reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Jul 2019

Primele sesiuni de primire a proiectelor prin PNDR 2014-2020 pentru anul 2016

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primește, începând din 28 aprilie 2016, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul primei sesiuni de depunere a proiectelor prin intermediul Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pentru anul 2016.

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală au la dispoziție peste 541 milioane de euro pentru submăsurile lansate azi.

Solicitanții de finanțare europeană nerambursabilă pot depune în intervalul 28 aprilie – 31 octombrie 2016, proiecte pentru investiții în exploatații agricole (Submăsura 4.1 – sM4.1), pentru instalarea tinerilor fermieri (Submăsura 6.1 – sM6.1) și pentru dezvoltarea fermelor mici (Submăsura 6.3 – sM6.3).

Sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 28 aprilie 2016, ora 12.00 – 31 octombrie 2016, ora 16.00 pentru sM 4.1, sM 6.1 și sM 6.3.

În acest an se deschid pentru prima oară Submăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol”și Submăsura 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol”. Pentru aceste 2 submăsuri, sesiunea de depunere se desfășoară între 28 aprilie 2016, ora 12.00 și 31 iulie 2016, ora 16.00.

Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru sM 4.1, sM 6.1, sM 16.4, sM 16.4a. Solicitările de finanțare prin sM 6.3 se depun în format tipărit și electronic la sediile Oficiilor Județene ale AFIR în zilele lucrătoare ale săptămânii în intervalul orar 09:00 – 14:00 și în ultima zi a sesiunii (31 octombrie 2016) în intervalul orar 09:00 – 16:00.

Suntem pregătiți să venim în întâmpinarea celor ce vor finanțare. Am făcut numeroase simplificări și am reglat multe lucruri pentru ca procesul de depunere să fie mult mai eficient. Este doar o primă etapă, urmând să deschidem în cel mai scurt timp și sesiunile pentru alte submăsuri,” a decalarat Andras SZAKAL, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei Submăsuri în parte.

Primele sesiuni de primire a proiectelor prin PNDR 2014-2020 vor fi deschise joi, 28 aprilie

Primele sesiuni de primire a proiectelor de investiții din acest an, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, vor fi deschise joi, 28 aprilie 2016, suma totală depășind 540 de milioane de euro, a declarat marți, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

"Joi, 28 aprilie, lansăm prima sesiune de depunere de proiecte pe măsuri din PNDR 2014—2020. Pachetul cuprinde 5 măsuri pentru sectorul agricol și vor fi deschise în perioada aprilie — octombrie 2016. Am suplimentat toate sumele deoarece consider că e bine să lansezi de la început sume cât mai mari, ca să nu te mai duci cu banii la sfârșitul programului. De aceea am suplimentat sumele pentru toate măsurile", a precizat Irimescu.

Măsurile care urmează să fie lansate sunt 4.1 "Investiții în exploatații agricole", cu o alocare de peste 270 milioane de euro, măsura 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" — 161 de milioane de euro, măsura 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici" — 100 de milioane de euro, 16.4 "Cooperare lanțul scurt" — 7 milioane de euro, 16.4a "Cooperare lanț scurt sector pomicol" — 3,5 milioane euro.

Ghidurile solicitantului pentru aceste măsuri vor publicateîn aceste zile pe site-urilor MADR și Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Din 25 martie 2015, când a fost deschisă prima sesiune de primire a proiectelor prin PNDR 2020, și până la 18 decembrie 2015, când s-au închis ultimele sesiuni de primire din anul trecut a proiectelor de investiții, AFIR a primit 7.697 de cereri de finanțare. Valoarea totală a fondurilor europene nerambursabile solicitate prin aceste proiecte a depășit 1,55 miliarde de euro. Gradul de accesare al alocării disponibile în anul 2015 a fost de peste de peste 100%.

AFIR a efectuat în prima parte a lunii februarie primele plăți de 3,9 milioane de euro prin PNDR 2014 - 2020.

România beneficiază de o alocare financiară totală de 9,47 miliarde de euro pentru întreaga perioadă de programare 2014 - 2020, iar alocarea bugetară totală pentru măsurile implementate la nivelul AFIR se ridică la 4,87 miliarde de euro.

