reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Jun 2019

Clarificări privind aplicarea OUG 114/2018 în cazul investițiilor finanțate prin PNDR

Conducerea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a luat o serie de decizii referitoare la situația generată de aplicarea prevederilor OUG nr. 114/ 2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal - bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și la impactul pe care aplicarea acestui act normativ îl are asupra proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.

În acest sens, pentru deblocarea situațiilor apărute  în implementarea proiectelor, AFIR  a demarat toate demersurile de actualizare și de modificare a procedurilor de lucru privind dezangajarea și, după caz, reangajarea sumelor, conform legislației în vigoare.

„La nivelul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale au fost înregistrate numeroase solicitări ale beneficiarilor publici care au susținut că sumele prevăzute în bugetul indicativ în cadrul subcapitolului “actualizare” – în limita a 5% din valoarea proiectului nu sunt suficiente pentru a acoperi creșterile de preț rezultate ca urmare a modificărilor legislative. Pentru a preveni  apariția unor impedimente de natură financiară în implementarea proiectelor, am luat decizia să acceptăm utilizarea tuturor economiilor identificate în cazul proiectelor nefinalizate. Totodată pentru proiectele în cadrul cărora au fost dezangajate sume ca urmare a unor economii, după lansarea ultimei sesiuni de primire a proiectelor, se va permite acceptarea utilizării valorii totale a proiectului, așa cum apare în raportul de selecție. În acest caz, beneficiarii PNDR 2014-2020 vor încheia acte adiționale pentru suplimentarea angajamentelor financiare actuale până la valoarea prevăzută în raportul de selecție, în conformitate cu prevederile legale în momentul întocmirii actului adițional, măsura ce se va aplica după realizarea modificărilor procedurale specifice ale AFIR. Aceste prevederi se aplică pentru toate proiectele beneficiarilor PNDR 2014-2020, cu excepția celor aferente submăsurilor 4.2 și  4.2a din cadrul Schemei de ajutor de stat GBER. Subliniez faptul că valoarea  maximă eligibilă a contractului de finanțare nu poate fi însă majorată.”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Se acceptă ca și cheltuială eligibilă din FEADR doar costurile suplimentare generate de actualizarea elementelor de manoperă ofertate inițial, până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit pentru domeniile de activitate prevăzute la art. 66, pct. 1 din OUG nr. 114/ 2018, costurile suplimentare situate peste acest nivel, acceptate de beneficiari, reprezentând cheltuieli neeligibile.

Astfel, în coloana cheltuielilor eligibile din bugetul proiectului pot fi acceptate doar costurile suplimentare generate de actualizarea elementelor de manoperă ofertate, conform prevederilor art. 71, alin 1. din OUG nr. 114/ 2018, „în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.”

Decontarea valorii suplimentare aferente actelor adiționale la contractele de achiziție de lucrări, având ca obiect modificarea prețului contractului prin actualizarea elementelor de manoperă, poate fi realizată din capitolele de lucrări ale devizului general, respectiv bugetului indicativ, în limita sumelor disponibile existente în bugetul proiectului în subcapitolele de lucrări. În acest sens, potrivit prevederilor procedurale, sumele disponibilizate în urma finalizării procedurilor de achiziție pot fi transferate către aceste subcapitole bugetare.

În cazul în care valoarea actelor adiționale conduce la depășirea valorii totale eligibilă a proiectului, se va majora valoarea neeligibilă prevăzută în bugetul indicativ, respectiv la subcapitolele de lucrări sau la subcapitolul actualizare, corespunzător valorilor înscrise în devizul general, respectiv bugetul indicativ al proiectului.

Pentru detalierea modului de aplicare a celor mai sus menționate, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale va publica pe site-ul instituției o notă de clarificare în acest sens.

Sursa: afir.info

FEI anunță alocarea a peste 150 de milioane de euro finanțare pentru fermierii români prin intermediul a patru bănci

Fondul European de Investiții (FEI) a selectat patru bănci românești în cadrul primului acord de finanțare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanțări fermierilor din întreaga țară.

Cele patru bănci din România - Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank vor acorda finanțări în valoare de 155 milioane de euro pentru peste 1.300 de fermieri și întreprinzători din mediul rural.

