), APIA (www.apia.org.ro) și AFIR (www.afir.info), precum și la toate Centrele Locale și Centrele Județene APIA în format tipărit.

După mai multe încercări eșuate de renovare și restaurare a Cetății de refugiu din Saschiz, cunoscută mai degrabă sub numele de Cetatea Țărănească din secolul al XIV-lea, acest lucru se întâmplă acum: Primăria Saschiz a câștigat, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, un proiect în valoare totală de 8,491 de milioane de lei pentru punerea în valoare a acestui obiectiv înscris în lista Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

În clipa de față nu s-ar spune că vestita Cetate Țărănească de la Saschiz – Mureș nu este vizitată, chiar ruină fiind. Inițiatorii proiectului de restaurare vorbesc despre aproape 5.000 de turiști care se încumetă să urce dealul pe care este amenajată fortificația. Adică 13 vizitatori/zi. După finalizarea lucrărilor, programate pentru sfârșitul anului 2019, numărul acestora ar putea să crească la 6.500 (19 turiști/zi). Valoarea culturală și de patrimoniu trece însă dincolo de aceste date statistice seci. Pur și simplu România este datoare să-și conserve trecutul pentru a arăta generațiilor viitoare crâmpeie din gloria ei de demult.

De la glorie la ruină

Cetatea, ca multe altele similare din zonele locuite de sași, a fost ridicată în anul 1347, pe o colină înaltă de 681,5 m, la 4 km de vatra satului Saschiz, numită în dialect Burchreech, care înseamnă Dealul cetății. Rolul acesteia era de a servi loc de refugiu în caz de invazii, dar și pentru păstrarea alimentelor, zidurile din piatră masivă asigurând un climat favorabil pentru așa ceva. De altfel, nu știm cât este de adevărat, se spune că în timpul invaziei otomane (între anii 1526-1699, Transilvania a fost stat independent, sub suzeranitatea Imperiului Otoman), nobilii din zonă au ascuns aici 249 kg de aur, 820 de taleri, 135 de mărci de argint, 3.200 de florini. Era o dovadă în plus că fortificația era greu de cucerit.

Cetatea sub formă de poligon neregulat se întinde pe 5.000 mp, cu ziduri inițial înalte de 10 metri, având o lungime de 90 m și lățime de 52 m. Pentru apărare au fost construite șase turnuri: Turnul de Pază, Turnul Porții, Turnul Preotului, Turnul Voievodal, Turnul Muniției sau Pulberăriei și Turnul Școlii. În incintă se mai aflau un heleșteu și o fântână adâncă de 50 de metri. Despre aceasta din urmă circulă și astăzi o legendă potrivit căreia ea ar ascunde un tunel care ar face legătura cu centrul satului Saschiz sau cu biserica fortificată din vatra localității, cea care a servit și ea tot ca loc de refugiu și de apărare. Sașii au întreținut foarte bine cetatea țărănească până în anul 1940. În acea perioadă, din câte ne amintim, s-au întâmplat două drame: Hitler a ordonat strămutarea sașilor în Germania, sub lozinca „Heim ins Reich (Acasă în Reich)“; în 1945, Uniunea Sovietică a început marea deportare a populației germanice din Transilvania în gulagurile din Siberia. Este perioada în care a început distrugerea cetății; populația rămasă în Saschiz sau împrejurimi a început să demoleze porțiuni din cetate pentru a utiliza materialele în construcție.

În 1965 a fost abandonată orice idee de a salva acest monument istoric. Vreme de aproape patru decenii a rămas așa, ruină. Abia în 2004 se fac primele încercări de scoatere la lumină, prin defrișarea unor zone de mărăciniș și prin amenajarea drumului. Mai târziu, Guvernul României a blocat un proiect de renovare, aprobat tot de autoritățile bucureștene, lucrările fiind estimate atunci la șase milioane de euro. Dacă s-a mai întreprins ceva de atunci încoace se datorează exclusiv locuitorilor și autorităților locale.

Recentul contract de finanțare din fondurile europene reprezintă așadar o soluție – de data aceasta sigură – de reînnodare a unor istorii atât de importante pentru definirea noastră ca neam.

Maria BOGDAN

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus, în anul 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial, opt biserici din nordul Moldovei, de fapt din Suceava: Arbore (comuna Arbore), Humor (comuna Mănăstirea Humorului), Moldovița (Vatra Moldoviței), Pătrăuți (comuna Pătrăuți), Probota (Dolhasca), Biserica „Sf. Ioan cel Nou“ (Suceava), Voroneț (Gura Humorului) și Sucevița (comuna Sucevița). Pe lista preliminară (obiective de nominalizat cu proxima ocazie) mai figurează Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași și Mănăstirea Neamț din comuna Vânători, județul Neamț.

Cele opt biserici/mănăstiri au fiecare superlativele lor culturale și de patrimoniu: Arbore (anul 1500, ctitor Luca Arbore), cu o pictură interioară și exterioară de o rară valoare artistică, realizată în anii 1503-1504, singura în care se află chipul pictat al hatmanului Arbore; Humor (1530, ctitor marele logofăt Toader Bubuiog), cu o pictură evidențiată prin unitatea de tonalitate cromatică, datorată predominanței diferitelor nuanțe de roșu; Moldovița (1532, ctitor Petru Rareș) este construită pe o zidire a voievozilor mușatini (anii 1430), având o pictură ce reprezintă un excepțional document artistic al epocii de strălucire spirituală din vremea celor două domnii ale lui Petru Rareș; Pătrăuți (1487, ctitor Sfântul Voievod Ştefan cel Mare), cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului, cea mai veche biserică ortodoxă Monument UNESCO din România, cea mai veche biserică păstrată construită în stil moldovenesc, cea mai veche pictură interioară și exterioară din Moldova; Mănăstirea Probota (1530, ctitor Petru Rareș) ce a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei între anii 1522 și 1677; Mănăstirea Voroneț (1488, ctitor Sfântul Voievod Ștefan cel Mare), supranumită „Capela Sixtină a Estului“, este una dintre cele mai valoroase zidiri ale lui domnitorului, cu o pictură de înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești; Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou (1514-1522, ctitor Bogdan al III-lea) a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei (1522-1677), iar astăzi este extrem de căutată grație moaștelor Sf. Ioan cel Nou al Sucevei; Mănăstirea Sucevița (1583-1586, ctitor mitropolitul Gheorghe Movilă), cu o pictură murală interioară și exterioară de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament.

Listă modestă de reabilitări din fonduri UE a bisericilor UNESCO

Întrebarea ar fi următoarea: în ce fel am protejat noi, românii, de fapt autoritățile centrale, județene și locale, acest patrimoniu fără egal al țării? Iar răspunsul îl găsim în lista de proiecte europene din cadrul Programului Operațional Regional 2007-2003 și 2014-2020. Modestă listă! Au fost finalizate două proiecte în valoare de peste 10 milioane de lei, iar un al treilea se află în fază de semnare a contractului de finanțare. Este vorba despre restaurarea și conservarea patrimoniului cultural și modernizarea infrastructurii conexe la Moldovița – 5,6 mil. lei valoare nerambursabilă și restaurare/conservare Mănăstirea  Sucevița – 5,139 mil. lei. În perioada următoare vor începe lucrările de restaurare și la Mănăstirea Probota, valoarea proiectului fiind una consistentă, de 22, 6 milioane de lei, din care asistență financiară nerambursabilă – 22,2 mil. lei.

15 proiecte pentru alte mănăstiri din Moldova

La nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Est au fost însă mult mai multe investiții europene pentru reabilitarea patrimoniului cultural înscris în lista monumentelor istorice de interes național. Până în 2016 au fost finalizate nouă astfel de proiecte: consolidarea/reabilitarea Turnului Clopotniță și a Bisericii „Sf. Simion“, Suceava – 4,98 mil. lei; reabilitare și integrarea turistică a Ansamblului „Sf. Sava“, din Iași – 15,4 mil. lei; reabilita­rea Cetății de Scaun a Sucevei – 34,6 mil. lei; restaurare/conservare Mănăstirea Dragomirna – 20,6 mil. lei; reabilitarea Ansamblului bisericii „Tăierea capului

Sf. Ioan Botezătorul“ și a sitului arheologic din zona Curților domnești, Vaslui – 8,7 mil. lei; reabilitarea Ansamblului mitropolitan din Iași – 47,66 mil. lei; reabilitarea Complexului monahal Coșula, Botoșani – 11,9 mil. lei; restaurarea Ansamblul mănăstiresc Răchitoasa din județul Bacău – 11,9 mil. lei; restaurarea, modernizarea și conservarea Mănăstirii Putna – 11,4 mil. lei. Pentru Programul Operațional Regional 2014-2020 au fost aprobate și semnate proiecte de finanțare pentru alte șase proiecte: consolidarea și conservarea Bisericii „Sf. Ioan Botezătorul“ din cadrul Ansamblului Mănăstirii Văratic, Agapia – 6,191 mil. lei (5,979 mil. lei asistență nerambursabilă); consolidarea, restaurarea și conservarea Bisericii „Sf. Enoh, Ilie și Ioan Teologul“ –  Dragomirna Mică și a fațadelor exterioare ale Bisericii „Pogorârea Sf. Duh“ de la Mănăstirea Dragomirna, județul Suceava, din comuna Mitocu Dragomirnei – două proiecte, în valoare cumulată de 17,3 mil. lei (16,95 mil. lei nerambursabili); reabilitarea Bisericii „Sf Nicolae“, clopotnița și sediul administrativ (casa parohială) la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți — 21,286 mil. lei (20,851 mil. lei bani UE); restaurarea și valorificarea turistică și culturală a Ansamblului mănăstiresc Bârnova, Iași – 19,561 mil lei (19,089 mil. lei); reabilitarea Ansamblului mănăstiresc Frumoasa, Iași – 21 mil. lei (20,5 mil. lei); restaurarea/conservarea Complexul mănăstiresc Tazlău, Neamț – 21,770 mil lei (21,293 mil. lei).

