- Subventii APIA
- Octombrie 16 2017
APIA a început campania de plăți în avans
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, luni, 16.10.2017, a demarat Campania de plăți în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul 2017.
Suma totală autorizată la plată este de 42,1 milioane euro pentru un număr de 24.464 fermieri.
De asemenea, agenția menționează că în conformitate cu prevederile Deciziei nr. 6801 de punere în aplicare a Comisiei din 11.10.2017 de autorizare a Irlandei, Greciei, Croației, României și Regatului Unit să aplice derogări, în ceea ce privește anul de cerere 2017, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăţilor directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul măsurilor de sprijin pe suprafață și legate de animale, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European si al Consiliului.
De asemenea, conform art. 6 alin. (1) din H.G. nr.701 din 27 septembrie 2017 privind stabilirea pentru anul 2017 a cuantumului plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri, precum și a plafoanelor aferente ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru speciile bovine și ovine/caprine, și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine “Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe prevăzute la art. 1 şi 5, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de reglementările europene în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.”
Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:
- 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.09.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/05 din 30.09.2017, pentru plăţile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);
- 4,5390 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 12.2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 491/01 din 31.12.2016, pentru plăţile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).
- Actualitate
- Octombrie 03 2017
Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) în sprijinul fermierilor din România
AISR are ca misiune principală promovarea și susținerea utilizării semințelor certificate de către agricultori, în scopul creșterii producției agricole în România.
- Asociația AISR are 14 membrii reprezentând cele mai importante companii românești și străine care produc, procesează și comercializează semințe în România.
- Activitățile de producere, prelucrare și comercializare a semințelor în România se desfășoară în conformitate și cu stricta respectare a legislației în vigoare.
- Actuala legislație națională transpune legislația europeană (CE) și internațională (OECD) specifică privind calitatea semințelor și a materialului săditor.
- Fermierii români au acces la sămânță și material săditor la aceleași standarde de calitate și performanță valabile în întreaga Uniune Europeană.
- Limitele inferioare impuse de legislația națională în ceea ce privește germinația sunt aceleași ca și în celelalte state membre.
- Sămânța provenită din alte state membre îndeplinește condițiile de calitate impuse de legislație.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm contactați Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
- Actualitate
- Septembrie 27 2017
Campionii marilor recolte cu Pioneer. Aedin Celzin, fermierul care a obținut 5.4 tone/ha la floarea-soarelui
Floarea-soarelui este una dintre cele mai rentabile culturi din țara noastră, iar dacă alături de hibrizii de elită este aplicată o tehnologie corespunzătoare, la finalul procesului de recoltare cântarele nu pot indica decât performanța. Agriculturii care anul acesta au ales hibrizii de floare-soarelui din portofoliul companiei Pioneer au acum motive de bucurie, pentru că producțiile obținute le-au adus nu doar mulțumire, satisfacție și încredere, ci și titlul de Fermier campion Pioneer.
Începem prezentarea fermierilor campioni la floarea-soarelui cu domnul Aedin Celzin, cel care lucrează în județul Constanța peste 3.000 de hectare. Acesta continuă munca începută de bunicul său, care în anii ‘90 a decis să se implice în agricultură. În prezent dețin o fermă de familie în care performanța este unul dintre cuvintele cheie. Au început cu câteva hectare, iar acum lucrează 3.000 de hectare, dintre care jumătate în proprietate.
Anul acesta, în ferma familiei Celzin, structura culturilor a fost împărțită astfel: grâu – 40%, orz – 20%, porumb – 20%, floarea-soarelui – 15 % și 5% alte culturi. La floarea-soarelui, pe jumătate din suprafață, 140 ha, a fost semănat hibridul P64LE99, care i-a adus producții record, pe una dintre sole obținând chiar 5.400 kg/ha.
“Lucrez peste 3.000 de hectare în comuna Mereni, județul Constanța, pe raza a 5 localități. La floarea-soarelui aplic aceeași tehnologie de mai mulți ani. Este adevărat că încerc și metode noi, aplic noi produse, cum am făcut și în acest an pe aproximativ 20 de hectare. Am semănat în intervalul 20-25 martie la adâncimea de 5 cm, am optat pentru densitatea de 62.000 boabe germinabile/ha. Odată cu semănatul am aplicat pe rând 165 kg/ha de triplu 16. Apoi un erbicid preemergent, iar în vegetație un alt erbicid, însă nu pe toată suprafața, ci acolo unde știam că am probleme cu buruienile. În momentul în care plantele aveau 10-12 frunze am prășit toată cultura și am mai aplicat 100 kg de azot substanță brută. Am început recoltatul în primele zile ale lui septembrie, media la floarea-soarelui a fost de 3.700 kg/ka.” – Aedin Celzin
Fermierul constănțean a fost mulțumit de producția obținută, iar pe parcursul procesului de vegetație a întâmpinat și probleme, însă nu unele pe care le-ar fi putut controla, fiind vorba despre temperaturile scăzute din perioada 15-18 aprilie atunci când s-au înregistrat temperaturi sub 0°C, iar floarea a răsărit la mai bine de o lună de la semănat. Nici seceta nu a ocolit ferma familiei Celzin, așa cum s-a întâmplat de altfel în mai toată țara, însă și în aceste condiții, hibridul P64LE99 și-a respectat statutul de lider și nu a dezamăgit la proba cântarului. Din aceste motive, fermierul Aedin Celzin va semăna și anul viitor hibridul Pioneer, pe cel puțin același număr de hectare.
- Actualitate
- Septembrie 19 2017
Fermierii vorbesc
Daniel Florici, fermier județul Iași
„Una dintre problemele cu care ne confruntăm noi, fermierii din nord-estul țării, cei care avem ferme în preajma pădurilor, este apariția animalelor sălbatice pe câmp. Și mă refer la daunele provocate în special de porci mistreți și căprioare. Și în acest an au fost distruse culturi întregi, iar pe unele sole trebuie să reînsămânțăm, bineînțeles pe cheltuiala noastră. Am vrea să ne recuperăm investițiile, dar lupta cu birocrația ne termină. Trebuie să facem diferite demersuri, să mergem la Camerele Agricole, la APIA și să aducem inspectorii în ferme pentru a constata pagubele, dar totul rămâne la nivelul actelor și nimic mai mult. Cred că în primul rând ar trebui să ne unim, să fim o voce comună și să putem fi auziți de cine trebuie. Sper ca domnul ministru Daea să ia măsuri, să dea o dispoziție în teren, astfel încât să nu mai pierdem inputuri și semințe. Noi facem toate aceste lucrări cu proprii bani, nimeni nu ne-a despăgubit vreodată și nu cred că ne va despăgubi în viitorul apropiat.“
Marcel Costache, fermier județul Teleorman
„Una dintre marile probleme pe care le au fermierii care nu au foarte mult teren în exploatare este prețul primit imediat după recoltare. Spunem de foarte mult timp acest lucru, dar nu ne ascultă nimeni. Poate unii dintre noi am vrea să ne dezvoltăm, să ne facem magazii de depozitare și, de ce nu, silozuri, dar nu prea avem cum pentru că stăm la mâna celor care ne iau marfa, uneori chiar din câmp, și ne oferă niște prețuri care nu ne mulțumesc. Deci cred că ar trebui făcut ceva legat de acest aspect, să se impună un preț minim sau să se găsească o altă soluție care să fie și în beneficiul micilor fermieri.“
Ioan Drăghici, fermier județul Iași
„Noi nu mai avem cu cine munci. Căutăm oameni, le oferim toate condițiile, adică salariu bun, carte de muncă, masă, uneori chiar și țigări în fiecare zi, le mai dăm și zile libere când au nevoie, deci suntem înțelegători, dar românul tot preferă să nu muncească. Mă refer la cei care primesc acel ajutor social. Sunt niște bani veniți pe tavă, care deși nu ajung, dar nu îi determină să muncească. Sunt pline cârciumile; acolo pot sta, la muncă ba. Cred că acești bani, care sunt de fapt tot din buzunarul nostru, nu ar mai trebui acordați așa ușor, ci ar trebui făcută o evaluare mai strictă și să se determine cine poate să muncească. Cine este capabil, să muncească și cine chiar nu poate munci, să primească acel ajutor, nu sunt absurd să îi bag pe toți în aceeași oală. Chiar trebuie făcut ceva, pentru că ne putem găsi în situația în care trebuie să renunțăm la afaceri, la ferme, la animale etc. din cauza faptului că nu avem cu cine să facem treabă.
La capitolul nucifere e loc de mai bine
„În 2016 producţia de nuci din Ungaria a fost de peste 8.000 de tone, o cifră care reiese din statistica realizată doar pe nucii selecţionaţi. Cel mai productiv soi de nuc din ţara vecina este MILOTAI, care se vinde cu 3 euro/kg (nuca în coajă). La noi, în schimb, nucul abia a atins o producție de 3.000 tone anul trecut, însă vorbim de nuci din flora spontană, pentru a căror fructe se obţine un preţ de 1,5-1,8 euro/kg“, spune Jozsef Toth, de la NUCIFERE REGIA. Producătorul din Târgul-Mureş care dispune de o plantaţie de 60 ha (anul 2 și 3) speră ca la intrarea pe rod a nucilor să obţină 2.000-2.200 kg/ha, cantitate din care se va selecta categoria întâi. „După calculele noastre vom produce circa 1.800 kg/ha nuci categoria întâi şi preţul va fi apropiat celui din Ungaria şi Franța“, mai spune cel care vinde opt dintre cele mai bune soiuri de nucă românească.
O soluție de popularizare a ofertelor financiar-bancare
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de Internet, www.afir.info, în cadrul secțiunii „Rapoarte și Liste“, subsecțiunea „Lista instituțiilor financiare“, o rubrică destinată produselor de finanțare adaptate nevoilor beneficiarilor proiectelor finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.
„Din experiența programării anterioare a PNDR 2007 – 2013, problema cofinanțării investițiilor în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural a reprezentat unul dintre principalele motive pentru care s-au dezangajat fonduri. Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor noului Program am identificat o soluție de popularizare pe site-ul AFIR a ofertelor financiar-bancare, oferindu-le astfel oportunitatea de a alege un instrument financiar flexibil și potrivit investiției pe care doresc s-o dezvolte cu ajutorul fondurilor europene, disponibile țării noastre prin PNDR 2020. La nivelul AFIR, în baza unui protocol de colaborare, se poartă discuții lunare cu Asociația Română a Băncilor (ARB) pentru a analiza posibilitatea obținerii de condiții avantajoase pentru beneficiarii proiectelor finanțate prin PNDR 2020, astfel încât investițiile să fie finalizate la termen, fără probleme“, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.