FEI și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au semnat anul trecut acordul de finanțare pentru susținerea fermierilor locali din România, iar aceste patru bănci sunt primele care vor oferi finanțare antreprenorilor locali. Acordul face parte din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și este finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

În conformitate cu obiectivele politicii agricole ale Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene – DG AGRI și ale Guvernului României, acordul va sprijini cheltuielile de capital ale fermelor mici, ale exploatațiilor agricole precum și cofinanțarea proiectelor selectate pentru grant în cadrul PNDR.

Referitor la semnarea acordurilor operaționale, Secretarul General al FEI, Maria Leander, a declarat: "Suntem încântați să alegem primele patru bănci care să acorde finanțare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinși că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunități pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-și extinde producția și pentru a spori competitivitatea sectorului în România ".

Reprezentantul Guvernului României, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a declarat: ”După semnarea primului Acord de Finanțare cu FEI pentru sprijinirea fermierilor și a antreprenorilor din zona rurală, mă bucur să văd că această inițiativă prinde contur, fiind pusă în practică prin semnarea acordurilor cu băncile care vor acorda credite finanțate din PNDR. Instrumentul financiar se va adresa inclusiv unor categorii de beneficiari cu un risc mai ridicat de creditare, cum ar fi fermele mici sau tinerii fermieri iar costurile de finanțare vor fi reduse. Având patru intermediari financiari selectați, beneficiarii noștri pot acum să acceseze împrumuturi în condiții mai favorabile, care țin cont de nevoile de finanțare specifice acestui sector de activitate. Felicit reprezentanții FEI și intermediarii financiari care au participat în procesul de selecție și îi încurajez pe fermierii din România să profite de acest instrument dedicat lor.”

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: "Instrumentele financiare și accesul la creditare pentru fermieri reprezintă pentru mine priorități-cheie în calitatea mea de Comisar european pentru agricultură. Accesul la creditare este esențial pentru agricultori să-și modernizeze și să-și dezvolte afacerile în domeniul agricol. Investind pentru a-și face fermele mai competitive și mai eficiente, fermierii noștri își pot îmbunătăți perspectivele de afaceri precum și reduce impactul referitor la schimbările climatice. Felicit FEI pentru această inițiativă și aștept cu nerăbdare să văd modul în care fermierii români și întreprinzătorii din mediul rural profită din plin de această finanțare".

Despre FEI

Fondul European de Investiții (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea sa principală este de a sprijini microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii din Europa (IMM-uri), ajutându-le să acceseze finanțarea. FEI creează și dezvoltă capital de risc și de creștere, garanții și instrumente de microfinanțare care vizează în mod specific acest segment de piață. În acest rol, FEI promovează obiectivele UE în sprijinul inovării, cercetării și dezvoltării, antreprenoriatului, creșterii economice și ocupării forței de muncă. Mai multe informații despre activitatea FEI pot fi găsite aici http://www.eif.org/what_we_do/index.htm.

Sursa: madr.ro

AFIR finanțează dezvoltarea proiectelor pilot și a noilor produse și tehnologii prin PNDR 2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primește în perioada 29 ianuarie – 30 aprilie 2018 solicitări pentru finanțarea proiectelor de înființare și funcționare a grupurilor operaționale care dezvoltă proiecte pilot și noi produse în sectorul agricol și în cel pomicol prin submăsurile 16.1 (agricol) și 16.1a (pomicol) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară stabilită pentru prima sesiune de primire a solicitărilor de finanțare pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale în sectorul agricol este 6.676.044 euro și 5.850.768 euro pentru sectorul pomicol.  

„Dezvoltarea proiectelor pilot și a unor noi produse în sectorul agricol sau pomicol este o oportunitate excelentă pentru fermierii români de a se alătura celor europeni în ceea ce privește inovarea și excelența în producție. Aceste linii de finanțare oferă posibilitatea de a face cercetare aplicată pentru obținerea unor soluții de eficientizare a proceselor tehnologice sau de obținere a unor noi produse în vederea comercializării. Este pentru prima oară când finanțăm acest tip de proiecte și consider că este o ocazie foarte bună pentru angrenarea organismelor de cercetare românești sau a altor actori din sectorul agroalimentar și cel pomicol în constituirea unor grupuri operaționale care să ducă la o cooperare reală între toate părțile interesate.” a precizat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Valoarea maximă a sprijinului acordat prin sM 16.1 și sM 16.1a pentru dezvoltarea proiectelor pilot, noi produse, procese și tehnologii este de 500.000 de euro/ proiect. Pentru aceste submăsuri pragurile minime sunt de 10 puncte în cazul sM 16.1 și 15 puncte în cazul sM 16.1a, acestea reprezentând pragurile sub care nicio cerere de exprimare a interesului nu este eligibilă.