Maria Bogdan

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea unei noi sesiuni de primire a solicitărilor de finanțare prin intermediul submăsurii 6.5 „Schema pentru micii fermieri” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se va desfășura în perioada 8 ianuarie 2018, ora 9.00 – 11 mai 2018, ora 16.00.

Fondurile europene disponibile pentru această sesiune de primire a cererilor de finanțare sunt în valoare de 12.290.531 euro. Pragul de calitate lunar stabilit pentru intervalul 8 ianuarie 2018 – 8 februarie 2018 este de 25 de puncte și scade treptat până la pragul minim de 3 puncte în ultima lună a sesiuni (11 aprilie 2018 – 11 mai 2018).

 „Încercăm prin intermediul submăsurii 6.5 să încurajăm comasarea terenurilor agricole pentru creșterea productivității și competitivității în acest sector. Consolidarea exploatațiilor agricole va permite mai multor solicitanți accesul la finanțări europene pentru investiții și, totodată, va asigura un venit mai mare fermierilor care transferă exploatația.” a precizat Daniel-Eugeniu CRUNȚEANU, directorul general adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Sprijinul public nerambursabil pentru beneficiarii sM 6.5 se acordă sub formă de plată anuală începând cu anul semnării Contractului de finanțare și până la data de 31.12.2020. Valoarea sprijinului ajunge până la 1.500 de euro/ an și reprezintă 120% din suma anuală pe care fermierul a primit-o în ultimul an în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I (plăți directe către fermieri).

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line prin intermediul paginii oficiale de internet a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați pot consulta pe site-ul AFIR (secțiunea Investiții PNDR – sM 6.5) Ghidul solicitantului şi anexele aferente sM 6.5 din PNDR 2020.

294 de cereri de finanțare au fost depuse, în Prahova, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Valoarea totală a proiectelor se ridică la 75 milioane de euro. Pentru 2017, potrivit statisticilor publicate de Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, au fost efectuate plăți în valoare de 10 milioane de euro. Un grafic al depunerilor de proiecte, al sumelor contractate și a sumelor deja decontate arată în felul următor:

– sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici: 50 de cereri depuse, în valoare de 0,74 mil. euro, contracte semnate în cuantum de 0,15 mil. euro, plăți transferate către fermieri – 0,1 mil. euro;

– sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri: 16 cereri de finanțare depuse, în valoare de 0,6 milioane de euro, contracte semnate în cuantum de 0,4 mil. euro, plăți efectuate – 0,4 milioane de euro;

– investiții în exploatații agricole: 35 cereri de finanțare depuse, în valoare totală nerambursabilă de 21 milioane de euro, contracte semnate de 3 milioane de euro, suma transferată beneficiarilor – 1 milion de euro;

– investiții în exploatații pomicole: 3 cereri depuse și acceptate spre finanțare, în valoare de 0,9 milioane de euro;

– procesarea sau marketingul produselor agricole: 6 proiecte în valoare de peste 3 milioane de euro depuse, din care au fost contractate proiecte de 2 milioane de euro;

– schema de ajutor de stat GBER – „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole“: 9 proiecte depuse, în valoare de 6 mil. euro, contractate, proiecte în cuantum de 3,6 milioane de euro;

– înființarea de activități neagricole în zone rurale: 22 cereri de finanțare în valoare de 1,1 milioane de euro depuse, proiecte acceptate în cuantum 1,1 milioane de euro, plăți efectuate în 2017- 0,8 milioane de euro;

– investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole: 15 cereri de finanțare depuse, cu o valoare totală de 2,5 milioane de euro, contracte semnate pentru 2,4 milioane de euro, plăți efectuate – peste 1 milion de euro;

– modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice: 1 proiect în valoare de peste 0,8 milioane de euro;

– crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică: 18 proiecte de utilitate publică depuse, valorând peste 19 milioane de euro, contracte semnate în valoare de 12 milioane de euro, transferuri de bani – 5,8 milioane de euro;

– protejarea patrimoniului cultural: 7 proiecte depuse (3 mil. euro), contracte semnate în valoare de 0,4 mil. euro, plăți efectuate – 0,2 mil. euro.

În Prahova s-au constituit și 9 grupuri de acțiune locală ale căror strategii însumează 18 mil. euro.

Maria BOGDAN

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, în cadrul secțiunii „Dezbatere Publică”, versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere din cadrul proiectelor implementate cu fonduri europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„După modelul Bazei de date cu prețuri de referință pentru maşini, utilaje şi echipamente specializate, pe care AFIR a implementat-o încă din 2014, am decis să realizăm un instrument de lucru similar și pentru silozuri, grajduri și sere. Astfel, elementele care se vor regăsi în această Bază de date, vor putea fi achiziționate de către beneficiarii PNDR, în mod direct, fără a mai parcurge nicio altă procedură de achiziție. Mai mult, beneficiarii PNDR vor avea la îndemână soluții la cheie pentru realizarea unui sistem integral de depozitare a cerealelor. De asemenea, atrag atenția asupra faptului că în Baza de date se vor introduce prețurile de vânzare către beneficiarii PNDR, nu prețurile recomandate de producători.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț CHESNOIU.

Elementele din categoriile menționate (silozuri, grajduri și sere) se vor introduce în Baza de date sub forma unor proiecte tip, funcționale, de către producător sau de către un singur importator/ dealer al acestuia. Producătorul sau importatorul care înscrie elemente are posibilitatea de a încărca maximum 20 de proiecte tip pentru fiecare marcă din categoriile menționate. Precizăm că prețurile din baza de date vor fi exprimate în Euro și nu vor include TVA (preț CIP la beneficiar).

Actualizarea prețurilor se va realiza o dată pe an pentru fiecare marcă per trader, cu aprobarea conducerii AFIR și se va face la solicitarea oficială a producătorului/ importatorului/ dealerului care a înscris marca respectivă în Baza de date în urma analizării acesteia de către experţii AFIR.

Versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere este publicată pe portalul AFIR la secțiunea „Dezbatere Publică”, rubrica „Documente în dezbatere”. Toți cei interesați să trimită propuneri sau observații au la dispoziție adresa de e-mail, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Perioada de consultare publică este de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Agenției, respectiv 18 septembrie 2017.

Sursa: afir.info

Ce spun de regulă românii că n-avem noi, ca țară? Drumuri bune! Autostrăzi, în principal. Și nici transport feroviar (nu mai spunem performant, ci măcar la nivelul de acum 30 de ani). Apoi, nu avem peste tot o infrastructură de utilități, de educație și de sănătate cumsecade, nici turismul n-ar fi peste tot la nivelul posibilităților etc. Lucrurile nu trebuie duse însă la extreme. În 27 de ani s-au realizat progrese remarcabile; problema este că nu au fost investiții pe măsura potențialului uman, financiar, economic, natural etc.

Vorbind despre potențialul financiar, sursele de finanțare sunt diferite: bugete locale, bugete județene, alocări naționale și fonduri europene. La acestea se adaugă fondurile private, mai cu seamă în zona de turism. Pentru infrastructura locală (de apă-canal, drumuri, de sănătate, educație), cel mai intens program la nivel național asumat de bugetul central este Programul Național de Dezvoltare Locală, care beneficiază, în etapa a II-a, de peste 30 de miliarde de lei. România a avut și are însă șansa extraordinară a absorbției fondurilor europene. E greu de înțeles ce se întâmplă totuși în această privință; așa cum stau lucrurile în anul 2017, al patrulea din exercițiul financiar-european 2014-2020, parcă n-am avea tragere de inimă să accesăm aceste fonduri nerambursabile! Iar pentru teritoriul național, vorbind despre infrastructura rutieră, de utilități, turism, educație etc.), sunt minimum trei programe care pun la dispoziție miliarde de euro!