AGERPRES

AFIR lansează o aplicație on-line pentru rezolvarea rapidă a disfuncționalităților din sistem

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) lansează, prin intermediul paginii oficiale de Internet www.afir.info, aplicația "Asistență module on-line" pentru a veni în sprijinul solicitanților și beneficiarilor finanțărilor disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

Această aplicație a fost pusă la dispoziția tuturor celor interesați cu scopul rezolvării cât mai rapide a problemelor de ordin tehnic sau a disfuncționalităților sistemelor apărute în accesarea modulelor electronice aferente depunerii on-line a Cererilor de Finanțare sau a dosarelor de achiziții, a procedurii de achiziții sau de ofertare, derulate prin intermediul portalului AFIR", se arată într-un comunicat al AFIR remis vineri AGERPRES.

În acest fel,incidentele apărute pot fi semnalate direct celor care asigură suportul tehnic al tuturor modulelor on-line utilizate de către beneficiari, solicitanți și ofertanți, fiind mult scurtat timpul de răspuns.

Totodată, AFIR precizează că aplicația "Asistență module on-line" este una de tip Helpdesk și se adresează exclusiv problemelor sau disfuncționalităților tehnice, prin intermediul acestui instrument nefiind permise transmiterea de solicitări de informații, clarificări privind procedurile, contestații la Rapoartele de selecție sau orice alte solicitări care nu sunt de ordin tehnic.

AGERPRES

A fost aprobată hotărârea pentru modificarea și completarea HG 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor PNDR

În şedinţa Guvernului din 20 aprilie 2016 a fost aprobată hotărârea pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat.

Adoptarea actului normativ urmărește simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene si permite adoptarea unor facilitați pentru accesarea fondurilor în favoarea solicitanților.

Actul normativ aprobat astazi aduce o serie de clarificari, astfel:

  • clarificări cu privire la dovada asigurării cofinanțării private;
  • clarificarea unor aspecte privind măsurile cu caracter compensatoriu;
  • clarificări referitoare la condițiile de accesare și implementare a măsurilor de sprijin forfetar;
  • clarificări referitoare la condițiile de accesare și implementare a proiectelor finanțate prin LEADER;
  • completări ale actualelor dispoziții privind atribuțiile organismelor cu sarcini delegate privind implementarea măsurilor PNDR 2014-2020.

Au fost publicate variantele consultative ale Ghidurilor Solicitantului aferente sesiunii 2016 - PNDR

  • Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”       
  • Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole”       
  • Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Infrastructura de acces AGRICOLĂ”       
  • Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta IRIGAŢII”           
  • Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”      
  • Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”       
  • Submăsura 7.2 „Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”             
  • Submăsura 7.6 „Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”

Pentru consultarea ghidurilor accesati: http://portal.apdrp.ro/informatii_institutionale_dezbatere_publica_documente_supuse_dezbaterii_publice

PNDR va susține calitatea și promovarea produselor agro-alimentare

Începând cu anul 2014 reprezentanții Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR, în calitate de reprezentanți ai sectorului de promovare a produselor agro-alimentare din cadrul Federației Naționale PRO AGRO, au încercat să convingă reprezentanții MADR de importanța introducerii măsurilor privind certificarea și promovarea produselor agro-alimentare românesti. Demersul a avut ca obiectiv introducerea Priorității 3A din Regulamentul (UE) 1305/2013 Art.16 „Schemele de calitate pentru produsele agricole și alimentare“ în PNDR 2014-2020.

Daca în ultimi doi ani autoritățile au dat dovadă de o lipsă de interes față de solicitările sectorului, se pare că schimbările de la MADR au impus o nouă abordare, în care solicitările legitime ale sectorului să fie luate în seamă la elaborarea instrumentelor de lucru.