- Evenimente
- Septembrie 06 2017
Fermă mică, potențial mare. Un nou eveniment de agribusiness
În data de 08 septembrie 2017, la orele 11.00, în localitatea Chiselet, județul Călărași, la Ferma de Familie Dumitru, va avea loc evenimentul “Fermă mică, potențial mare”. Cu această ocazie, veți putea afla chiar la fața locului informații legate de metodele aplicate într-o fermă de familie pentru a-i crește cât mai mult eficiența și productivitatea, prin utilizarea seminței certificate și a altor verigi tehnologice.
“Mesajul pe care dorim să îl transmitem este acela că viitorul satului românesc își poate afla resorturile si în fermele de familie, mai ales dacă sunt încurajate politicile dedicate. Cu veniturile corespunzătoare, și o astfel de fermă poate deveni competitivă. Agricultura europeană de astăzi se bazează pe produse inovative și tehnologii moderne, dar și pe acordarea de subvenții care să crească gradul de competitivitate al fermierului european.” declară Emil Dumitru, Președinte al Federației Naționale ProAgro și unul dintre fondatorii Fermei de Familie Dumitru.
“Suntem alături de fermierii din România și susținem demersurile asociațiilor din domeniul agricol și ale entităților conexe, pentru a găsi împreună soluțiile optime pentru creșterea randamentelor din fermă. Când în agricultura de astăzi se pune accentul pe inovație, iar cifrele vorbesc, nouă nu ne rămâne decât să fim alături de fermieri și să îi încurajăm să facă performanță cu DEKALB.” afirmă Daniel Stanciu Director de Marketing si Strategie al Monsanto România.
“Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR, organizație cu profil tehnic, susține creșterea productivității culturii de porumb, indiferent de dimensiunea fermei, atâta vreme cât fermierii sunt conștienți de rolul aplicării tehnologiilor noi, performante și mai ales, adaptate condițiilor pedo-climatice din țara noastră.”, spune Alina Crețu, Director Executiv al APPR.
În cadrul evenimentului vor fi prezentați hibrizi semitardivi de porumb convențional marca DEKALB si tehnologiile aplicate, informații referitoare la situația reală din teren și exemple din provocările pe care le-a depășit Ferma de Familie Dumitru.
Evenimentul este susținut de Federația Naționala PRO AGRO, Monsanto România și Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR, având partener media Agrointeligența.
Specialiștii IPSO vor fi prezenți la târg pentru a răspunde solicitărilor fermierilor și pentru a identifica cele mai bune soluții tehnice care se adaptează condițiilor specifice din fermă. Pe o suprafață de 500 m², de la standul IPSO Agricultură nu vor lipsi utilajele John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar. Alături de informațiile tehnice, noutățile și ofertele promoționale, consilierii noștri de finanțare îi vor ajuta pe producătorii agricoli să aleagă cea mai bună soluție în vederea achiziționării unui utilaj.
Zona Moldovei este una extrem de importantă din punct de vedere al activităților agricole desfășurate aici. De la pomicultură, viticultură, cultura mare și zootehnie, profilul fermelor din această zonă agricolă este unul divers și necesită utilaje adaptate specificului din fermă. În acest sens, IPSO Agricultură comercializează o gamă largă de utilaje ce se pot adapta nevoilor fiecărui fermier.
Pentru mulți dintre fermierii români vestea că pământurile pe care le lucrează vor fi incluse în cadrul unor arii protejate apare ca una dintre cele mai proaste. În general, fermierii o asociază cu interzicerea majorității activităților și cu o sumă de dezavantaje. Dar lucrurile nu stau chiar așa. Includerea unor terenuri în harta siturilor „Natura 2000“, fie că este vorba despre zone care reprezintă habitate pentru specii de importanță deosebită (SPA), fie de zone importante pentru înmulțirea, migrația sau hrănirea unor păsări (SPA) nu reprezintă un dezavantaj. Prin programul privind Politica Agricolă Comună (CAP), Comisia Europeană a elaborat o serie de măsuri având ca scop compensarea neajunsurilor pe care acești fermieri le-ar putea avea. Activităţile economice pot continua într-un sit „Natura 2000“, cu condiţia evitării celor care ar putea afecta speciile sau habitatele specifice sitului. Sunt recunoscute şi protejate interesele localnicilor, căci „Natura 2000“ nu înseamnă scoaterea din uz a terenurilor, ci păstrarea practicilor tradiţionale agropastorale şi silvice care nu dăunează patrimoniului existent. Dezvoltarea turismului şi agroturismului, etichetarea de produse naturale locale ce pot deveni mărci recunoscute, preferate în locul preparatelor artificiale sunt încurajate, inclusiv prin posibilitatea de a atrage cu prioritate fonduri europene.
Avantaje în zonele defavorizate
Astfel, în România a fost implementată începând cu anul 2007 Măsura 211 – zona montană defavorizată, iar începând cu anul 2008 au fost implementate Măsura 212 – zone defavorizate (altele decât zona montană) şi Măsura 214 – agromediu. Prin aceste măsuri s-a asigurat atât compensarea utilizatorilor de terenuri agricole situate în zone unde activităţile agricole sunt afectate de condiţii naturale nefavorabile, cât şi compensarea pierderilor de venituri şi a cheltuielilor suplimentare înregistrate de fermierii care adoptă în mod voluntar practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului, în scopul menţinerii valorii de mediu ridicate a terenurilor agricole (protecţia biodiversităţii, protecţia apei, protecţia solului, reducerea emisiilor poluante şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice). Aceste măsuri au atras interesul fermierilor români, în perioada 2008-2015 fiind efectuate plăţi în volum de cca. 3,47 mld. euro în cadrul angajamentelor încheiate în cadrul celor 3 măsuri, ceea ce reprezintă cca. 42% din întreaga alocare a PNDR 2007-2013 şi 98% din alocarea măsurilor Axei 2 care au fost adresate sectorului vegetal.
Sume importante pentru agromediu și agricultură ecologică
Pentru perioada de programare 2014-2020, a fost pus un accent deosebit pe promovarea utilizării eficiente a resurselor, precum şi pe creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în agricultură și zonele rurale, în concordanță cu obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020. Unul din instrumentele puse la dispoziţia Statelor Membre pentru atingerea acestor obiective este noul pachet de măsuri de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, adresate practicilor de agromediu şi climă (Măsura 10), agriculturii ecologice (Măsura 11) şi zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale (Măsura 13), acestea fiind implementate în România începând cu anul 2015. Alocările acestor măsuri sunt unele consistente, fermierii putând accesa angajamentele în cadrul cărora sunt disponibile sume de cca. 2,66 mld. euro (Măsura 10 – 1,071 mld. euro, Măsura 11 – 236,42 mil. euro, Măsura 13 – 1,355 mld. Euro).
Informaţiile relevante privind condiţiile aplicabile măsurilor de mediu şi climă în anul 2017 se pot consulta la toate Centrele Locale şi Centrele Judeţene APIA, Oficiile Judeţene şi Centrele Regionale ale AFIR, la Compartimentele de Dezvoltare Rurală Judeţene şi la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste informaţii sunt disponibile şi în mediul online, pe paginile web ale MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro), pe site-ul AFIR și pe site-ul APIA. Suprafaţa totală a siturilor „Natura 2000“ în România, reprezintă 17,84% din suprafaţa ţării. SCI-urile reprezintă 13,21 % din suprafaţa ţării, iar SPA-urile reprezintă 11, 89% din suprafaţa ţării.
Alexandru GRIGORIEV
Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 34-35
- Actualitate
- August 11 2017
O nouă serie de fermieri campioni la rapiță
Lista fermierilor campioni cu hibrizi de rapiță Pioneer continuă, pentru că producțiile obținute de aceștia, precum și tehnologia aplicată în propriile ferme, merită a fi cunoscute. Din Giurgiu și în Bihor, de la Constanța și Tulcea, până în Prahova și Ilfov, hibrizi precum PT225, PT234, PT200CL, PR44W29 și PR46W14 au asigurat producții de peste 4 tone/ha și titulatura de fermier campion.
Județul Giurgiu
La Prundu, în cadrul societății Totagro, hibridul PT225 a avut producția de 5.900 kg/ha. Fermierii campioni sunt de această dată domnii Cătălin și Adrian Corbea. Aceștia lucrează 4.000 ha, iar pe 1.300 ha au semnat rapiță. “După recoltarea grâului am început pregătirea terenului, în iulie, cu un utilaj special marca Horsch, deci mergem pe lucrări minime ale terenului. Am semănat cu o semănătoare din aceeași marcă. Îngrășăminte am aplicat doza totală de 800 kg/ha, 500 în toamnă și restul în primăvară. În toamnă am aplicat 2 fungicide, dintre care unul are și substanță activă cu rol de regulator de creștere, insecticid, un erbicid preemergent și unu în vegetație. Rapița a avut o dezvoltare perfectă în toamnă, am avut în jur de 30-40 plante/mp, totul a fost în parametrii optimi. Apoi în primăvară am venit cu trei stropiri cu fungicid și insecticid și încă două cu insecticid. Campania de recoltat am început-o pe data de 10 iulie și a durat trei săptămâni. Toamna aceasta vom semăna 1.500 ha cu rapiță, iar de la Pioneer am ales hibrizii PT225, PT264 și un hibrid mai tardiv, PT271”, a specificat fermierul campion Cătălin Corbea.
În cadrul societății Agricola Herăști, Marian Pană și Florin Oprea au devenit fermieri campioni datorită hibridului PT225 cu care a obținut 5.592 kg/ha. Aceștia lucrează 1.200 ha, dintre care 350 ha au fost însămânțate cu rapiță în campania 2016-2017. “Am semănat după grâu și am pregătit terenul în mod clasic, am arat, am discuit, am băgat și combinatorul, am aplicat înainte de semănat 250 kg/ha complexe 18.36.0, iar în primăvară am continuat cu uree, 200 kg/ha, un fertilizant în cantitatea de 150 kg/ha și azot 100 kg/ha. În toamnă am aplicat un singur erbicid pentru samulastră, în timp ce în primăvară am aplicat 3 fungicide, 3 insecticide, și 2 foliare, fiecare executate la o singură trecere. Am recoltat începând cu 3 iulie, iar campania a durat în jur de 3 săptămâni”, a declarat Florin Oprea. Mai mult, acesta a adăugat faptul că în acest an cultura s-a dezvoltat în parametrii optimi, a intrat bine în iarnă și nu a avut probleme speciale. În această toamnă va semăna 350 ha cu rapiță, dintre care 200 ha cu hibrizii Pioneer PT225 și PT264.
