Pentru a veni în sprijinul fermierilor români, în urma fenomenelor climatice dificile din acest an, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a solicitat Comisiei Europene – comisarului european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil HOGAN - sprijin prin creșterea avansului pentru plățile directe și dezvoltare rurală pentru a fi acordate în toamna acestui an.

În urma acestei intervenții, comisarul european Phil Hogan răspunde pozitiv solicitării ministrului Petre Daea, prin scrisoarea cu nr. (2018) 4270299, cu privire la posibilitatea creșterii nivelului avansurilor pentru plăți directe (de la 50% la 70%) și pentru anumite măsuri de dezvoltare rurală (de la 75% la 85%).

Există și posibilitatea acordării separate a avansurilor pentru SAPS sau sprijinul cuplat, odată ce controalele au fost finalizate pentru aceste scheme, precum și alte instrumente care ar putea veni în ajutorul fermierilor, cum ar fi anumite scheme din Programul de Dezvoltare Rurală sau ajutoarele de stat.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că în perioada 30 iulie – 28 decembrie 2018 se va desfășura sesiunea de depunere a proiectelor din cadrul Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate din cadrul sub-măsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Alocarea disponibilă aferentă Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare din cadrul sub-măsurii 19.3 este de 2.318.573,32 Euro pentru această sesiune.

Sprijinul privind asistența tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare poate fi acordat doar cu condiția ca Grupurile de Acțiune Locală să poată demonstra că au în vedere implementarea unui proiect concret de cooperare, ceea ce presupune identificarea obiectivelor și a tipului de proiect.

Ghidul Solicitantului pentru accesarea Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate din cadrul sub-măsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală este publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro.

Prof. univ. dr. Ioan Ianoș: „Avem exemple de dezvoltare rurală, însă nu cred că întotdeauna este și durabilă“

În România, de ani buni, autoritățile naționale și locale vorbesc și scriu strategii despre dezvoltarea rurală durabilă. De fapt, se aplică de cel puțin un deceniu și jumătate proiecte care vizează modernizarea satului românesc, inclusiv – și declarativ – pe componenta de protejare a mediului. Dacă rezultatul este sau nu cel așteptat, putem vedea fiecare dintre noi cu ochiul liber, călătorind prin țară. Dar important este să aflăm părerea specialiștilor, iar interlocutorul nostru, pentru o discuție pe această temă cuprinzătoare, este prof.univ. dr. Ioan Ianoș, directorul Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT) și profesor la Facultatea de Geografie, Universitatea București.

– Într-o prezentare foarte scurtă, domnule profesor, cum ați defini conceptul de dezvoltare rurală durabilă?

– Dacă dezvoltarea rurală privește satul și rețelele de așezări rurale oarecum izolat, în sensul îmbunătățirii calității vieții prin dezvoltare și inovare, dezvoltarea durabilă pune accentul pe consumul cu prudență al resurselor, pe relațiile cu mediul și pe echitate socială intergenerații. Dezvoltare rurală durabilă îmbină țintele menționate, prin atitudini prietenoase față de mediu și față de înșiși locuitorii satelor.

– În România, potrivit acestui concept, avem exemple de localități din mediul rural care au urmat o asemenea dezvoltare?

– Încercând să aplicăm aceste definiții la satele românești, am putea spune că avem exemple de dezvoltare rurală, însă nu cred că întotdeauna este și durabilă. Ca să fie durabilă, trebuie să avem garanția că acea dezvoltare este de tip inteligent, că nu este alterată de conjuncturi, care pare favorabilă din punct de vedere economic pe termen scurt, dar care, ulterior, se constată că aduce mari prejudicii mediului, comportamentului și culturii locale, relațiilor sociale și economiei așezării.

Dacă ar fi să măsurăm, acum, prin indicatori ai dezvoltării durabile așezările rurale din România, cum subliniam, găsim două categorii: una, care a reușit să ia pulsul european al dezvoltării, profitând de avantajele localizării, dar și de existența unui lider local implicat, precum comuna Ciugud, din județul Alba; alta, valorificând resursele locale, inclusiv tradiția, păstrând mediul milenar aproape nealterat, cum ar fi comuna Ciocănești, județul Suceava.

Din păcate, nu pot garanta că aceste tipuri de dezvoltare pot exista multe decenii, întrucât sunt factori perturbatori puternici: pentru prima categorie, puterea de a spune „stop investițiilor“, mai ales a acelora care au efecte perverse; pentru a doua, depopularea pe cale naturală și prin migrații.

– Puteți să oferiți, în contrapondere, exemple de localități care nu vor putea atinge nici măcar minimul de dezvoltare?

– La polul opus putem plasa marea majoritate a așezărilor rurale. După câte vedeți, eu vorbesc despre așezări rurale, nu de localități, pentru că în primul concept sunt reunite toate formele de locuire rurală (inclusiv cătunele sau grupări de gospodării izolate), iar în cel de-al doilea sunt incluse doar așezările rurale recunoscute oficial (existente în Nomenclatorul localităților din România). Revenind la întrebarea dvs., aș menționa efectul dezastruos pe care îl are supradimensionarea unor locuințe în unele sate care, veacuri la rând, au păstrat tradițiile locale și, dintr-o dată, au devenit de nerecunoscut! Evident, nu este numai vina celor care au investit, ci mai ales a celor care au eliberat documentele de urbanism și autorizațiile de construcție. Un exemplu, cunoscut la nivel național, este localitatea Huta Certeze, din județul Satu Mare, amplasată în mirificul peisaj al Țării Oașului.

– Într-o apreciere aproximativă, care ar fi zonele rurale din țară care au datele necesare pentru a dobândi o astfel de dezvoltare și care sunt cele care nu au acces, din motive obiective, la ceea ce numim standard decent de viață, sub toate aspectele (casă, loc de muncă, școală, educație, sănătate, utilități, servicii etc.)?

– Dacă vorbim strict de nivel de dezvoltare și standard de viață, marii câștigători ai postsocialismului sunt așezările rurale din zonele suburbane sau periurbane, apropiate marilor orașe. Acolo, din punctul de vedere al gradului de înnoire edilitară, al dezvoltării economice s-au înregistrat salturi spectaculoase (toate măsurate statistic), dar prețul a fost destul de mare: pierderea identității locale. Nimeni nu se poate gândi la faptul că, pentru a păstra această identitate, trebuie să condamnăm populația respectivă la subdezvoltare continuă! Dar era absolut necesară existența unor reglementări care să nu producă o suburbanizare sălbatică, ci una durabilă, cu un număr redus de conflicte de mediu și cu un grad de confort ridicat atât pentru locuitorii satelor respective, cât și pentru noii sosiți. În acest sens, un plan urbanistic general, care să identifice valorile perene și în jurul cărora să promoveze dezvoltarea firească și modernizarea fiecărei așezări rurale, era mai mult decât necesar. În lipsa acestuia, veniturile individuale și la nivel de buget local au crescut, dar nu putem vorbi de o dezvoltare rurală durabilă. Satul românesc a avut doi piloni de bază: biserica și școala! Biserica a avut un rol deosebit în perioada comunistă, contribuind la conservarea valorilor locale, iar școala s-a menținut, inclusiv în satele mici, relativ izolate. Din păcate, în ultimele două decenii s-au produs schimbări în cadrul ambelor „instituții“: prima este încă prezentă, dar calitatea celor care prestează serviciul bisericesc se pare că a scăzut, inclusiv sub aspectul exemplului local pentru comunitate; cea de-a doua a dispărut din multe sate, sub pretextul scăderii numărului de copii (nu se știe exact dacă nu cumva chiar dispariția școlii a accentuat depopularea). Din punctul de vedere al dezvoltării rurale durabile, satul montan, cu accesibilitate facilă, pare a fi favorizat întrucât atrage investitori mai ales în domeniul turismului și este mai stabil din punct de vedere demografic. În opoziție, satul/cătunul izolat, în care accesul se face doar cu mijloace tradiționale sau pe „potecă“, este pe cale de dispariție, cu o populație îmbătrânită și lipsită, uneori, chiar de electricitate sau acces rapid la servicii medicale de urgență.

– Care sunt, în opinia dvs., principalele inconveniente pentru zonele rurale în a atinge anumite standarde de dezvoltare? Ele țin cumva mai mult de partea financiară, de mentalitate, de strategii unitare de dezvoltare mai mult sau mai puțin bine puse la punct?