POR 2014-2020: abia 607 de contracte de finanțare la nivel național

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în calitate de Autoritate de Management, succesorul Programului Operațional Regional (Regio) 2007-2013, are o alocare totală de 8,25 miliarde de euro. Suma este cu 3,54 miliarde de euro mai mare decât cea alocată prin Regio 2007-2013, iar programul dispune de un număr dublu de axe prioritare, 12 față de 6. Banii pot fi accesați prin intermediul următoarelor axe prioritare: promovarea transferului tehnologic – 206,51 mil. euro; îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii – 877, 11 mil. euro; sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice – 2.374, 57 mil. euro; dezvoltare urbană durabilă – 1.386, 86 mil. euro; conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural – 466, 5 mil. euro; îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală – 1.068, 37 mil. euro; diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului – 118, 9 mil. euro; dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale – 763,45 mil. euro; sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban – 101,41 mil. euro; îmbunătățirea infrastructurii educaționale – 352,19 mil. euro; cadastru și înregistrarea proprietăților în zonele rurale din România – 312,89 mil. euro; asistență tehnică – 221, 28 mil. euro.

Unde se află România astăzi în ceea ce privește implementarea proiectelor derulate prin POR 2014-2020? În faza de semnare la agențiile de dezvoltare regională a primelor proiecte! Și avem următoarea statistică provizorie (n.n. vom utiliza fie moneda națională, fie cea europeană, în funcție de situațiile prezentate de fiecare agenție; datele sunt cele publicate în luna noiembrie):

– Regiunea Nord-Vest: 39 de proiecte semnate, în valoare totală de 956 mil. lei de milioane de lei;

– Regiunea Centru: 19 proiecte semnate pentru valorificarea patrimoniului cultural, în valoare de 176,95 mil. lei și 2 proiecte infrastructură turistică, în valoare de 25,7 mil. lei ( 25 mil. lei nerambursabili);

– Regiunea Vest: 95 de proiecte contractate, cu o valoare totală de 106,35 milioane euro (92,19 milioane euro valoarea finanțării nerambursabile); 315 proiecte în evaluare/precontractare, având o valoare totală de 268,05 milioane euro (201,24 milioane euro valoarea finanțării nerambursabile); 205 respinse/ retrase, cu o valoare totală de 179,74 milioane de euro (150,73 milioane de euro valoarea finanțării nerambursabile);

– Regiunea Nord-Est: 112 proiecte, din care 93 private, în valoare de aproximativ 120 de mil. lei și 19 publice, în valoare de 774 mil. lei;

– Regiunea Sud-Est: 19 proiecte private, cu o valoare de 21,85 mil. lei (18,16 mil. lei finanțare europeană și 24 de proiecte publice, în valoare de 914,9 mil. lei (918, 67 mil. lei fonduri nerambursabile);

– Regiunea Sud Muntenia: 806 proiecte depuse, în valoare totală de 3.852, 678 mil. lei (finanțare nerambursabilă – 3.491, 687 mil lei ), din care: 99 contracte semnate, în valoare de 585,092 mil. lei (finanțare nerambursabilă – 566,618 mil. lei), 189 respinse, în valoare de 605, 484 mil. lei (finanțare nerambursabilă – 571,071 mil. lei) și 518 în curs de evaluare, în valoare de 2.662, 102 mil. lei (finanțare europeană – 2.353, 998 mil. lei);

– Regiunea București – lfov: 152 de proiecte depuse, în valoare de 1.428 mil. lei, din care: 41 de contracte semnate, în valoare de 308, 994 lei, 46 de proiecte respinse, în valoare de 565, 292 lei, 89 de proiecte admise la conformitate administrativă și eligibilitate și 47 de proiecte admise la evaluare tehnico-financiară;

– Regiunea de Sud-Vest Oltenia: 147 de proiecte contractate, din care 129 în mediul privat, în valoare de 157 mil. lei și 18 în domeniul public, în valoare de 642,014 mil. lei.

PNDR, plăți de 385 mil. euro, POIM – zero

Alte două programe se referă la infrastructură: Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), cu o alocare financiară de 11,8 miliarde de euro, din care rețeaua de transporturi ar beneficia de 5,1 miliarde de euro; Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în cadrul căruia vor fi finanțate 14 măsuri de dezvoltare rurală, cu o alocare financiară de 9,363 mld. euro, dar în demersul de astăzi interesează doar Măsura 7.2, infrastructura rurală.

În cadrul POIM, din păcate, se pare că nu a fost atras niciun leu din noul exercițiu financiar, ci doar au fost continuate 32 de proiecte nefinalizare în exercițiul financiar anterior. În 2017 se vorbește doar despre prelungire apeluri de proiecte. În schimb, privitor la PNDR, pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii de bază din mediul rural, finanțate prin submăsura 7.2, AFIR a primit on-line 869 de proiecte de utilitate publică, valorând peste 833 milioane de euro și a semnat cu autoritățile publice locale contracte în valoare de 532 milioane de euro, efectuând deja plăți de 344 milioane de euro. Prin Submăsura 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural“ au fost depuse solicitări de fonduri în valoare de 158 milioane de euro. AFIR a încheiat contracte de finanțare în valoare de 64 milioane de euro și a transferat beneficiarilor aproximativ 41 milioane de euro.

Maria BOGDAN

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit până în prezent 596 de cereri de finanțare a proiectelor de investiții în exploatații pomicole și în unități de procesare a produselor din sectorul pomicol prin submăsurile 4.1a, respectiv 4.2a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Valoarea fondurilor solicitate ajunge la 268 milioane euro.

„Sectorul pomicol are o alocare separată în valoare de 322 milioane de euro, dată fiind importanța pe care acesta o are în viziunea programatică a PNDR. Mai mult, liniile de finanțare acoperă atât producția, cât și procesarea produselor provenite din pomicultură. Inițierea unei investiții în pomicultură nu este un proces simplu, ci dimpotrivă, necesită o mult mai mare pregătire și proiectare. Ținând cont de aceasta, am reușit să aducem multe îmbunătățiri procesului de accesare și implementare, dialogul permanent pe care îl avem cu beneficiarii făcând posibilă cunoașterea unor situații concrete și reale cu care aceștia se confruntă. Astfel, în acest moment am ajuns la un grad de solicitare a fondurilor de 83% din totalul alocării.” a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Pentru submăsura 4.1a (Investiții în exploatații pomicole) numărul cererilor de finanțare depuse a ajuns la 554, valoarea fondurilor solicitate prin aceste cereri fiind de 251,1 milioane euro. Plățile efectuate sunt în valoare de 4,3 milioane euro, dat fiind specificul acestui tip de proiecte care necesită un timp mai lung pentru a demara investiția și pentru a solicita rambursarea banilor.

În zona ITI Delta Dunării, prin sM 4.1a au fost depuse până în prezent 10 proiecte a căror valoare de 5,3 milioane euro depășește alocarea de 5 milioane disponibilă pentru această zonă.

Fondurile au fost solicitate pentru finanțarea unor investiții precum înființarea de plantații pomicole de nuci, meri, pruni sau arbuști fructiferi, pentru reconversia livezilor de pomi fructiferi și pentru modernizarea exploatațiilor pomicole.

Prin submăsura 4.2a (Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol) au fost solicitate fonduri în valoare de 11,6 milioane euro, valoarea contractelor fiind de 4,2 milioane euro.

Printre obiectivele proiectelor care au fost selectate pentru finanțare se numără și construcția unor secții pentru depozitarea legumelor, producția de superalimente ecologice, reabilitarea și dotarea unor linii de procesare a fructelor.

„În această perioadă am publicat pe site-ul AFIR spre consultare publică, până pe 4 decembrie 2017, Ghidul solicitantului pentru submăsura 4.1a. Așteptăm cu deosebit interes propuneri constructive pentru îmbunătățirea acestui document care stabilește modalitatea de accesare și de implementare a proiectelor. Ca de fiecare dată, toate propunerile venite de la potențialii beneficiari vor fi analizate cu cea mai mare deschidere și responsabilitate pentru a putea crea împreună cadrul propice accesării acestor fonduri, atât de necesare dezvoltării pomiculturii.” a precizat Adrian CHESNOIU.

AFIR a primit până în prezent 43.114 de cereri de finanțare a proiectelor de investiții prin intermediul tuturor submăsurilor de finanțare din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Fermierii, procesatorii, antreprenorii și primarii care au depus respectivele cereri de finanțare, au solicitat Agenției fonduri nerambursabile de 6,9 miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de investiții, ceea ce reprezintă un procent de peste 76% din alocarea totală a PNDR 2020.

Plățile efectuate până în prezent pentru investițiile realizate de beneficiarii PNDR se ridică la 2,5 miliarde de euro.6

Informații suplimentare

Sprijinul financiar nerambursabil pentru exploatațiile pomicole acordat prin submăsura 4.1a din PNDR 2020 poate ajunge până la 1.050.000 de euro pentru un proiect, finanțarea nerambursabilă fiind în proporție de maximum 90%.

Printre investițiile eligibile se numără reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare etc, înființarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină și ploaie sau înființarea și modernizarea pepinierelor pentru producerea de material de înmulțire și material de plantare fructifer, inclusiv costurile pentru: material plantare, pregătire sol, lucrări de plantare, plase antigrindină etc.