Un alt fermier campion din județul Giurgiu este domnul Bita Racman, care a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT200CL. Acesta lucrează 2.100 ha, dintre care 1.100 cu rapiță. Ca plante premergătoare a avut grâu, porumb și soia, iar lucrările pentru pregătirea terenului, și inclusiv semănatul, au avut loc în perioade diferite. “Am pregătit diferențiat terenul, în funcție de solă și cultura premergătoare. Înainte de semănat am aplicat îngrășăminte, triplu 15, între 250-300 kg/ha, în funcție de solă. Rapița am semănat-o începând de pe 10 august, până în octombrie, am întors vreo 70 ha pentru că am greșit tehnologia. Odată cu semănatul am mai dat 100 kg/ ha de azotat de amoniu. După semănat am dat cu tăvălugul, o dată, chiar și de 2 ori, unde a fost nevoie. Apoi 2 insecticide în toamnă și 2 fungicide. În primăvară am început cu tot ce e mai bun pentru ea: azotat de amoniu – 200 kg/ha, uree cu eliberare controlată 180 kg/ha pe unele sole, în momentul în care i-a dat butonul floral i-am dat 200 kg/ha de Sulfamo,
aplicat cu o mașină specială. Tot în primăvară am mai aplicat 4 fungicide. La recoltat, am început primul, cu vreo 10 zile înaintea tuturor, că am avut PT200CL însămânțat după soia și a cam grăbit cultura, dar culmea e că am avut producție bună. Iar cea însămânțată în octombrie, pe care am greșit-o că am erbicidat, și am semănat-o din nou, am avut chiar și 5.500 kg/ha. Nu a avut insecte că am semănat-o târziu, dar am și tratat-o corespunzător”, a punctat fermierul campion. În această toamnă, domnul Racman ar vrea să însămânțeze toată suprafața cu rapiță, dar bineînțeles că nu-i permite rotația culturilor. Așa că va semăna pe 1.000 ha doar hibrizii PT200CL, în proporție de 80 %, și PT264 diferența de 20%.
În cadrul societății agricole Euroagrano, fermierul Adrian Răducă a obținut 4.800 kg/ha cu hibridul PR44W29 și 4.600 kg/ha cu hibridul PT225. În localitatea Izvoarele – Giurgiu, acesta lucrează 860 ha dintre care pe 242 ha a avut rapiță. “Plantele premergătoare au fost orzul și grâul, semănăm doar în arătură, perioada 1-5 august. Am aplicat complexe 18.46.0 - 150 kg/ha și apoi la sfârșitul lunii octombrie am mai aplicat nitrocalcar - 100 kg/ha. În toamnă am aplicat un erbicid, 2 insecticide și 2 l de bor. Apoi în primăvară am aplicat 2 fertilizări cu nitrocalcar, câte 200 kg/ha, 2 fungicide și 3 insecticide. Am recoltat în perioada 29 iunie – 5 iulie. În toamna aceasta voi însămânța 360 ha cu rapiță, iar ca hibrizi am ales PT200CL, PT225 ȘI PT264”, a declarat fermierul campion Adrian Răducă.
Județul Ilfov
Și în județul Ilfov hibrizii Pioneer au oferit producții mari, care i-au făcut fermieri campioni pe unii agricultori. Un exemplu este domnul Gheorghe Preda, care a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT234 și 4.000 kg/ha cu PT225. În total acesta lucrează 1.700 ha, iar rapiță a avut, în campania 2016-2017, 360 ha. “Ca plantă premergătoare am avut grâu și am mers pe lucrări minime ale solului, din păcate, anul acesta voi schimba strategia. Am semănat în perioada 28 august – 6 septembrie. În toamnă am aplicat 220 kg/ha complexe 18.46.0, iar în primăvară 250 kg/ha nitrocalcar, 180 kg/ha Sulfamo și pe unele sole 80-90 kg/ha azotat de amoniu. Am aplicat 2 fungicide și 2 insecticide, iar în primăvară am aplicat 3 fungicide și 4 insecticide. Recoltatul l-am început pe 27 iunie, iar în toamna aceasta voi semăna 400 ha cu rapiță cu hibrizii PR44W29, PT234, PT225 și PT264”, a precizat fermierul campion Preda.
Tot în județul Ilfov, fermieri campioni au devenit în acest an: Adrian Tone, Bangkok Impex, care a obținut 4.700 kg/ha cu hibridul PT200CL; doamna Melania Nuria, Agricola Berceni, a obținut 4.600 kg/ha cu hibridul PT200CL; Aurel Dumitrașcu, Angend, a semănat hibridul PT225 și a obținut 4.500 kg/ha; în timp ce Costea Alex, Agro Mydacris, și Gheorghe Lefter, Agromec Moara Vlăsiei, au avut producția de 4.300 kg/ha cu hibridul PT225.
Producții bune și în județele Bihor, Tulcea, Constanța și Prahova
În județul Bihor, localitatea Vestagrar, fermierul campion a devenit domnul Radu Jolta, care a obținut 5.600 kg/ha cu PT225 și 5.100 kg/ha cu PR46W14. “Lucrez 1.300 ha, iar pe 400 ha am avut rapiță. Am semănat-o după grâu, am mers pe lucrările clasice ale solului, iar cu combinatorul am dat de mai multe ori, de câte ori a fost necesar pe fiecare solă. Am pregătit terenul în luna august și am semănat începând din 26 august până în 15 septembrie. La pregătirea patului germinativ am dat 200 kg/ha complexe 14.14.14 și ca fertilizare în primăvară, la începutul lui martie, am dat 130 kg/ha nitrocalcar, la sfârșitul lui martie alte 130 kg/ha nitrocalcar și între 10-15 aprilie 150 kg/ha Sulfamo. Ca tratamente, am aplicat 2 erbicide pentru decotiledonate și monocotiledonate, apoi între 6-8 frunze am aplicat un fungicid cu rol de regulator de creștere și tot în toamnă am mai aplicat și 2 insecticide. În primăvară am aplicat 2 tratamente pentru ceutorincus, pe 10 martie și pe 20 martie, apoi la apariția butonului floral un nou tratament cu insecticid, după care la începutul deschiderii florilor un alt insecticid, după care un tratament pentru boli la începere lungirii tijei florale, și când florile erau înflorite în proporție de 30-40%, am mai făcut un tratament pentru boli, iar înainte de recoltat am aplicat un tratament împotriva deschiderii silicvelor. De recoltat am recoltat în perioada 29 iunie-15 iulie”, a specificat fermierul Radu Jolta. În această toamnă va semăna 350 ha cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer a ales hibrizii PT225, PT271, PT200CL și PR46W14.
În județul Tulcea, fermier campion a devenit domnul Costel Croitoru, care a obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT225, în timp ce în județul Prahova, fermier campion este Ene Mihai, care a obținut 4.450 kg/ha cu hibridul PT234.
În județul Constanța, domnul Dumitru Tănase lucrează 640 ha, dintre care rapiță a semănat 140 ha. A devenit fermier campion cu hibridul PT225 cu care a obținut 4.020 kg/ha. “Merg pe lucrări clasice ale solului, am semănat după grâu în perioada 1-5 septembrie. Înainte de semănat a am aplicat îngrășăminte 18.46.0, 200 kg/ha, apoi un insecticid, după care un fungicid, un îngrășământ foliar și un erbicid, că altfel nu se poate. Am continuat în primăvară cu două tranșe de azot, 200 kg/ha, 2 fungicide, un erbicid și 3 tratamente cu insecticide. Am recoltat începând cu 5 iulie. Toamna aceasta voi semăna rapiță pe 160 ha, dintre care cu hibrizii Pioneer PT225 și PT246 voi semăna 95 ha”, a punctat fermierul campion constănțean.
- Actualitate
- August 10 2017
Fermierii campioni la rapiță din Moldova
Deși Moldova nu este una dintre cele mai favorabile zone pentru cultura rapiței, așa cum sunt județele din sudul țării, agricultorii care au mizat pe hibrizii Pioneer au obținut producții bune în acest an și au devenit astfel fermierii campioni. În nord-estul țării, lipsa ploilor după semănatul rapiței și mai apoi ninsorile târzii din primăvară au afectat producțiile, însă hibrizi precum PT234, PT225, și nu numai, au demonstrat încă o dată că pot face diferența.
În județul Neamț, unul dintre fermierii campioni s-a dovedit a fi domnul Toni Vârgă, care a avut producția de 4.800 kg/ha cu hibridul PT234. Acesta lucrează 570 ha, dintre care, în campania agricolă 2016-2017, a semănat rapiță pe 150 ha. “Rapița a fost o cultură bună și anul acesta. Am început pregătirea terenului la sfârșitul lunii iulie, planta premergătoare fiind grâul. Am semănat pe 20 august, iar ca îngrășăminte am aplicat 70 tone de dejecții animaliere, plus 200 kg/ha complexe 18.46.0. În toamnă i-am aplicat un singur fungicid, nu a avut nevoie de altceva. În primăvară am continuat cu 100 kg/ha de uree și 100 kg/ha nitrocalcar, plus un îngrășământ foliar. Ca tratamente am mai aplicat 2 fungicide și 2 insecticide. Am recoltat în perioada 20-25 iulie,” a specificat fermierul campion Toni Varga. Agricultorul nemțean a mai specificat că în această toamnă va semăna tot 150 ha cu rapiță, iar hibridul pe care va miza va fi tot PT234, cel care i-a asigurat producția de 4.800 kg/ha.
Și în județul Iași hibrizii Pioneer au performat. De acestă dată, este vorba despre PT225 cu care fermierii Vasile și Cristian Hodorogeanu au obținut 4.720 kg/ha. În localitatea Aroneanu, aceștia lucrează 600 ha, dintre care 130 fiind semănate cu rapiță. “Plantă premergătoare am avut grâu, iar imediat după recoltat am început pregătirea terenului, cam pe 20 iulie. Terenul nu a beneficiat de minimum de lucrări, am mers pe varianta clasică: am arat la 25 cm, apoi am nivelat cu grapă cu disuri, trebuie să spun că nu au fost grozave condițiile totuși. Imediat după semănat, pe care l-am efectuat pe 22 august, am dat un tăvălug. Un lucru bun a fost că am avut ploaie după semănat, aproximativ 17 l/mp, și i-a prins foarte bine, dar după n-a mai plouat până la sfârșitul lunii octombrie. În toamnă, am aplicat îngrășăminte, 300 kg/ha și un insecticid, fungicid nu a fost cazul să dau. În primăvară am continuat cu 150 kg/ha uree și 100 kg/ha azotat, pe care l-am aplicat atunci când rapița avea aproximativ 60 cm. Am mai aplicat un tratament cu fungicid și două cu insecticid. Nu a mai avut nevoie de altceva deoarece am beneficiat în zonă de acea alternanță a vremii, rece-cald, care i-a prins bine culturii și nu s-au dezvoltat anumite insecte, care o afectau de obicei. Am recoltat la timp, chiar dacă la etajele inferioare planta era încă verde, la suprafață era prea uscată totuși. Am decis să o recoltăm la umiditatea între 8 și 10%”, a declarat Vasile Hodorogeanu.