– Diversitatea de situații ne conduce la ideea că, promovând o dezvoltare rurală inteligentă, toate așezările rurale din România pot atinge un standard de viață decent. Însă pentru aceasta este necesară definirea și promovarea unor politici care să țină cont de resursele și valorile locale, dar și de posibilitățile limitate, pentru început, de a se dezvolta prin forțe proprii. Or, într-un asemenea context, statul este cel care trebuie să protejeze spațiul rural de agresiunile tot mai puternice și complexe venite din afara sa, prin acordarea de facilități pentru descurajarea depopulării acestuia.

Prin urmare, de comun acord cu populația locală, cu reprezentanți ai comunităților rurale, trebuie stabilite politici generale și specifice de dezvoltare locală. Particularitățile fiecărei așezări rurale impun viziuni speciale și căi diferite de atingere a performanței în procesul de dezvoltare, de creștere a gradului de satisfacție a locuitorului de la sate. Impunerea de sus în jos a unor modele de dezvoltare, viziunea contabilicească a procesului de dezvoltare și de organizare administrativă a spațiului rural vor avea efecte catastrofale asupra satelor românești. Spre exemplu, mult dorita comasare a comunelor, pentru a crește bugetele locale și a asigura salarii corespunzătoare angajaților primăriilor, este una dintre cele mai nesănătoase politici de dezvoltare rurală. În loc să se apropie serviciile administrative de sătean, prin aplicarea unei asemenea politici are loc îndepărtarea săteanului de acestea și deplasarea sa la noua reședință de comună, situată uneori la peste 20 km distanță. Evident că dezvoltarea rurală presupune educație, iar aceasta înseamnă școală (susținerea acesteia, chiar dacă numărul de copii nu se încadrează în limitele impuse la nivel național) în sens clasic, dar și centre de informare și pregătire pentru adulți, care să-i sprijine în procesul de asociere și de valorificare a excedentului de produse agricole din zonele respective. Prin construirea de rețele sociale în mediul rural, facilitându-se procesul de comunicare, inclusiv prin utilizarea Internetului, comunitățile locale, chiar relativ izolate, vor fi regenerate din punct de vedere economic, social și psihologic. Sintetic, am putea spune că, pentru o dezvoltare corespunzătoare a României, cea mai rurală țară din Uniunea Europeană, este nevoie de o viziune clară pentru conservarea ruralului prin modernizare.

– Care este principalul atu al României în a valorifica potențialul rural?

– Pentru a răspunde la întrebarea dvs. aș pleca de la unul dintre aspectele subliniate în concluzia anterioară. Atuul principal al României poate fi chiar faptul că suntem țara cea mai rurală din Uniunea Europeană. În luna iunie a anului trecut, la Conferința europeană privind dezvoltarea ruralului, care a avut loc la Braunschweig, în Germania (unde am fost invitat în calitate de „keynote speaker“), am subliniat că „noi, românii, trebuie să fim suficient de deștepți ca să transformăm acest handicap într-un atu“. Și mai remarcam atunci că europenii trebuie să ni se alăture, întrucât această nestemată, reprezentată de rural nu este un bun numai al României, ci al Europei întregi. Când vorbesc despre rural, am în minte ruralul nealterat sau slab alterat, care mai poate fi salvat prin protejare și conservare. Din nefericire, nivelul actual de dezvoltare a țării și resursele financiare de care se dispune nu permit acțiuni majore în această direcție. În schimb, există o resursă intelectuală deosebită, care poate fi pusă în practică pentru valorificarea acestui atu. Starea latentă a acestei resurse poate fi schimbată prin identificarea unor catalizatori locali sau regionali, cuplați cu o idee „perimată pentru români“, dar actuală pentru europeni, reprezentată de mândria locală și regională. Poate, cu alte ocazii, vom putea dezvolta importanța unei astfel de energii în dezvoltarea teritorială la diferite scări de timp și spațiu.

– Răspunsul dvs. provoacă o altă întrebare: există tot mai multe voci, din țară și din afară (de exemplu, prințul Charles sau Charlie Ottley, realizatorul emisiunii „Wild Carpathia“), care spun că România trebuie să-și păstreze frumusețile naturale extraordinare ori satele așa cum sunt și să nu le altereze cu modernități. Dvs. ce părere aveți? Poate fi aceasta o nișă de care putem profita?

– Cred că din cele subliniate mai sus a reieșit foarte clar o idee: sunt pentru a conserva satele românești prin modernizare. Prin componentele lor arhitectonice, prin tradiții și comportamentul psihologic colectiv al comunităților, unele sate pot deveni sate-muzeu. Dar nu toate, cele peste 13.000 de sate pot deveni adevărate muzee! De aceea trebuie să facem distincție între un rural viu, modern și cu rădăcini ancestrale definite ca valori perene (care să sprijine dezvoltarea) și un rural care să trăiască, în principal, din particularitățile sale unice. Această nișă despre care se vorbește poate fi exploatată întrucât este atractivă pentru turiști, pentru cei îndrăgostiți de istorie și de natură. Dar la fel de atractiv poate deveni orice sat, mai ales din zonele montane și deluroase, în condițiile în care își păstrează peisajul intern și cel din moșia satului mai puțin alterat, dar productiv. Bioeconomia poate fi o cale formidabilă de reabilitare a satului românesc, în condițiile existenței unor politici specifice de încurajare a inițiativei particulare și de valorificare a atuurilor fiecărui spațiu rural. 

În consecință, agreez ideea de a promova satele-muzeu, dar trebuie să nu uităm că ele trebuie să aibă și propria capacitate de producție. Viața lor nu trebuie să depindă numai de numărul de vizitatori/turiști, ci și de produsele pe care le realizează, cât mai apropiate de natură și mai puțin industrializate. Producția de serie mică, în gospodăriile țărănești sau în micile asociații create, trebuie să fie cea care contribuie la plusvaloarea dată de unicitate și de peisajele mirifice din jur.

– În prima parte a interviului vorbeați despre „efectul dezastruos pe care îl are supradimensionarea unor locuințe în unele sate“. Vorbind despre estetic, considerați că ar fi util să fie însușite norme de urbanism pentru fiecare localitate în parte, cât să dea impresia de specific local? Din câte știm, în afară de zona Transilvania, satul românesc are un amestec imposibil de arhitectură...

– Desigur, trebuie regândit urbanismul, spre a-l elibera de cifre și norme care încorsetează dezvoltarea. Reglementând majoritatea elementelor privind structura intravilanului, de la nivel central, fără a ține cont de preferințele locale sau regionale, înseamnă promovarea unei anumite uniformizări în estetica rurală. Din punctul meu de vedere, planul urbanistic general trebuie să pornească de la specificul fiecărui sat, de la valorile sale perene. În jurul acestora trebuie proiectată dezvoltarea viitoare. Vorbesc de o proiecție flexibilă, care să lase loc inovației în materie de structurare internă a satului și de îmbunătățire a imaginii rurale. Satul românesc se bucură de o mare diversitate, pentru că reprezintă adaptarea concretă a locuirii (înțelegând și specificul activităților) la mediul de inserție, respectiv natural și cultural-istoric. Așa se explică de ce satul din Delta Dunării este diferit de cel din zonele de câmpie, dar mai ales de cel din zonele de dealuri și munte sau de ce există diferențieri între sate pe mari arii culturale, chiar în interiorul acelorași provincii istorice. Precizez că, generic, am folosit termenul de sat întrucât diferențierile menționate se regăsesc și în spațiul rural adiacent, în modul de organizare și exploatare a acestuia. Chestiunea legată de estetica peisajului trebuie conectată cu cea de imagine a ruralului. Imaginea teritorială încă nu constituie o variabilă în domeniul urbanismului și amenajării spațiului, dar reprezintă un instrument important de promovare a valorilor peisajului. Prin politici specifice de cosmetizare sau alterare a imaginii teritoriale, ruralul românesc poate fi prezentat ca un produs vandabil sau mai puțin vandabil pe piața europeană, iar din acest punct de vedere toți actorii implicați în dezvoltarea rurală durabilă trebuie să realizeze sinergia necesară promovării unei imagini obiective a acestuia.

Maria Bogdan

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că se află în desfășurare licitația deschisă pentru atribuirea contractului privind „Consiliere acordată producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol”, număr anunț de participare în SEAP nr. 182727/15.02.2018.

Procedura a fost lansată pe 7 loturi la nivel național, în conformitate cu prevederile legislației naționale din domeniul achizițiilor publice și ale Măsurii 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. MADR precizează că termenul limită pentru depunerea ofertelor este data de 29.03.2018, ora 16.00.

