reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Aug 2019

Cererile de Finanțare pentru proiectele de dezvoltare rurală vor fi depuse ON-LINE

Odată cu lansarea primei sesiuni de cerere de proiecte din 2014, pentru Măsura 121 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), solicitanții de fonduri europene nerambursabile pentru exploatațiile agricole, pot depune cererea de finanțare on-line.

Cererile de finanțare pentru proiectele de investiții finanțate prin Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” pot fi depuse on-line pe pagina de internet www.apdrp.ro, începând cu data deschiderii sesiunii, respectiv 20 mai 2014.

Solicitanții de fonduri pentru fermele de familie vor depune la Oficiile judeţene ale APDRP, ca și până acum, Cererile de Finanţare în format tipărit, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului. 

Pentru depunerea on-line a cererii de finanţare, solicitanții trebuie să se înregistreze (sau să se autentifice, dacă sunt deja înregistrați) pe pagina de internet a APDRP, apoi să completeze, cu informații specifice, o serie de formulare de identificare. Ulterior, după înregistrare, solicitantul va încărca în format electronic Cererea de Finanțare completată, împreună cu documentele anexate. După încărcarea tuturor documentelor, solicitantul va selecta opțiunea de a depune proiectul și, astfel, acesta este transmis automat către APDRP.

Dacă depunerea proiectului a fost realizată cu succes, se va emite un număr de înregistrare unic aferent depunerii respective. Alocarea bonurilor de ordine se va realiza prin generarea unei secvenţe unice pentru fiecare sesiune în parte. Ulterior, dacă proiectul este declarat neconform, solicitantul va primi din partea APDRP o notificare în acest sens. Dacă proiectul este conform, acesta va urma toate etapele procedurale de evaluare şi selecţie.

Toate detaliile privind depunerea on-line sunt prezentate în Ghidul Solicitantului publicat pe pagina de internet a APDRP, precum și într-o serie de materiale de prezentare intuitivă a modalității de depunere on-line a Cererii de Finanțare.

Fermă de prepeliţe cu bani europeni

Chiar dacă în România nu există o tradiţie a consumului de ouă şi carne de prepeliţă, în ultima vreme au început să apară investitori în acest sector. Carnea de prepeliţă este considerată o delicatesă datorită conţinutului redus de grăsimi şi colesterol, fiind cerută în special în reţeaua HoReCa. O nişă de piaţă cu potenţial, de pe urma căreia speră să câştige doi tineri din localitatea Vadu care au avut curajul să pornească de la zero o investiţie de circa două milioane de euro.

Răzvan şi Geanina Ţonea sunt doi tineri care au lăsat Capitala pentru a-şi face o fermă de prepeliţe în judeţul Constanţa, în localitatea Vadu. În 2009, cei doi au pornit cu o fermă de circa 5.000 de capete în judeţul Călăraşi, după care au luat decizia să se extindă cu ajutorul fondurilor europene. În 2010 au depus un dosar pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, în valoare de 8,4 mi­lioane de lei, din care valoarea eligibilă a proiectului a reprezentat 7 milioane de lei. 48% au reprezentat fonduri europene, în timp ce restul au constituit fonduri proprii. Ferma este unică nu doar la noi, ci şi în această parte a Europei, deţinând singurul abator de prepeliţe din estul Europei.

„Am văzut că merge, am prins chiar şi un contract în afară şi atunci am hotărât să luăm fonduri europene. În 2010 am depus proiectul, iar în 2012 ne-am apucat de construcţie“, spune Răzvan Ţonea (foto).

Contractul cu APDRP a fost semnat în decembrie 2010, doi ani mai târziu începea construcţia, iar în 2013 era obţinută autorizaţia de funcţionare, mai precis în vară pentru fermă, iar pentru abator în octombrie.

Cu ajutorul banilor comunitari au fost realizate două clădiri – ferma de prepeliţe, cu o suprafaţă construită de circa 590 mp – şi abatorul – suprafaţă construită de 662 mp. De asemenea, au mai fost realizate o fosă septică vidanjabilă din beton armat cu două compartimente, silozuri din bazine cu cămaşă dublă din metal, cu alimentare în partea superioară a silozului spre hală existând benzi rulante de alimentare a păsărilor. Banii au mai fost folosiţi şi pentru achiziţionarea de cuşti pentru păsări, incubator, echipamente pentru camera frigorifică, cameră frigorifică pentru ouă, centrală termică pe lemne sau peleţi, cameră congelare şi refrigerare pentru carne sau echipamente abator. La obţinerea unui punctaj superior a contribuit şi faptul că energia electrică este obţinută din resurse regenerabile – eoliană şi solară, circa 400.000 de euro fiind alocaţi pentru punerea la punct a acestui sistem.

Pe scurt, este vorba de un circuit închis, după cum spune Ţonea – doar mâncarea nu este produsă în cadrul fermei – mergând de la partea de incubaţie, creşterea puilor şi a păsării adulte până la abator. După finalizarea investiţiei, ferma de la Vadu a ajuns la o capacitate de 16.000 capete de pui, respectiv 34.000 păsări adulte pe serie, în timp ce secţia de incubaţie are capacitate de 16.000 de ouă pe serie, abatorizarea maximă fiind de 1.000 de păsări pe oră.

Produse noi pe piaţă

Ferma Bună are un magazin propriu în Constanţa unde pot fi găsite toate produsele companiei. Unitatea de producţie din Vadu este autorizată şi pentru export, deţinând ştampila ovală şi pentru carne, dar şi pentru ouă.

Carnea este vândută în stare proaspătă, congelată şi marinată, iar ouăle în special marinate, mai puţin proaspete. Cel mai nou produs sunt ouăle de prepeliţă fierte decojite la vid pentru HoReCa. Clienţii sunt în general restaurantele, dar se poartă discuţii şi cu reţelele de retail – produsele au intrat şi în reţeaua Metro. Pe piaţă kilogramul de carne de prepeliţă este de circa 40 de lei, în timp ce un pui de prepeliţă se vinde în jur de 7 lei, iar un cofraj cu 24 de ouă pleacă de la fermă cu circa 7 lei.

Păsări sensibile

De ferma de la Vadu se ocupă patru oameni, la care se adaugă alţi patru în perioada abatorizării. Trebuie reţinut că prepeliţele sunt păsări foarte sensibile, numărul persoanelor cu care acestea intră în contact fiind în general mic. Dacă nu se respectă acest lucru, numărul de ouă colectate zilnic se reduce semnificativ.

„Păsările sunt foarte sensibile, nu trebuie să lucreze la ele mai mult de două persoane, deoarece păsările nu mai ouă. La un moment dat a venit să filmeze o echipă de la o televiziune, iar după o săptămână am ajuns de la o mie de ouă pe zi la 40“, a declarat Ţonea.

În ceea ce priveşte luminozitatea, aceasta este de 100% până la cinci săptămâni, după aceea scade, păsările intră la secţia de ouătoare şi se ajunge la 18 ore, spune managerul Ferma Bună.

Păsările sunt hrănite natural cu cereale ce sunt testate şi certificate prin analize periodice, iar apa este testată şi avizată de către organele competente. De asemenea, păsărilor nu li se administrează niciun fel de medicamente, antibiotice sau tratamente cu hormoni. Abatorul se încadrează şi el ultimelor reglementări europene, cu fluxuri tehnologice, dotare cu utilaje moderne, având implementate procedurile HACCP.

Ciclul de producţie

Ouăle sunt colectate zilnic. Cele pentru consum sunt ambalate şi depozitate în camere frigorifice unde se păstrează la temperaturi între 4 grade C – 14 grade C, iar cele pentru producţie sunt duse în camera de incubaţie, unde sunt puse în incubatoare. Când ouăle ajung la eclozare, puii sunt luaţi şi puşi în camerele de creştere, unde sunt hrăniţi până ajung la maturitate. Păsările ajung la greutatea de sacrificare la vârsta de opt săptămâni, iar procesul de ouat începe la vârsta de aproximativ 6 săptămâni. Toată mâncarea este naturală, special pregătită pentru prepeliţe de la puii de o zi până la prepeliţele adulte. Furajele au o concentraţie echilibrată de proteine, vitamine şi minerale pentru a avea păsări sănătoase care să producă ouă şi carne de cea mai bună calitate. Nu sunt folosiţi hormoni de creştere sau antibiotice în mâncare sau apă.

Beneficii

Carnea de prepeliţă este una dintre cele mai fine şi apreciate în gastronomie datorită conţinutului scăzut în grăsimi şi colesterol. Oul de prepeliţă este singurul produs de origine animală cu cel mai echilibrat conţinut proteic, vitamino-mineral şi enzimatic, capabil să regleze toate aceste carenţe, readucând în parametri normali orice organism uman.