În județul Vaslui, hibridul PT234 i-a oferit fermierului Georgel Lovin 4.640 kg/ha. Acesta lucrează 280 ha, iar pe 60 ha a avut rapiță. “Pot spune că am avut o cultură bună, plantele au intrat bine în iarnă, asta și datorită faptului că după semnănat am avut și ploaie. Ca de obicei, planta premergătoare a fost grâul, iar înainte de a semăna rapița, am aplicat complexe 18.46.0 - 150 kg/ha. Am semănat pe 4 și 5 septembrie, iar până la intrarea în iarnă am făcut o erbicidare și am aplicat un insecticid. În primăvară am mai aplicat uree, 200 kg/ha, un erbicid pentru buruienile cu frunză lată și două insecticide. Fungicid nu am dat, pentru că în momentul în care am vrut să aplic, rapița era frumoasă, adică bine dezvoltată și mi-a fost milă să mai intru în cultură, dar am făcut rău că nu am aplicat, poate aveam producții și mai bune. Am recoltat în perioada 1-7 iulie”, a specificat fermierul campion. Drept dovadă că a fost mulțumit de cum s-au comportat hibrizii Pioneer, anul acesta agricultorul vasluian va dubla suprafața însămânțată cu rapiță și pe toate cele 120 ha va semăna hibrizii Pioneer PT225, PT234 și PT264.
Un alt fermier campion este Vasile Samson din Roman-Neamț, care a obținut cu hibridul PT234 – 4.550 kg/ha și cu hibridul PT200CL – 4.350 kg/ha. “Lucrez suprafața de 300 ha și pe 40 ha am avut rapiță. Ca plante premergătoare am avut grâu și triticale și am început pregătirea terenului după recoltat, în luna iulie. Am dezmiriștit, am arat și apoi am dat cu combinatorul. În data de 11 august am semănat cu fertilizare pe rând, am aplicat complexe în cantitatea de 250 kg/ha și am avut norocul că imediat după ce am semănat a plouat 28 l/mp, deci în faza inițială cultura a avut apa necesară. Apoi am aplicat un erbicid pentru samulastră și doar atât în toamnă. După care în primăvară am aplicat 200 kg/ha de uree, 100 kg/ha îngrășământ pe bază de azot. Ca tratamente am mai aplicat 2 fungicide, 2 insecticide și un erbicid. Am recoltat la începutul lui iulie și am fost mulțumit de producții. Anul acesta voi însămânța rapiță pe 45 ha”, a menționat fermierul.
Tot în județul Neamț, își desfășoară activitatea și ferma Muraru, care a înregistrat producția de 4.520 kg/ha cu hibridul PT225. În localitatea Horia, familia Muraru lucrează 100 ha, iar rapiță a avut semănată pe 30 ha. “În a doua jumătate a lunii iulie, după ce am recoltat grâul, am început să pregătesc terenul pentru rapiță. Am semănat pe 20 august, am aplicat îngrășăminte în cantitatea de 250 kg/ha, apoi în primăvară, 200 kg de azot. În toamnă nu am aplicat tratamente, iar în primăvară unul singur, un insecticid și un foliar, pentru că nu am mai putut intra în cultură din cauza faptului că a nins și nu a fost timp optim, plantele erau stresate și nu ar fi avut efect orice aplicam. Am recoltat în jurul datei de 10 iulie, iar în acest an voi semăna tot 30 ha cu rapiță, același hibrid, pentru că și în condițiile grele pe care le-am avut, producția a fost bună”, a specificat domnul Muraru.
Hibridul PT234 este cel care i-a oferit producția de 4.280 kg/ha fermierului Constantin Grigore din județul Vrancea, localitatea Măicănești. Acesta lucrează 900 ha, dintre care rapiță a avut semănată pe 200 ha. “Am pregătit normal terenul, nu aplic minimum tillage în fermă. Așa că după recoltatul grâului, în iulie am început lucrările obișnuite și am semănat pe 1 septembrie, cum de altfel semăn în fiecare an, dacă îmi permite vremea. Am dat cu îngrășământ, 250 kg/ha, și un erbicid. A fost singurul an în care nu am avut nevoie să fac preventiv alte tratamente. În februarie am aplicat uree - 200 kg/ha și la sfârșitul lunii martie azotat, 180 kg/ha. Ca tratamente, un insecticide și un fungicid, anul acesta au fost foarte puțini dăunători, însă cel mai mare obstacol a fost zăpada din primăvară. Atunci rapița era înflorită în proporție de 60%, iar zăpada ajunsese până la jumătatea tijei, și atunci au avortat florile din etajul superior, altfel cred că faceam peste 5.000 kg/ha. La sfârșitul lui iunie am recoltat, cu echipamente noi, campania a durat 4 zile și jumătate”, a punctat fermierul campion. Pentru aceasta, are în vedere să semene pe 200 ha rapiță, mai mult nu îi permite rotația culturilor, iar pe mai bine de jumătate din suprafață va semăna hibrizi Pioneer.
Tot în localitata Măicănești-Vrancea, Fănică Apostu a devenit fermier campion cu hibridul PR46W14, obținând producția de 4.200 kg/ha.
- Actualitate
- August 01 2017
Gheorghe Alexandru, fermier: “Irigațiile și consultanța, două dintre necesitățile agriculturii românești”
Gheorghe Alexandru este unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din sudul țării, iar acest lucru se întâmplă atât datorită performanțelor agricole, cât și implicării acestuia în diverse proiecte care vizează dezvoltarea agriculturii. Lucrează 3.400 ha în județele Ialomița și Călărași, este membru LAPAR și, întrebat care ar fi sugestiile pentru ca agricultura țării noastre să devină tot mai performantă, fermierul a punctat trei idei principale de care ar trebui să țină cont autoritățile.
Sistemul de irigații
În primul rând, acesta a menționat refacerea sistemului de irigații, dar într-o altă manieră față de cum s-a intenționat până acum. „În ceea ce ne privește pe noi, fermierii, cred că am avea nevoie de sprijin să refacem sistemul de irigații, dar nu începând de la coadă la cap, așa cum s-a procedat. Și vă dau un exemplu: fac parte dintr-o organizație a utilizatorilor de apă și am avut un ajutor nerambursabil pentru repararea sistemului de irigații în valoare de 1 milion de euro pentru vreo 2.000 și ceva de hectare. Am făcut proiectul și am cheltuit o grămadă de bani, am încheiat contractul de finanțare, practic înainte de a începe lucrările și de a primi banii. Numai că hârtiile pentru proiect au durat aproximativ jumătate de an, iar în acest timp aducțiunea de la Dunăre și până la noi a fost devalizată. Deci am făcut un proiect, am cheltuit niște bani, dar fără să mai putem beneficia de acele fonduri, pentru că am fost nevoiți să renunțăm la el. Dar, privind înapoi, cred că a fost decizia corectă pentru că nu s-a mai întâmplat nimic în această privință. Iar când se vorbește de repunerea în funcțiune a sistemului de irigații sau de vreun fel de ajutor privind această problemă ar trebui început cu aducțiunea, cu infrastructura principală a sistemului, pentru că eu ca fermier, dacă aș vedea apa la ușa stației de pompare, cu certitudine m-aș apuca și mi-aș repara singur-singurel rețeaua interioară și până la urmă cred că ar fi obligația mea să o fac. Însă aș face acest lucru dacă aș avea garanția că apa o voi avea la dispoziție în fiecare an. Și, mai mult decât atât, să am siguranța că este de calitate, adusă prin canale bine făcute, betonate și nu de pământ. Drept pentru care nu mai am de gând să mă apuc să modernizez până nu văd canalele betonate. Și eu cred că nu o să mă apuc niciodată, pentru că nu o să le văd!“, a punctat fermierul.
„Fermierii, la mâna altora“
Simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene a fost un alt subiect despre care fermierul din județul Ialomița consideră că autoritățile ar trebui să intervină. Și nu este vorba doar despre birocrație, ci și despre persoanele care se ocupă în acest moment de consultanța în domeniu. „Cred că documentația pentru obținerea fondurilor europene este foarte laborioasă. Eu am lucrat la 2 proiecte de-a lungul timpului, unul pentru cultură mare și altul de irigații, deja amintit, alături de un om cu un caracter deosebit, domnul Chiosea, dar în general pe piața asta sunt multe persoane mai puțin oneste, care fac proiectele doar ca să ia banii fermierilor, fără să vadă dacă se și finalizează proiectul! De aceea mă gândesc că cine stabilește condițiile de accesare a fondurilor ar trebui să realizeze o reglementare despre ce trebuie să facă consultantul, ar trebui să întocmească un fel de chestionar pe care potențialul beneficiar să-l completeze. Dar ar fi necesar ca acest chestionar să poată fi completat de oricine și fiecare să se poată verifica ușor dacă are sau nu punctaj și apoi să-și vadă de treabă. Altfel fermierii sunt la mâna altora“, a mai adăugat Gheorghe Alexandru.
Sprijin pentru mediul rural
Nici persoanele din mediul rural nu au fost uitate. Mai mult decât atât, agricultorul a sugerat ca în fiecare sat să existe o persoană desemnată care să îi îndrume pe gospodari, astfel încât să poată deveni fermieri, dar și o cultură emblemă, așa cum de pildă se întâmplă la Matca. „Pentru locuitorii satelor ar trebui să facă cineva ceva, pentru că mulți sunt numiți fermieri, dar nu mai sunt așa. Ar putea fi, în cazul în care cineva s-ar ocupa să-i învețe cum să facă producție horticolă. Eu cred că aceasta nu se poate face în ferme foarte mari și nu-și găsește locul într-o astfel de exploatație, dar în cele de câteva hectare ar fi cel mai potrivit sector. De aceea spun că cineva ar trebui să-i îndrume, să-i ajute cu bani și mă refer la angajați ai statului care ar putea să se ocupe de acest lucru. Să repartizeze câte un om în câte un sat sau comună, bineînțeles ținând cont de competențele pe care le are fiecare. Și vă dau un exemplu: la Matca se vede din satelit câte solarii sunt, deci se poate face agricultură de performanță și la nivelul gospodăriilor!“, a conchis agricultorul.
Larissa SOFRON
Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 6-7
În 2 dintre cele mai importante județe agricole, Brăila și Ialomița, hibrizii de rapiță Pioneer au obținut producții de peste 4.000 kg/ha, iar numărul agriculorilor care au obținut astfel de producții și au devenit fermieri campioni a fost unul ridicat. În cele ce urmează vă prezentăm o parte dintre ei.