La nivel național, se preconizează consilierea a 10.000 de producători agricoli după cum urmează:

LOT 1 (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
• Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 2 (județele Brăila, Buzău, Constanta, Galați, Vrancea, Tulcea):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
• Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 3 (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, București -Ilfov):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1904;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 65 din care minim 2 grupuri de producători agricoli recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 4 (județele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1190;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 45 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 5 (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiș):

• Număr de producători agricoli consiliați – 954;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 40 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 6 (judeţele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 7 (județele Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grupuri de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Contractul are ca obiect achiziția serviciilor de consiliere  pentru înființarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăți/cooperative  agricole/grupuri de producători, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare și dezvoltarea acestora, prin întocmirea de planuri de afaceri și are o valoare estimată fără TVA de 15.914.500 RON pentru toate cele 7 loturi.

Contractul este finanțat din fondurile FEADR (fonduri comunitare) prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Măsura 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”.

Sursa: madr.ro

În perioada 19 – 20 septembrie 2017 a fost organizată la Botoșani de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală prima întâlnire a Grupului de Lucru LEADER (GLL) care s-a desfășurat în cadrul planului de acțiuni al Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

La eveniment au participat membri ai Grupurilor de Acțiune Locală autorizați pentru exercițiul financiar 2014 -2020, precum și reprezentanți ai Unității de Sprijin a Rețelei și ai Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

În cadrul întâlnirii a avut loc un schimb de idei din experiența practică a grupurilor, dat fiind faptul că în prezent acestea sunt implicate în organizarea apelurilor de selecție, fiind discutate totodată și aspecte administrative privind depunerea și evaluarea proiectelor din cadrul sesiunilor în desfășurare, inclusiv prioritizarea AFIR.

Discuțiile au vizat îndeosebi clarificarea problemelor întâmpinate de GAL și a anumitor aspecte din implementare cu care s-au confruntat pe parcurs. În urma dezbaterilor, s-a constatat necesitatea organizării unor evenimente pe tematici specifice, un exemplu fiind submăsura 16.4, respectiv art. 35 al Regulamentului UE nr. 1305/2013.

Cu ocazia acestui eveniment, s-au efectuat și vizite la două proiecte de succes finalizate în cadrul PNDR 2007-2013, respectiv o pensiune agroturistică și un atelier meșteșugăresc din județul Suceava.

Mai multe detalii despre prezentarile sustinute în cadrul întâlnirii Grupului de Lucru LEADER pot fi gasite pe site-ul rndr.ro, secțiunea Evenimente RNDR - http://rndr.ro/evenimente-rndr.html.

Reamintim că, în cadrul planului de acțiuni al Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 vor fi organizate 24 de întâlniri ale Grupurilor de Lucru LEADER (GLL) în mai multe judeţe ale ţării.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, versiunea consultativă a Ghidului solicitantului aferent submăsurilor 16.1 „Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse” și 16.1a „Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„După finalizarea consultării publice în data de 15 septembrie 2017 și ulterior analizării propunerilor primite, vom lansa sesiunea în care se vor putea depune, pentru prima dată în cadrul PNDR 2020, cererile pentru solicitarea fondurilor nerambursabile prin aceste linii de finanțare. Sprijinul financiar va asigura promovarea inovării și a cooperării în sectorul agroalimentar, inclusiv în cel pomicol,  prin dezvoltarea de proiecte pilot și de noi produse, practici și tehnologii de care este mare nevoie în agricultură. Grupurile operaționale care vor fi create vor facilita cooperarea dintre fermieri, organismele de cercetare și alți actori din sectorul agroalimentar, pentru creșterea gradului de inovare din aceste sectoare și adaptarea rezultatelor cercetării la nevoile reale ale sectorului agricol.” a precizat Adrian - Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Valoarea maximă a sprijinului acordat prin sM 16.1 și sM 16.1a pentru dezvoltarea proiectelor pilot, noi produse, procese și tehnologii este de 500.000 de euro/ proiect. Intensitatea sprijinului este 100% nerambursabilă pentru cheltuielile pregătitoare, pentru cheltuielile de funcționare a cooperării, dar și pentru cheltuieli generate de diseminarea rezultatelor.

Pentru submăsurile 16.1 și 16.1.a se va avea în vedere o abordare în două etape, conform precizărilor din fișa măsurii. Astfel, în etapa I  se va lansa o sesiune de depunere a Cererilor de exprimare a interesului (CEI) pentru accesarea finanțării proiectelor, iar în etapa a II-a va avea loc depunerea, evaluarea și selecția proiectului detaliat al Grupului Operațional (GO).

Solicitanții eligibili sunt grupurile operaționale, fără statut juridic, constituite în funcție de tema proiectului din minim un partener din domeniul cercetării sau agroalimentar și cel puțin un fermier/ un grup de producători/ o cooperativă/ altă formă de asociere în agricultură.

De asemenea, costurile directe generate în mod specific de activitățile incluse în planul de proiect depus de GO (cheltuieli legate de chirii pentru: echipamente, utilaje, imobile necesare desfășurării activității descrise în proiect, altele decât sediu) beneficiază de sprijin 100% nerambursabil. O altă categorie de cheltuieli pentru care intensitatea sprijinului acordat este nerambursabil în procent de 100% o reprezintă cheltuielile cu onorarii ale partenerilor, colaboratorilor externi, aferente activitatilor descrise în proiect și prestări servicii de către aceștia sau alte persoane/ entități, inclusiv cheltuielile aferente salariului/ onorariului coordonatorului de proiect.

Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (sM 16.1 și sM 16.1a) a fost publicată pe site-ul AFIR la secțiunea Dezbatere publică, Documente supuse dezbaterii publice. Perioada de consultare publică este de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Agenției, respectiv 5 septembrie 2017. Toți cei interesați să trimită propuneri sau observații au la dispoziție adresa de e-mail, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la 15 septembrie 2017.

Sursa: afir.info

Miercuri, 6 septembrie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a participat la o întâlnire de lucru cu personalul de conducere al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) de la nivel central, regional şi judeţean.

Acest eveniment, desfășurat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este al treilea din seria de întâlniri lunare stabilite pentru analizarea stadiului implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în luna august a acestui an şi pentru găsirea unor soluții concrete la problemele semnalate din teritoriu.

Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a felicitat structurile teritoriale ale AFIR care au atins un grad ridicat de realizare pentru solicitările de plată aferente lunii august 2017, respectiv 118,12% (Centrul regional 5 Vest) şi 130,39% (Centrul regional 6 Nord- Vest) pentru realizările obţinute: „Atitudinea dvs. în realizări impune o notă de respect şi sper că şi în următoarele două luni – septembrie şi octombrie – pragurile stabilite vor fi trecute, tot aşa, la un nivel ridicat. Trebuie înțeles că doar printr-o implicare totală a fiecăruia dintre voi putem asigura atragerea fondurilor europene pentru a finanța toate acele investiții care pot asigura dezvoltarea  agriculturii și a mediului rural românesc. Observ că ați înțeles rolul pe care îl aveți, și apreciez aceasta, implicarea voastră se vede și în rezultatele acestei luni”.

La rândul său, secretarul de stat Alexandru Potor a apreciat eforturile colegilor din Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale: „Ştiu că nu este uşor, dar iată că în urma mobilizării s-au atins nişte rezultate foarte bune la anumite structuri, în timp ce la alte centre regionale și oficii județene se vede nevoia de a crește nivelul de implicare pentru a atinge cel puțin țintele de absorbție stabilite pentru acest an. Vă rog pe toţi să acţionăm ca o echipă, la nivel național, astfel încât să putem susține în comun eforturile AFIR şi ale MADR.”

Discuțiile au fost axate pe analiza stadiului implementării și nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile pentru fiecare regiune în parte, dar și pe identificarea acelor demersuri care trebuie inițiate pentru a asigura decontarea plăților stabilite ca țintă de absorbție pentru lunile septembrie și octombrie.

Un alt subiect important pe agenda întâlnirii l-a constituit situația beneficiarilor cu achiziții publice și continuarea demersurilor pentru fluidizarea etapelor pe care aceștia trebuie să le parcurgă până la atribuirea contractelor.

„Noi trebuie să ne asigurăm în același timp că în implementare vor fi atinse obiectivele proiectelor. Este important ca banii pe care îi aducem în țară să rămână în țară. Nu să ne trezim peste un an că suntem obligați să returnăm fondurile decontate sau să fim obligați să reziliem contracte. Depinde în egală măsură de implicarea noastră ca proiectele finanțate să fie finalizate cu succes. Noi, personalul AFIR, suntem, în limitele impuse de lege, primul consultant al beneficiarului pentru a-l putea ajuta în mod concret. Din acest punct de vedere, angajatul AFIR trebuie să aibă un nivel ridicat de probitate morală și profesională cerut de funcția publică pe care o îndeplinește.” a subliniat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț CHESNOIU.