Intensitatea sprijinului acordat prin submăsura 4.2a din PNDR 2020 este 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și de 40% pentru întreprinderi mari. Pentru întreprinderi micro şi mici, inclusiv forme asociative, sprijinul nu va depăși 600.000 euro/ proiect sau 900.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lanț alimentar integrat. Întreprinderile mijlocii (inclusiv forme asociative) beneficiază de o finanțare maximă de 800.000 euro/ proiect sau, în cazul investiţiilor care conduc la un lanț alimentar integrat, finanțarea ajunge la 1.100.000 euro/ proiect. Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile este de 1.500.000 euro pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat, în cazul întreprinderilor mari.

Lista completă a investițiilor și cheltuielilor eligibile este detaliată în Ghidul Solicitantului, disponibil pe www.afir.info, secțiunea investiții prin PNDR.

Sursa: afir.info

Greu, teribil de greu s-a urnit programul de reconversie în pomicultură! După aproape patru ani din exercițiul financiar european 2014-2020, au fost semnate și se află în desfășurare, la nivel național, contracte pentru 67 de investiții în exploatații pomicole și cinci investiții în procesare/marketing produse din sectorul pomicol. Suma decontată în contul proiectelor aflate în curs de execuție este infimă, aproape 3 milioane de euro. Cinci din cele 7 submăsuri au grad zero de absorbție a fondurilor europene. Cifrele corespund ultimei situații centralizate la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la data de 12 octombrie 2017. Proiectele, în cea mai mare măsură, vizează o serie de culturi de nișă, majoritatea în sistem ecologic, cum ar fi alunul, afinul, cătina, nucul, zmeurul, gutuiul și mai puțin speciile clasice (măr, prun, cireș, vișin, cais, piersic).

Motivele întârzierii se cunosc, nu are sens să mai insistăm asupra lor. Să zicem că ar mai fi trei ani în care să fie recuperat timpul pierdut și mai ales banii alocați programelor din pomicultură, sector despre care știm foarte bine că se află în mare declin. Bugetul total alocat sesiunii anuale numai pentru Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole, este de 70.586.064 euro.

Cinci din 7 măsuri, zero proiecte selectate, zero fonduri atrase

Cum spuneam, la data de 12 octombrie 2017, stadiul programului care se adresează sectorului pomicol, conceput altfel (mai vast, cu adresabilitate mai mare și pesemne tocmai de aceea mai greoi) decât reconvesia în viticultură, era unul modest:

• Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole: 558 de proiecte depuse, în valoare de 252,588 mil. de euro, din care au fost selectate 138 de proiecte, în valoare de 63,024 mil. de euro; au fost semnate contracte de finanțare și se află în desfășurare 67 de proiecte, în valoare de 30,175 mil. euro; 3 proiecte, în valoare cumulată de 1,559 mil. euro, au fost reziliate; plăți efectuate – 2,989 mil. euro. Din cele 558 de proiecte depuse, au fost respinse de la finanțare în jur de 130, iar altele au fost amânate sau nu au fost eva­luate;
• Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole - ITI Delta Dunării, au fost depuse 10 proiecte, în valoare de 5,394 mil. euro, dar niciunul n-a fost selec­tat, deci avem zero proiecte, zero fonduri atrase;
• Submăsura 4.2a, investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol: au fost depuse 24 de proiecte, în valoare de 9,3 milioane de euro, au fost selectate 16, în valoare de 5,77 mil. euro, s-au semnat contracte și se deru­lează lucrări pentru 5 proiecte, în valoare de 2,889 mil. euro;
• Submăsura 4.2a, investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol – ITI Delta Dunării – zero proiecte depuse;
• Submăsura 4.2a, schemă de ajutor de stat GBER - niciun proiect depus;
• Submăsura 4.2a, scheme de minimis – zero absorbție;
• Submăsura 9.1a, înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol – zero proiecte și fonduri.

Zone favorabile pentru pomicultură

Evident că, în cazul pomiculturii, o analiză comparativă între toate județele țării nu este oportună pentru simplul motiv că nu toate dispun de condiții naturale favorabile dezvoltării speciilor pomicole. În 2014, la nivel național, suprafața cultivată cu pomi fructiferi și arbuști era de 158.609 ha. Cele mai mari suprafețe se regă­seau în Argeș (20.370 ha), Vâlcea (13.145 ha), Prahova (9.664 ha), Dâmbovița (9.293 ha), Bistrița-Năsăud (8.952 ha), Satu Mare (8.780 ha), Buzău (8.418 ha), Caraș-Severin (6.708 ha), Maramureș (5.956 ha), Bihor (5.810 ha), Arad (5.141 ha), Iași (4.981 ha), Sălaj (4.823 ha), Gorj (4.756 ha), Mehedinți (4.635 ha) și Cluj (4.561 ha). Cea mai mare suprafață era ocupată cu prun (peste 70.000 ha), măr (60.000 ha), cireș + vișin (7.700 ha). De altfel, cam acestea, la care se mai adaugă alte județe subcarpatice, precum și sudul și vestul țării, în special Constanța, pentru specii precum cais, piersică, nectarină, fac parte și din categoria zonelor de favorabilitate pentru pomicultură.

Cele mai multe proiecte selectate provin din Regiunea de Nord-Vest

Fermierii din 5 județe din România nu au obținut finanțare – sau nu au depus proiecte – pentru nicio investiție: Botoșani, Neamț, Brăila, Teleorman și Covasna. Dar, foarte interesant, 6 din cele 8 județe care dețin institute sau stațiuni de cercetări pomicole – am numit Suceava, Iași, Buzău, Ilfov, Argeș, Mehedinți – au depus un număr redus de proiecte, unul, de exemplu, în cazul Iașiului! Cele mai multe cerei de finanțare aprobate provin din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest și Regiunea Sud-Est. Să fi fost acolo o mai mare mobilizare între fermieri ori o mai bună prestație a instituțiilor statului care se ocupă cu derularea acestui program, respectiv oficiile județene ale AFIR? Referindu-ne la județe, cele mai multe proiecte selectate, declarate eligibile și pentru care se vor semna contracte de finațare, provin din Sălaj, Satu Mare, Bihor, Constanța, Arad, Giurgiu, Bacău, Brașov, Bistrița Năsăud, Dâmbovița, Galați, Vrancea și Vâlcea, fiecare cu 12 până la minimum cinci proiecte eligibile. Vaslui, Iași, Mureș, Dolj sau Mehedinți au câte un singur proiect.

Se reconfigurează pomicultura românească?

Analizând cererile și proiectele de finanțare dpuse, dar și din discuțiile cu fer­mierii se observă o reorientare a pomiculturii noastre în 2017. Sub 10% din proiecte au în vedere modernizarea livezilor de măr și prun sau înființarea de noi plantații cu aceste specii. În rest, toată lumea s-a orientat înspre pomicultura în sistem ecologic și înspre culturi de nișă. Aproape 80 de proiecte, din 138 selectate, au în vedere înființarea plantațiilor de alun, afin, cătină, agriș, aronia, zmeură, căpșun, mur, nuc și gutui. Avem, apoi, un singur proiect pentru plantație de vișin și în jur de 15 pentru cireș în sistem ecologic. În general, fermierii însoțesc plantația fie cu achiziție de utilaje, fie cu depozite de condiționare, păstrare și procesare. În cadrul submăsurii 4.2a – investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol – au fost acceptate spre finanțare proiecte pentru înființarea unor centre de colectare, depozitare, condiționare, ambalare, procesare, comercializare în Brașov, Dâmbovița, Harghita, Buzău, Gorj, Vrancea, Mureș, Hunedoara, Bihor și Ilfov.

Maria BOGDAN

În această perioadă a anului, ministerele au început să își calibreze bugetele pentru anul viitor, în funcție de programele pe care doresc să le lanseze sau să le susțină. Dl Daniel Botănoiu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, a avut amabilitatea de a prezenta pentru cititorii revistei Lumea Satului principalele programe care vor fi desfășurate în sprijinul agricultorilor din România.

Programul pentru suine, adaptat la normele UE

În domeniul susținerii crescătorilor de suine, proiectul inițial de program, care prevedea o primă de 10.000 de euro pentru fiecare 200 de capete produse, a fost criticat de către Uniunea Europeană. Pentru a-l face să fie în acord cu normele comunitare au trebuit modificate mai multe prevederi. La ora actuală, proiectul este depus la Parlament. Așa cum arată acum, susține investițiile în domeniul creșterii suinelor, mai ales în direcția producției de material reproducător. Ideea este să nu mai fie nevoie să achiziționăm din străinătate marea majoritate a grăsunilor, așa cum se întâmplă acum, și, astfel, să realizăm niște economii. În domeniul producției de suine există trei categorii de producători: unii care produc numai material genetic, unii care produc genetică pentru a-i îngrășa în fermele proprii și alții care cumpără genetică, respectiv grăsuni, pentru a-i îngrășa. Proiectul de lege se adresează tuturor acestor categorii de producători, indiferent de mărimea lor. Am avut în vedere faptul că anual România importă produse din carne de porc, carne de porc sau grăsuni în valoare de 350 milioane de euro. Noi trebuia să facem ceva pentru ca acești bani să rămână în țară. Aceste dezechilibre în balanța comercială înseamnă, concret, activități mai reduse în România, locuri de muncă mai puține și, în final, o abandonare a activităților din alte domenii, pentru că sectorul alimentar are prioritate.