Județul Brăila
Unul dintre fermierii campioni din județul Brăila este Florin Dănuț Iconaru, care administrează 2.000 ha, dintre care pe 340 ha a însămânțat rapiță. Hibridul Pioneer PT225 este cel care i-a asigurat o producție de 5.400 kg/ha.
“După recoltatul grâului și orzului am început pregătirea terenului, iar odată cu semănatul, realizat cu semănătoarea Horsh, am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte 18.46.0. În ceea ce privește tratamentele, în toamnă am aplicat un insecticid și un produs care combină substanţa activă a unui fungicid cu cea a unui regulator de creştere. În primăvară am început prin a aplica 200 kg/ka de sulfat, apoi în martie 200 kg/ha de azot și în aprilie 250 kg/ha. La acestea s-au adăugat alte 3 tratamente cu insecticide și fungicide. L-a începutul lunii iulie am recoltat, iar campania a durat 3 zile”, a precizat fermierul campion.
Acesta a mai adăugat faptul că nu a întâmpinat probleme deosebite în acest an, doar la un moment dat a avut o oarecare concurență cu buruienile, însă aplicând produse de calitate, a reușit ca la finalul campaniei să fie mulțumit de recolta obținută. În această toamnă intenționează să însămânțeze peste 300 ha de rapiță, dar față de anul trecut va mări suprafața cu hibrizi Pioneer PT225 și PT234.
Producția de 4.900 kg/ha obținută cu hibrizii PT225 și PT234 i-a făcut fermieri campioni pe domnii Ene Liviu și Alexandru Popa.
În cadrul societății Popalex din localitatea Cireșu, Alexandru Popa lucrează în total 1.980 ha, iar pe 300 ha a avut rapiță. “Pe solele unde am semănat rapița, ca plante premergătoare am avut grâu și orz, cam 80% grâu și 20% orz. Imediat după recoltat am arat, am discuit și înainte de a băga al doilea disc, am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat pe data de 15 august. În toamnă am aplicat un fungicid și un stabilan, iar în iarnă cultura a intrat impecabil. Apoi în primăvară am aplicat 2 tratamente, un foliar și un fungicid. În următoarea campanie voi mări suprafața cu rapiță la 500 ha, iar de la Pioneer voi alege hibrizii PT225, PT234, dar și PT264”, a declarat Alexandru Popa.
În cadrul societății agricole Agro Hagiu, fermierii Ionuț Hagiu și Cristinel Brânză lucrează 1.100 ha, dintre care 200 cu rapiță. Au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT225 - 4.720 kg/ha și 4.580 kg/ha cu PT234.
“De obicei la culturile de rapiță, planta premergătoare este mereu grâul. Pe 27 august am început pregătirea terenului, iar pe 5 septembrie am semănat. In toamnă am aplicat 11.52.0, 200 kg/ha, am erbicidat pentru samulastra și graminee, și am mai aplicat 350 kg/ha sulfat de amoniu. Am continuat în primăvară cu 150 kg/ha azotat de amniu, iar de erbicidat nu a mai fost cazul, dar am mai aplicat 3 tratamente. Am recoltat în perioada 29 iunie -10 iulie, pentru că au fost niște ploi în acea perioadă. Pentru anul acesta nu am decis solele, dar nu voi renunța la hibrizii Pioneer”, a punctat Cristinel Brânză.
Florin Zănoagă și Udrea Marius din cadrul societății First Farms Agroeast, din localitatea Surdila-Greci, au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT234 – 4.589 kg/ha, iar cu hibridul PT225 – 4.255 kg/ha. În total lucrează 4.000 ha, iar 600 au fost însămânțate cu rapiță în campania agricolă 2016-2017. “În iulie am recoltat grâul, am început pregătirea tereului și la finalul lunii august am început să semănăm, am terminat în primele zile ale lui septembrie. La semănat am aplicat îngrășăminte - 200 kg/ha, erbicid preemergent, unul pentru graminee, 2 fungicide și un regulator de creștere. În primăvara am continuat cu fertilizarea, 250 kg/ha sulfat și 150 kg/ha azotat, am mai aplicat un erbicid, 2 fugicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 5 iulie și a durat o săptămână”, a declarat Florin Zănoagă.
În această toamnă, cei doi fermieri campioni vor semăna tot 600 ha de rapiță, iar de la compania Pioneer vor alege aceeași hibrizi deoarece au fost mulțumiți de modul în care s-au dezvoltat culturile pentru intrarea în iarnă și mai ales de produsele obținute.
Un alt fermier campion din județul Brăila este domnul Thierry Bourgoing, care lucrează în cadrul societății Rominsem SRL 2.500 ha, dintre care 375 ha de rapiță. Hibridul PT225 cu care a obținut 4.330 kg/ha este hibridul Pioneer pe care va miza și în următoarea campanie. “Am fost mulțumit de rapiță în acest an. Am început pregătirea terenului imediat după ce am recoltat grâul și orzul. Am dat startul campanie de semănat pe 25 august și am încheiat pe 5 septembrie. Am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte 11.52.0 și 250 kg/ha sulfat de amoniu. Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă, pe unele am aplicat fungicid, pe altele nu. În primăvară am dat 250 kg/ha azotat, fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început pe 25 iunie și a durat o săptămână. Pentru această toamnă intenționez să păstrez numărul de hectare cu rapiță și să semăn aceeași hibrizi Pioneer”, a specificat fermierul campion.
Agricultor cu o vastă experiență în spate, domnul Iosif Ticra, din localitatea Silistraru, lucrează 1.300 ha, dintre care 250 au fost însămânțate cu rapiță. A devenit fermier campion datorită hibridului PR44W29 cu care a obținut producția de 4.080 kg/ha. În fiecare an, după ce recoltează culturile păioase începe pregătirea terenului și seamănă la dată fixă, o zi importantă cândva, 23 august.
“Ar în iulie, imediat după ce recoltez grâul și orzul, nu aștept! În ultimii 3 ani am semănat la dată fixă, 23 august, tocmai să nu uit data. În funcție de solă am aplicat 200 sau 250 kg/ha monoamoniu fosfat. Trebuie să adaug că în timpul verii întreținem ogoroul, fie cu erbicid total, fie întrăm cu combinatorul, în funcție de gradul de îmburuienare, pentru că în general răsare samulastra de orz. Am aplicat un fungicid ce are și rol de regulator de creștere, și asta pentru a spori rezistența la iernat a rapiței, și am mai dat un insecticid în condițiile în care a aparut viespea rapiței. Am irigat toata supafața în toamnă pentru a putea intra cu răsărire uniformă în iarnă. Am cheltuit mulți bani deoarece apa era destul de scumpă, dar am reușit să facem o cultură perfectă pentru intrarea în iarnă. În primăvară am aplicat insecticide, nu a mai fost nevoie de fungicide, pentru că rapița a fost sănătoasă. Campania de recoltat s-a desfășurat în perioada 15-20 iunie”, a declarat fermierul campion Iosif Ticra.
Pentru această va însămânța 200, poate 250 ha cu rapiță, în funcție de cum se va prezenta terenul. Participă în cadrul campaniei Pioneer Cultivă rapiță fără pierderi și pe lângă hibridul PR44W29 pe care îl cunoaște deja foarte bine și de care este mulțumit, va semăna și alți hibrizi noi din portofoliul Pioneer.
Județul Ialomita
Și în județul Ialomita, mai multe societăți agricole au obținut producții de peste 4 tone/ha la rapiță. Un astfel de exemplu este II Dorina Bobeș care a avut producția de 4.590 kg/ha la hibridul PT225 și 4.100 kg/ha cu hibridul PT234.
Și agricultorul Mihai Marius a devenit fermier campion cu ajutorul hibrizilor PT225, cu care a obținut producția de 4.800 kg/ha, și PT234, care i-a asigurat 4.584 kg/ha. “
“Noi lucrăm 1.700 ha, iar pe 440 ha am avut rapiță. Am început pregătirea terenului imediat după ce am terminat de recoltat grâul, adică în jur de 20 iulie, iar semănatul l-am început pe 17 august. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0, după aceea, până la intrarea în iarnă, am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai aplicat 2 fungicide, 2 insecticide și un foliar. Am avut producții foarte bune la PT234 și PT225, deoarece în iarnă culturile au intrat bine, nu am avut niciun fel de problemă cu cultura, puțin a fsot atinsă de gerul din aprilie, dar nu a fost grav afectată”, a punctat fermierul campion.
Mai mult decât atât, acesta a mai adăugat faptul că și în acest an a semănat hibridul PR46W14, deoarece îl cultivă de mulți ani, mereu a avut producții de peste 4.000 kg/ha, chiar și 4.500 kg/ha și în fiecare an îl seamănă pe cel puțin 70 ha. În această toamnă, solele cu rapiță vor ajunge la 500 ha, dintre care cei 3 hibrizi Pioneer, PT225, PT234 și PR46W14 nu vor lipsi.
Agricultorul Iulian Filipoiu lucrează aproximativ 2.600 ha, iar hibrizii PR44D06 și PR44W29 sunt cei care i-au asigurat producții de 4.600 kg/ha, respectiv 4.500 kg/ha și astfel a devenit fermier campion la rapiță. “Ca plante premergătoare am avut grâu și orz. Am pregătit terenul după ce am recoltat, în iulie, și am semănat în perioada 25-28 august. Odată cu semănatul am aplicat 180 kg/ha de îngrășăminte și apoi, în toamnă, un insecticid și un erbicid pentru graminee. În primăvară, am aplicat uree, 200 kg/ha și foliar, 150 kg/ha și pe o solă a trebuit să mai aplic un erbicid. Am recoltat la umiditatea de 7%, în perioada 2-10 iunie. În această toamnă intenționez să semăn 600 ha de rapiță, iar de la Pioneer aceeași hibrizi - PR33D06 și PR44W29”, a punctat fermierul campion Iulian Filipoiu.
- Actualitate
- Iulie 27 2017
Fermierii campioni la rapiță din Oltenia
În județele Olt și Dolj, hibrizii de rapiță DuPont Pioneer au înregistrat producții record și în acest an. Acest lucru a fost dovedit la proba cântarului în cadrul mai multor societăți agricole, motiv pentru care vă prezentăm fermierii campioni din zona Olteniei.
Județul OLT
În cadrul societății agricole Product Nefer, fermierul Ion Curcă și ing. Ion Kiss au obținut 5.333 kg/ha cu hibridul PR46W14.