Valoarea plăților efectuate de AFIR în luna august către beneficiarii proiectelor de investiții finanțate prin PNDR 2020 se ridică la 147,97 milioane euro, în marja țintei de absorbție pentru luna supusă analizei.

Până în prezent, AFIR a contractat peste 36.000 de proiecte de investiții, în valoare de 2,16 miliarde euro. Plățile la zi făcute de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru  măsurile de investiții, dar și pentru cele compensatorii de mediu și climă din cadrul PNDR 2020 prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, însumează în acest moment peste 1,755 miliarde euro.

Sursa: madr.ro

Drăgănești, Prahova - o comună care a învățat să scrie proiecte europene

Comuna Drăgănești, din județul Prahova, nu este cea mai dezvoltată localitate din mediul rural și nici printre așezările bogate ale acestei părți de țară, dar are un merit al său care o diferențiază de toate celelalte entități administrative: pentru că nu s-au bucurat foarte mult de sprijinul financiar al județului ori al structurilor centrale, autoritățile au început să scrie proiecte europene și aproape toate investițiile pe care le-au realizat sunt din fonduri externe. Această conectare la resursele europene și obișnuința de a aplica programe riguroase au generat un anumit tip de comportament în rândul angajaților din administrația locală, ieșit din tiparul clasic al funcționarului, și a conferit multă disponibilitate spre transparență. De fapt, transparența este cumva la ea acasă la Drăgănești...

Situată în sudul județului, la graniță cu Ialomița, comuna Drăgănești este, cu 8.756 ha, a patra cea mai mare localitate ca suprafață, după Valea Doftanei, Măneciu și Cerașu. Cele șapte sate (Meri, Drăgănești, Bărăitaru, Cornu de Jos, Belciug, Hătcărău, Tufani) sunt dispersate teritorial, cu distanțe de 10 km de parcurs între diferite cătune, aspect ce generează o mai dificilă gestionare a treburilor care țin de funcționarea așezării. Cel mai mic sat are 48 de locuitori, iar cele mai mari, 1.370 de locuitori – Drăgănești, respectiv, 1. 068 de locuitori – Meri. Comuna dispune de o infrastructură care răspunde în mare parte nevoilor populației: o școală gimnazială, două școli primare și patru grădinițe (27 de clase, cu 569 de elevi și preșcolari); patru cabinete medicale individuale, toate asigurate cu medici; farmacie umană; cabinet veterinar; 2 cămine culturale; o bibliotecă; servicii de salubritate și unul dintre cele mai performante sisteme de colectare, selectare și reciclare deșeuri; alimentare cu apă. Ca oportunități de afaceri, predomină cele din agricultură (6.800 ha arabil), sector în care activează 20 de agenți economici, dar în zonă s-au dezvoltat și câteva business-uri din alte sectoare: tratare ape uzate, servicii de decontaminare și intervenții în caz de poluare, managementul deșeurilor periculoase și nepericuloase, procesarea combustibilului alternativ; fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții; fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice etc. Ca standard de viață al locuitorilor, acesta nu este unul ridicat și pesemne mai este mult de lucru în acest segment.

Dezvoltare realizată în proporție de 50-60% din fonduri externe

Vorbind despre ceea ce constituie subiectul articolului de față, proiectele cu finanțare externă, completate cu cele realizate din bugetul local și în mai mică măsură cu ajutor județean sau guvernamental, trebuie să spunem că administrația condusă de învățătorul Ion Dumitrache, aflat acum la al șaptelea mandat de primar, și-a început experiența accesării fondurilor europene – și nu numai europene – dinainte de anul 2000. Primul proiect, finanțat prin Banca Mondială, a vizat reabilitarea dispensarului uman, acesta fiind urmat de o finanțare prin programul Phare, prin care chiar administrația a fost dotată cu aparatură, pentru o mai bună și operativă funcționare. Prin anii 1999-2000, comuna Drăgănești a fost printre primele din județ care a obținut o finanțare de un milion de dolari pentru alimentarea cu apă în trei din cele mai populate sate (Drăgănești, Meri și Bărăitaru), sistem extins și modernizat azi și în Cornu de Jos (în prima fază a fost vorba despre realizarea captărilor de apă, a rețelei de aducțiune și montarea cișmelelor stradale. În prezent, rețeaua are 19,2 km și alimentează cu apă patru din cele șapte sate.

Ultima investiție prin OG 7 a fost de 2 milioane de lei). În perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, localitatea a fost, de asemenea, prima din județ care a scris un proiect și a obținut o finanțare Sapard (un milion de euro) pentru asfaltarea a 8,5 km de drumuri de interes local, proiect completat prin alte programe cu finanțare de la bugetul local sau de la Consiliul Județean (Program Infrainvest), astfel că lungimea drumurilor modernizate este de 41,1 km (o parte a drumurilor de interes local sunt doar pietruite). La școli, reabilitate și dotate cu grupuri sanitare în interior (una dintre comunele care dețin autorizație sanitară de funcționare pentru toate sediile), a fost aplicat programul telecentru de informatică, în valoare de 80.000 de euro, și un proiect de reabilitare a uneia dintre clădiri printr-un proiect de 1,6 milioane de lei, desfășurat prin Banca Mondială. A fost finalizat și un proiect derulat prin Fondul de Mediu, în valoare de 1,3 milioane de lei, privind reconstrucția ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite într-un perimetru de ameliorare pe suprafața de 39 ha, iar sediul Primăriei a fost reabilitat și modernizat tot din fonduri europene (proiect derulat prin GAL „Valea Cricovului“).

De remarcat ar fi că localitatea are și un serviciu propriu de pompieri, cu autoutilitară de intervenții care aparține Primăriei, dar în această zonă a serviciilor cea mai mare realizare o reprezintă serviciul de salubritate. 800.000 de euro a costat programul Phare de înființare a sistemului de colectare, selectare și transfer deșeuri menajere pentru trei comune, cu Drăgănești în chip de șef de proiect, transformat ulterior într-un exemplu de management al deșeurilor. A fost creată o firmă de colectare, cu mașini proprii, iar stația de separare și reciclare a deșeurilor funcționează cu succes și astăzi, lucru mai rar în cazul autorităților din mediul rural. Planurile primarului Dumitrache nu se opresc aici: deja a depus proiecte pentru modernizarea tuturor drumurilor comunale, pentru extinderea alimentării cu apă în alte trei sate și, începând cu 2017, ajunge la Drăgănești și proiectul de alimentare cu gaze, un parteneriat public-privat aplicat în sudul județului.

GALERIE FOTO

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 54-55

Pentru a putea beneficia de această submăsură fermierul trebuie să fi accesat cel puțin un an Schema Simplificată pentru Micii Fermieri din cadrul Pilonului I (campania 2015) aferentă Cererii unice de finanțare de la APIA.

De asemenea, pentru a putea accesa submăsura 6.5 pe perioada anului 2016, este necesar ca fermierul să notifice APIA că dorește retragerea din Schema Simplicată menționată mai sus.

ATENȚIE! Data limită până la care fermierii pot notifica APIA pentru retragerea din Schema Simplificată pentru Micii Fermieri este 15 IULIE 2016. Fermierii care nu au optat pentru retragerea din Schema Simplificată până la data de 15 iulie 2016 nu vor putea fi beneficiari eligibili ai submăsurii 6.5 în anul 2016.

Sprijinul acordat prin submăsura 6.5 reprezintă 120% din suma anuală calculată a sprijinului pe care fermierul era eligibil să o primească în cadrul schemei simplificate din Pilonul I.

Submăsura 6.5 are ca scop facilitarea comasării terenurilor și presupune transferarea definitivă către alt fermier a întregii exploatații, inclusiv drepturile de plată corespunzătoare.

Condițiile de eligibilitate pentru accesarea submăsurii 6.5 sunt următoarele:

• Solicitantul a aplicat cel puțin un an schema pentru micii fermieri din Pilonul I, iar în momentul depunerii cererii în cadrul acestei sub-măsuri, acesta face dovada retragerii din schema aferentă Pilonului 1
• Solicitantul trebuie să dețină în proprietate, terenul ce urmează a fi transferat
• Solicitantul se angajează să transfere definitiv* către alt fermier întreaga sa exploatație și drepturile de plată corespunzătoare
• Contractul de transfer definitiv al terenului, nu poate fi reziliat de nici una din părți, mai devreme de durata minimă de 20 de ani.

* transferul definitiv se poate face atât prin documente care conferă proprietatea bunurilor imobiliare cât și prin arendarea prin contract de arendare pe o perioadă de cel puțin 20 de ani.