Programe separate pentru avicultură și acvacultură

Un program similar am pregătit și pentru avicultură, iar un altul pentru acvacultură, cu referire directă la piscicultură. La ora actuală România importă foarte mult pește și dorim să acoperim acest deficit. În trecut, în România peștele era nelipsit, nu ca acum, doar în momentele în care ținem post.

Ca să putem susține aceste trei programe pe care le-am pomenit, ținând cont de toate implicările lor bugetare și în balanța comercială, avem în vedere și alte programe, de stimulare a exporturilor de carne de ovine, de exemplu, dar pe care nu le-am discutat încă nici cu asociațiile de producători, nici la nivelul factorilor de decizie.

Însă, ceea ce este important de știut este că, în paralel cu programul acesta de dezvoltare a sectorului suinelor, avem un alt program special pentru Mangalița și Bazna. Acest program este separat și se adresează celor din mediul rural care vor să crească astfel de animale, în așa fel încât să putem asigura necesarul de carne de care companiile care se ocupă de procesare au nevoie. Concret, programul pentru Bazna și Mangalița oferă sprijin pentru investiție și pentru popularea fermelor cu grăsuni din aceste rase tradiționale.

Un alt program special avem pentru Bălțata Românească și pentru Brună, în domeniul taurinelor, astfel încât să putem păstra și dezvolta aceste rase. În perioada următoare intenționăm să stimulăm în acest scop Institutul de la Arad, unde există un nucleu de rasă extraordinar de bun. Nu este un secret că deja am identificat sursele de finanțare, iar în perioada următoare vom plăti aproximativ 4,5 milioane de lei ca să-i ajutăm.

Lâna, roșiile și cerealele, la fel de importante

Pentru toate aceste programe noi am prevăzut finanțările în bugetul viitor. La aceste programe se mai adaugă capacitățile de depozitare, respectiv cele opt centre pentru preluarea lânii. Intenționăm ca tot ceea ce se colectează în teritoriu să ajungă la aceste centre mari. Dorim ca ele să fie dotate, în funcție de interesul investitorilor, cu centre de spălare, cu instalații de tors. Practic, să reparăm ce s-a stricat, pentru că un pulover de lână, un costum de lână sunt o minune pe tine.

Or noi purtăm acum tot felul de materiale de proastă calitate. Încercăm să readucem filaturile, care să producă firele necesare industriei de covoare și celei de țesături.

Programul „Tomate Românești“, prima etapă a fost un succes. Suntem foarte atenți și la etapa a doua. Evident că este abia primul an și a trebuit să mai ajustăm. Am încercat să mergem la maximum cu solicitările consumatorilor, care au cerut roșii românești și în perioade mai dificile, îmbinate cu ceea ce pot obține producătorii. Eu am susținut întotdeauna că produsele obținute în sectorul agricol românesc au o calitate extraordinară. Aceasta este rezultatul condițiilor pedoclimatice, combinate cu respectul pe care agricultorul român îl are față de munca lui deoarece el nu poluează precum alții.

Subvențiile plătite la timp = 10% din valoare, plus în buzunarul fermierilor

Foarte importantă pentru noi este plata avansului la subvenții, pentru că oamenii așteaptă și au nevoie. În cazul cerealelor, de exemplu, nu există niște prețuri extraordinare, cine știe ce cereri pentru export, căci este o oarecare suficiență a pieței. În consecință, oamenii au nevoie de bani ca să-și achiziționeze inputurile pentru producția anului următor. Indiferent ce s-ar spune, sigur că le vor cumpăra mai ieftin dacă le plătesc acum decât dacă le plătesc la producția anului viitor. Din acest motiv, faptul că plătim subvențiile la timp înseamnă, cum am mai discutat, o econo­mie de cel puțin 10%, în termeni concreți, ceea ce înseamnă mult. Acești bani, în loc să meargă în buzunarul băncilor, rămân în buzunarul fermierilor.

Un alt program fundamental este axat pe miere. În școli, toți elevii între 6 și 14 ani, indiferent că sunt în învățământul de stat sau cel privat, vor primi câte un borcan de 350 grame de miere.

Peste 1.400.000 de copii vor merge cu câte un borcan de miere acasă. Acolo mănâncă și mama, și tata, și frații și descoperă calitățile acestui aliment. Așa transmitem următorul mesaj: „Avem alternativă pentru zahăr!“. Astfel încercăm să determinăm aducerea mierii din arealurile respective în atenție și crearea unei culturi a consumului de miere, care este un aliment deosebit de complex și sănătos. Să nu uităm că asistăm la o explozie a cazurilor de diabet și obezitate, inclusiv la copii, cauzate și de consumul excesiv de zahăr.

Fără apă, tehnologia e aproape degeaba

Un alt program, deosebit de important și care a intrat în linie dreaptă, este cel referitor la irigații. A trebuit să trecem prin furcile caudine ale programelor de achiziții conforme normelor europene, dar am reușit. Acum intră în execuție cele 40 de amenajări despre care am discutat, cu proiectele respective, cu tot ce implică ele. Demararea lor este programată acum, la sfârșitul lunii octombrie. Anul următor veți vedea un șantier imens în ceea ce privește decolmatările, dotarea cu pompe, etc. Ceea ce am promis începe să ajungă la maturitate. În același timp, nu am renunțat la desecări. Avem în vedere pentru irigații două milioane de hectare, dar pentru desecări avem șase milioane. Am reușit să facem un lucru minunat prin acest program de irigații cu finanțare separată și am lăsat separat corectarea eroziunii solului și desecările. Nu uitați că anul acesta este pentru prima oară din 1989 încoace când aproape o Dunăre am dus-o în teritoriu, am băgat-o pe canale. 1.300 km în teritoriu, unde apa a fost băgată pe canale interioare, este foarte mult. Și toată această apă este gratuită. Sigur că avem de lucru, trebuie să convingem în continuare fermierii să se asocieze în organizații, trebuie să îi ajutăm cumva să își ia echipamente de aplicare a apei. Sigur că trebuie să facă și fermierii eforturi, pentru că toată această apă o iei cu pompa. Costurile sunt zero pentru apa adusă la loc, iar noi suntem încântați ca fermierul să o folosească. Dacă o folosește, face o producție mai bună, care se înregistrează și înseamnă colectări de taxe, de impozite, de TVA. Până la urmă, apa este factorul cel mai limitativ al producției, pentru că poți să ai cele mai bune tehnologii și cei mai noi hibrizi, dacă nu ai apă câtă trebuie și atunci când trebuie, degeaba le ai.

Trebuie să oprim muntele să o ia la vale!

Pe lângă acestea, cercetarea este foarte importantă. Am prevăzut 100 de milioane de euro pentru cercetare. Vrem să transferăm Institutul de la Buzău în subordinea Ministerului, ca să putem produce semințe de legume. Am transferat Institutul Palas, din Constanța. Considerăm important ca liceele agricole să treacă în subordinea Ministerului Agriculturii, ca să putem crea un curriculum corect, în parteneriat cu fermierii. Ei să ne spună: „Îmi trebuie zece tractoriști, doi combinieri ș.a.m.d.“. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem și cu o administrare bună. Cu aceste licee intenționăm să-i stimulăm și să-i fixăm pe tineri în mediul rural pentru că, odată ce au plecat de la sat, nu se mai întorc. E fenomenul de migrație, în special din zonele montane, în care avem un alt program, de un miliard de euro, separat de Programul Național de Dezvoltare Rurală, care duce la dezrădăcinarea oamenilor. Muntele o ia la vale! Exact asta trebuie să oprim!

Acestea sunt nevoile agriculturii românești, pe care am încercat să le trec în revistă, și prioritățile noastre. Noi trebuie să avem grijă și de cei mici, și de cei mari. O măsură care îi vizează deopotrivă și pe unii și pe ceilalți, este scăderea, în 2018, a TVA-ului pentru toate produsele și serviciile agricole de la 9% la 5%.

Alexandru GRIGORIEV

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că a fost modificat Manualul de procedură pentru evaluarea și selectarea cererilor de finanțare depuse de către solicitanți pentru a obține fonduri europene nerambursabile prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Conform noului Manual de procedură, beneficiarii au posibilitatea de prelungire a termenelor prevăzute în „Notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finanțare și semnarea contractului de finanțare” pentru depunerea documentelor solicitate, în cazuri justificate și care pot fi demonstrate în mod concret.

„Din experiența de până acum, solicitanții declarați eligibili și selectați pentru a obține finanțare au semnalat faptul că pentru obținerea anumitor documente (avize, acorduri, autorizații) necesare contractării, este nevoie de un timp mai îndelungat pentru emiterea acestora de către instituțiile abilitate. Ca urmare a acestor solicitări, am decis să actualizăm procedurile de lucru, în sensul prelungirii termenelor acolo unde situația o impune și pe baza documentelor justificative primite, astfel încât proiectele selectate să fie contractate și implementate. Această modificare continuă procesul de simplificare și accesibilizare a obținerii de finanțare nerambursabilă. Îmi doresc, și am făcut pași importanți în această direcție, ca beneficiarii să fie partenerii noștri, pentru că avem scopuri convergente și nu antagonice. ” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU.