Cererile se depun on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții interesați au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente sM 16.1 și 16.1a, documente pe care le pot consulta pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR”.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Pentru submăsurile (sM) 16.1 și 16.1.a există o abordare în două etape, conform precizărilor din fișa măsurii. Astfel, în etapa I  se va lansa o sesiune de depunere a Cererilor de exprimare a interesului (CEI) pentru accesarea finanțării proiectelor, iar în etapa a II-a va avea loc depunerea, evaluarea și selecția proiectului detaliat al Grupului Operațional (GO).

Solicitanții eligibili sunt grupurile operaționale, fără statut juridic, constituite în funcție de tema proiectului, din minim un partener din domeniul cercetării sau sectorul agroalimentar și din cel puțin un fermier, un grup de producători, o cooperativă sau o altă formă de asociere în agricultură.

Pe baza temei proiectului care va fi abordată de Grupul Operațional, alți parteneri relevanți (cum ar fi: consilieri, ONG-uri, alți consultanți, întreprinderi etc.) se pot alătura parteneriatului.

Parteneriatul poate avea ca membri și persoane fizice neautorizate, cu condiția ca liderul de proiect să fie cel puțin PFA, II, IF (înfiinţate conform legii).

Intensitatea sprijinului submăsurilor 16.1 și 16.1.a este 100% nerambursabilă pentru următoarele tipuri de cheltuieli specifice:

  • elaborarea de studii pregătitoare, studii de fezabilitate și planuri, inclusiv planul proiectului;
  • cheltuieli de funcționare a GO (cheltuieli de transport și diurnă ale coordonatorului sau echipei de proiect și partenerilor, costuri legate de activitățile parteneriatului, conform legislatiei nationale; onorarii ale personalului; cheltuieli legate de închirierea spațiilor de desfășurare a întâlnirilor parteneriatului, închiriere sediu, achiziție echipamente IT și alte dotări necesare desfășurării cooperării);
  • costurile directe generate în mod specific de activitățile incluse în planul de proiect depus de GO (cheltuieli legate de chirii pentru echipamente, utilaje, imobile necesare desfășurării activității descrise în proiect, altele decât sediu; investiții de modernizare și/sau construcție clădiri, echipamente, utilaje necesare implementării proiectului; aplicații software adecvate activității descrise în proiect);
  • cheltuieli generate de diseminarea rezultatelor (organizare evenimente diseminare, pliante, publicații, participare evenimente specifice în vederea diseminării rezultatelor etc.).

În cazul în care prin proiect vor fi prevăzute și acțiuni aferente submăsurilor 4.1, 4.1a, 4.2 și 4.2a, acestea vor respecta intensitatea aferentă.

Dintre cheltuielile neeligibile pentru investițiile finanțate în cadrul sM 16.1 și sM 16.1.a, amintim câteva tipuri: cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri și echipamente „second hand”, cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal și pentru transport persoane, construcția sau modernizarea locuinței și sediilor sociale, cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile, achiziționarea de clădiri etc.

Sursa: afir.info

90 de zile suplimentare la dispoziția solicitanților pentru încheierea contractelor de finanțare

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că a fost modificat Manualul de procedură pentru evaluarea și selectarea cererilor de finanțare depuse de către solicitanți pentru a obține fonduri europene nerambursabile prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Conform noului Manual de procedură, beneficiarii au posibilitatea de prelungire a termenelor prevăzute în „Notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finanțare și semnarea contractului de finanțare” pentru depunerea documentelor solicitate, în cazuri justificate și care pot fi demonstrate în mod concret.

„Din experiența de până acum, solicitanții declarați eligibili și selectați pentru a obține finanțare au semnalat faptul că pentru obținerea anumitor documente (avize, acorduri, autorizații) necesare contractării, este nevoie de un timp mai îndelungat pentru emiterea acestora de către instituțiile abilitate. Ca urmare a acestor solicitări, am decis să actualizăm procedurile de lucru, în sensul prelungirii termenelor acolo unde situația o impune și pe baza documentelor justificative primite, astfel încât proiectele selectate să fie contractate și implementate. Această modificare continuă procesul de simplificare și accesibilizare a obținerii de finanțare nerambursabilă. Îmi doresc, și am făcut pași importanți în această direcție, ca beneficiarii să fie partenerii noștri, pentru că avem scopuri convergente și nu antagonice. ” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU.