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pot depune proiecte, începând de miercuri, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, agricole sau forestiere și protejarea patrimoniului cultural, sumele disponibile pentru anul 2016 depășind 453 milioane de euro, a anunțat, marți, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

"Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că miercuri, 25 mai, ora 9,00, se va deschide sesiunea de primire de proiecte pentru submăsurile 4.3.A — Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice — Infrastructura de acces agricolă, 7.2 — Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 — Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural".

Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 25 mai 2016, ora 9,00 — 31 octombrie 2016, ora 16,00, iar modalitatea de depunere a proiectelor este cea online pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.

"Dezvoltarea rurală se realizează atât prin investițiile beneficiarilor privați, cât și prin cele ale celor publici. Cele două categorii de solicitanți se completează și se sprijină reciproc. Dacă până acum am deschis o parte din sesiunile pentru beneficiari privați, acum completăm investițiile ce se pot finanța în acest an în spațiul rural cu cele care sunt accesibile beneficiarilor publici. Sunt trei submăsuri foarte așteptate, ținând cont de faptul că, atât pentru PNDR 2007-2013, cât și pentru sesiunea din 2015, nevoia de investiție pentru infrastructura din mediul rural a depășit alocările', a declarat Eugen Popescu, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea "Investiții PNDR', în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

AGERPRES

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primește, începând din 28 aprilie 2016, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul primei sesiuni de depunere a proiectelor prin intermediul Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pentru anul 2016.

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală au la dispoziție peste 541 milioane de euro pentru submăsurile lansate azi.

Solicitanții de finanțare europeană nerambursabilă pot depune în intervalul 28 aprilie – 31 octombrie 2016, proiecte pentru investiții în exploatații agricole (Submăsura 4.1 – sM4.1), pentru instalarea tinerilor fermieri (Submăsura 6.1 – sM6.1) și pentru dezvoltarea fermelor mici (Submăsura 6.3 – sM6.3).

Sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 28 aprilie 2016, ora 12.00 – 31 octombrie 2016, ora 16.00 pentru sM 4.1, sM 6.1 și sM 6.3.

În acest an se deschid pentru prima oară Submăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol”și Submăsura 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol”. Pentru aceste 2 submăsuri, sesiunea de depunere se desfășoară între 28 aprilie 2016, ora 12.00 și 31 iulie 2016, ora 16.00.

Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru sM 4.1, sM 6.1, sM 16.4, sM 16.4a. Solicitările de finanțare prin sM 6.3 se depun în format tipărit și electronic la sediile Oficiilor Județene ale AFIR în zilele lucrătoare ale săptămânii în intervalul orar 09:00 – 14:00 și în ultima zi a sesiunii (31 octombrie 2016) în intervalul orar 09:00 – 16:00.

„Suntem pregătiți să venim în întâmpinarea celor ce vor finanțare. Am făcut numeroase simplificări și am reglat multe lucruri pentru ca procesul de depunere să fie mult mai eficient. Este doar o primă etapă, urmând să deschidem în cel mai scurt timp și sesiunile pentru alte submăsuri,” a decalarat Andras SZAKAL, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei Submăsuri în parte.

Primele sesiuni de primire a proiectelor de investiții din acest an, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, vor fi deschise joi, 28 aprilie 2016, suma totală depășind 540 de milioane de euro, a declarat marți, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

"Joi, 28 aprilie, lansăm prima sesiune de depunere de proiecte pe măsuri din PNDR 2014—2020. Pachetul cuprinde 5 măsuri pentru sectorul agricol și vor fi deschise în perioada aprilie — octombrie 2016. Am suplimentat toate sumele deoarece consider că e bine să lansezi de la început sume cât mai mari, ca să nu te mai duci cu banii la sfârșitul programului. De aceea am suplimentat sumele pentru toate măsurile", a precizat Irimescu.

Măsurile care urmează să fie lansate sunt 4.1 "Investiții în exploatații agricole", cu o alocare de peste 270 milioane de euro, măsura 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" — 161 de milioane de euro, măsura 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici" — 100 de milioane de euro, 16.4 "Cooperare lanțul scurt" — 7 milioane de euro, 16.4a "Cooperare lanț scurt sector pomicol" — 3,5 milioane euro.

Ghidurile solicitantului pentru aceste măsuri vor publicateîn aceste zile pe site-urilor MADR și Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Din 25 martie 2015, când a fost deschisă prima sesiune de primire a proiectelor prin PNDR 2020, și până la 18 decembrie 2015, când s-au închis ultimele sesiuni de primire din anul trecut a proiectelor de investiții, AFIR a primit 7.697 de cereri de finanțare. Valoarea totală a fondurilor europene nerambursabile solicitate prin aceste proiecte a depășit 1,55 miliarde de euro. Gradul de accesare al alocării disponibile în anul 2015 a fost de peste de peste 100%.

AFIR a efectuat în prima parte a lunii februarie primele plăți de 3,9 milioane de euro prin PNDR 2014 - 2020.

România beneficiază de o alocare financiară totală de 9,47 miliarde de euro pentru întreaga perioadă de programare 2014 - 2020, iar alocarea bugetară totală pentru măsurile implementate la nivelul AFIR se ridică la 4,87 miliarde de euro.

AGERPRES

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) lansează, prin intermediul paginii oficiale de Internet www.afir.info, aplicația "Asistență module on-line" pentru a veni în sprijinul solicitanților și beneficiarilor finanțărilor disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

Această aplicație a fost pusă la dispoziția tuturor celor interesați cu scopul rezolvării cât mai rapide a problemelor de ordin tehnic sau a disfuncționalităților sistemelor apărute în accesarea modulelor electronice aferente depunerii on-line a Cererilor de Finanțare sau a dosarelor de achiziții, a procedurii de achiziții sau de ofertare, derulate prin intermediul portalului AFIR", se arată într-un comunicat al AFIR remis vineri AGERPRES.

În acest fel,incidentele apărute pot fi semnalate direct celor care asigură suportul tehnic al tuturor modulelor on-line utilizate de către beneficiari, solicitanți și ofertanți, fiind mult scurtat timpul de răspuns.

Totodată, AFIR precizează că aplicația "Asistență module on-line" este una de tip Helpdesk și se adresează exclusiv problemelor sau disfuncționalităților tehnice, prin intermediul acestui instrument nefiind permise transmiterea de solicitări de informații, clarificări privind procedurile, contestații la Rapoartele de selecție sau orice alte solicitări care nu sunt de ordin tehnic.

AGERPRES

În şedinţa Guvernului din 20 aprilie 2016 a fost aprobată hotărârea pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat.

Adoptarea actului normativ urmărește simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene si permite adoptarea unor facilitați pentru accesarea fondurilor în favoarea solicitanților.

Actul normativ aprobat astazi aduce o serie de clarificari, astfel:

• clarificări cu privire la dovada asigurării cofinanțării private;

• clarificarea unor aspecte privind măsurile cu caracter compensatoriu;

• clarificări referitoare la condițiile de accesare și implementare a măsurilor de sprijin forfetar;

• clarificări referitoare la condițiile de accesare și implementare a proiectelor finanțate prin LEADER;

• completări ale actualelor dispoziții privind atribuțiile organismelor cu sarcini delegate privind implementarea măsurilor PNDR 2014-2020.

Începând cu anul 2014 reprezentanții Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR, în calitate de reprezentanți ai sectorului de promovare a produselor agro-alimentare din cadrul Federației Naționale PRO AGRO, au încercat să convingă reprezentanții MADR de importanța introducerii măsurilor privind certificarea și promovarea produselor agro-alimentare românesti. Demersul a avut ca obiectiv introducerea Priorității 3A din Regulamentul (UE) 1305/2013 Art.16 „Schemele de calitate pentru produsele agricole și alimentare“ în PNDR 2014-2020.

Daca în ultimi doi ani autoritățile au dat dovadă de o lipsă de interes față de solicitările sectorului, se pare că schimbările de la MADR au impus o nouă abordare, în care solicitările legitime ale sectorului să fie luate în seamă la elaborarea instrumentelor de lucru.

Astfel, MADR a convocat o discuție la sediul ministerului, în data de 17.12.2015 pentru discutarea Fișei Măsurii privind Calitatea și Promovarea produselor agro-alimentare. Salutăm pe această cale inițiativa MADR și consideram că eliminarea simulării dialogului la nivel guvernamental poate aduce beneficii majore pentru fermierii și micii producători români. Va rămâne de văzut, dacă acestă Măsură va fi croită ca un instrument pentru atingerea obiectivelor naționale sau interesele individuale ale reprezentanților capitalului străin vor bloca și de această dată posibilitatea producătorilor români de a-și valorifica mai bine produsele.