Pentru obținerea prelungirii, solicitantul anunţă în scris Agenția, privind imposibilitatea depunerii în termen a documentelor solicitate de AFIR pentru încheierea contractului de finanțare, iar experții din cadrul structurilor teritoriale (Centrele regionale sau Oficiile județene, după caz) cărora li s-a repartizat solicitarea, vor analiza posibilitatea acordării unei prelungiri și o vor supune aprobării managementului superior. Această prelungire se acordă doar dacă este justificată și însoțită de documente doveditoare. Orice prelungire nu va depăși termenul de 90 de zile calendaristice precizat în Notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finanțare și semnarea contractului de finanțare.

În situaţia în care nici în urma prelungirii acordate, solicitantul nu depune documentele necesare contractării, AFIR transmite Notificarea de neîncheiere a contractului de finanțare și astfel, solicitantul nu va mai putea obține fondurile alocate conform raportului de selecție.

Precizăm că modificarea procedurală se aplică tuturor notificărilor aferente rapoartelor de selecție aprobate după data de 29 noiembrie 2016, în conformitate cu HG nr. 881/ 2016.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea până la 31 octombrie 2017 a sesiunii de primire a proiectelor de investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole și pomicole finanțate prin submăsurile 4.2 și 4.2a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„Împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR am decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare cu o lună, alocarea aferentă acestor submăsuri nefiind consumată până la acest moment. Trebuie să subliniez că, în această ultimă etapă din luna octombrie, punctajul este unul ușor de atins și astfel, există o șansă în plus pentru solicitanți să obțină finanțare pentru a dezvolta o investiție în domeniul procesării produselor agricole și pomicole. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1 – 31 octombrie 2017 este de 15 puncte pentru sM 4.2 și de 10 puncte pentru sM 4.2a.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU.

Alocarea financiară stabilită pentru sesiunea din acest an aferentă submăsurii (sM) 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” este de 100 de milioane de euro. Până în prezent au fost depuse 46 de cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 41 de milioane de euro.

Alocarea financiară pentru sM 4.2a „Investiţii în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol” este de 12 milioane de euro pentru sesiunea din acest an, din care au fost solicitate până acum 1,6 milioane de euro.

Sprijinul nerambursabil acordat pentru procesarea produselor agricole și pomicole este de până la 50% nerambursabil, iar valoarea finanțării este de maximum 2,5 milioane/ proiect pentru sM 4.2 și de maximum 1,5 milioane/ proiect în cazul sM 4.2a.

Depunerea cererilor de finanțare se face on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, până la termenul limită al sesiunii, respectiv 31 octombrie 2017, ora 16.00. Toți cei interesați să depună cereri de finanțare prin sM 4.2 și sM 4.2a, pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.

Sursa: afir.info

În perioada 19 – 20 septembrie 2017 a fost organizată la Botoșani de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală prima întâlnire a Grupului de Lucru LEADER (GLL) care s-a desfășurat în cadrul planului de acțiuni al Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

La eveniment au participat membri ai Grupurilor de Acțiune Locală autorizați pentru exercițiul financiar 2014 -2020, precum și reprezentanți ai Unității de Sprijin a Rețelei și ai Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

În cadrul întâlnirii a avut loc un schimb de idei din experiența practică a grupurilor, dat fiind faptul că în prezent acestea sunt implicate în organizarea apelurilor de selecție, fiind discutate totodată și aspecte administrative privind depunerea și evaluarea proiectelor din cadrul sesiunilor în desfășurare, inclusiv prioritizarea AFIR.

Discuțiile au vizat îndeosebi clarificarea problemelor întâmpinate de GAL și a anumitor aspecte din implementare cu care s-au confruntat pe parcurs. În urma dezbaterilor, s-a constatat necesitatea organizării unor evenimente pe tematici specifice, un exemplu fiind submăsura 16.4, respectiv art. 35 al Regulamentului UE nr. 1305/2013.

Cu ocazia acestui eveniment, s-au efectuat și vizite la două proiecte de succes finalizate în cadrul PNDR 2007-2013, respectiv o pensiune agroturistică și un atelier meșteșugăresc din județul Suceava.

Mai multe detalii despre prezentarile sustinute în cadrul întâlnirii Grupului de Lucru LEADER pot fi gasite pe site-ul rndr.ro, secțiunea Evenimente RNDR - http://rndr.ro/evenimente-rndr.html.

Reamintim că, în cadrul planului de acțiuni al Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 vor fi organizate 24 de întâlniri ale Grupurilor de Lucru LEADER (GLL) în mai multe judeţe ale ţării.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, versiunea consultativă a Ghidului solicitantului aferent submăsurilor 16.1 „Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse” și 16.1a „Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„După finalizarea consultării publice în data de 15 septembrie 2017 și ulterior analizării propunerilor primite, vom lansa sesiunea în care se vor putea depune, pentru prima dată în cadrul PNDR 2020, cererile pentru solicitarea fondurilor nerambursabile prin aceste linii de finanțare. Sprijinul financiar va asigura promovarea inovării și a cooperării în sectorul agroalimentar, inclusiv în cel pomicol,  prin dezvoltarea de proiecte pilot și de noi produse, practici și tehnologii de care este mare nevoie în agricultură. Grupurile operaționale care vor fi create vor facilita cooperarea dintre fermieri, organismele de cercetare și alți actori din sectorul agroalimentar, pentru creșterea gradului de inovare din aceste sectoare și adaptarea rezultatelor cercetării la nevoile reale ale sectorului agricol.” a precizat Adrian - Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Valoarea maximă a sprijinului acordat prin sM 16.1 și sM 16.1a pentru dezvoltarea proiectelor pilot, noi produse, procese și tehnologii este de 500.000 de euro/ proiect. Intensitatea sprijinului este 100% nerambursabilă pentru cheltuielile pregătitoare, pentru cheltuielile de funcționare a cooperării, dar și pentru cheltuieli generate de diseminarea rezultatelor.

Pentru submăsurile 16.1 și 16.1.a se va avea în vedere o abordare în două etape, conform precizărilor din fișa măsurii. Astfel, în etapa I  se va lansa o sesiune de depunere a Cererilor de exprimare a interesului (CEI) pentru accesarea finanțării proiectelor, iar în etapa a II-a va avea loc depunerea, evaluarea și selecția proiectului detaliat al Grupului Operațional (GO).

Solicitanții eligibili sunt grupurile operaționale, fără statut juridic, constituite în funcție de tema proiectului din minim un partener din domeniul cercetării sau agroalimentar și cel puțin un fermier/ un grup de producători/ o cooperativă/ altă formă de asociere în agricultură.

De asemenea, costurile directe generate în mod specific de activitățile incluse în planul de proiect depus de GO (cheltuieli legate de chirii pentru: echipamente, utilaje, imobile necesare desfășurării activității descrise în proiect, altele decât sediu) beneficiază de sprijin 100% nerambursabil. O altă categorie de cheltuieli pentru care intensitatea sprijinului acordat este nerambursabil în procent de 100% o reprezintă cheltuielile cu onorarii ale partenerilor, colaboratorilor externi, aferente activitatilor descrise în proiect și prestări servicii de către aceștia sau alte persoane/ entități, inclusiv cheltuielile aferente salariului/ onorariului coordonatorului de proiect.

Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (sM 16.1 și sM 16.1a) a fost publicată pe site-ul AFIR la secțiunea Dezbatere publică, Documente supuse dezbaterii publice. Perioada de consultare publică este de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Agenției, respectiv 5 septembrie 2017. Toți cei interesați să trimită propuneri sau observații au la dispoziție adresa de e-mail, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la 15 septembrie 2017.

Sursa: afir.info

Miercuri, 6 septembrie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a participat la o întâlnire de lucru cu personalul de conducere al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) de la nivel central, regional şi judeţean.

Acest eveniment, desfășurat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este al treilea din seria de întâlniri lunare stabilite pentru analizarea stadiului implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în luna august a acestui an şi pentru găsirea unor soluții concrete la problemele semnalate din teritoriu.

Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a felicitat structurile teritoriale ale AFIR care au atins un grad ridicat de realizare pentru solicitările de plată aferente lunii august 2017, respectiv 118,12% (Centrul regional 5 Vest) şi 130,39% (Centrul regional 6 Nord- Vest) pentru realizările obţinute: „Atitudinea dvs. în realizări impune o notă de respect şi sper că şi în următoarele două luni – septembrie şi octombrie – pragurile stabilite vor fi trecute, tot aşa, la un nivel ridicat. Trebuie înțeles că doar printr-o implicare totală a fiecăruia dintre voi putem asigura atragerea fondurilor europene pentru a finanța toate acele investiții care pot asigura dezvoltarea  agriculturii și a mediului rural românesc. Observ că ați înțeles rolul pe care îl aveți, și apreciez aceasta, implicarea voastră se vede și în rezultatele acestei luni”.