“Am început lucrările pentru cultura rapiței la sfârșitul lunii iulie, începutul lui august. Planta premergătoare a fost grâul, imediat după ce l-am recoltat, am arat terenul și am dat cu discul imediat după arătură. Am aplicat îngrășăminte la bază, 170 kg/ha de complexe 18.46.0 și 150 kg/ha nitrocalcar. În toamnă nu am făcut tratamentul cu fungicid, am aplicat doar erbicid și insecticid. În primăvară am aplicat 200 kg/ha uree, dar și 2 tratamente cu insecticide, 2 fungicide, plus îngrășăminte foliare. Am început recoltatul la sfârșitul lunii iunie, atunci când umiditatea era aproximativ de 7%“ - a specificat ing. Kiss.
Reprezentanții societății din Scornicești s-au declarat mulțumiți de modul în care s-a comportat rapița în acest an, motiv pentru care în următoarea campanie vor însămânța aproximativ 250 ha. Din cadrul portofoliului Pioneer vor miza în mare parte pe același hibrid, dar vor încerca și unul nou care promite producții la fel de ridicate.
O altă societate care a obținut producții mari la rapiță a fost Olt Piess. Aici, fermierul campion, domnul Ilie Popescu lucrează 1.700 ha, dintre care 480 hectare de rapiță. A ales din portofoliul Pioneer hibridul PT225 și a obținut 4.900 kg/ha.
“Lucrările pentru rapiță le-am început în jurul datei de 1 august, imediat după ce am recoltat grâul. Am aplicat îngrășământul odată cu semănatul, mai exact 250 kg/ha complexe 18.46.0. În toamnă am aplicat un tratament cu fungicid și unul cu insecticid, dar și erbicid 80% din necesar. În primăvară am aplicat diferența de 20% de erbicid, alte 2 fungicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 2 iulie și a durat 3 zile. Am un parteneriat foarte bun cu Pioneer, producțiile obținute sunt mereu bune. Anul viitor voi semăna în jur de 500 ha de rapiță, iar de la Pioneer merg pe aceeași hibrizi și poate ceva nou” – a punctat Ilie Popescu.
La Agricola Internațional, fermierul campion ing.Viorel Deresoiu a obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT234 și 4.300 kg/ha cu PT225. În cadrul societății, din totalul de 2.000 de hectare, 450 au fost însămânțate cu rapiță.
“Pregătirea terenului am început-o în august. Am arat, unde au fost băltiri am scarificat, apoi am discuit, semănat și tăvălugit. Odată cu semănatul am aplicat și îngrășămintele, 250 kg/ha 18.46.0. Am erbicidat pentru samulastră în special și tot în toamnă am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai dat un erbicid unde a fost cazul, plus încă un tratament cu fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început la jumătatea lui iunie” - a punctat ing. Deresoiu.
În ceea ce privește campania următoare, fermierul campion va rămâne fidel celor doi hibrizi Pioneer, PT234 și PT225 și va însămânța aceeași suprafață.
În cadrul societății agricole Longin din Șerbănești – Olt, domnul Longin Drăghicescu lucrează 5.600 de hectare, dintre care în această campanie a avut 1.070 hectare de rapiță. A devenit fermier campion cu hibridul PR44W29, obținând 4.324 kg/ha. “Am început lucrările după 20 august, iar semănatul dupa 1 septembrie. Plantă premergătoare a fost grâul, iar înainte de a semăna rapița am aplicat 350 de kg/ha de complexe NPK 20.20.0 sau 18.46.0, a depins de solă. Tot în toamnă am dat cu erbicid pentru samulastră, cu insecticid și am mai aplicat 200 kg/ha de nitrocalcar. În primăvată am fertilizat cu azot, 150 kg/ha și am mai aplicat 2 tratamente cu insecticide și fungicide”, a declarant fermierul campion Longin Drăghicescu. La Șerbănești, campania de recoltat a început pe 20 iunie și a durat în jur de 15 zile. Anul viitor va însămânța 900 de hectare cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer optează pe același hibrid - PR44W29.
Județul DOLJ
Și în județul Dolj, hibrizii de rapiță Pioneer au obținut peste 4 tone/ha, iar fermierii campioni sunt Sorin Epure și Dan Boiangiu, care au obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT234.
În cadrul societății Agrofortex din localitatea Dranic, domnul Dan Boiangiu lucrează 1.000 ha, dintre care campania aceasta 350 au fost însămânțate cu rapiță. “După recoltarea grâului am început pregătirea terenului pentru rapiță. Am arat și discuit, iar înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte 12.52.0. Am semănat la sfârșitul lui august, începutul lui septembrie și am aplicat 1 tratament cu insecticid și erbicid mai ales pentru samulastră. În primăvară au urmat tratamentele obișnuite, 2 la număr, cu insecticide și fungicide. Nu au fost probleme speciale de-a lungul anului și nu le-am avut pentru că am făcut tratamentele la timp. Recoltatul l-am început pe 20 iunie și a durat 7 zile.” – a menționat fermierul campion.
Despre următoarea campanie agricolă susține că în funcție de cum va evolua vremea, dacă nu va mai fi secetă, va semăna aproximativ 250 de hectare cu rapiță.
Producătorii agricoli care sunt beneficiari ai schemelor de plată în cadrul Campaniei 2017 a APIA, pot obține credite din partea good.bee Credit IFN S.A., cea mai mare instituție financiară nebancară de microfinanțare din România, parte a grupului Erste, în baza adeverinței eliberate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Finanţarea se acordă fără a fi necesară o contribuţie proprie din partea fermierilor iar banii se obțin în una – două zile.
“Unul din obiectivele noastre fundamentale este să fim alături de toți producătorii agricoli, indiferent de mărimea afacerii acestora. Știm că timpul nu așteaptă pe nimeni, de aceea am pregătit pentru cei ce lucrează în domeniul agricol posibilitatea ca prin intermediul good.bee Credit să încaseze mai repede sumele așteptate de la APIA. Astfel, good.bee Credit IFN este singura instituție financiară nebancara care poate oferi un astfel de produs tuturor categoriilor de fermieri”, a declarat Oleg Moraru, Director Executiv good.bee Credit.
Creditul se poate ridica până la 80% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA iar rata de dobândă este 3,04%.
Pentru mai multe informații, cei interesați pot contacta reprezentanții good.bee Credit IFN SA din cele 22 unități teritoriale, la numărul de telefon 021.212.07.30 sau pot consulta www.goodbeecredit.ro.
Conform APIA, adeverințele se eliberează pentru beneficiarii schemelor de plată gestionate în cadrul Campaniei 2017 (schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și măsurile de mediu şi climă), respectiv pentru cei care intenţionează să acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente.
Și în acest an, fermierii care au mizat pe culturile de rapiță înființate cu hibrizi DuPont Pioneer au avut numai motive de bucurie. În multe ferme din țară s-au înregistrat producții de peste 4 tone/hectar, iar femierii campioni sunt hotărâți ca și anul viitor să parieze pe cultura regină – rapița. Vă propunem prezentarea fermierilor campioni, pentru a-i crede pe cuvânt și vom începe cu cei din județul Teleorman.
Cosmin Băcanu lucrează 1.100 de hectare în localitatea Furculești, județul Teleorman, iar în acest an a semănat 100 de hectare cu hibridul PT225 și 150 de hecatre cu hibridul PT234. Produțiile obținute au depășit 5.000 kg/ha, asta datorită geneticii Pioneer, dar și tehnologiei aplicate. Mai exact, la hibridul PT225 producția a fost de 5.950 kg/ha, iar la hibridul PT234 – 5.700 kg/ha.
„Grâul a fost plantă premergătoare pe care am înființat cultura de rapiță. Imediat după ce acesta a fost recoltat, am făcut o lucrare cu grapa cu discuri pentru a păstra apa în sol, apoi după ce au răsărit buruienile, am aplicat un erbicid total pe bază de glifosat, 4 l/ha. Apoi am administrat 250 kg de complexe 18.46.0. Următoarea lucrare s-a efectuat cu Tigerul la adâncimea de 28-30 cm, după aceea am discuit, iar în ziua premergătoare semănatului am aplicat 100 de kg/ha azotat de amoniu. Semănatul a avut loc în data de 5 septembrie, cu semănătoare Horsche Pronto 6 DC-PTF, este o semnănătoare care încoporează cu discurile din față azotul aplicat cu o zi înainte, are o secțiune la mijloc care aplică îngrășămintele odată cu semănatul și în spate are o secțiune unde sunt semințele. S-au semănat 55 de semințe/mp la adâncimea de 2-3 cm. Tot în toamnă am aplicat un fungicid și un regulator de creștere, dar și un erbicid contra buruienilor graminee. Apoi în februarie am aplicat 300 de kg/ha de uree, iar din primăvară și până la recoltare am mai administrat încă 3 tratamente cu fungicide și insecticide de contact sau sistemice la nevoie. Recoltatul l-am început când umiditatea semințelor a fost de 12%.” – Cosmin Băcanu.
Fermierul a specificat că pentru în următoarea campanie va semăna rapiță pe 200 de hectare, dintre care jumătate cu hibrizii PT234 și PT225, iar cealaltă jumătate cu hibridul PT264.
Ioan Manea, fermier din localitatea Furculești, lucrează 470 de hectare, dintre care pe 120 de hactare a cultivat rapiță în acest an. A devenit unul dintre fermierii campioni deoarece la hibridul PT225 a obșinut produții de 5.200 kg/ha, în timp ce la hibridul PT234 a obșinut 5.000 kg/ha.
„După recoltatul grâului, în luna iulie, am început pregătirea terenului, iar semănatul a avut loc între 5 și 10 septembrie. Am aplicat îngrășăminte - 300 kg/ha, și tot în toamnă am aplicat tratamente cu fungicide și insecticide. În jurul datei de 1 octombrie am aplicat și sulfat de amoniu, în jur de 100 de kg/ha. În primăvară am aplicat alte tratamente, dintre care 3 cu fungicide plus insecticid și un îngrășământ foliar, dar și îngrășăminte aplicate în 2 faze. Recoltatul l-am început în momentul în care umiditatea a fost în jur de 9%.” – Ioan Manea.
Ioan Găina din Drăgănești-Vlașca, lucrează 550 de hectare, dintre care în acest an 120 au fost însămânțate cu rapiță. Jumătate din suprafața de rapiță a fost însămânțată cu hibrizii Pioneer PT234 și PT225.
„Am înființat cultura între 5-7 septembrie și am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte complexe, un tratament cu insecticid și unul cu erbicid în toamnă, aș fi vrut să mai efectuez unul, dar am avut probleme cu instalația și atunci nu am mai reușit acest lucru în timp util. Am fertilizat în februarie cu 200 kg/ha de uree și apoi la jumătatea lunii martie am aplicat 100 kg/ha de Sulfammo, apoi 3 tratamente cu fungicide, între ele am aplicat un insecticid și un erbicid. Recoltatul l-am început pe 11 iulie, la PT234 am înregistrat o medie de 4.500 kg, iar la PT225, încă recoltez, dar preconizez ca pot atinge și de 5.000 kg/ha.”