Tendința europeană în implementarea programelor de dezvoltare rurală 2014-2020 a fost aceea de a finanța acțiunile de certificare și promovare a calității, astfel încât solicitările pentru investiții în active fizice (fabrici) să fie o consecință firească a cererii naturale de produse. În acest fel fermierii și producătorii naționali vor putea avea o dezvoltare sustenabilă, iar produsele agro-alimentare cu valoare adăugată mare vor putea deveni un motor al economiei românești, cât și un prilej de mândrie națională.

Măsura, conform FEADR, poate susține cu 100% fermierii care doresc certificarea produselor cu sume de până la 3.000 euro/exploatație/an timp de 5 ani, precum și 70% din costurile aferente promovării acestor produse. Regulamentul prevede posibilitatea de a finanța atât certificarea europeană (IGP, STG, DOP, etc), cât și cea națională (tradițional și rețeta consacrată).

Dacă România va reuși în următorii ani să ajungă de la 1 produs certificat UE ca IGP (Magiunul de Topoloveni) la un număr de 200 de produse, vom putea spune că am depășit statutul de  „țară bananieră“ care exportă resursa naturală și subvenție europeană prin grâu și porumb.

Uniunea Europeană a venit peste România precum tancurile sovietice

După integrarea României în UE am asistat la formarea a două tabere. Prima care susținea că integrarea este benefică și cealaltă tabără care era convinsă de contrariu. Acum, la nouă ani de la integrarea în UE, efectele sunt vizibile – industria românească e sublimă dar lipsește cu desăvârșire, iar agricultura la fel... Acest lucru înseamnă că, cel puțin în sectorul industrial, nu prea mai există companii românești care să conteze, ci doar străine... În sistemul bancar la fel. În agricultură, terenurile arabile sunt, încet dar sigur, acaparate de străini. Iar fermierii români au devenit dependenți de fondurile europene. Ce e de făcut? Mai nimic...

„Trăiască și înflorească UE!“

Toate guvernele de după anul 2000 și până în prezent au ridicat în slăvi Uniunea Europeană, integrarea în Casa Comună, dar și efectele benefice ale postaderării. Sigur, nimeni nu contestă efectele benefice, „civilizatoare“ ale integrării. Mai ales când vine vorba de fondul problemei, adică de bani, de „fondurile europene“ destinate diferitelor sectoare ale economiei. Când vine vorba de „forma“ problemei, adică de „esența lucrurilor“, lucrurile se schimbă. Iar guvernanții s-au făcut că nu există nicio problemă în acest sens... Sau au făcut doar aluzii vagi că ar exista ceva-ceva „probleme“... Până acum... „Complexul industrial-agrar din Europa a venit peste noi ca tancurile sovietice“. Cine a zis asta? Nimeni altul decât vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Mai precis, Vasile Dîncu a vorbit despre efectele pe care le-a avut aderarea la UE asupra mediului rural românesc la o dezbatere despre dezvoltarea integrată a mediului rural în România, desfășurată în luna decembrie a anului care tocmai s-a încheiat. „Integrarea în Uniunea Europeană, să fim foarte sinceri, a dat o lovitură mortală țăranului român deoarece complexul industrial-agrar din Europa a venit peste noi ca tancurile sovietice. Cei care ne întoarcem acasă de sărbători știm asta foarte bine. La noi s-au dat legi legate de produsele românești din obligația de a avea produse autohtone în supermarketuri, dar nu se respectă această lege, avem organisme minunate de control, dar nimeni nu respectă acest lucru.“

Satul românesc în pericol?

Iar cum „tancurile sovietice“ au venit în România cu scopul de a rămâne, la fel și UE. Numai că acest lucru ar duce la depersonalizarea totală a civilizației rurale românești. Iar românii nu fac nimic pentru a proteja acest tezaur pur românesc, crede vicepremierul Dîncu. „Avem ultima civilizație rurală din Europa și ar trebui s-o protejăm. În România vin mai degrabă străinii să ne atenționeze asupra faptului că ne moare satul, că moare o civilizație. E o chestiune de cultură care ne lipsește, – aceea de a ne putea autoorganiza și de a ne dezvolta singuri. (...) Cred că în primul rând trebuie să ne pese nouă înșine de țara noastră. Acesta este cel mai important lucru și nu e un slogan“, a mai afirmat Dîncu. Totuși ce este de făcut? „Avem nevoie de o nouă strategie care ar trebui să fie națională pentru că numai strategii globale este greu să aplicăm în România. Dacă suntem ultima civilizație rurală, atunci este clar că nu există model european pentru asta... Trebuie să-i ajutăm pe oameni. Ei nu știu nici «bruxelleză», nici limba tehnocratică pe care putem să o avem noi la Guvern. Oamenii nu cunosc aceste limbaje, ei au nevoie de educație, de programe de formare și de antreprenoriat din afară care să vină să-i miște. S-au obișnuit doar să vină politicienii în campanie electorală și să recolteze voturi de acolo. Deci și-au pierdut în primul rând speranța, de aceea este nevoie de o strategie de a salva această civilizație“, a conchis Vasile Dîncu.

Și „veșnicia“ la fel...

Iar părerea vicepremierului nu este una singulară. Mai mult, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu crede că, dacă până acum obișnuiam să spunem că „veșnicia s-a născut la sat“, de acum încolo însăși această „veșnicie“ este serios pusă sub semnul întrebării. „Eu chiar cred că veșnicia nu se va mai naște la sat. Modernizarea forțată a satului românesc va duce la dispariția acelui sat idilic pe care ni-l imaginăm cu toții. Căci modernizarea implică bunăstare, iar aceasta înseamnă renunțarea la cai, dispariția săniilor trase de cai și încet, încet, dispariția biodiversității. Sigur, caii, și vorbesc de cai ca de un simbol al arhaismului, vor fi folosiți în continuare la călărie sau în agroturism. Cum lesne se poate vedea și în Polonia, caii se folosesc din ce în ce mai puțin în muncile agricole. Sau, de exemplu, în Franța există o fermă care produce un vin exclusivist care foloseşte doar forță de muncă manuală, dar și cabaline. Și vorbesc aici de o fermă de nișă cu produse extrem de scumpe care justifică aceste costuri masive“, ne-a declarat Achim Irimescu. Cu alte cuvinte, în acest moment în Occident costă extrem de mult să fii arhaic. Adică trebuie să ai extrem de mulți bani ca să te bucuri de produse cu adevărat „curate“.

Așadar și prin urmare...

Ce urmează? O nouă strategie, bineînțeles... Dar, de această dată, una cu rezervele de rigoare. „Cred că provocarea numărul unu este să stabilim o strategie. Deși aici nu cred că este punctul nostru forte. Am stabilit la strategii... nu știu câte din ’90 până acum și niciuna nu a fost menită să poată oferi ceea ce ne dorim cu adevărat. Vom scrie și de data aceasta o nouă strategie. Sigur, o strategie sper eu să fie a mediului rural, într-adevăr. Repet, fonduri multe s-ar putea să ne ducă spre eficientizare, spre performanță și competitivitate la nivel european, dar să ne îndepărteze de satul pe care îl visăm sau ni-l imaginăm noi. Dădeam un exemplu foarte ușor oficialilor de la Bruxelles. Mergeți în România, într-o seară de vară, cu mașina și vedeți câte insecte rămân pe parbriz și mergeți în Vest și o să vedeți ce s-a întâmplat cu modernismul. Este adevărat că fiecare își dorește o viață mai bună, cu apă caldă la robinet și nu cu toalete în fundul curții, dar toate acestea în mod sigur ne vor duce departe de satul pe care încă îl menținem“, a mai spus șeful MADR, Achim Irimescu.

Vom returna 800 de milioane de euro din fondurile pe dezvoltare rurală

Se pare că România va returna Comisiei Europene cel puțin 800 de milioane de euro din fondurile alocate pe dezvoltare rurală prin PNDR 2007-2013. „Avem foarte multe fonduri alocate (PNDR 20014-2020 n.r.). Am avut și pentru perioada anterioară, dar din păcate nu am reușit să le utilizăm în integralitate. Cel puțin 800 de milioane de euro vor fi returnați Comisiei Europene și este dureros că se întâmplă așa pentru că vă imaginați, cu 800 de milioane de euro se puteau face multe afaceri în mediul rural care să aducă o viață mai bună fermierilor și mai ales celor care desfășoară activitatea în afara agriculturii. Din păcate, în mediul rural principalul furnizor de locuri de muncă este totuși agricultura“ a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la o conferință de specialitate, la sfârșitul anului trecut. În contextul celor de mai sus ne putem întreba: „E de bine? E de rău?“

Bogdan Panțuru

În competiţia de dezvoltare economică şi edilitară a fiecărei localităţi rurale, lansată recent în Prahova, se aliniază acum un mare număr de aşezări din judeţ, care gravitează în jurul unor parcuri industriale proprii, în care şi-au dezvoltat activitatea importanţi investitori străini. Clădite fie pe structura unor unităţi ale industriei de apărare şi/sau civile, fie pe principiul greenfield, acestea şi-au demonstrat viabilitatea prin stimularea investiţiilor directe autohtone şi străine în industrie, dar şi în servicii şi dezvoltare tehnologică.