Calităţile oului de prepeliţă comparativ cu oul de găină:

n conţinut de colesterol de numai 1,4%, faţă de 4%, grăsimi de circa 3 ori mai puţine, proteine – 23% faţă de 16-17%, fosfor de 5 ori mai mult, fier de 7,5 ori mai mult, întregul complex de vitamine A, B, D3, E plus calciu, zinc, sulf şi potasiu.

Ioana GUŢE

Investiții privind infrastructura de broadband în spațiul rural

MADR a lansat în data de 17 februarie 2014 sesiunea de depunere a cererilor de finanțare aferente submăsurii 322e) „Investiții privind infrastructura de broadband în spațiul rural”.

Prin această submăsură sunt sprijinite investițiile care vizează crearea sau modernizarea rețelei de comunicații electronice de acces (last mile), aceasta reprezentând o componentă obligatorie în cadrul proiectelor aferente submăsurii 322e). De asemenea, vor putea fi sprijinite și investițiile care vizează crearea rețelei de distribuție (backhaul) acolo unde aceasta nu este prezentă, în vederea asigurării funcționalității buclei locale (last mile).

Rețelele create vor trebui să asigure o viteză de transfer de minimum 1 Mbps partajat pentru persoane fizice, respectiv de minimum 4 Mbps partajat pentru persoane juridice.

Alocarea financiară aferentă acestei submăsuri este de 20.244.384 milioane euro, numărul estimat de proiecte ce vor putea fi finanțate fiind de aproximativ 100.

Beneficiarii eligibili sunt agenții economici care se încadrează în categoria IMM-urilor conform Legii nr. 346/2004, aceștia putând obține o finanțare de până la maximum 200.000 euro/beneficiar în conformitate cu prevederile legale privind ajutorul „de minimis”.

 Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 90% din totalul cheltuielilor eligibile, neputând depăși plafonul menționat anterior de 200.000 euro/beneficiar.

Aria de eligibilitate a submăsurii este reprezentată de un număr de 1650 localități rurale „zone albe” de pe întreg teritoriul României (comune și sate componente în cadrul cărora nu este prezentă rețeaua de acces și/sau rețeaua de distribuție, care să respecte criteriile tehnice de viteză menționate anterior).

Perioada de depunere a proiectelor se va încheia pe 11 aprilie 2014, contractarea urmând a fi finalizată până la 30 iunie 2014.

Informațiile necesare în vederea întocmirii și depunerii dosarului cererii de finanțare se regăsesc pe site-ul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) http://www.apdrp.ro/- secțiunea: Investiții PNDR – Măsura 322 e).

Atragem atenția potențialilor beneficiari asupra necesității obținerii avizului tehnic pentru Studiul de Fezabilitate/Memoriul Justificativ care va face parte din dosarul cererii de finanțare, emis de către Institutul Național de Studii și Cercetări pentru Comunicații (http://www.inscc.ro/) conform procedurii indicate la adresa web indicată mai sus.

Oportunităţi europene pentru fermele familiale

A fost cea mai mediatizată, dar şi cea mai puţin accesată măsură, chiar şi în condiţiile în care, anul trecut, bani europeni s-au dat doar pentru dezvoltarea şi modernizarea fermelor familiale.

Mai exact, s-au primit numai proiectele pentru astfel de finanţări. Dar nu au fost şi muşterii dornici şi vrednici să prindă bani europeni, deşi s-au organizat mai multe sesiuni de primire a proiectelor, unele cu 2-3 prelungiri ale termenelor-limită de depunere.

În momentul de faţă sunt făcute toate evaluările la nivel naţional. Urmează ca Agenţia de Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit să publice pe site-ul său raportul de selecţie la finanţare.

Banii europeni au fost solicitaţi pentru modernizarea fermelor familiale, întâmpinându-se dificultăţi în mod special cu asigurarea părţii de cofinanţare cu care trebuie să vină fermierul.

Prin această măsură fermierul avea acces la suma maximă de 125.000 de euro, la care partea sa de cofinanţare este de 40-50 la sută.

Cofinanţarea i-a ţinut în loc pe fermierii din toată ţara

Au fost judeţe unde nu a fost depus niciun proiect pentru accesarea fondurilor europene destinate fermelor familiale. Reţinerea fermierilor în faţa finanţărilor europene are şi o altă explicaţie.

Deja se vorbea de noul val de fonduri europene, alocate în perioada 2014-2020. Se vorbea mai ales de facilităţile de care pot beneficia fermierii dispuşi să-şi dezvolte şi să-şi modernizeze exploataţiile agricole.

Se intenţionează ca, la un proiect eligibil la finanţare, partea de cofinanţare să fie de 70 la sută. Avantaj net pentru fermier!

În noile condiţii de finanţare, la un proiect de un milion de euro fermierul vine cu numai 300.000 euro. Anul trecut, partea sa de contribuţie ar fi fost de 500.000 euro pentru un proiect de un milion de euro.

Aşadar, în perioada 2014-2020, în aceste condiţii de finanţare, e de aşteptat un val de investiţii mai consistente decât în perioada anterioară.

România a atras în acest an 2,35 miliarde de euro din fondurile destinate agriculturii şi dezvoltării rurale

 România a atras în acest an din fondurile europene destinate agriculturii şi dezvoltării rurale circa 2,35 miliarde de euro , o sumă foarte apropiată de obiectivul propus pentru 2013, de 2,5 miliarde de euro, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o conferinţă de profil.

"În acest moment suntem undeva la 2,35 miliarde de euro atrase, foarte aproape să ne atingem obiectivul pe care ni l-am propus pentru 2013, respectiv 2,5 miliarde de euro pe plăţi directe şi pe dezvoltare rurală. APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură n.r) şi APDRP (Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit n.r) fac eforturi extraordinare în aceste zile pentru a plăti toate sumele pe care ni le-am propus şi chiar să depăşim cele 2,5 miliarde de euro. Sigur, aşteptările au fost mult mai mari, mai ales pe zona de investiţii, unde cred că se putea mai mult dacă şi agenţii economici aveau capacitate mai mare de absorbţie", a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că gradul de absorbţie pe fondurile de dezvoltare rurală s-a îmbunătăţit cu 14% în 2013, în momentul de faţă ajungând la 63%.

"În acest an gradul de contractare pe fondurile de dezvoltare rurală au ajuns la 90% şi, dacă vom reuşi să contractăm până la finele anului toate proiectele, putem ajunge la un grad de 108%. Gradul de absorbţie pe fondurile de dezvoltare rurală s-a îmbunătăţit cu 14% în 2013, în momentul de faţă ajungând la 63%. Numai în acest an au fost contractate 19.500 de proiecte, cu o valoare de 350 de milioane de euro, din 35.000 de proiecte depuse. (...) Cred că actualul program (n.r PNDR) pe care ne pregătim să îl încheiem în acest an a fost un succes şi sper să îl ducem la bun sfârşit, dar trebuie să avem grijă să şi implementăm, până la finele lui 2015, toate proiectele contractate", a adăugat Daniel Constantin.

Potrivit datelor APDRP, până la data de 3 decembrie 2013, au fost plătite beneficiarilor români 5,7 miliarde de euro din fondurile alocate de UE pentru PNDR 2017-2013, procentul de absorbţie a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR fiind de 63%.
De la demararea programului în 2008, APDRP a gestionat 144.235 cereri de finanţare, în valoare de 18 miliarde de euro. Până la această dată au fost selectate pentru a primi finanţare 90.282 proiecte, prin care s-au solicitat 6,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 105,16% a fondurilor publice, respectiv finanţarea UE şi cofinanţarea Guvernului României, disponibile pentru proiecte de investiţii.

AGERPRES

Agricultura ecologică va beneficia, în următorii șapte ani, de peste 200 de milioane euro din fonduri europene

Agricultura ecologică va beneficia, în următorii șapte ani, de peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, iar Guvernul ia în calcul adoptarea unor măsuri fiscale pentru stimularea sectorului, a declarat joi, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

"Agricultura ecologică s-a dezvoltat foarte mult, iar foarte multe produse din acest sector au ieșit foarte mult la export. Cred că putem să ne creăm un brand de țară prin promovarea produselor bio în egală măsură odată cu acestea putând să certificăm și calitatea celorlalte produse românești. Alocarea în noul PNDR pentru agricultura ecologică este de 200 de milioane de euro, față de actualul program unde sumele au fost considerabil mai mici. Sunt convins că în perioada următoare sprijinul pentru agricultura ecologică nu se va opri aici și Guvernul va veni și cu măsuri fiscale de stimulare a agriculturii ecologice", a spus Constantin.

Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, în debutul ședinței de Guvern, că ia în calcul pentru 2014 reducerea TVA și la alte categorii de produse, cum ar fi cele bio.

Asociația Bio-România a solicitat recent autorităților române eliminarea TVA pentru alimentele de bază certificate bio, respectiv pentru carne, lapte, ouă, pâine, legume și fructe, argumentând că bugetul statului nu va avea de suferit deoarece în sistemul agriculturii ecologice nu se poate face evaziune fiscală, iar produsele pot avea prețuri aproape similare cu cele provenite din agricultura convențională, printr-o procesare și o distribuire corectă în magazinele din România.

Șeful Bio-România a afirmat că în sistemul agriculturii ecologice nu se poate face evaziune fiscală pentru că nu se poate cumpăra nici cel mai mic ingredient la negru deoarece toate produsele trebuie să fie însoțite de certificatele bio.

În opinia acestuia, marea problemă pentru procesatorii din sistemul ecologic este legată mai mult de piață și de costurile de operare, decât de cele de certificare.

România are un potențial imens în agricultura ecologică, cu o suprafață de 450.000 de hectare certificate pentru producție și alte 250.000 de hectare cu pajiști și un număr de 26.000 de operatori înregistrați în sistem la finele anului 2012. România exportă 80% din producție, în special materie primă și foarte puține produse procesate.

AGERPRES

UE a rambursat României peste 10 miliarde de euro pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului

Uniunea Europeană a rambursat României din 2007 şi până în prezent peste 10 miliarde de euro, bani atraşi în economia românească, pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Fondurile europene alocate României pe actuala programare financiară sunt de circa 14,5 miliarde de euro pe cele trei programe.

În ceea ce priveşte banii rambursaţi pentru plata proiectelor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), exclusiv din fonduri europene, fără cofinanţarea de la bugetul de stat, suma se ridică la circa 4,46 miliarde de euro, reprezentând un procent de absorbţie de aproximativ 62%.

Pentru perioada 2007 - 2013, sumele alocate României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), doar din bugetul Uniunii Europene, au totalizat 8 miliarde de euro. 

Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat 81.311 de contracte de finanţare în valoare de circa 5,5 miliarde de euro, anul 2013 fiind ultimul an în care mai pot fi contracte proiecte pe actuala programare financiară. Raportat la valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR doar pentru proiecte de investiţii, respectiv circa 6,7 miliarde de euro, procentul de contractare a fondurilor este de circa 82%. 

În ceea ce priveşte rambursările din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), de unde se fac plăţile pe suprafaţă, României i-au fost rambursate 4,575 miliarde de euro, respectiv aproape 80% din suma totală alocată pentru perioada 2007- 2013 de 6,227 miliarde de euro. La această dată, plăţile totale efectuate de APIA depăşesc 4,939 miliarde de euro, dar nici în această sumă şi nici în cea rambursată României nu au fost incluse plăţile din acest an, deoarece acestea vor debuta, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană (CE), la 16 octombrie, din bugetul naţional, iar ulterior, probabil la începutul anului 2014, va fi efectuată rambursarea din partea CE.
Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din FEGA este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.

De asemenea, pe cel de-al treilea program european din domeniu, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), au fost rambursate României în jur de 49,1 milioane de euro, aproximativ 25% din asistenţa UE alocată României prin Fondul European pentru Pescuit (FEP). România beneficiază pentru perioada 2007-2013 pe acest program de 230,7 milioane de euro de la UE pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării.
Plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012, din cauza unor erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi a unor deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Comisia Europeană a deblocat Programul Operaţional de Pescuit un an mai târziu, în mai 2013, când a rambursat României cele aproape 50 de milioane de euro pe care le-a suportat statul român.

Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, România prezintă în acest an un risc de dezangajare de 7-10 milioane de euro pe acest program din cauza întârzierilor înregistrate în derularea programului.

AGERPRES

Absorbţia fondurilor alocate prin Programul Naţional Apicol 2011 – 2013, s-a realizat în anul 2013 în procent de 100 %

Pentru anul 2012-2013 apicultorii au beneficiat de sprijin financiar alocat prin Programul Național Apicol în cuantum de 29.173.293,48 lei.

Ajutorul financiar a fost acordat pentru măsurile privind:

- tipărirea şi multiplicarea Ghidului de bune practici pentru apicultură şi a materialelor informative, respectiv, flyere, afişe, broşuri;
- achiziţia de medicamente, produse biologice, suplimente nutritive, biostimulatori şi funduri de stupi pentru control/antivarooa pentru rase de albine omologate în România din apicultura convenţională şi ecologică;
- achiziţia de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine din rase omologate în România;
- achiziţia de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi în urma deplasării acestora în pastoral;
- efectuarea analizelor fizico-chimice care să ateste calitatea mierii.

Având în vedere modul de decontare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 245/2011, după centralizarea și verificarea cererilor, suma alocată apicultorilor organizaţi în forme asociative este:

  1. 100 % din valoarea prevăzută (-TVA) pentru tipărirea şi multiplicarea Ghidului de bune practici pentru apicultură şi a materialelor informative, respectiv, flyere, afişe, broşuri;
  2. preţul de achiziţie(- TVA) pentru medicamente pentru apicultura convențională/ecologică;
  3. 2,31 lei / kg (- TVA) pentru suplimente nutritive şi biostimulatori pentru apicultura convențională/ecologică;
  4. 6,91 lei / buc (- TVA) pentru funduri de stup antivarooa pentru apicultura convențională/ecologică;
  5. de la 24 lei (- TVA) până la 25,60 lei / matcă (- TVA) pentru mătci;
  6. de la 110 lei (- TVA) până la 117,35 lei / fam (- TVA)pentru familii de albine;
  7. de la 50 lei (- TVA) până la 53,34 lei / roi (- TVA)pentru roi la pachet / roi pe faguri;
  8. de la 40 lei / buc(- TVA) până la 95,28 lei / buc (- TVA)achiziţia de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi în urma deplasării acestora în pastoral;
  9. 100 % din preţul analizelor (- TVA) pentru analizele fizico-chimice care să ateste calitatea mierii.

În urma verificării facturilor depuse s-a constatat că au fost achiziţionate:

- familii de albine cu un preţ minim de 110 lei şi un preţ maxim de 500 lei,
- mătci cu un preţ minim de 24 lei şi un preţ maxim de 75 lei,
- roiuri la pachet cu un preţ minim de 50 lei şi un preţ maxim de 250 lei,   
- roiuri pe faguri cu un preţ minim de 50 lei şi un preţ maxim de 300 lei,
- stupii au fost achiziţionaţi cu un preţ minim de 40 lei şi un preţ maxim de 487 lei.

Constantin: Facem eforturi să evităm dezangajarea în 2013 a fondurilor UE pe programele de pescuit și de dezvoltare rurală

Ministerul Agriculturii face eforturi să evite dezangajările de fonduri în 2013 pe Programul Operațional de Pescuit (POP), după ce peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, a declarat marți, la Bruxelles, Daniel Constantin, în marja unei conferințe a Comisiei Europene (CE) privind evoluțiile din sectorul laptelui după eliminarea cotelor în 2015.

Ministrul român al agriculturii a reamintit că plățile pe POP au fost deblocate în luna mai și că între timp a fost trimisă prima cerere de rambursare către CE.

'CE deja a făcut plățile pentru România, peste 50 de milioane de euro au venit dintr-o dată dintr-un pachet total de 230 de milioane de euro, mă refer la alocarea europeană pe acest program. Dacă anul trecut am avut ceva dezangajări pe acest program, pentru că lucrurile așa au fost găsite la minister, anul acesta facem eforturi să nu pierdem niciun euro, deși există un risc destul de mare. Cred că peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, există un risc și pentru 2013, dar prin măsurile care au fost luate cred că vom putea să evităm dezangajările respective', a declarat Daniel Constantin în cadrul unui briefing de presă.

El a adăugat că lucrurile stau mult mai bine în ceea ce privește absorbția de fonduri pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), unde proporția este 60% și CE a rambursat deja 5 miliarde de euro.

'Gradul de contractare depășește 80% și acolo facem eforturi să nu avem niciun fel de pierdere și să cheltuim toți banii și mi-ar face plăcere ca pe Programul Național de Dezvoltare Rurală să avem un succes real și să fie singurul program în care să nu avem dezangajări, deși și acolo există anumite penalități, mai mici sau mai mari, care vin în funcție de măsurile respective. Dar lucrurile sunt pe drumul cel bun și sper să putem să evităm astfel de penalități', a mai afirmat Constantin.