Anul viitor fermierul din Drăgănești-Vlașca va însămânța același număr de hectare cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer va opta pentru aceeași 2 hibrizi: PT225 și PT234.
Tot în județul Teleorman, fermierul Oprina Ion a obținut 5.000 kg/ha la hibridul PT200CL, 4.300 kg/ha la hibridul PT234 și 4.250 kg/ha la hibridul PT225; fermierul Christophe Huiban a obținut 4.900 kg/ha la hibridul PT225; Negrilă Marcela 4.800 kg/ha la hibridul PT234; Milanovici Ștefan 4.800 kg/ha la hibridul PT225; Zamfir Marin 4.650 kg/ha la hibridul PT225 și 4.500 cu PT234.
DuPont Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea și comercializarea semințelor de porumb, soia, rapiță și lucernă.
79,39% din suprafața totală a județului Olt (549.828 ha) o reprezintă, potrivit datelor din 2014 publicate de Institutul Național de Statistică, terenul agricol, respectiv, 436.515 ha, cu următoarele categorii de folosință: arabil: 390.336 ha, pășuni – 33.038 ha, fânețe – 556 ha, vii – 7.465 ha, livezi – 5.120 ha. Agricultura este dominată de cereale și plante tehnice, dar locuitorii se mândresc cu importantele centre viticole (Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomirești, Strejești, Mărunței), pomicole (Topana, Strejești, Spineni, Pleșoiu, Leleasca, Cungrea, Făgețelu) sau legumicole (localitățile din Lunca Dunării, Olt și Olteț).
Tot INSEE, care reține datele raportate fie de Direcția Județeană Agricolă, fie de alte instituții, spune că, în 2016, județul Olt deținea o suprafață totală amenajată pentru irigații de 193.094 ha, din care 184.090 ha suprafață agricolă amenajată și 173.238 ha irigații amenajate pe terenurile arabile. În analiza pe baza căreia a elaborat Strategia pentru renovarea infrastructurii principale, Ministerul Agriculturii spune că în Olt sunt 182.225 ha amenajate, iar viabile mai sunt doar 148.162 ha, adică 81,30 % din totalul amenajărilor. Acestea sunt: Terasa Corabia – 35.795 ha total amenajări / 30.142 ha viabile; Terasa Caracal – 75.739 ha total amenajări / 47.329 ha viabile; Drăgănești – 6.233 ha amenajări viabile în totalitate; Bucșani / Cioroiu – 27.717 ha amenajări viabile în totalitate; Potelu / Corabia – 10.928 ha amenajări viabile în totalitate; Stoenești / Vișina – 25.813 ha amenajări viabile în totalitate. În 2016, potrivit Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), s-au încheiat contracte multianuale și sezoniere pentru 11.926 ha și au fost irigate efectiv 10.626 ha. Cu alte cuvinte, doar culturile de pe 7,17% terenuri amenajate cu sisteme viabile de irigații au primit apă. Ar mai fi de reținut că au fost înființate 24 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, iar 9 dintre acestea au accesat Măsura 125 pentru reabilitarea infrastructurii de irigații din ferme.
6 amenajări propuse pentru reabilitare
Mai multe OUAI-uri care au accesat fonduri europene nu au putut iriga din cauză că statul nu a reabilitat infrastructura pe care o gestionează prin ANIF. Acest lucru ar putea fi rezolvat dacă Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații va fi aplicat la timp de către MADR. Mă rog, respectând oarecum etapele de intervenție. Iar în județul Olt sunt programate intervenții în toate cele trei etape.
Etapa I-a: Bucșani-Cioroiu (cuprinde suprafețe și din Vâlcea), 34.382 ha (6 OUAI din Olt înființate și toate au accesat proiecte europene), reabilitare 3 stații de pompare de bază, 1 stație de repompare, 27.245 ml canale de aducțiune și 28 de construcții hidrotehnice; Terasa Caracal, 75.739 ha (4 OUAI înființate, 1 proiect implementat), reabilitare 1 stație de pompare de bază, 6 stații de repompare, 88.000 ml canale de aducțiune, 19.466 ml canale de distribuție, 140 de construcții hidrotehnice; Potelu – Corabia, 10.928 ha (3 OUAI înființate, 2 proiecte aplicate), reabilitare 2 stații de repompare și 32 de construcții hidrotehnice.
Etapa a II-a: Terasa Corabia, 35.795 ha (9 OUAI înființate), reabilitare 1 stație de pompare de bază, 4 stații de repompare, 11.623 ml canale de aducțiune și de priză, 76.070 ml canale de distribuție, 80 de construcții hidrotehnice; Stoenești – Vișina, 25.813 ha (2 OUAI înființate), reabilitare 1 stație de pompare de bază, 1 stație de repompare, 55.491 ml canal magistral, 7.500 ml canale de distribuție, 76 de lucrări hidrotehnice.
Etapa a III-a: Drăgănești, 6.233 ha, reabilitare 1 stație de pompare, 20.242 ml canale de aducțiune, 3 construcții hidrotehnice.
Maria BOGDAN
Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 8
„Principalul motiv pentru care cei 26 de membri fondatori ai Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au strâns la un loc, acum cinci ani, a fost acela de a crea o rețea independentă de testare. Lobby-ul, reprezentarea în fața unor autorități și alte obiective de acest fel s-au aflat pe planul al doilea“, a declarat dna Alina Crețu, directorul executiv al APPR. „Putem spune că acum dispunem de această rețea, care funcționează după cele mai riguroase norme științifice și care oferă rezultate prețioase membrilor asociației“, a mai adăugat domnia sa.
Aceste declarații au fost făcute cu ocazia vizitării unor puncte din rețeaua de testare, aflate la Furculești, județul Teleorman, și la Caracal. Vizita a fost destinată specialiștilor de la firmele distribuitoare de semințe. Ei au putut să analizeze modul în care au fost cultivate și în care se dezvoltă semințele aflate în testare. În rețea sunt testați hibrizi de porumb, floarea-soarelui, sorg și cereale păioase, împreună cu distribuitorii, pentru membrii APPR, a mai ținut să precizeze Alina Crețu.
Loturi de testare, nu demonstrative!
„Rezultatele pe care le publicăm în cataloagele editate an de an provin de pe loturi de testare, nu demonstrative sau de pe loturi cu suprafețe mari. Acestea sunt loturi tehnice, realizate în mod riguros, științific, urmărite îndeaproape, pentru care se fac notații specifice de la semănat până la recoltat. Aceste loturi sunt monitorizate, iar atunci când este cazul pot fi și eliminate. Chiar dacă pentru un fermier poate părea că un anume lot arată în regulă, anumite criterii pot să nu corespundă standardelor științifice și atunci rezultatele obținute nu se mai iau în calcul“, a explicat directorul executiv APPR.
Activitatea de testare este coordonată de un Consiliu Consultativ format din reprezentanții a trei companii și care se alege anual, prin tragere la sorți. Pentru o maximă transparență, reprezentanții companiilor ai căror hibrizi participă la testare pot vizita punctele de testare oricând doresc, pe tot parcursul perioadei de vegetație, pentru a face propriile observații sau, pur și simplu, pentru a se convinge că se respectă uniformitatea tehnologiilor pe același câmp de testare.
Rezultate obiective prin metode validate Arvalis
Pe de altă parte, niciun reprezentant al vreunei companii nu poate face nimic pentru a influența rezultatele. Încă înainte de semănat, o echipă restrânsă din cadrul APPR alocă fiecărui lot de semințe incluse în testare un număr. Astfel, hibridul xyz al firmei ABC, spre exemplu, devine hibridul 2. De-abia după comunicarea rezultatelor finale ale testării este restabilită identitatea hibridului 2. În acest fel obiectivitatea testării este, cu prisosință, asigurată.
Locațiile de testare sunt alese în funcție de numărul de membri APPR din fiecare zonă, fiind preferate cele unde își desfășoară activitatea mai mulți dintre membrii asociației, și în funcție de posibilitățile logistice ale companiilor participante. În anul acesta se fac testări de hibrizi de porumb și floarea-soarelui în județele Ialomița, Călărași, Tulcea, Brăila, Constanța, Teleorman, Olt, Dolj, Vaslui, Neamț. În total, la ora actuală APPR are 25 de locații de testare.
În fiecare locație fiecare hibrid este semănat în câte trei repetiții. În prima secvență, hibrizii se seamănă în ordine crescătoare. În celelalte două, ordinea este aleatoare, stabilită de calculator. Scopul urmărit este de a asigura vecinătăți și poziții diferite în cultură pentru fiecare hibrid. Astfel se elimină eventuali factori favorizanți sau defavorizați determinați de aceste aspecte.
Protocolul după care este realizată testarea este preluat de la Institutul Arvalis din Franța, care realizează testări similare în interesul fermierilor din Hexagon.
La Furculești, porumbul și floarea-soarelui arată promițător
În anul acesta au fost incluși în testare 110 hibrizi de porumb – 60 din grupe FAO sub 400 și 50 peste această grupă – în condiții de neirigat.
La Furculești porumbul a fost semănat pe data de 7 aprilie și arăta foarte bine. Înainte de semănat s-a aplicat o fertilizare cu 250 kg/ha de 20:20:0 (N:P:K). După semănat s-a aplicat, ca erbicid preemergent Fronteer, 1,2 l/ha, apoi în faza de 4-6 frunze s-a mai aplicat Titus, iar pe 24 mai a fost prășit mecanic. Tehnologia a fost aplicată de către fermierul Petre Boboc, care este și administratorul fermei pe care se află lotul de testare. De notat că și experiența domniei sale de agricultor, începută în 1968 ca inginer-șef la IAS-ul din localitate, constituie un alt element de garanție a seriozității testării.
În ceea ce privește testarea hibrizilor de floarea-soarelui, aceasta se face pe trei categorii: Clearfield – 32 de hibrizi, convențională – 8 hibrizi și cu tehnologia tribenuronmetil – 8 hibrizi. În zona Furculești semănatul s-a făcut pe 6 aprilie și nu s-a aplicat niciun tratament special. S-a făcut o fertilizare cu 250 kg/ha 20:20:0 și o erbicidare preemergentă, ca și o prășire mecanică la stadiul de șase – opt frunze.
Testarea păioaselor, premiera anului
O premieră pentru acest an a fost includerea în programul de testare, la cererea membrilor asociației, a cerealelor păioase. Deocamdată, testarea acestora se face doar în trei locuri. Unul dintre ele este Caracal, la Stațiunea de Cercetări Agricole. Este testată atât genetica locală, cât și genetică străină.