În prezent, ne spune doamna Fabioara Ionescu, administratorul public al Prahovei, pe teritoriul judeţului sunt înregistrate 11 asemenea parcuri, amplasate pe o suprafaţă totală de circa 700 ha. Opt dintre acestea sunt administrate de către societăţi comerciale, cu capital integral public, iar alte trei, de societăţi comerciale cu capital integral privat. Prin amplasarea lor la intersecţia principalelor rute europene de transport rutier şi feroviar, Polul de creştere Ploieşti are azi un grad ridicat de atractivitate pentru investitori. Aceştia şi-au manifestat intenţia de a-şi dezvolta afacerile prin deschiderea de noi capacităţi de producţie în diverse ramuri industriale, cu domenii de activitate dintre cele mai diverse, cuprinzând peste 10.000 de angajaţi. Cei mai mulţi dintre aceştia provin din lumea satului prahovean.

Un exemplu elocvent îl reprezintă parcurile industriale aflate de ceva vreme pe teritoriul comunei Ariceştii Rahtivani, localitate cu peste 8.300 de oameni şi cu 8.000 ha de teren, aflată la numai 15 km de municipiul reşedinţă de judeţ, pe DN72 – Ploieşti – Târgovişte.

Cu tenacitate şi efort

„Primii paşi i-am făcut acum câţiva ani la solicitarea sătenilor de a-şi găsi locuri de muncă. Aceştia s-au văzut în postura nefericită de a fi disponibilizaţi din unităţile industriale ale judeţului, unităţi închise una după alta. În aceste condiţii, singura speranţă rămânea punerea în valoare a terenului. În mare parte puţin roditor şi cu puţini agricultori, totul depindea de modul în care vom lucra cu acest teren. Aveam un buget local sărac, de numai zece miliarde lei vechi, suficient doar pentru ajutorul social a câtorva câteva zeci de oameni, în condiţiile în care sute de săteni îşi pierduseră locul de muncă. Utilităţi şi teren liber aveam, aşa că am pornit după investitori. Şi i-am găsit, ce-i drept, şi cu concursul activ al Consiliului judeţean. Oriunde am fost ne prezentam cu punctele noastre forte: pământ liber de sarcini, dar cu utilităţi, cu oameni calificaţi, o poziţie geografică favorabilă – la întretăierea unor importante căi feroviare şi rutiere, apropierea de Aeroportul Otopeni, dar şi de vecinătatea Autostrăzii A 3.

În consecinţă, am sugerat consiliului local introducerea a 220 ha în intravilan. Şi am reuşit. Grupul Alianso din Belgia a făcut... începutul. A cumpărat terenul de la ţărani, a ridicat mai multe construcţii şi la invitaţia lor au mai apărut şi alte firme pe care le-am primit cu aceeaşi bunăvoinţă şi interes. Este o fabrică de utilaje de irigaţii la picătură şi de dezăpezit şi o alta de utilaje petroliere.

Au mai venit apoi şi alţii care realizează utilaje de cercetare geologică, o alta de fabricat plăcuţe de frână şi de ambreiaje, iar, de curând, şi o unitate de producerea rulmenţilor grei. Într-o perspectivă apropiată, pe un câmp de aproape 100 ha se va ridica o unitate de producere a energiei electrice, cu o instalaţie de... fotovoltaice, care îşi propune şi construirea unui transformator de mare capacitate! Comuna a contribuit cu forţă  calificată de muncă: 400 de locuitori, plus alţii 1.000 de oameni din aşezările vecine.

În final, unităţile din acest parc industrial, numit acum Ploieşti West Park, se estimează că vor oferi până în 2016 peste 5.000 noi locuri de muncă“, afirmă Alexandru Cristea, primarul comunei Ariceştii Rahivani.

O mană cerească

Asta veţi spune. Şi aşa este. Parcul a schimbat cu totul faţa comunei, dar şi a altora din zonă. Bugetele locale au crescut vertiginos, an de an. La Ariceştii Rahtivani veniturile, din taxe şi impozite, de la 10 miliarde lei vechi au ajuns acum la peste 8 milioane lei noi, adică la aproape 2 milioane de euro, la concurenţă cu alte comune prahovene cu asemenea parcuri industriale – Brazi, Blejoi, Păuleşti.

„Ce face primarul când se vede cu bani mai mulţi?“

Este important că putem conta pe nişte venituri mari şi certe. Acum bugetul nostru este de două milioane de euro, adică de 16 ori mai mare ca acum câţiva ani, construim şi reconstruim… comuna“, mai declară primarul din Ariceştii Rahivani.

Notăm astfel din programul de dezvoltare edilitar-gospodărească: asfaltarea străzilor localităţii şi realizarea  trotuarelor în toate cele cinci sate ale comunei: Ariceşti, Nedelea, Târgşoru Nou, Buda şi Stoieneşti. Au fost modernizate toate şcolile, cele două cămine culturale, a fost organizat şi un club al seniorilor, fiindcă aici există peste 1.000 de pensionari, iar clădirea primăriei a fost extinsă.

„În această perioadă ne propunem să mai construim o sală de sport, o bază sportivă, să extindem alimentarea cu apă potabilă şi multe, multe altele, care îşi tot aşteaptă rândul de atâţia ani. Dar nu cumva să credeţi că vom scăpa de probleme. Acestea vor mai fi, cu siguranţă. Nu vom scăpa cu totul de spectrul şomajului, fiindcă mulţi localnici sunt de peste 50 de ani şi au lucrat în minerit, construcţii, în industria prelucrătoare, în cea de apărare şi nu mai pot face faţă noilor meserii care se caută acum la noi. Aceasta este o şansă pentru alţii din apropiere... Iar dacă vă spun că am angajat şi doi instructori artistici pentru două formaţii de dansuri moderne şi de jocuri populare, începând cu copiii de vârstă şcolară, veţi spune probabil că nu mai ştim ce să facem cu banii. Ba ştim foarte bine. Iată aşadar un îndemn pentru susţinerea organizării  parcurilor industriale care reprezintă o şansă unică de schimbare în bine a vieţii satelor noastre.“

Cristea BOCIOACĂ

GAL „Colinele Prahovei“, unul dintre cele trei grupuri de acţiune locală existente azi în Prahova, marchează trei ani de la înfiinţare. Cu sediul în pitoreasca comună Floreşti, localitate cu faimă în istoria ţării, ţinteşte să cucerească inima tinerilor fermieri din zonă, ieri muncitori în fabrici dispărute, azi agricultori cu pretenţii, unitatea reprezentând un important punct de reper în viaţa a şapte localităţi din judeţ, reunite în această formă insolită de dezvoltare economică: Băneşti, Cocorăştii Mislii, Filipeştii de Târg, Măgureni, Scorţeni, Vâlcăneşti şi Floreşti, fermieri care văd în acest GAL un mijloc sigur, stimulativ şi creativ de dezvoltare, prin noi şi noi proiecte comune cu fonduri europene.

Faptul ca atare ne este relevat de însuşi managerul unităţii, ec. Gheorghe Gât. „În strategia noastră de dezvoltare punem un mare accent pe susţinerea tinerilor fermieri, cei mai mulţi dintre ei reîntorşi nu de mult la sat. Satisfacţia localnicilor este tot mai mare dacă observăm că, până în prezent, am primit 18 proiecte cu finanţare europeană din partea lor. Proiectele se concentrează în legumicultură, în creşterea vacilor de lapte şi în apicultură, care schimbă oarecum înfăţişarea satelor. Asta mai ales când vedem pe câmpurile noastre utilaje noi, performante, iar în perimetrele satelor care compun GAL-ul nostru existenţa a noi şi diferite alte unităţi productive, în domeniul agricol şi forestier.“

Pentru aceeaşi categorie de beneficiari ai fondurilor europene de la sate, GAL-ul are în prezent şi alte proiecte, între care unul de 31.000 euro pentru formare profesională, în curs de implementare, un altul de 100.000 euro pentru ridicarea unei pensiuni agroturistice, de care este mare nevoie în zonă ş.a. Aceste noi proiecte, care îi vizează pe mulţi dintre tinerii fermieri, azi şomeri, se adaugă celor care au fost realizate în perioada anterioară, de doi ani, când au fost alocate finanţări de peste 2,5 milioane euro, care au adus un suflu nou în viaţa satelor de aici.