Pentru obținerea prelungirii, solicitantul anunţă în scris Agenția, privind imposibilitatea depunerii în termen a documentelor solicitate de AFIR pentru încheierea contractului de finanțare, iar experții din cadrul structurilor teritoriale (Centrele regionale sau Oficiile județene, după caz) cărora li s-a repartizat solicitarea, vor analiza posibilitatea acordării unei prelungiri și o vor supune aprobării managementului superior. Această prelungire se acordă doar dacă este justificată și însoțită de documente doveditoare. Orice prelungire nu va depăși termenul de 90 de zile calendaristice precizat în Notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finanțare și semnarea contractului de finanțare.

În situaţia în care nici în urma prelungirii acordate, solicitantul nu depune documentele necesare contractării, AFIR transmite Notificarea de neîncheiere a contractului de finanțare și astfel, solicitantul nu va mai putea obține fondurile alocate conform raportului de selecție.

Precizăm că modificarea procedurală se aplică tuturor notificărilor aferente rapoartelor de selecție aprobate după data de 29 noiembrie 2016, în conformitate cu HG nr. 881/ 2016.

Măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole în anul 2017 finanțate prin PNDR 2014-2020

Măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole beneficiază de alocări financiare consistente în perioada de programare 2014 - 2020, suma disponibilă pentru aceste măsuri fiind de cca. 2,66 mld. euro (Măsura 10 – 1,071 mld. euro, Măsura 11 – 236,42 mil. euro, Măsura 13 – 1,355 mld. euro).

Astfel, fermierii pot accesa fonduri europene pe baza deschiderii unor angajamente în cadrul măsurilor de agro-mediu și climă (Măsura 10), agricultură ecologică (Măsura 11) şi pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale (Măsura 13), acestea fiind implementate în România începând cu anul 2015.

Noul pachet de măsuri de mediu și climă reprezintă un instrument pus la dispoziția Statelor Membre pentru promovarea utilizării eficiente a resurselor, precum și pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în agricultură și zonele rurale, în concordanță cu obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020.

În contextul definitivării cadrului legislativ aplicabil măsurilor de mediu şi climă, precum şi în urma lansării campaniei de depunere a cererilor unice de plată pentru anul 2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmăreşte o intensificare a acţiunilor de informare a tuturor utilizatorilor de terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru măsurile de mediu şi climă ale PNDR.

Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vine în sprijinul fermierilor, beneficiari sau potențiali beneficiari ai acestor măsuri cu informații detaliate privind modalitatea deschiderii angajamentelor în anul 2017, condiţiile de eligibilitate şi cerinţele specifice aplicabile în cadrul acestor angajamente, standardele aplicabile (eco-condiţionalitate – GAEC şi SMR, cerinţe minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi substanţelor de protecţie a plantelor, activitatea minimă şi încadrarea în categoria fermierilor activi) şi nivelul plăţilor acordate în cadrul fiecărui tip de angajament.

La nivelul instituțiilor implicate în elaborarea, implementarea şi promovarea măsurilor de mediu şi climă (Autoritatea de Management pentru PNDR, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură) au fost elaborate o serie de documente informative şi de ghidare, utile în accesarea şi implementarea cu succes a angajamentelor, respectiv:

- pliant informativ privind schemele / măsurile de plată pentru care se poate solicita sprijin prin cererea unică de plată în campania 2017,

- pliant informativ privind completarea electronică a cererii unice de plată pentru anul 2017 folosind IPA Online,

- pliant informativ privind normele de eco-condiţionalitate aplicabile în anul 2017,

- afişe informative privind plățile compensatorii acordate în cadrul măsurilor de mediu și climă din PNDR 2014-2020,

- broşura informativă privind măsurile compensatorii de dezvoltare rurală (măsurile de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020) aplicabile pe terenuri agricole în anul 2017,

- lista zonelor eligibile în cadrul măsurilor de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020,

- hărţile, la nivel judeţean şi regional, cu încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în zonele eligibile în cadrul măsurilor de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, indicănd arondarea acestora pe Centre Locale APIA,