Sursa AGERPRES

Microcredite pentru sprijinirea fermelor de familie

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit informează potenţialii beneficiari ai Programul Naţional de Dezvoltare Rurală asupra unor noi posibilităţi de asigurare a cofinanţării private a proiectelor, întreprinse de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 43 din 15 mai 2013, MADR a venit în sprijinul celor care vor să înființeze ferme de familie prin Măsura 121 - „Modernizarea exploatațiilor agricole”prin reglementarea instrumentelor financiare şi de creditare a sectorului agricol.

Mai precis, cei care depun proiecte de investiţii pentru înființarea fermelor de familie în cadrul sesiunii aferente Măsurii 121, deschise în perioada 25 iunie – 14 august 2013, vor putea asigura cofinanţarea investiţiei prin accesarea microcreditelor reglementate prin OUG 43/ 2013. Astfel,în momentul depunerii proiectului, solicitanţii de fonduri europene vor semna o declaraţie pe propria răspundere privind asigurarea cofinanţării private a acestuia, conform prevederilor deja menționate în Ghidul Solicitantului. Ulterior, până la semnarea Contractului de Finanțare, solicitanții de fonduri europene nerambursabile vor trebui să facă dovada existenței cofinanțării, acest lucru putând fi realizat prin accesarea microcreditelor reglementate de OUG 43/ 2013 .

Astfel, prin OUG 43/ 2013 a fost instituit un fond care va fi utilizat pentru acordarea de microcredite în scopul asigurării contribuţiei proprii a beneficiarilor la finanţarea proiectelor de investiţii, finanţare prin PNDR, care pot avea o valoare eligibilă de maxim 125.000 de euro. Suma maximă care poate fi acordată unui beneficiar PNDR poate ajunge la 75.000 de euro.

Totodată, beneficiarii PNDR pot accesa microcreditele puse la dispoziție de OUG 43/ 2013 și pentru asigurarea resurselor financiare necesare realizării producţiei agricole, fiecare beneficiar putând primi până la maximum 25.000 euro.

Printre condiţiile generale de acordare a creditului se numără termenul maxim de restituire de până la 10 ani precum şi perioada de graţie între 1 şi 3 ani, în funcţie de specificul proiectului de investiţii.

În acest moment normele metodologice de aplicare ale prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 43 din 15 mai 2013 sunt în fază de avizare interministerială. MADR are fixat un calendar privind etapele următoare, respectiv selecţia instituţiilor financiare partenere prin care se va derula microcreditarea şi încheierea convenţiilor de lucru cu acestea.

Autoevaluarea on-line a investiției propuse prin PNDR

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit pune la dispoziția beneficiarilor un sistem de informare on-line privind derularea fondurilor europene acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Pe pagina oficială de internet a APDRP, în cadrul secțiunii Autoevaluare este funcţional „Sistemul Expert” care este dedicat tuturor celor care accesează fonduri europene nerambursabile. Tot în cadrul acestei secțiuni sunt disponibile, începând cu data de 22 iulie 2013, încă două sisteme de consiliere on-line: „Tutoriale” și „Simulări”.

Cu ajutorul tutorialelor și a simulărilor, beneficiarii sunt informați în mod interactiv despre modalitatea de întocmire a Cererilor de Finanțare, a Cererilor de Plată și asupra derulării proiectelor finanțate prin PNDR.

Tutorialul este o aplicaţie interactivă de informare, care facilitează înțelegerea și derularea procedurii de achiziţii pentru beneficiarii privați şi a celei aferente beneficiarilor publici.

Aceste Tutoriale pot fi accesate şi direct de către cei care sunt hotărâți deja asupra investiţiei pe care doresc să o realizeze prin PNDR, fără a mai trece prin etapa de consultare a Sistemului Expert.

Cei interesați vor putea parcurge on-line 5 astfel de lecții:

Cu ajutorul simulărilor, beneficiarii PNDR sunt informați asupra modalității concrete de întocmire a dosarului Cererii de Finanțare și a dosarului Cererii de Plată. Totodată au posibilitatea de a realiza practic pașii care trebuie parcurși de la întocmirea și depunerea proiectului până la finalizarea investiţiei propuse.

Extinderea Portalului APDRP este determinată de o nevoie de informare cât mai complexă și o îndrumare mai exactă a potențialilor beneficiari.

Suportul on-line oferit de APDRP este parte a proiectului P006/ 2012 „Informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR şi dezvoltarea sistemului informatic de gestiune şi instruire a angajaţilor”, Componenta 1 „Elaborarea sistemului expert şi a tutorialelor pentru informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR prin intermediul portalului web” finanțat prin Măsura 511 - Asistență Tehnică a PNDR.

50 de milioane de euro pentru dezvoltarea fermelor de familie; valoarea maximă eligibilă pe proiect - 125.000 de euro

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) va lansa în perioada 25 iunie – 31iulie o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare pentru Măsura 121 – „Modernizarea exploatațiilor agricole”, adresată celor care vor să dezvolte fermele de familie.

Suma totală alocată pentru această sesiune este de 50 milioane de euro, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va putea depăși 125.000 de euro.

Procentele de cofinanțare nerambursabilă, precum și citeriile generale de accesare a sprijinului financiar sunt cele specifice investițiilor prin Măsura 121 sunt disponibile gratuit pe pagina de internet a Agenției (www.apdrp.ro).

În ceea ce privește dimensiunea economică a fermei (UDE[1]), aceasta trebuie să fie cuprinsă între minim 2 și maxim 50 UDE. Este vorba atât despre ferme de producție vegetală, de creștere a animalelor, cât și despre fermele mixte.

Ca exemplu, la o fermă mixtă de bovine cu bază furajeră, pentru o dimensiune minimă de 2 UDE, familia ar trebui să dețină 3,5 hectare de teren cultivat cu grâu, orz, porumb, fânețe și plante de nutreț, precum și 3 capete de vaci de lapte.

Tipurile de investiții, pentru care în cel mai scurt timp vor fi disponibile proiecte tip, sunt: ferme de legume ȋn cȃmp (maxim 2 hectare) şi ȋn spaţii protejate (maxim 1.000 de mp),  livezi de pomi și arbuști fructiferi (maxim 5 hectare), ferme de vaci de lapte (maxim 20 capete), ferme de creştere şi ȋngrăşare porcine (maxim 100 de capete) şi ferme de găini ouătoare (maxim 4.000 de capete).

Pentru a veni în sprijinul solicitanților de fonduri europene nerambursabile a fost emisă Ordonanța de Urgență 43/2013 prin care proiectele declarate eligibile vor beneficia de o garantare de 80% a sumelor pentru cofinantare, prin instituții finanțatoare. Totodată, de la bugetul statului se va facilita acodarea de microcredite de până la 75.000 euro, pe o perioda de maxim 10 ani, tot pentru asigurarea cofinanțării. Aceste microcredite vor fi acordate prin instituții financiare.

Pentru a putea beneficia de fondurile puse la dispoziție, fermierii trebuie să respecte condițiile de accesare și să se încadreze în criteriile de selecție ale măsurii de modernizare a exploatațiilor agricole menționate clar în Ghidul Solicitantului disponibil spre consultare pe pagina de internet a APDRP.

Pot depune proiecte atȃt persoane fizice (cu condiţia autorizării ȋnaintea semnării contractului de finanţare), cȃt şi persoane fizice autorizate, ȋntreprinderi individuale sau familiale, sau alte tipuri de beneficiari eligibili ȋn cadrul Măsurii 121.

De asemenea, această oportunitate de finanțare este diponibilă și prin Grupurile de Acțiune Locală (GAL) care implementează la nivel teritorial această măsură.


[1] Unitatea de Dimensiune Economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro.

MADR va lansa în perioada 25 iunie 2013 - 31 iulie 2013, o sesiune de depunere proiecte pentru Măsura 121

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va lansa în perioada 25 iunie 2013 - 31 iulie 2013, o sesiune de depunere proiecte pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” din PNDR cu prioritate dedicată fermelor de familie.

Pentru această sesiune vor fi alocate 50 milioane Euro, structurate astfel:

  • 16.000.000 Euro pentru sectorul vegetal;
  • 24.000.000 Euro pentru sectorul zootehnic;
  • 10.000.000 Euro pentru beneficiarii măsurii 141 ”Sprijinirea exploatațiilor agricole de semi-subzistență” care au semnat decizia de finanțare.

În cazul în care alocarea pentru beneficiarii măsurii 141 ”Sprijinirea exploatațiilor agricole de semisubzistență”, care au semnat decizia de finanțare, nu se va consuma, aceasta se va realoca 40% pentru sectorul vegetal, respectiv 60% pentru sectorul zootehnic.