Despre astfel de reuşite ne-au vorbit şi edili ai unora dintre cele şapte comune componente. Gheorghe Iordache, primarul comunei Măgureni, localitate care a beneficiat din plin de o susţinută finanţare europeană, remarcă că proiectele europene au ameliorat sensibil situaţia financiară a comunei, care are mari probleme cu veniturile la bugetul local; susţinerea GAL a dat un impuls atingerii unora dintre obiectivele edilitar-gospodăreşti, între care extinderea reţelei de apă şi de canalizare, dotarea cu aparatură modernă a căminului cultural, precum şi a grădiniţei locale, lucruri aproape imposibil de făcut în absenţa GAL „Colinele Prahovei“.

Desigur, GAL „Colinele Prahovei“ este azi o prezenţă salutară în zonă, de la care sătenii aşteaptă o tot mai mare implicare în viaţa lor cotidiană, în dezvoltarea economică a zonei. Cât priveşte priorităţile pe acest an, managerul de la GAL „Colinele Prahovei“ menţionează două mari obiective. Mai întâi, implementarea proiectelor contractate şi elaborarea noi strategi de dezvoltare locală aferentă PNDR – 2014-2020, o lucrare complexă, cu o durată de şase luni. În urma desfăşurării procesului participativ de consultare publică, managerul unităţii ne mai asigură că în 2015 vor fi identificate alte nevoi presante ale comunităţii, dar şi priorităţile sale în abordarea noii strategii. Astfel, în opinia sa, GAL „Colinele Prahovei“ va putea fi în măsură să depună strategia de dezvoltare locală în sesiunea care urmează a fi lansată în curând pentru asigurarea finanţării tuturor proiectelor preconizate pentru anii 2015-2016. Cu acelaşi puternic accent pe susţinerea proiectelor tinerilor fermieri de la sate şi, în aceeaşi măsură, pe dezvoltarea altor obiective gospodăreşti – edilitare, solicitate de edilii din cele şapte comune din zona Floreşti-Prahova, administrate de către GAL – „Colinele Prahovei“.

În organizarea ABplus Events, USAMV „Ion Ionescu de la Brad“ şi Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală la Iaşi a avut loc întâlnirea anuală a Clubului Fermierilor AGROMALIM din Regiunea de Nord-Est şi Republica Moldova.

În Aula Magna a Universităţii au fost prezenţi fermieri – clubul numără acum peste o mie de membri –, directori ai DADR din cele şase judeţe ale Regiunii Nord-Est, reprezentanţi ai instituţiilor conexe, directori şi preşedinţi din alte părţi ale ţării, cercetători, specialişti, reprezentanţi ai Federaţiei Agricultorilor din Republica Moldova.

Invitat de onoare a fost domnul Daniel Constantin, vice prim-ministru şi ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care a vorbit despre Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 în contextul noului Program de Politică Agrară Comună (PAC).

„Suntem în măsură să vorbim astăzi, a spus la deschiderea lucrărilor domnul ministru, despre ce se va întâmpla în agricultura românească în următorii şapte ani din punctul de vedere al sprijinului european şi al celui de la bugetul de stat. Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare este să încercăm să nu mai exportăm materie primă, să integrăm această producţie, astfel încât să aducem o valoare mai mare atât fermelor, dar şi bugetului de stat. În cei şapte ani agricultura românească va avea la dispoziţie prin PNDR opt miliarde de euro din fonduri europene şi două miliarde de la bugetul de stat, o sumă care va permite celor din agricultură să realizeze obiective pe măsura posibilităţilor de care dispune ţara.“

Un obiectiv – clasa de mijloc

La acest moment, unu la sută din fermieri au jumătate din suprafaţa agricolă a ţării, în timp ce cealaltă jumătate deţine peste 800 de mii de ferme care au între 1 şi 5 hectare. Deci o agricultură polarizată şi trebuie să facem tot ce depinde de noi, a subliniat domnul ministru, să încurajăm apariţia clasei de mijloc. Fermele de familie au de regulă proiecte tip care sunt pe cale să se diversifice şi care, odată depuse, să nu mai aibă nevoie de atât de multe avize, doar de o autorizaţie de construcţie, dacă este cazul. Mai mult, pentru cei care au depus aceste proiecte şi nu au bani pentru cofinanţare, aceştia nu vor trebui să pună gaj bunuri: casa, maşina etc., ci trebuie să meargă la bancă să facă un credit care este garantat în proporţie de 80% de fondul de garantare. De asemenea, unele bănci oferă microcredite pentru a cofinanţa proiectele respective ajutând astfel micii fermieri.

Un subprogram pentru pomicultură

Pentru programul de reconversie, replantare sau înfiinţare de livezi noi pentru care vor fi alocate 260 milioane de euro e nevoie de material săditor românesc, plecând de la ceea ce s-a întâmplat cu materialul săditor pentru viticultură adus din afară cu care investitorii au avut necazuri. E nevoie aşadar de sprijinul cercetării astfel încât cele o mie de pepiniere din ţară să primească un suport extrem de puternic cu material săditor creat în ţară.

Acum în România există 170 mii de hectare de livezi, din care mai mult de jumătate sunt îmbătrânite. De aceea vrem să reabilităm 35 mii ha în următorii ani cu materialul românesc, iar producţia s-o procesăm şi să trimitem la export sau pe piaţa internă. Fructele vor fi procesate în unităţi de microprocesare şi procesare pentru care s-au alocat 40 milioane de euro.

În atenţia primarilor

Până acum la Măsura 322 primăriile au avut acces la  proiecte integrate care vizau infrastructura, dar pe lângă acestea se mai făceau un cămin cultural, un centru social etc. „Am vrut, a accentuat domnul ministru, să eliminăm orice fel de interpretare pe acest subiect şi, ca o atare, infrastructura economică, socială etc. se finanţează separat prin proiecte de până la cinci sute de mii de euro, iar infrastructura rutieră, separat. Va fi sigur o singură categorie care poate fi catalogată ca proiect integrat – canalizarea şi aducţiunea de apă în valoare de 2,5 milioane de euro.“

Daniel Constantin s-a referit apoi la apariţia şi dezvoltarea grupurilor locale de acţiune (GAL). Cele 170 GAL-uri apărute până acum s-au dezvoltat bine, iar cele 450 milioane de euro alocate pentru proiecte vor fi cu siguranţă cheltuite până la sfârşitul anului 2015. În continuare, prin PNDR, GAL-urile vor avea la dispoziţie 625 milioane de euro în condiţiile în care grupurile de acţiune locală: îşi definesc singure strategia de dezvoltare, îşi elaborează singure proiecte, primesc proiecte, le evaluează, în timp ce instituţiile statului doar supraveghează dacă lucrurile au funcţionat corect. Este de fapt o conlucrare între autorităţile locale şi beneficiari – persoane fizice sau juridice la nivel de comună.

Tinerii fermieri

Până acum la nivelul ţării aproape 13 mii de tineri au primit finanţări între 25 şi 40 mii de euro pentru ca, în viitorul PNDR, circa alţi 7.000 vor avea o finanţare între 50 până la 60 mii de euro pentru a se instala în mediul rural şi pentru a începe o activitate agricolă. „Tinerii, a subliniat domnul ministru, care sunt răsfăţaţii Politicii Agricole Comune, cum am spus adeseori, au posibilitatea ca cinci ani să primească o plată directă cu 25% mai mare decât cei care au peste 40 de ani, pentru o suprafaţă cuprinsă între 25 şi 90 hectare. De asemenea, trebuie rezolvată o problemă vitală, fărâmiţarea terenurilor agricole. Proprietarilor de terenuri între 1 şi 5 ha li se recomandă să se asocieze pentru a intra într-o categorie cuprinsă între 1-30 ha care va fi stimulată din 2015, când vor primi subvenţii de 170 euro la hectar, iar cei care dispun de suprafeţe de la 5 şi peste 30 ha vor primi ca subvenţie 210 euro.

„Nu vrem să-i forţăm pe fermieri, a accentuat domnul ministru, să se asocieze, dar vrem să-i stimulăm, să le arătăm avantajele pe care le au dacă lucrează în comun.“ În continuare domnul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a răspuns unor întrebări pe care le-au pus cei prezenţi la întâlnirea anuală a Clubului Fermierilor AGROMALIM.

Stelian Ciocoiu