- ghid informativ pentru beneficiarii măsurilor de mediu și climă ale PNDR 2014-2020,

- calendarele de aplicare a lucrărilor agricole pe pajişti permanente şi pe terenuri arabile, în corelare cu obligaţiile prevăzute de angajamentele de agro-mediu şi climă prevăzute de pachetele Măsurii 10,

- modelele de caiete de agro-mediu şi pentru agricultura ecologică, însoţite de instrucţiuni de completare, adresate beneficiarilor Măsurii 10 şi Măsurii 11 din PNDR 2014-2020,

- broşura conţinând unele specii de plante care pot fi utilizate ca indicatori pentru pajiştile cu înaltă valoare naturală (HNV) din România,

- broșura conținând speciile de plante utilizate ca indicatori de management (intensiv sau extensiv) al pajiștilor permanente cu înaltă valoare naturală (HNV) din Romania

Informaţiile relevante privind condiţiile aplicabile măsurilor de mediu şi climă în anul 2017 se pot consulta la toate Centrele Locale şi Centrele Judeţene APIA, Oficiile Judeţene şi Centrele Regionale ale AFIR, la Compartimentele de Dezvoltare Rurală Judeţene şi la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste informaţii sunt disponibile şi în mediul online:

- pe paginile web ale MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro, www.rndr.ro),

- pe site-ul AFIR (www.afir.info),

- pe site-ul APIA (www.apia.org.ro).

Pentru a aduce aceste informaţii cât mai aproape de fermieri, în perioada imediat următoare se va desfăşura o amplă campanie de distribuire a documentelor enumerate anterior la instituţii şi parteneri ai MADR care activează la nivel naţional, regional, judeţean sau local.

În cadrul acestei campanii, MADR şi instituţiile responsabile cu implementarea măsurilor de mediu şi climă (APIA şi AFIR) vor încerca prin informările postate pe site-urile proprii să prezinte informaţiile de detaliu privind modul de accesare şi condiţiile de implementare ale angajamentelor, astfel încât să se asigure cele mai bune condiţii pentru creşterea gradului de accesare al acestor măsuri, dar şi creşterea calităţii implementării ca rezultat al unei bune informări a beneficiarilor.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Măsurile de mediu și climă care se implementează în perioada de programare 2014 – 2020 continuă eforturile întreprinse în perioada de programare 2007 – 2013 pentru atingerea unor obiective ambițioase de protecția mediului.

Începând cu anul 2007, România a beneficiat de sprijin în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) a UE pentru dezvoltarea rurală, cu scopul creşterii competitivităţii sectorului agro-alimentar şi forestier, diversificarea activităților în spațiul rural şi scăderea dependenţei populaţiei de activităţile agricole, precum şi pentru îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural.

Astfel, în România a fost implementată începând cu anul 2007 Măsura 211 – zona montană defavorizată, iar începând cu anul 2008 au fost implementate Măsura 212 – zone defavorizate (altele decât zona montană) și Măsura 214 – agro-mediu. Prin aceste măsuri s-a asigurat atât compensarea utilizatorilor de terenuri agricole situate în zone unde activităţile agricole sunt afectate de condiţii naturale nefavorabile, dar şi compensarea pierderilor de venituri şi a cheltuielilor suplimentare înregistrate de fermierii care adoptă în mod voluntar practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului, în scopul menţinerii valorii de mediu ridicate a terenurilor agricole (protecţia biodiversităţii, protecţia apei, protecţia solului, reducerea emisiilor poluante şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice). Aceste măsuri au atras interesul fermierilor români, în perioada 2008-2015 fiind efectuate plăţi în volum de cca. 3,47 mld. euro în cadrul angajamentelor încheiate în cadrul celor 3 măsuri, ceea ce reprezintă cca. 42% din întreaga alocare a PNDR 2007-2013 şi 98% din alocarea măsurilor Axei 2 care au fost adresate sectorului vegetal.

Din datele extrase din bazele de date administrate de Agenţia de Plăţi, ținând cont de precizările metodologice aduse de Cadrul Comun de Monitorizare şi Evaluare (CMEF) conform cărora angajamentele aplicate pe aceeaşi suprafaţă agricolă pot contribui la unul sau mai multe obiective stabilite pentru PNDR 2007-2013, rezultă că pe perioada anterioară de programare, plăţile acordate în cadrul măsurilor Axei 2 adresate terenurilor agricole au contribuit la:

-  menținerea biodiversităţii – 6,073 mil. ha,

-  calitatea solului – 864 mii ha,

-  calitatea apei – 2,186 mil. ha

-  evitarea izolării şi abandonării terenurilor – 6,014 mil. ha,

-  diminuarea schimbărilor climatice – 1,431 mil. ha.