În cazul în care suma destinată beneficiarilor din sectorul vegetal sau zootehnic nu se epuizează, aceasta va fi alocată corespunzător sectorului pentru care există proiecte eligibile, dar fără finanțare, în ordinea descrescătoare a punctajelor de selecție obținute și care îndeplinesc punctajul minim.

Valoarea sprijinului este detaliată astfel:

Valoarea minimă a unui proiect este de 5.000 Euro, iar valoarea maximă nerambursabilă de 50.000 Euro; ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% cu posibilitatea majorării cu:

  • 10% pentru investiţiile realizate de tinerii fermieri cu vârsta sub 40 ani, la data depunerii Cererii de Finanţare;
  • 10% pentru investiţiile realizate de fermieri din zonele montane cu handicap natural, în zone cu handicap natural şi în arii naturale protejate încadrate în reţeaua Natura 2000.

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect (contribuție FEADR + contribuție beneficiar) este de 125.000 Euro.

Pentru asigurarea cofinanţării, beneficiarii vor avea posibilitatea de a contracta credite printr-un fond de creditare creat de MADR.
Potenţialii beneficiari sunt obligați să prezinte Declaratia pe propria raspundere pentru asigurarea cofinanțării proiectului.
La semnarea contractului de finanțare, cofinanțarea proiectului poate fi dovedită prin:

a) extrasul liniei de credit datat cu cel puțin cinci zile lucrătoare față de data semnării contractului, cu valabilitate de un an la momentul semnarii contractului de finanțare, şi Contractul de credit vizat de bancă, în cazul cofinanţării prin linie de credit cu valabilitate de un an la momentul semnarii contractului de finanțare, deschis la o bancă (copie conform cu originalul).
b) extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare, în cazul cofinanţării prin surse proprii (autofinanţare) sau prin certificate de depozit nominative şi dematerializate, cu o scadenţă mai mică sau egală cu trei luni faţă de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare (copie conform cu originalul);
c) extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare, în cazul existentei unor surse de cofinanţare de tipul: granturi, sponsorizări, donaţii, însoţit de un document care să ateste sursa respectivă, emis de organizaţia care a acordat-o (copie conform cu originalul);
d) extras de cont bancar şi Formularul de achiziţie titluri de stat, emise şi vizate de bancă, în cazul cofinanţării prin titluri de stat cu o scadenţă mai mică sau egală de trei luni faţă de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare (copie conform cu originalul).

În cazul în care, la semnarea contractului de finantare, solicitantul nu prezinta dovada cofinanțării proiectului într-una din formele prevăzute mai sus, va fi decăzut din dreptul de a incheia Contractul de finantare.

Finanţarea unui proiect depus în cadrul Măsurii 121„Modernizarea exploataţiilor agricole”  din PNDR este restricţionată pentru următoarele categorii de beneficiari:

  • Beneficiarii înregistraţi în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD şi pentru FEADR, până la achitarea integrală a datoriei faţă de APDRP, inclusiv a majorărilor de întârziere;
  • Beneficiarii care au contracte de finanţare reziliate pentru FEADR, din iniţiativa APDRP, din cauza nerespectării clauzelor contractuale, iar rezilierea are o vechime mai mică de un an;
  • Beneficiarii care se află în situaţii litigioase cu APDRP, până la finalizarea litigiului.

În cadrul acestei sesiuni au fost prioritizate următoarele sectoare:

Sectorul vegetal:

  • legume;
  • pepiniere și plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării;
  • culturi de câmp;
  • pepiniere și plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) și struguri de masă.

Sectorul animal:

  • bovine pentru lapte;
  • bovine pentru carne;
  • porcine pentru îngrășat;
  • ovine și caprine;
  • păsări.

Pot depune proiecte și persoanele fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor interesaţi să acceseze această măsură, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari, cu titlu gratuit, proiecte model şi informaţii documentate tehnic pentru:

  • Fermele de legume ȋn cȃmp – maxim 2ha,
  • Fermele de legume ȋn spaṭii protejate – maxim 1.000 m2;
  • Livezi de pomi și arbuști fructiferi – maxim 5 ha;
  • Fermele de vaci destinată producṭiei de lapte (max 20 capete);
  • Fermele pentru creșterea păsărilor – găini ouătoare (max 4000 capete);
  • Fermele de creṣtere ṣi ȋngrăṣare porci – Fermă ȋn circuit ȋnchis (max. 100 capete).

Aceste informații vor fi disponibile pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale www.madr.ro, la sediile Oficiilor Județene de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Centrelor Regionale de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit precum și pe pagina de internet a Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit www.apdrp.ro.
Ghidul Solicitantului precum și punctajele de selecţie pentru cele două sectoare – vegetal şi creşterea animalelor sunt postate pe site-urile MADR (www.madr.ro) şi APDRP (www.apdrp.ro).

Noul PNDR va avea doar 11 măsuri pentru următoarea perioadă de programare

Noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală va avea doar 11 măsuri pentru următoarea perioadă de programare 2014 - 2020, fiind mult simplificat faţă de cel actual, care conţinea 25 de măsuri, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, într-o conferinţă dedicată fondurilor europene.

"Chiar ieri am definitivat priorităţile. Forma finală va fi după ce vom avea o analiză swot şi o mulţime de date din teritoriu, pentru că am pornit de la necesităţile reale ale agriculturii. De exemplu, România are cea mai proastă dotare tehnică pe fermă din Europa. Ca exemplu, la 100 de hectare, în Polonia sunt 9,5 tractoare, în România sunt 1,4. Deci, este clar că noi avem nevoie disperată de continuarea investiţiilor în ferme. Apoi, avem nişte restricţii introduse de regulamentele europene - 25% din fonduri vor trebui alocate pentru Axa 2 - măsuri de agromediu, bunăstarea animalelor, zone defavorizate. Deci, în principiu, nu cred că vom avea probleme să absorbim banii 100% pe următorul program, dar important este cum ne facem noi viaţa mai uşoară", a spus Irimescu.

Potrivit acestuia, pe PNDR au fost depuse 160.000 de proiecte. 

"Mulţi dintre funcţionari, deşi mult huliţi, au trebuit să lucreze până târziu, inclusiv în week-end, pentru a reuşi cât de cât, deşi, repet, am înregistrat întârzieri. Am avut proiecte pe măsuri depuse anul trecut şi abia acum le-am finalizat evaluarea. Ca urmare, este foarte important să regândim şi am stabilit priorităţile şi vom aplica pentru următoarea perioadă de programare doar 11 măsuri şi nu 25 de măsuri. Deci, simplificăm mult programul, dar mai rămâne problema generală şi anume birocraţia. Este una dintre cauzele care au dus la o proastă absorbţie. Eu nu sunt mulţumit nici la 57%, pentru că media europeană este undeva la 64% pe dezvoltare rurală", a subliniat acesta.

Secretarul de stat a menţionat că MADR se află în plin proces de contractare cu o firmă care va realiza viitorul PNDR şi a atras atenţia asupra importanţei cerinţelor pe care autorităţile de resort le vor avea de la compania respectivă, pentru că absorbţia fondurilor europene în următoarea perioadă va depinde de modul în care va fi gândit programul. 

"Foarte important este să simplificăm programul, pentru că asta a fost una dintre cauzele absorbţiei dificile. Absorbţia fondurilor europene a fost de 57% pe partea de fonduri de dezvoltare rurală'', a adăugat reprezentantul MADR. 
El a menţionat că, pentru perioada de programare 2014 - 2020, România va avea o alocare financiară mai redusă pe PNDR, cu un miliard de euro.
"Va fi de circa 7,1 miliarde de euro", a precizat secretarul de stat.

Pentru 2007 - 2013, PNDR a beneficiat de opt miliarde de euro.

România a atras, până în prezent, aproape 5 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), bani care au intrat efectiv în conturile beneficiarilor şi care au fost rambursaţi de Comisia Europeană, potrivit ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Anul trecut, absorbţia pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală era de 3,7 miliarde de euro, iar astăzi a ajuns la 5 miliarde de euro. Într-un an de zile am avut o creştere de 1,3 miliarde de euro şi cred că este una semnificativă numai pe un singur program, mai ales că banii au fost plătiţi către beneficiari şi rambursaţi României de către Comisia Europeană", a precizat Constantin, într-un interviu acordat AGERPRES, în urmă cu o lună. AGERPRES

Fermierii pot fi sancţionaţi cu sume cuprinse între 5% şi 100% din fondurile europene dacă nu respectă condiţiile

Fermierii români pot fi sancţionaţi cu sume cuprinse între 5% şi 100% din fondurile europene pe care ar trebui să le primească prin anumite măsuri de agromediu şi zone defavorizate incluse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, dacă nu respectă condiţiile impuse pe aceste scheme de plăţi, a anunţat, luni, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) .