Astfel, MADR a convocat o discuție la sediul ministerului, în data de 17.12.2015 pentru discutarea Fișei Măsurii privind Calitatea și Promovarea produselor agro-alimentare. Salutăm pe această cale inițiativa MADR și consideram că eliminarea simulării dialogului la nivel guvernamental poate aduce beneficii majore pentru fermierii și micii producători români. Va rămâne de văzut, dacă acestă Măsură va fi croită ca un instrument pentru atingerea obiectivelor naționale sau interesele individuale ale reprezentanților capitalului străin vor bloca și de această dată posibilitatea producătorilor români de a-și valorifica mai bine produsele.

Tendința europeană în implementarea programelor de dezvoltare rurală 2014-2020 a fost aceea de a finanța acțiunile de certificare și promovare a calității, astfel încât solicitările pentru investiții în active fizice (fabrici) să fie o consecință firească a cererii naturale de produse. În acest fel fermierii și producătorii naționali vor putea avea o dezvoltare sustenabilă, iar produsele agro-alimentare cu valoare adăugată mare vor putea deveni un motor al economiei românești, cât și un prilej de mândrie națională.

Măsura, conform FEADR, poate susține cu 100% fermierii care doresc certificarea produselor cu sume de până la 3.000 euro/exploatație/an timp de 5 ani, precum și 70% din costurile aferente promovării acestor produse. Regulamentul prevede posibilitatea de a finanța atât certificarea europeană (IGP, STG, DOP, etc), cât și cea națională (tradițional și rețeta consacrată).

Dacă România va reuși în următorii ani să ajungă de la 1 produs certificat UE ca IGP (Magiunul de Topoloveni) la un număr de 200 de produse, vom putea spune că am depășit statutul de  „țară bananieră“ care exportă resursa naturală și subvenție europeană prin grâu și porumb.

Uniunea Europeană a venit peste România precum tancurile sovietice

După integrarea României în UE am asistat la formarea a două tabere. Prima care susținea că integrarea este benefică și cealaltă tabără care era convinsă de contrariu. Acum, la nouă ani de la integrarea în UE, efectele sunt vizibile – industria românească e sublimă dar lipsește cu desăvârșire, iar agricultura la fel... Acest lucru înseamnă că, cel puțin în sectorul industrial, nu prea mai există companii românești care să conteze, ci doar străine... În sistemul bancar la fel. În agricultură, terenurile arabile sunt, încet dar sigur, acaparate de străini. Iar fermierii români au devenit dependenți de fondurile europene. Ce e de făcut? Mai nimic...

„Trăiască și înflorească UE!“

Toate guvernele de după anul 2000 și până în prezent au ridicat în slăvi Uniunea Europeană, integrarea în Casa Comună, dar și efectele benefice ale postaderării. Sigur, nimeni nu contestă efectele benefice, „civilizatoare“ ale integrării. Mai ales când vine vorba de fondul problemei, adică de bani, de „fondurile europene“ destinate diferitelor sectoare ale economiei. Când vine vorba de „forma“ problemei, adică de „esența lucrurilor“, lucrurile se schimbă. Iar guvernanții s-au făcut că nu există nicio problemă în acest sens... Sau au făcut doar aluzii vagi că ar exista ceva-ceva „probleme“... Până acum... „Complexul industrial-agrar din Europa a venit peste noi ca tancurile sovietice“. Cine a zis asta? Nimeni altul decât vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Mai precis, Vasile Dîncu a vorbit despre efectele pe care le-a avut aderarea la UE asupra mediului rural românesc la o dezbatere despre dezvoltarea integrată a mediului rural în România, desfășurată în luna decembrie a anului care tocmai s-a încheiat. „Integrarea în Uniunea Europeană, să fim foarte sinceri, a dat o lovitură mortală țăranului român deoarece complexul industrial-agrar din Europa a venit peste noi ca tancurile sovietice. Cei care ne întoarcem acasă de sărbători știm asta foarte bine. La noi s-au dat legi legate de produsele românești din obligația de a avea produse autohtone în supermarketuri, dar nu se respectă această lege, avem organisme minunate de control, dar nimeni nu respectă acest lucru.“

Satul românesc în pericol?