   

Primele sesiuni de primire a proiectelor prin PNDR 2014-2020 vor fi deschise joi, 28 aprilie

Primele sesiuni de primire a proiectelor de investiții din acest an, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, vor fi deschise joi, 28 aprilie 2016, suma totală depășind 540 de milioane de euro, a declarat marți, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

"Joi, 28 aprilie, lansăm prima sesiune de depunere de proiecte pe măsuri din PNDR 2014—2020. Pachetul cuprinde 5 măsuri pentru sectorul agricol și vor fi deschise în perioada aprilie — octombrie 2016. Am suplimentat toate sumele deoarece consider că e bine să lansezi de la început sume cât mai mari, ca să nu te mai duci cu banii la sfârșitul programului. De aceea am suplimentat sumele pentru toate măsurile", a precizat Irimescu.

Măsurile care urmează să fie lansate sunt 4.1 "Investiții în exploatații agricole", cu o alocare de peste 270 milioane de euro, măsura 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" — 161 de milioane de euro, măsura 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici" — 100 de milioane de euro, 16.4 "Cooperare lanțul scurt" — 7 milioane de euro, 16.4a "Cooperare lanț scurt sector pomicol" — 3,5 milioane euro.

Ghidurile solicitantului pentru aceste măsuri vor publicateîn aceste zile pe site-urilor MADR și Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Din 25 martie 2015, când a fost deschisă prima sesiune de primire a proiectelor prin PNDR 2020, și până la 18 decembrie 2015, când s-au închis ultimele sesiuni de primire din anul trecut a proiectelor de investiții, AFIR a primit 7.697 de cereri de finanțare. Valoarea totală a fondurilor europene nerambursabile solicitate prin aceste proiecte a depășit 1,55 miliarde de euro. Gradul de accesare al alocării disponibile în anul 2015 a fost de peste de peste 100%.

AFIR a efectuat în prima parte a lunii februarie primele plăți de 3,9 milioane de euro prin PNDR 2014 - 2020.

România beneficiază de o alocare financiară totală de 9,47 miliarde de euro pentru întreaga perioadă de programare 2014 - 2020, iar alocarea bugetară totală pentru măsurile implementate la nivelul AFIR se ridică la 4,87 miliarde de euro.

AGERPRES

AFIR lansează o aplicație on-line pentru rezolvarea rapidă a disfuncționalităților din sistem

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) lansează, prin intermediul paginii oficiale de Internet www.afir.info, aplicația "Asistență module on-line" pentru a veni în sprijinul solicitanților și beneficiarilor finanțărilor disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

Această aplicație a fost pusă la dispoziția tuturor celor interesați cu scopul rezolvării cât mai rapide a problemelor de ordin tehnic sau a disfuncționalităților sistemelor apărute în accesarea modulelor electronice aferente depunerii on-line a Cererilor de Finanțare sau a dosarelor de achiziții, a procedurii de achiziții sau de ofertare, derulate prin intermediul portalului AFIR", se arată într-un comunicat al AFIR remis vineri AGERPRES.

În acest fel,incidentele apărute pot fi semnalate direct celor care asigură suportul tehnic al tuturor modulelor on-line utilizate de către beneficiari, solicitanți și ofertanți, fiind mult scurtat timpul de răspuns.

Totodată, AFIR precizează că aplicația "Asistență module on-line" este una de tip Helpdesk și se adresează exclusiv problemelor sau disfuncționalităților tehnice, prin intermediul acestui instrument nefiind permise transmiterea de solicitări de informații, clarificări privind procedurile, contestații la Rapoartele de selecție sau orice alte solicitări care nu sunt de ordin tehnic.

AGERPRES

Peste 98% dintre proiectele GAL-ului Ialomița Centrală au fost finanțate

În ultimii ani a apărut tot mai des ideea dezvoltării satelor românești, iar unul dintre instrumentele prin care s-a vizat acest lucru a fost înființarea Grupurilor de Acțiune Locală.