Sancţiunile sunt cuprinse în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 174 din 3 aprilie 2013, privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 211 - 'Sprijin pentru zona montană defavorizată', 212 - 'Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană' şi 214 - 'Plăţi de agromediu' din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, precum şi pentru nerespectarea eco-condiţionalităţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru Pilonul I, aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2013, împreună cu anexele acestuia.

Sistemul de sancţiuni, aplicabil pentru cererile de plată aferente formelor de sprijin menţionate, pentru care se depun cereri în Campania 2013, se stabileşte ţinându-se cont de următoarele aspecte ale neconformităţilor constatate, respectiv neglijenţa, intenţia, repetiţia, amploarea (extinderea), gravitatea şi persistenţa acestora.

Astfel, pentru măsurile 211 - "Sprijin pentru zona montană defavorizată" şi 212 - "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană", calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de degresivitatea sprijinului financiar la nivel de măsură şi categorie de zonă defavorizată, prin utilizarea cuantumului mediu la hectar, conform fişelor tehnice ale măsurilor 211 şi 212 din PNDR şi ale legislaţiei comunitare în vigoare.
Potrivit APIA, pe aceste măsuri există şase categorii de sancţiuni, care se aplică în următoarea ordine, prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare, respectiv sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor, pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată, pentru nedeclararea tuturor suprafeţelor, pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii şi sancţiuni multianuale.

De asemenea, pe măsura 214 "Plăţi de agro-mediu", există aceleaşi şase categorii de sancţiuni, care se aplică prin aceeaşi metodă respectiv prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare.
Normele de ecocondiţionalitate, ce cuprind cerinţele legale în materie de gestionare -SMR- şi bunele condiţii agricole şi de mediu -GAEC, trebuie respectate de către toţi fermierii care accesează schema de plată unică pe suprafaţă - SAPS, plăţile naţionale directe complementare - PNDC pentru culturile amplasate în teren arabil, in pentru fibră, cânepă pentru fibră, hamei, tutun, sfeclă de zahăr, schema de plată separată pentru zahăr, precum şi schema de sprijin pentru orez din zone defavorizate, altele decât zona montană).

Potrivit datelor APIA, calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de suprafaţa determinată a fermei, în urma tuturor controalelor.

"În cazul în care normele de eco-condiţionalitate nu sunt respectate în cadrul unui an calendaristic stabilit şi dacă neconformitatea respectivă este rezultatul unei acţiuni sau a unei omiteri direct imputabile fermierului care a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă în anul calendaristic vizat, suma totală a plăţilor efectuate ori care urmează să fie efectuate trebuie să fie redusă sau exclusă", menţionează APIA într-un comunicat.

În cazul neglijenţei, sancţiunea nu trebuie să depăşească 5% din suma totală, iar în cazul primei repetiţii, sancţiunea nu trebuie să depăşească 15% din suma totală. În cazurile de nerespectare intenţionată, reducerea procentului nu trebuie să fie mai mică de 20% din plată şi poate merge până la excluderea totală din măsura de sprijin pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici.

De asemenea, valoarea sancţiunilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depăşească suma totală cuvenită fermierului. 

Toate cazurile de neconformitate sunt aduse la cunoştinţa fermierilor în scris.

APIA precizează că fermierul nu va fi sancţionat în cazurile de forţă majoră şi circumstanţe excepţionale, şi anume decesul fermierului, incapacitatea profesională de lungă durată a fermierului, exproprierea unei părţi importante a exploataţiei, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care angajamentul a fost semnat, o catastrofă naturală de proporţii care afectează grav suprafeţele agricole ale exploataţiei.

Fermierii solicită fonduri europene de 1,5 ori mai mari pentru modernizarea exploataţiilor şi înfiinţarea depozitelor

Valoarea proiectelor depuse pentru modernizarea exploataţiilor agricole şi înfiinţarea depozitelor şi fabricilor de procesare depăşeste 338 milioane de milioane de euro, fiind de aproape 1,5 ori mai mare decât sumele alocate din fonduri europene pentru aceste măsuri, care se ridică la numai 230 de milioane de euro, a anunţat, miercuri, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

În acest context, APDRP va decide finanţarea acestor proiecte în urma selecţiei cererilor de finanţare în funcţie de punctajele obţinute de fiecare proiect în parte, pornind de la cel mai mare punctaj până la limita fondurilor alocate, respectiv 230 de milioane de euro.

"În cadrul celei mai recente sesiuni de primire a proiectelor de finanţare pentru măsura 121 'Modernizarea exploataţiilor agricole' şi măsura 123 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere' din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) au fost depuse 783 de solicitări de finanţare nerambursabilă, în valoare de 338,2 milioane de euro. Pentru măsura 121 au fost depuse 627 de cereri de finanţare în valoare de 210,2 milioane de euro, alte 156 de cereri de finanţare fiind depuse pentru măsura 123, cereri a căror valoare nerambursabilă ajunge la 128 milioane de euro. Alocarea de 230 de milioane de euro aferentă acestei sesiuni, pentru cele două măsuri de finanţare, a fost depăşită cu 108 milioane de euro", se arată într-un comunicat al APDRP. 
Sesiunea pentru depunerea proiectelor în cadrul celor două măsuri de investiţii a fost deschisă între 26 noiembrie 2012 şi 1 martie 2013. 

Potrivit APDRP, cele mai multe cereri de finanţare conforme pentru măsura 121 au fost depuse de solicitanţii din Regiunea 2 Sud - Est Constanţa. Aceştia au 129 de proiecte, în valoare nerambursabilă de aproximativ 36 de milioane de euro. Regiunea 3 Sud urmează Regiunii Sud - Est, cu 112 de proiecte conforme depuse, prin care se solicită fonduri nerambursabile de 47 de milioane de euro, iar pe locul trei, cu 97 de proiecte conforme depuse, cumulând o valoare nerambursabilă de 30,8 de milioane de euro, se află Regiunea 7 Centru.

Solicitanţii de fonduri europene nerambursabile propun prin proiectele depuse în cadrul măsurii 121 modernizarea sau înfiinţarea de ferme vegetale şi dotarea acestora cu utilaje şi maşini agricole, sau modernizarea şi înfiinţarea fermelor de curcani, găini ouătoare, suine, vaci, capre, gâşte sau viţei. Alte proiecte vizează achiziţionarea sistemelor de irigaţii, înfiinţarea serelor de legume, de căpşuni sau a ciupercăriilor şi a plantaţiilor de cătină, nuc, cireş, măr, prun, afin, viţă-de-vie sau coacăz.

Cei 150 de milioane de euro nerambursabili, alocaţi pentru această sesiune a măsurii 121, au fost defalcaţi pentru cele patru domenii. Astfel, sectorul vegetal a beneficiat de 48 de milioane de euro, iar cel de creştere al animalelor de 72 de milioane de euro. Pentru sectorul vegetal au fost depuse 392 de cereri de finanţare în valoare nerambursabilă de 73,4 de milioane de euro. Pentru sectorul animal au fost depuse 199 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de 135 de milioane de euro. 
Alte două proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 838.000 de euro, se încadrează la implementarea standardelor pentru lapte crud şi protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Pentru acest sector au fost alocate 10 milioane de euro. 

Încă 34 de cereri au fost depuse de beneficiarii Măsurii 141 - 'Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă', care au semnat decizia de finanţare şi aplică acum pentru modernizarea exploataţiilor agricole. Acestea au o valoare nerambursabilă de 533.000 de euro, alocarea financiară a acestui sector fiind de 20 de milioane de euro.

Potrivit datelor APDRP, pentru măsura 123, un număr de 47 de proiecte conforme depuse, cu o valoare nerambursabilă de 39 de milioane de euro, a fost înregistrat în judeţele Regiunii 2 Sud - Est Constanţa. Alte 35 de cereri de finanţare nerambursabilă au fost depuse în Regiunea 3 Sud Târgovişte, cumulând o valoare de 33 de milioane de euro. În Regiunile 5 Vest Timişoara, 6 Nord - Vest Satu - Mare şi 1 Nord - Est Iaşi au fost depuse câte 15 cereri de finanţare, cu valori nerambursabile ale proiectelor cuprinse între 10 milioane de euro, 11,8 de milioane de euro şi respectiv, 16 de milioane de euro.