La rândul său, secretarul de stat Alexandru Potor a apreciat eforturile colegilor din Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale: „Ştiu că nu este uşor, dar iată că în urma mobilizării s-au atins nişte rezultate foarte bune la anumite structuri, în timp ce la alte centre regionale și oficii județene se vede nevoia de a crește nivelul de implicare pentru a atinge cel puțin țintele de absorbție stabilite pentru acest an. Vă rog pe toţi să acţionăm ca o echipă, la nivel național, astfel încât să putem susține în comun eforturile AFIR şi ale MADR.”

Discuțiile au fost axate pe analiza stadiului implementării și nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile pentru fiecare regiune în parte, dar și pe identificarea acelor demersuri care trebuie inițiate pentru a asigura decontarea plăților stabilite ca țintă de absorbție pentru lunile septembrie și octombrie.

Un alt subiect important pe agenda întâlnirii l-a constituit situația beneficiarilor cu achiziții publice și continuarea demersurilor pentru fluidizarea etapelor pe care aceștia trebuie să le parcurgă până la atribuirea contractelor.

„Noi trebuie să ne asigurăm în același timp că în implementare vor fi atinse obiectivele proiectelor. Este important ca banii pe care îi aducem în țară să rămână în țară. Nu să ne trezim peste un an că suntem obligați să returnăm fondurile decontate sau să fim obligați să reziliem contracte. Depinde în egală măsură de implicarea noastră ca proiectele finanțate să fie finalizate cu succes. Noi, personalul AFIR, suntem, în limitele impuse de lege, primul consultant al beneficiarului pentru a-l putea ajuta în mod concret. Din acest punct de vedere, angajatul AFIR trebuie să aibă un nivel ridicat de probitate morală și profesională cerut de funcția publică pe care o îndeplinește.” a subliniat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț CHESNOIU.

Valoarea plăților efectuate de AFIR în luna august către beneficiarii proiectelor de investiții finanțate prin PNDR 2020 se ridică la 147,97 milioane euro, în marja țintei de absorbție pentru luna supusă analizei.

Până în prezent, AFIR a contractat peste 36.000 de proiecte de investiții, în valoare de 2,16 miliarde euro. Plățile la zi făcute de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru  măsurile de investiții, dar și pentru cele compensatorii de mediu și climă din cadrul PNDR 2020 prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, însumează în acest moment peste 1,755 miliarde euro.

Sursa: madr.ro

Planul de prevenire a neregulilor în implementarea proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), iniţiat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a avut în perioada 28 – 31 august o nouă serie de acțiuni în sprijinul beneficiarilor şi personalului instituţiei, la nivelul Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 2 - Sud Est Constanța (CRFIR).

Echipa AFIR, condusă de Daniel-Eugeniu CRUNȚEANU, Director General Adjunct AFIR, a fost la CRFIR 2 Constanța, unde au avut loc sesiuni de lucru cu personalul centrului regional şi ai oficiilor județene Constanța și Tulcea, dar şi întâlniri cu beneficiari ai proiectelor finanţate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.

Printre beneficiarii publici și privați prezenți la întâlniri s-au numărat reprezentanții primăriilor comunelor Cumpăna, Poarta Albă și Vadul lui Traian, echipa de implementare a GAL „Canal Dunăre-Marea Neagra 2016” și reprezentanți ai societăților Avi Babadag și Ecopesc.

”Acțiunile de prevenție se fac atât pentru beneficiari, cât și pentru angajații AFIR. Scopul principal a fost, pe de o parte, analizarea riscului de apariție a neregulilor și fraudelor în implementarea proiectelor, iar pe de altă parte creșterea gradului de conștientizare a personalului AFIR și al beneficiarilor cu privire la modul de verificare a proiectelor și respectiv, de respectare a obligațiilor contractuale, cu atât mai mult cu cât aceste obligații trebuie respectate pe toată perioada de execuție și monitorizare a unui proiect. Feedback-ul primit a fost unul pozitiv, și prin faptul că acțiunea a fost corect percepută ca nefiind o activitate de control, ci ca o acțiune de sprijin, având la bază noua abordare a relației dintre Agenție și beneficiari” a declarat Daniel-Eugeniu CRUNȚEANU, Director General Adjunct Active Fizice și Plăți Directe.

Tematica întâlnirilor a avut ca obiectiv prevenirea și diminuarea riscului de apariție a neregulilor și fraudelor, inclusiv prin corecta identificare a factorilor care semnalează posibile nereguli în accesarea şi utilizarea fondurilor nerambursabile, în etapele de evaluare şi implementare a investiţiilor susţinute prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR).

În cadrul evenimentelor au fost susținute prezentări având ca obiect tematica acțiunii – prevenirea neregulilor și a fraudelor și a unor studii de caz din activitatea de control a Direcției Control și Antifraudă și a direcțiilor de specialitate participante, la care au fost prezenți reprezentanții CRFIR și OJFIR, precum și în deplasări la amplasamentele proiectelor beneficiarilor AFIR anterior menționați.

Sursa: afir.info

Pentru mulți dintre fermierii români vestea că pământurile pe care le lucrează vor fi incluse în cadrul unor arii protejate apare ca una dintre cele mai proaste. În general, fermierii o asociază cu interzicerea majorității activităților și cu o sumă de dezavantaje. Dar lucrurile nu stau chiar așa. Includerea unor terenuri în harta siturilor „Natura 2000“, fie că este vorba despre zone care reprezintă habitate pentru specii de importanță deosebită (SPA), fie de zone importante pentru înmulțirea, migrația sau hrănirea unor păsări (SPA) nu reprezintă un dezavantaj. Prin programul privind Politica Agricolă Comună (CAP), Comisia Europeană a elaborat o serie de măsuri având ca scop compensarea neajunsurilor pe care acești fermieri le-ar putea avea. Activităţile economice pot continua într-un sit „Natura 2000“, cu condiţia evitării celor care ar putea afecta speciile sau habitatele specifice sitului. Sunt recunoscute şi protejate interesele localnicilor, căci „Natura 2000“ nu înseamnă scoaterea din uz a terenurilor, ci păstrarea practicilor tradiţionale agropastorale şi silvice care nu dăunează patrimoniului existent. Dezvoltarea turismului şi agroturismului, etichetarea de produse naturale locale ce pot deveni mărci recunoscute, preferate în locul preparatelor artificiale sunt încurajate, inclusiv prin posibilitatea de a atrage cu prioritate fonduri europene.

Avantaje în zonele defavorizate

Astfel, în România a fost implementată începând cu anul 2007 Măsura 211 – zona montană defavorizată, iar începând cu anul 2008 au fost implementate Măsura 212 – zone defavorizate (altele decât zona montană) şi Măsura 214 – agromediu. Prin aceste măsuri s-a asigurat atât compensarea utilizatorilor de terenuri agricole situate în zone unde activităţile agricole sunt afectate de condiţii naturale nefavorabile, cât şi compensarea pierderilor de venituri şi a cheltuielilor suplimentare înregistrate de fermierii care adoptă în mod voluntar practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului, în scopul menţinerii valorii de mediu ridicate a terenurilor agricole (protecţia biodiversităţii, protecţia apei, protecţia solului, reducerea emisiilor poluante şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice). Aceste măsuri au atras interesul fermierilor români, în perioada 2008-2015 fiind efectuate plăţi în volum de cca. 3,47 mld. euro în cadrul angajamentelor încheiate în cadrul celor 3 măsuri, ceea ce reprezintă cca. 42% din întreaga alocare a PNDR 2007-2013 şi 98% din alocarea măsurilor Axei 2 care au fost adresate sectorului vegetal.

Sume importante pentru agromediu și agricultură ecologică

Pentru perioada de programare 2014-2020, a fost pus un accent deosebit pe promovarea utilizării eficiente a resurselor, precum şi pe creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în agricultură și zonele rurale, în concordanță cu obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020. Unul din instrumentele puse la dispoziţia Statelor Membre pentru atingerea acestor obiective este noul pachet de măsuri de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, adresate practicilor de agromediu şi climă (Măsura 10), agriculturii ecologice (Măsura 11) şi zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale (Măsura 13), acestea fiind implementate în România începând cu anul 2015. Alocările acestor măsuri sunt unele consistente, fermierii putând accesa angajamentele în cadrul cărora sunt disponibile sume de cca. 2,66 mld. euro (Măsura 10 – 1,071 mld. euro, Măsura 11 – 236,42 mil. euro, Măsura 13 – 1,355 mld. Euro).

Informaţiile relevante privind condiţiile aplicabile măsurilor de mediu şi climă în anul 2017 se pot consulta la toate Centrele Locale şi Centrele Judeţene APIA, Oficiile Judeţene şi Centrele Regionale ale AFIR, la Compartimentele de Dezvoltare Rurală Judeţene şi la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste informaţii sunt disponibile şi în mediul online, pe paginile web ale MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro), pe site-ul AFIR și pe site-ul APIA. Suprafaţa totală a siturilor „Natura 2000“ în România, reprezintă 17,84% din suprafaţa ţării. SCI-urile reprezintă 13,21 % din suprafaţa ţării, iar SPA-urile reprezintă 11, 89% din suprafaţa ţării.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 34-35

Nu doar veșnicia s-a născut la sat, ci și istoria. Să depănăm împreună file de istorie și de prezent în comuna Herăști din județul Giurgiu.