La încheierea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2014, în majoritatea localităților care fac parte din GAL-uri au fost implementate proiecte, iar beneficiarii sunt mulțumiți de rezultatele acestei forme asociative. Unul dintre GAL-urile care au implementat peste 98% dintre proiectele finanțate este Ialomița Centrală Balaciu – Căzăneşti – Reviga. Cum a fost posibil acest lucru și care sunt prioritățile în actualul program ne-a detaliat domnul Dumitru Pop, directorul executiv al GAL-ului.

Start cu 12 localități

În anul 2007, 12 localități – Andrăşeşti, Balaciu, Ciochina, Căzăneşti, Cocora, Colelia, Grindu, Munteni – Buzău, Reviga, Sălcioara, Sărăţeni şi Sfântu Gheorghe, precum şi agenţii economici de pe raza acestor localităţi au înființat Asociația „Grupul de Acţiune Locală Ialomiţa Centrală Balaciu – Căzăneşti – Reviga“. După 3 ani, alte 5 localități – Miloșești, Grivița, Traian și Roșiori – judeţul Brăila s-au alăturat GAL-ului, iar activitatea propriu-zisă a început în 2012, atunci când a fost semnat acordul cu APDRP, actualul AFIR. „Activitatea GAL-ului a mulțumit pe toată lumea. Am lucrat proiecte ce au prevăzut toate măsurile care s-au putut implementa prin intermediul asociației. În programul precedent am avut contractat 99,27% și am implementat 98,25%. Cea mai accesată Măsură a fost 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole, fiind implementate 29 de proiecte ce însumează valoarea de 1.300.000 de euro. Explicația pentru care această măsură a fost cea mai solicitată este una simplă: ne aflăm în câmpia Bărăganului, deci într-o regiune agricolă importantă a țării. O altă măsură accesată a fost 322, aici depunând proiecte 16 primării din totalul celor 17 câte erau înscrise, 15 dintre ele având în prezent și proiectele implementate“, a punctat directorul executiv.

Ce spun beneficiarii

De bunul mers al lucrurilor prin intermediul GAL-ului cei mai mulțumiți au fost, evident, beneficiarii care au făcut un pas înainte spre o activitate mai productivă. Un astfel de exemplu este Anghel Dănuț, fermier din Căzănești care lucrează aproximativ 600 ha și care mizează în cea mai mare parte pe culturile clasice: grâu, orz, rapiță, porumb, floarea-soarelui și mazăre. „În anul 2005 mi-am înființat propria fermă; atunci am pornit cu 160 ha, iar pentru a mă putea dezvolta am accesat de-a lungul timpului bani europeni prin diverse programe de finanțare. Ultimul proiect implementat l-am accesat cu ajutorul GAL-ului Ialomița Centrală. Am achiziționat pe Măsura 121 o combină al cărei buncăr are capacitatea de 6 tone și lățimea de lucru de 6 metri la heder. Sunt mulțumit de alegerea făcută deoarece pot lucra aproximativ 40 ha în 14 ore. În primăvara anului 2014 am achiziționat utilajul, proiectul a demarat foarte rapid, cei din GAL ajutându-mă foarte mult cu sfaturi și indicații“, a declarat Anghel. Întrebat dacă intenționează să acceseze și alte proiecte prin intermediul GAL-ului, fermierul a precizat că deja a discutat cu reprezentanții acestuia pentru a pregăti un proiect ce prevede crearea unui spațiu de depozitare pentru cereale.

Un alt fermier care și-a dezvoltat ferma și prin intermediul GAL-ului Ialomița Centrală a fost ing. Vasile Chiru care are deja două proiecte implementate. „Lucrez aproximativ 500 de hectare pe care cultiv rapiță, orz, grâu, floarea-soarelui și porumb. Evident că aveam nevoie de utilaje performate și primul proiect accesat prin GAL a vizat achiziționarea unui tractor. Apoi, pentru că una dintre cele mai arzătoare probleme ale fermierilor români este lipsa spațiilor de depozitare, am început să construiesc o hală ce are capacitatea de 2.500 de tone. Investiția depășește suma de 7 miliarde, iar prin GAL am obținut suma de 2 miliarde. Demersul obținerii banilor a fost destul de greoi, se cer multe hârtii, totul a durat aproape 3 ani, dar acum parcă am uitat aceste greutăți și sunt bucuros că am dezvoltat ferma cu aceste achiziții. Vrem să accesăm și alte programe, ne-ar mai trebui și alte utilaje: un încărcător, o basculă și un combinator“, a precizat ing. Chiru.