Cei 156 de potenţiali beneficiari cu proiecte conforme depuse în cadrul măsurii 123, în sesiunea din 26 noiembrie 2012 - 1 martie 2013, doresc să înfiinţeze cu fonduri europene nerambursabile depozite pentru cereale sau pentru legume şi fructe, fabrici de procesare legume şi fructe, de lactate, de procesare a cărnii, fabrici de sucuri sau conserve, centre de comercializare pentru ouă, unităţi de procesare a mierii sau a cătinii sau înfiinţarea depozitelor frigorifice.

Sursa: AGERPRES

Ministrul Agriculturii: Fondurile europene atrase de mediul rural din România au depăşit 4,8 miliarde de euro

Fondurile europene atrase de mediul rural din România au depăşit până în prezent 4,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de 55%, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la lansarea caravanei de informare privind fondurile europene.

"Până în prezent avem un grad de contractare de 74% pe fondurile europene pe dezvoltare rurală şi un grad de de absorbţie de 55%. Acest lucru arată că infuzia de capital în mediul rural este de 4,8 miliarde de euro. Trebuie să vorbim nu numai de suma atrasă ci şi de faptul că avem peste 130.000 de proiecte depuse la APDRP", a precizat Constantin.

Şeful MADR este optimist că România va putea atrage în totalitate fondurile alocate prin PNDR pe actuala schemă financiară, însă pentru acest lucru ar trebui ca în 2013 contractarea să fie de 110%.

"Putem accesa 100% fondurile europene pe dezvoltare rurală în anii 2014 şi 2015, dar ar trebui să contractăm 110% din fonduri în acest an ca să ne asigurăm că vom atrage în totalitate toate fondurile. Toţi spun că APDRP a făcut progrese importante, inclusiv reprezentanţii europeni, pentru că numai în toamna anului trecut agenţia a avut 7 misiuni de audit de la Comisia Europeană, în numai 3 luni şi jumătate, iar lucrurile au mers destul de bine. Trebuie să ne asigurăm că vom face totul cum trebuie şi fără corecţii financiare", a spus Constantin.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a lansat joi campania de informare "PNDR vine în satul tău", care presupune derularea unui circuit naţional de informare a beneficiarilor PNDR 2007-2013 privind derularea fondurilor europene acordate prin PNDR.

Campania se va realiza sub forma de caravană informativă, în cadrul căreia 15 rulote expoziţionale vor parcurge un traseu prin toate judeţele ţării. Aceste caravane vor efectua săptămânal deplasări în peste 3.200 de comune, timp de 10 luni, astfel încât să poată oferi informaţii către 160.000 de beneficiari ai PNDR cât şi publicului larg.

Obiectivul principal al campaniei este creşterea indicelui de absorbţie efectivă şi corectă a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR.

Sursa: AGERPRES

Asigurarea cofinanţării sau lipsa unor avize, printre problemele solicitanţilor de fonduri europene pentru agricultură

Cele mai frecvente probleme cu care se confruntă solicitanţii de fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) sunt lipsa unor avize şi certificate, generată de depunerea cu întârziere a actelor pentru obţinerea documentelor menţionate, precum şi asigurarea cofinanţării, relevă un comunicat al instituţiei care asigură implementarea programului, remis marţi AGERPRES. 

Lipsa actelor care dovedesc proprietatea sau folosinţa, nedepunerea tuturor actelor la dosar sau supradimensionarea financiară a proiectelor sunt alte probleme ale potenţialilor beneficiari români de fonduri UE.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) afirmă că proiectele de investiţii cu valoarea maximă nu asigură automat succesul în implementare, instituţia încurajând investiţiile viabile, sustenabile şi rezistente în timp. 

'Prin finanţarea europeană nerambursabilă nu sunt încurajate investiţii sporadice, ci se urmăreşte crearea unei economii viabile a satelor, care să ofere locuitorilor perspectiva unei vieţi mai bune. Aceste proiecte de investiţii finanţate prin PNDR sunt de fapt afaceri care, puse unele lângă altele, vor dezvolta spaţiul rural. De aceea decizia de a scrie şi depune un proiect de investiţii trebuie să fie susţinută în primul rând de cunoaşterea domeniului în care se doreşte investiţia. Aceasta trebuie dublată de cunoaşterea procedurilor atât pentru accesarea fondurilor nerambursabile, cât şi pentru implementarea propriu zisă a proiectului. Chiar dacă afacerea porneşte cu sprijin european, în cele din urmă este vorba despre o afacere personală, care trebuie să fie viabilă, sustenabilă şi rezistentă în timp' a declarat George Turtori, director general al APDRP. 

Potrivit sursei citate, proiectul trebuie gândit din punct de vedere al viabilităţii economice, respectiv trebuie văzut dacă există piaţă pentru produsul sau serviciul propus, care este concurenţa, care sunt costurile de funcţionare şi fluxul de numerar. De asemenea, unul dintre primele aspecte care trebuie avute în vedere în procesul de planificare al investiţiei este asigurarea cofinanţării private. Documentele care dovedesc capacitatea şi sursa de cofinanţare trebuie depuse odată cu Cererea de Finanţare. 

Fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală nu acoperă valoarea totală a proiectului, ci doar un procent din valoarea eligibilă. 
"Chiar şi în condiţiile în care se acoperă 100% din valoarea eligibilă, beneficiarul trebuie să asigure cofinanţarea proiectului pentru cheltuielile care nu se încadrează în aria de finanţare a Măsurii accesate. Mai mult, sprijinul european se acordă sub formă de decontare a cheltuielilor, ceea ce face ca partea de cofinanţare a beneficiarului să fie crucială şi pentru a începe proiectul, dar şi pentru a-l duce la bun sfârşit", se menţionează în comunicatul APDRP.
De asemenea, este foarte important specificul proiectului, de aceea actele şi avizele necesare nu sunt aceleaşi pentru toţi beneficiarii. 

Potrivit APDRP, beneficiarii trebuie să aibă în vedere ca termenele de eliberare a acestor acte - de exemplu Certificatul de Urbanism - să nu depăşească termenul limită stabilit de APDRP ca final de sesiune pentru primirea proiectelor. Unele avize - inclusiv negaţiile - trebuie obţinute chiar dacă nu fac obiectul investiţiei.

"Cele mai multe neconformităţi găsite la primul control al dosarului sunt legate de documentele care dovedesc dreptul de proprietate sau folosinţă pentru teren şi clădiri. Deseori solicitanţii confundă dreptul de proprietate cu cel de folosinţă şi astfel apar numeroase probleme legate de cadastru şi intabulare. În ceea ce priveşte implementarea, memoriul justificativ ori, în cazul investiţiilor care presupun operaţiuni de construcţii sau montaj, studiul de fezabilitate reprezintă 'inima proiectului'. În cazul în care indicatorii financiari nu sunt realişti, beneficiarul riscă să nu poată implementa proiectul. Un proiect supradimensionat din punct de vedere financiar nu aduce beneficii financiare suplimentare, de aceea costurile acoperirii unei sume nerambursabile maxime oferite prin PNDR trebuie calculate foarte atent", se arată în comunicat.

Un fermier decide să acceseze măsura 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole, cu un proiect care vizează sectorul vegetal şi care nu include investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile. Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40%, pentru un proiect a cărui valoarea maximă eligibilă este de un milion de euro. În aceste condiţii, valoarea finanţării nerambursabile europene poate ajunge la 400.000 euro. Dacă prin proiect va obţine suma maximă nerambursabilă, beneficiarul trebuie să acopere cofinanţarea de 600.000 euro, la care se adaugă cheltuielile neeligibile, inclusiv TVA. 

"Un memoriu justificativ realizat 'din birou' poate duce la accesarea unei sume mari de bani, însă, la momentul implementării proiectului, acele costuri supradimensionate, activităţi şi lucrări fără justificare practică, imposibil de realizat în termenele propuse, vor duce la eşecul beneficiarului în finalizarea proiectului. Banii vor fi returnaţi, iar cheltuiala legată de cofinanţare va fi de asemenea pierdută", menţionează specialiştii APDRP.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) România a avut alocate, pentru perioada 2007-2013, fonduri nerambursabile de aproximativ 10 miliarde euro pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală.