Ceea ce este cel mai important însă, a subliniat directorul executiv al APPR, este că fermierii români pot avea acces la rezultatele obținute în urma unor testări independente. Aceste rezultate îi pot ajuta să își stabilească mai judicios planul de culturi și să știe ce așteptări pot avea de la hibrizii pe care îi aleg. Pe de altă parte, companiile producătoare de semințe pot participa la aceste testări, unde pot vedea performanțele hibrizilor pe care îi comercializează în raport cu ale altora.
Alexandru GRIGORIEV
Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 14-15
Odată cu intrarea țării noastre în Uniunea Europeană mersurile în agricultură au început să se schimbe, iar acum, după 10 ani, fermierul român a devenit tot mai modern, aplicând tehnologii performante și achiziționându-și utilaje de ultimă generație. Care sunt tendințele pe piață în acest moment am aflat de la specialiștii Ipso Agricultură.
Tractoare tot mai puternice
În ceea ce privește piața tractoarelor, trendul a fost unul ascendent începând cu acea perioadă și asta datorită faptului că agricultorii vor să lucreze cât mai eficient, mai rapid și mai ieftin. „Cerința pentru tractoarele puternice vine și în urma faptului că implementele din spatele tractoarelor sunt tot mai sofisticate, mai mari și mai grele, deci este nevoie ca tractorul să aibă o putere mai mare atât din punct de vedere mecanic, cât și hidraulic. În cadrul companiei noastre vedeta în ceea ce privește numărul tractoarelor vândute este un model de 100 CP, dar punem la dispoziție o gamă mult mai variată, ce ajunge până la 620 CP“, a declarat Paul Popescu, specialist de produs – tractoare – Ipso Agricultură.
Întrebat cum își aleg fermierii tractorul ideal, acesta a specificat faptul că decizia de achiziție nu se ia doar citind broșuri sau analizând caracteristicile tehnice, de aceea agricultorii solicită tot mai mult să vadă echipamentele la lucru în propria fermă. Așa s-a întâmplat și cu tractorul din seria 9RX, care anul trecut a fost testat peste 2.000 de ore în cadrul mai multor ferme. Este vorba de modelul 620 C ce are transmisie electronică cu 18 viteze și 4 șenile de 762 mm, care are rolul de a tracta cele mai grele atașamente și de a ușura aplicațiile, cum ar fi cultivarea, aratul și plantarea. În același timp, este echipat cu transmisie e18 PowerShift cu 18 viteze înainte și 6 viteze înapoi. Transmisia e18 poate schimba vitezele în mod automat pentru a menține o viteză a motorului constantă și pentru a elimina nevoia operatorului de a schimba vitezele în timpul variațiilor de încărcare.
Combina, cel mai de preț utilaj
Nici în rândul combinelor lucrurile nu stau rău, ba mai mult, fermierii au devenit tot mai conștienți de faptul că au nevoie de un model eficient și modern. „Suntem pe un trend ascendent, iar partenerii noștri doresc să se modernizeze din ce în ce mai mult, încă nu am ajuns la media europeană a cailor putere/ha, însă în ceea ce privește combinele, în ultimii ani piața din România este lineară, undeva la 600 de unități. Orientarea agricultorilor către echipamentele mai puternice survine și din faptul că își măresc fermele, dar un alt motiv pe care l-am observat este legat de climă, pentru că de la o vreme încoace este nevoie să recoltăm din ce în ce mai rapid. Contează bineînțeles și fiabilitatea utilajelor și în special a unei combine. Pot spune că este cel mai important utilaj din fermă, chiar dacă este folosit cel mai puțin, maximum 2 luni pe an. De aceea noi încercăm să fim tot mai aproape de fermieri pe partea de service, pentru că o combină trebuie neapărat să funcționeze în această perioadă“, a specificat Cosmin Miroiu, specialist de produs – combine – Ipso Agricultură.
Best-sellerul Ipso Agricultură la categoria combine este modelul W540, un model lansat chiar în anul intrării României în UE. Este o combină hidraulică ce are cabina dotată cu tehnologie Hi-tech, dotări moderne, aer condiționat și scaun cu suspensie pneumatică. Motorul cu 6 cilindri John Deere PowerTech PSX oferă o putere de până la 273 kW, respectă normele Etapei IIIB şi foloseşte doar motorină – fără a fi necesar adaosul de Uree (AdBlue). Buncărul de cereale este încăpător – 8.000 l și dispune de sistemul Quadra-flo, care asigură o bună calitate a boabelor recoltate. De asemenea, dispune și de un sistem eficient de tocare și de împrăștiere a resturilor rămase.
Sfaturi pentru fermieri
„Este important pentru un fermier ca, atunci când își achiziționează un tractor, să nu țină cont doar de puterea lui, ci să ia în calcul ca în spatele lui să aibă și utilaje performante. De asemenea trebuie să aleagă echipamente complete, iar noi punem la dispoziție așa ceva. Un tânăr fermier ar trebui să achiziționeze utilajele care îi permit să fie atât productiv, cât și să facă economie de combustibil, de timp și eventual de inputuri. Trebuie să țină cont că pentru a deveni profitabil trebuie să aibă costuri reduse, dar în același timp să își crească producția“ – Dan Gâdea, specialist de produs prelucrarea solului IPSO Agricultură.
Larissa SOFRON
Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 42-43
- Actualitate
- Iunie 23 2017
Legea care permite fermierilor să aibă acces la apă gratuit îşi produce efectele
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a deplasat joi, 22 iunie 2017, la amenajarea de irigații Pietroiu-Ștefan cel Mare, din județul Ialomița.
Scopul principal al acestei deplasări a fost de a vedea dacă există fermieri care folosesc motopompele pentru a trage apa direct din canalul de aducţiune, o dată cu apariţia Legii 133/2017, care a intrat în vigoare pe 12 iunie 2017, şi potrivit căreia, fermierii primesc apă gratuit pentru irigarea culturilor.
„Am constatat că instalarea motopompelor este în curs de amenajare, având în vedere termenul scurt de la intrarea în vigoare a Legii, iar un fermier deja îşi instalase echipamentul pentru a prelua apa din canal. În sistemul de irigaţii Pietroiu-Ștefan cel Mare lungimea canalelor umplute cu apă este de 50 km din totalul lungimii canalelor existente de 96 km. Dacă vor exista solicitări, se vor umple cu apă şi restul canalelor disponibile”, a declarat Petre Daea.
Ministrul Petre Daea a vizitat staţia de pompare Pietroiu, care conţine nouă agregate de pompare şi a cărei reabilitare este prevăzută în Programul Naţional de Irigaţii, urmând ca lucrările de reabilitare să demareze la începutul anului 2018. Staţia de pompare este în funcţiune şi există solicitări din partea beneficiarilor pentru irigarea unei suprafeţe de 10.500 hectare, până la această dată fiind irigate 4.300 hectare.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale recomandă fermierilor să folosească toate metodele de preluare a apei din canalele de irigat, pentru a asigura dezvoltarea optimă a culturilor în această perioadă.
Sursa: madr.ro
PRO AGRO își manifestă îngrijorarea referitor la modul în care prețurile la cereale scad continuu în bazinul Mării Negre, fără să existe vreo justificare, cu implicații majore asupra prețurilor pentru recolta nouă din România 2017.
În această situație și ținând cont de estimările privind o calitate bună și foarte bună a noii recolte de cereale, PRO AGRO susține ferm, pentru toți fermierii, aplicarea unei strategii de preț bazată în mod agresiv pe calitatea produselor furnizate.
Profitând și de faptul că fermierii au susținut introducerea conținutului de proteină în noul plan de gradare la grâu, PRO AGRO recomandă cu insistență ofertarea prețului pentru grâul livrat de fermieri în funcție de gradul alocat, în principal în funcție de conținutul de proteină.
Este, în sfârșit, momentul în care prețurile ofertate și oferite pe piața să fie diferențiate în funcție de calitatea produselor, iar contractele propuse fermierilor să cuprindă nu doar clauze de scădere de preț, calculate față de parametrii standard de calitate solicitați, ci și, FOARTE IMPORTANT ( !!!), BONUS-URI DE PREȚ atunci când calitatea este superioară față de parametrii respectivi.
Motivația că unii parteneri externi (importatori) nu plătesc bonus de calitate (ex. Egipt) nu se susține pentru că întotdeauna, UN COMERCIANT PROFESIONIST CUNOAȘTE TEHNICILE DE AMESTEC (BLENDING) AL UNUI GRÂU DE CALITATE SUPERIOARĂ CU CEL DE CALITATATE INFERIOARĂ (care îl cumpără la prețuri scăzute), astfel încât să obțină o calitate conformă cu cerințele de export.
În contractele pe care comercianții le impun fermierilor sunt introduse numai clauze penalizatoare fără a exista și bonusări atunci când marfa comercializată are calități net superioare față de stas.
În sensul celor menționate, PRO AGRO solicită ferm organizațiilor interprofesionale recunoscute, adoptarea Acordurilor interprofesionale pe filierele de produs, care să includă, în mod expres, în contractele-cadru asociate, condițiile de comercializare, care să impună în mod obligatoriu prețuri în funcție de calitatea produselor livrate și instrumentarea acestora în regim de urgență prin acte normative emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Aceste acorduri urmând a fi legiferate, cu condiția obligatorie, conformă cu prevederile existente în legislația Uniunii Europene, de opozabilitate față de toți operatorii care sunt sau care nu sunt membri OIPA.
- Actualitate
- Iunie 20 2017
Peste 2000 de fermieri au primit banii pentru tomatele românești cultivate în spații protejate
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că până la data de 19 iunie 2017 au fost plătiți 27.003.244 lei (6 milioane de euro) unui număr de 2003 beneficiari ai programului de susținere a tomatelor cultivate în spații protejate, urmând ca în perioada următoare să se plătească încă 1.294.000 lei (peste 280.000 euro).
Cei mai mulți agricultori care au primit deja sumele în conturi provin din județul Olt (1.099 beneficiari), Giurgiu (598 beneficiari) și Buzău (89 beneficiari). În funcție de documentațiile depuse de către direcțiile agricole județene, urmează a fi efectuate plățile și pentru restul celor înscriși pentru ciclul 1 de producție, care au valorificat pe piață cantitățile prevăzute până la data de 15 iunie, respectiv circa 4.500 beneficiari.
Restul celor înscriși în program care nu au livrat pe piață cantitățile prevăzute pot face dovada comercializării tomatelor cultivate în spații protejate în ciclul 2 de producție, și anume perioada noiembrie-decembrie 2017.
Numărul total al celor care s-au înscris în acest program este de 7.323 beneficiari din toate județele țării, cei mai mulți înscriși fiind din județele Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău, Teleorman, fapt ce demonstrează interesul deosebit manifestat de producătorii agricoli pentru această formă de sprijin.
Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg dovedită cu documente justificative.
Reamintim că schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.