Așa cum menționa și domnul Dumitru Pop, o altă măsură accesată a fost și aceea dedicată primăriilor. Din acest motiv am vizitat comuna Sfântu Gheorghe, unde doamna prima Livia Gomez a ținut să aprecieze activitatea GAL-urilor. „Comuna are în componență 3 sate, aproximativ 2.000 de locuitori care lucrează în general în agricultură. Mereu vrem să implementăm lucruri noi în comuna noastră, iar prin intermediul GAL-ului am accesat pe Măsura 322 un proiect care a vizat asfaltarea unui străzi. Valoarea proiectului a fost de aproximativ 113.000 de euro, lucrările au început în martie 2015, au fost finalizate în noiembrie, iar banii i-am recuperat în decembrie. Noi am încercat încă din 2013 să accesăm astfel de proiecte, însă birocrația ne-a cam încetinit din elanul cu care am pornit, însă cu ajutorul celor din GAL acest proiect a fost aprobat și implementat într-un timp foarte scurt. Din acest motiv nici nu încheiasem proiectul că deja puneam pe hârtie următoarele proiecte pe care vrem să le accesăm tot prin GAL. Primul proiect vizează centrul de copii ce provin din familii defavorizate care momentan are capacitatea de 40 de locuri. Ne dorim să transformăm acest centru într-un after-school și în același timp să cuprindă și un spațiu pentru persoane vârstnice cărora să le oferim o masă caldă și un loc unde să poată socializa și eventual să transmită și celor tineri din experiențele acumulate de-a lungul vieții“, a declarat doamna primar.

Perspective

Reprezentanții GAL-ului Ialomița Centrală au planuri mari pentru următorii ani. În primul rând vor să cuprindă în strategie și măsuri pentru tinerii fermieri, dar și măsuri nonagricole care să conducă la crearea unor noi locuri de muncă. O altă prioritate este atragerea tinerilor să investească în afaceri în mediul rural. În acest moment, GAL-ul cuprinde 21 de localități deoarece s-au mai adăugat de curând alte 3 comune – Albești, Buiești și Perieți, precum și orașul Amara.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

A început efectuarea plăților finale aferente cererilor unice de plată – Campania 2015

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că de joi, 07 aprilie 2016, a început autorizarea iar vineri, 08 aprilie 2016, a început efectuarea plăților finale aferente cererilor unice de plată – Campania 2015.

Ieri erau pregătite pentru plată 536.160 cereri unice în sumă totală estimată de 300 milioane euro. Dintre acestea, o primă tranșă de 27.273 cereri, în sumă totală de 13.687.915 euro vor fi plătite în cursul zilei de astăzi.

Aceste prime plăți sunt efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal.

Este important de reținut că plățile se efectuează progresiv începând cu data de astăzi, pe măsură ce dosarele fermierilor sunt procesate și validate pe tot fluxul de lucru din cadrul sistemului informatic, pentru fiecare schemă de plată pentru care s-a făcut solicitarea.

Până la acest moment, schemele care se autorizează la plată sunt următoarele:

- Schema de plată unică pe suprafaţă în cuantum de 79,73 euro/ha;

- Plata redistributivă:

primul interval: 1 - 5 ha inclusiv în cuantum de 5,00 euro/ha;

al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv în cuantum de 51,07 euro/ha.

- Plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93euro/ha;

- Plata pentru micii fermieri care au până la 7 ha în cuantum de maxim 1250 euro;

- ANT 1 (Schema de ajutoare naţionale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producţie) în cuantum de 19,19euro/ha.

Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro.

Pe măsură ce dezvoltarea sistemului informatic va permite, APIA va autoriza și plata celorlalte scheme de plăți directe, ajutoare naționale tranzitorii și măsuri de dezvoltare rurală.

Reamintim că, în ceea ce privește Campania 2015, APIA a efectuat plăţile în avans pe suprafaţă autorizând la plată suma de 255,4 milioane euro pentru un număr de 602.159 fermieri. Diferenţa de plată de 1,34 mld euro aferentă plăţilor directe pe suprafaţă, până la plafonul financiar alocat României în Campania 2015 care este în valoare de 1.59 mld euro, se va efectua în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, până la data de 30 iunie2016.

Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din Bugetul Naţional (BN), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Abonează-te la acest feed RSS