Sursa: AGERPRES

Direcţia Generală Pescuit AM-POP anunţă lansarea, în data de 11.03.2013, a sesiunii închise de primire cereri de finanţare

Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP (DGP-AMPOP) anunţă lansarea, în data de 11.03.2013, a sesiunii închise de primire cereri de finanţare pentru următoarele măsuri/acţiuni pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru pescuit şi acvacultură conform măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit:

- Măsura 1.3 : Investiţii la bordul navelor de pescuit şi selectivitate, având alocată pentru această sesiune suma de 1.000.000 euro;
- Măsura 1.4 : Pescuitul costier la scară mică, având alocată pentru această sesiune suma de 500.000 euro;
- Măsura 2.1 : Acvacultură – Acţiunile 1, 2 şi 3, având alocată pentru această sesiune suma de 60.000.000 euro;
- Măsura 2.3 : Prelucrarea şi comercializarea peştelui, având alocată pentru această sesiune suma de 10.000.000 euro

Depunerea proiectelor se va face la sediile Compartimentelor Regionale, în intervalul 8.30-16.30, până la 11 mai 2013. Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri. În cazul măsurilor ce implică evaluarea tehnică şi financiară, pentru a fi selectat pentru finanţare proiectul trebuie să obţină punctajul minim prevăzut pentru fiecare măsură, conform Ghidului Solicitantului. DGP-AMPOP va notifica în scris pe toţi solicitanţii privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanţare depuse de către aceştia la sediile Compartimentelor Regionale.

Informaţii detaliate privind accesarea şi derularea măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit sunt cuprinse în Ghidurile Solicitantului care vor fi publicate pe site-urile www.madr.ro şi www.ampeste.ro

Fondurile europene vor putea fi accesate mai uşor

• Interviu cu Achim Irimescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

În acest mandat, pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prioritatea numărul unu este absorbţia fondurilor europene. În acest sens – am înţeles din declaraţiile oficialilor acestei instituţii – se vor lua mai multe măsuri pentru reducerea birocraţiei şi acordarea unor facilităţi menite a uşura accesul la credite. În primul rând, dacă cele peste 35 de miliarde de euro, cât reprezintă fondurile alocate de UE pentru 2007-2013, ar fi ajuns la timp în România, nu ar mai fi fost necesare împrumuturile de la FMI şi de alte organisme financiare europene. În al doilea rând, dacă sumele alocate agriculturii şi dezvoltării rurale ar fi fost accesate în timp util, decalajul existent în mediul rural între România şi statele occidentale era acum mult mai mic.

– Domnule secretar de stat, consideraţi că MADR trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a creşte volumul şi viteza absorbţiei fondurilor europene?

– Am luat deja unele măsuri şi luăm în continuare, procesul fiind în plină desfăşurare. Acolo unde am avut probleme de management, am schimbat oamenii şi am adus alţii mai buni, profesionişti din sistem.

Însăşi conducerea MADR este formată numai din profesionişti, chiar dacă unii nu sunt membri ai partidelor de guvernământ. De exemplu, un secretar de stat (Achim Irimescu – n.n.), directorii generali ai APIA, APDRP şi AM PNDR au fost numiţi, fără a fi membri de partid. La fel s-a întâmplat şi la AM POP, unde aşteptăm deblocarea fondurilor, în urma corecţiilor efectuate.

În cazul Programului Operaţional pentru Pescuit, lucrurile s-au mişcat greu în anii anteriori, au fost proiecte la care nu s-a efectuat evaluarea nici într-un an de zile şi de aceea a trebuit să intervenim pentru a se finaliza. Ideea a fost ca noii directori să vină cu soluţii, să nu spună că nu se poate realiza ceva, ci cum se poate rezolva, astfel încât accesarea fondurilor europene să se facă mai uşor

Subvenţionarea dobânzii – o soluţie?

– Sunt probleme la accesarea fondurilor europene generate în mod deosebit de asigurarea cofinanţării. Cum pot fi ajutaţi potenţialii beneficiari ai acestor fonduri?

– În primul rând, dorim să rezolvăm problema accesului la credite pentru investiţii în dezvoltarea rurală, deoarece aceasta este, cum spuneţi, problema cea mai mare la accesarea fondurilor europene pe Pilonul II. Băncile nu sunt întotdeauna interesate. De aceea vrem ca acelea care vehiculează sumele mari alocate plăţilor directe, de pe urma cărora obţin comisioane importante, să accepte şi creditarea pentru dezvoltare rurală şi, desigur, cu o dobândă mai redusă, această soluţie fiind acceptată şi de Comisia Europeană.

Negocierea unei dobânzi mici, acordarea unei perioade de graţie pot fi de natură a veni în sprijinul beneficiarilor, fără a fi considerate ajutor de stat. Astfel, beneficiarii pot demara investiţia, chiar dacă nu primesc ajutorul public mai mare de 50%. Subvenţionarea dobânzii în contextul actual nu este posibilă, chiar dacă pare o soluţie.

Corecţii după... sugestii

– MADR oferă soluţii, până la urmă hotărăşte. Dar pe beneficiari i-aţi consultat?

– Am avut multe întâlniri în teritoriu cu beneficiarii fondurilor europene, iar la discuţii au participat şi directorii agenţiilor de plăţi. Astfel, ei au putut să reţină toate problemele ridicate pe plan local. De asemenea, am primit foarte multe corespondenţe de la beneficiari, care semnalau diferite probleme. Ca urmare, am hotărât ca, la nivelul fiecărei agenţii în parte, să existe o persoană care să ţină evidenţa tuturor sesizărilor, pentru a avea posibilitatea ca, analizându-le, să corectăm toate neajunsurile în cunoştinţă de cauză.

– Mulţi beneficiari s-au plâns că sumele primite de la UE nu mai corespund cu cele investite efectiv ca urmare a devalorizării leului pe perioada implementării proiectului. Ce se poate face în acest caz?

– Într-adevăr, există proiecte semnate de ani de zile, la care achiziţiile sunt făcute în euro, de exemplu pentru utilaje, iar beneficiarul primeşte suma în lei, la valoarea din momentul semnării contractului. La data întocmirii proiectului, cursul leu/euro era mai mic.

Ca urmare a devalorizării apar diferenţe, uneori acestea se ridică chiar la 200.000 de euro, care de fapt ajung la bugetul naţional şi nu la beneficiar, ceea ce reprezintă pentru mulţi o mare dificultate. Tocmai această anomalie vrem să o corectăm, pentru a preîntâmpina pierderile beneficiarilor, iar Ministerul Finanţelor a înţeles acest lucru.

Mai mulţi bani de la UE

– Conform bugetului pe 2013, se primesc mai mulţi bani pentru plăţile directe de la Uniunea Europeană (UE). Puteţi defalca sumele alocate României?

– Anul acesta obţinem de la Uniunea Europeană 1,21 miliarde de euro pentru plăţi directe (aproximativ 140 de euro/ha – n.n.) şi trebuie să cheltuim minimum 1,3 mld de euro pentru dezvoltare rurală, pentru a evita dezangajarea. Sper însă ca la acest capitol – dezvoltare rurală – să ajungem undeva la 1,6 mld euro. Apoi, pentru anul trecut, mai sunt de plătit încă vreo 400-500 milioane de euro, pentru că Ministerul Finanţelor nu ne-a asigurat partea de cofinanţare. Astfel, în anul 2013, fondurile transferate în agricultura românească ar putea atinge peste 2,8 mld de euro.

La aceste sume, se mai adaugă fonduri de la bugetul de stat, 192 mil de euro pentru plăţi naţionale directe complementare (CNDP – n.n.). În plus, vor mai fi alocate sume pentru măsuri de piaţă, ajutoare de stat, investiţii şi altele.

Două instituţii într-una: APIA şi APDRP

– Am vorbit despre bani europeni, dar nu ştim cine va face plăţile. În ultimul timp, s-a vehiculat ideea unificării celor două agenţii, APIA şi APDRP. Cum va fi organizată noua structură?

– Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie de un studiu pentru a şti care este forma cea mai bună.

Într-o primă variantă, se poate face unificarea APIA cu APDRP, iar noua agenţie va fi condusă de un preşedinte şi de doi adjuncţi, actualii directori generali. Birourile care se ocupă de fonduri europene rămân neschimbate. Însă celelalte servicii – juridic, financiar, administrativ, resurse umane etc. – se vor unifica. Personalul suplimentar nu va fi disponibilizat, ci redistribuit, pentru că UE ne-a recomandat angajarea a peste o mie de oameni la APIA, în principal pentru controale pe teren.

Cea de a doua variantă a fost propusă de cele două agenţii. Conform acesteia, APIA se va ocupa numai de plăţi, în timp ce APDRP, sau cum se va numi, va face selecţie, contractare şi ordine de plată.

Este posibil însă ca, în cele din urmă, ca urmare a opoziţiei unor state membre ale UE, cum este Germania, cu organizare teritorială pe landuri, să nu se mai impună realizarea unei singure agenţii de plată, la nivel naţional. Şi atunci vom avea mai multă flexibilitate în organizarea acestor structuri.

Traian Dobre
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013

 

Abonează-te la acest feed RSS