„La kilometrul 31 al șoselei ce leagă Bucureștii de Oltenița, un drum mărginit de plopi taie câmpurile șerpuind către Argeș. Un indicator ne informează că mai sunt 5 kilometri până la Herăști. Urmând firul drumului pătrunzi într-o lume cu totul specială...“

Trecut și prezent

Monografia comunei Herăști, județul Giurgiu, face o incursiune interesantă în trecutul acestei așezări rurale care apare în istorie sub două nume: Herăști și Fierăști, acesta din urmă fiind probabil împrumutat de la un boier al acestor locuri, pe nume Fiera. Însă în documentele oficiale din timpul lui Matei Basarab comuna este prezentată cu numele de Herăști. Chiar dacă există mențiuni în istorie despre comună încă de dinainte de secolul al XIV-lea, acest univers istoric restrâns a fost marcat mai degrabă de familia boierească Udriște – Năsturel, în proprietatea căreia se află începând cu secolul al XVI-lea.

Moștenirea familiei boierești lăsată comunității rurale de la Herăști, conacul Casa de Piatră și biserica construită alături au dăinuit în timp, iar astăzi sunt declarate monumente istorice de categoria A. Istoria are așadar partea ei de recunoaștere în această comunitate rurală.

Ce preocupări are însă prezentul pentru această comună? Ion Manolache, primar al Herăștiului aflat la primul mandat, ne-a vorbit despre perspectivele de dezvoltare și actualitate. Astăzi comuna se întinde pe 2.800 de hectare și are în apartenența sa două sate: Herăști, cu cca 100 de gospodării, și Miloșești. Scriptic există 2.200 de locuitori cu acte în Herăști. Practic, sunt mai mulți pentru că foarte mulți bucureșteni s-au stabilit aici fără a-și transfera însă buletinul pe adresa nouă.

Agricultură

Primarul comunei spune că această comunitate a început să se dezvolte, că oamenii sunt gospodari, muncesc pământul și că, fiind foarte aproape de București, la doar 25 de kilometri, au astfel și piață de desfacere. Comuna are cca 900 de hectare intravilan, restul terenului fiind dedicat agriculturii. Acesta nu este administrat de societăți agricole mari, ci de mici proprietari. Principalele activități sunt orientate spre cultura mare și legumicultură, iar un specific al comunei Herăști este că aici se cultivă suprafețe întinse de căpșuni, fructe de pe urma cărora se câștigă bine, spune primarul. Cea mai mare parte a producției obținute pleacă spre piețele de en-gros din București, însă există și alternativa negocierii cu intermediarii, care vin și iau marfa direct din plantație, sau a comercializării la stradă. Sectorul vegetal s-a dezvoltat în detrimentul creșterii animalelor care a înregistrat un declin serios. Dacă în urmă cu 15 ani existau peste 200 de vaci, acum nu sunt mai mult de 50 de bovine, la fel și în cazul oilor și al caprelor. Primarul comunei pune această situație pe seama faptului că populația a îmbătrânit și că tinerii nu mai văd rentabilitatea unei astfel de îndeletniciri de pe urma căreia se obține un câștig minim.

Proiecte

Accesarea fondurilor europene este o pârghie de care toți antreprenorii s-au folosit. Primăriile, de asemenea, au implementat proiecte cu bani europeni. În mod curios, nu și primăria din Herăști. Ion Mihalache spune că până acum comuna nu a beneficiat de fonduri europene și că „este treaba fostului primar“ să spună de ce nu s-a întâmplat asta. Garantează însă că, sub administrarea sa, banii europeni vor fi folosiți pentru dezvoltare și modernizare.

Anul viitor, în martie-aprilie, primăria va demara un proiect pentru rețeaua de apă și de canalizare, facilități care lipsesc din Herăști. Un alt proiect presupune continuarea asfaltării străzilor. În prezent sunt asfaltate în proporție de 70% și au mai rămas de asfaltat cca 10 km.

Printre proiectele care speră să se deruleze cu fonduri europene se numără și modernizarea școlii generale prin dotarea ei cu mobilier, construirea unei toalete în interior și mansar­dare. Tot pentru tinerii comunei speră să construiască un teren de fotbal și posibil o sală de sport. Sunt proiecte care vor începe de la zero și necesită un buget foarte mare, spune primarul comunei.

GALERIE FOTO

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 50-51

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide luni, 10 iulie, prima sesiune din anul 2017 pentru depunerea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole și a celor din sectorul pomicol, fondurile totale disponibile fiind de 112 milioane de euro.

Sesiunea pentru submăsurile 4.2 și 4.2a — Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole/pomicole se va desfășura în perioada 10 iulie, ora 9:00 — 30 septembrie 2017, ora 16:00.

"Fondurile alocate în această sesiune pentru submăsura 4.2 se ridică la 100 de milioane euro. Din acestea, 40 de milioane sunt destinați investițiilor în dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare a produselor agricole și 60 de milioane euro pentru crearea de noi unități de procesare a produselor agricole", se arată în comunicatul AFIR.

Pragul minim pentru Sm 4.2 este de 15 puncte, iar pragurile de calitate pornesc de la 45 de puncte în perioada 10 — 31 iulie, apoi 30 de puncte în luna august și 15 puncte în luna septembrie.

Pentru investiții în procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în sesiunea din 2017 sunt alocați 12 milioane euro, iar pragul minim este de 10 puncte. Primul prag de calitate, aferent perioade 10 — 30 iulie este de 40 puncte. Pragul de calitate pentru luna august va fi de 25 puncte, iar cel pentru luna septembrie de 10 puncte.

'Pentru a putea beneficia pe deplin de oportunitățile pe care le oferă activitatea agricolă, este nevoie ca pe lângă producție să existe și procesare. Aceste submăsuri vin să finanțeze acea parte din lan?ul economic de care România are poate cea mai mare nevoie, și anume procesarea — crearea de produse cu valoare adăugată, atât de necesare creșterii economice sustenabile. Este momentul ca țara noastră să nu mai fie o furnizoare exclusivă de materie primă, ieftină, ci să ofere produse agroindustriale finite care să aducă plus valoare și implicit creșterea contribuției sectorului agricol la Produsul Intern Brut', a declarat directorul general al AFIR, Adrian — Ionuț Chesnoiu.

AFIR precizează că pentru această sesiune, plafonul maxim de depunere a proiectelor este de 200% față de suma anuală alocată fiecărei submăsuri, iar depunerea proiectelor în cadrul sesiunii anuale se oprește la termenul limită prevăzut sau înainte de acest termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse cu un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate ajunge la 200% (excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase). Această prevedere nu se aplică în primele 5 zile calendaristice ale sesiunii și ale etapelor de depunere, când sesiunea va rămâne deschisă indiferent dacă suma alocată este epuizată.

"Parte din Subprogramul Pomicol, SubMăsura 4.2a — Procesarea produselor Pomicole sprijină financiar investițiile în unitățile care procesează materie primă provenită din sectorul pomicol, prin realizarea de construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic (colectare-depozitare—sortare-condiționare-procesare-comercializare). Sunt, de asemenea, finanțate investițiile în infrastructura internă și utilități, precum și branșamente și racorduri necesare proiectelor, sisteme de supraveghere video pentru activitatea propusă prin proiect etc. În plus, sumbăsura finanțează investițiile în unități mobile de procesare", se arată în documentul agenției.

Beneficiari eligibili sunt întreprinderi individuale și familiale, persoanele fizice autorizate și persoanele juridice (societăți comerciale), inclusiv grupurile de producători.

Rata sprijinului public nerambursabil este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și 40% pentru Întreprinderi Mari. În funcție de obiectivele propuse prin proiect și de tipul beneficiarului, sumele care pot fi accesate se încadrează între 600.000 și 1,5 milioane euro.

De asemenea, 100 milioane euro sunt alocați pentru acest an submăsurii 4.2 — 'Sprijin pentru investiții în procesarea /marketingul produselor din sectorul agricol'. Aceste fonduri sunt destinate, de exemplu, investițiilor care au ca scop construcția, extinderea, modernizarea și dotarea clădirilor unităților de procesare sau construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic.

Nu în ultimul rând, sunt finanțate investiții în producerea și comercializarea produselor vinicole propuse de solicitanții care nu figurează în Registrul Plantațiilor Viticole cu Declarația de producție și/sau cu Declarația de stocuri produse vinicole.

Beneficiarii submăsurii — persoane fizice autorizate, societăți comerciale, cooperative agricole — pot obține o rată a sprijinului public nerambursabil de maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

Astfel, pentru un proiect se pot obține până la 2,5 milioane de euro, în funcție de tipul beneficiarului și investiția propusă.

Lista cheltuielilor eligibile, precum și toate condițiile de accesare ale celor două Submăsuri sunt disponibile pe site-ul AFIR.

AFIR precizează că pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea 'Investiții PNDR', în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

Cererile de finanțare se vor depune on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, în perioada menționată.