Iar cum „tancurile sovietice“ au venit în România cu scopul de a rămâne, la fel și UE. Numai că acest lucru ar duce la depersonalizarea totală a civilizației rurale românești. Iar românii nu fac nimic pentru a proteja acest tezaur pur românesc, crede vicepremierul Dîncu. „Avem ultima civilizație rurală din Europa și ar trebui s-o protejăm. În România vin mai degrabă străinii să ne atenționeze asupra faptului că ne moare satul, că moare o civilizație. E o chestiune de cultură care ne lipsește, – aceea de a ne putea autoorganiza și de a ne dezvolta singuri. (...) Cred că în primul rând trebuie să ne pese nouă înșine de țara noastră. Acesta este cel mai important lucru și nu e un slogan“, a mai afirmat Dîncu. Totuși ce este de făcut? „Avem nevoie de o nouă strategie care ar trebui să fie națională pentru că numai strategii globale este greu să aplicăm în România. Dacă suntem ultima civilizație rurală, atunci este clar că nu există model european pentru asta... Trebuie să-i ajutăm pe oameni. Ei nu știu nici «bruxelleză», nici limba tehnocratică pe care putem să o avem noi la Guvern. Oamenii nu cunosc aceste limbaje, ei au nevoie de educație, de programe de formare și de antreprenoriat din afară care să vină să-i miște. S-au obișnuit doar să vină politicienii în campanie electorală și să recolteze voturi de acolo. Deci și-au pierdut în primul rând speranța, de aceea este nevoie de o strategie de a salva această civilizație“, a conchis Vasile Dîncu.

Și „veșnicia“ la fel...

Iar părerea vicepremierului nu este una singulară. Mai mult, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu crede că, dacă până acum obișnuiam să spunem că „veșnicia s-a născut la sat“, de acum încolo însăși această „veșnicie“ este serios pusă sub semnul întrebării. „Eu chiar cred că veșnicia nu se va mai naște la sat. Modernizarea forțată a satului românesc va duce la dispariția acelui sat idilic pe care ni-l imaginăm cu toții. Căci modernizarea implică bunăstare, iar aceasta înseamnă renunțarea la cai, dispariția săniilor trase de cai și încet, încet, dispariția biodiversității. Sigur, caii, și vorbesc de cai ca de un simbol al arhaismului, vor fi folosiți în continuare la călărie sau în agroturism. Cum lesne se poate vedea și în Polonia, caii se folosesc din ce în ce mai puțin în muncile agricole. Sau, de exemplu, în Franța există o fermă care produce un vin exclusivist care foloseşte doar forță de muncă manuală, dar și cabaline. Și vorbesc aici de o fermă de nișă cu produse extrem de scumpe care justifică aceste costuri masive“, ne-a declarat Achim Irimescu. Cu alte cuvinte, în acest moment în Occident costă extrem de mult să fii arhaic. Adică trebuie să ai extrem de mulți bani ca să te bucuri de produse cu adevărat „curate“.

Așadar și prin urmare...

Ce urmează? O nouă strategie, bineînțeles... Dar, de această dată, una cu rezervele de rigoare. „Cred că provocarea numărul unu este să stabilim o strategie. Deși aici nu cred că este punctul nostru forte. Am stabilit la strategii... nu știu câte din ’90 până acum și niciuna nu a fost menită să poată oferi ceea ce ne dorim cu adevărat. Vom scrie și de data aceasta o nouă strategie. Sigur, o strategie sper eu să fie a mediului rural, într-adevăr. Repet, fonduri multe s-ar putea să ne ducă spre eficientizare, spre performanță și competitivitate la nivel european, dar să ne îndepărteze de satul pe care îl visăm sau ni-l imaginăm noi. Dădeam un exemplu foarte ușor oficialilor de la Bruxelles. Mergeți în România, într-o seară de vară, cu mașina și vedeți câte insecte rămân pe parbriz și mergeți în Vest și o să vedeți ce s-a întâmplat cu modernismul. Este adevărat că fiecare își dorește o viață mai bună, cu apă caldă la robinet și nu cu toalete în fundul curții, dar toate acestea în mod sigur ne vor duce departe de satul pe care încă îl menținem“, a mai spus șeful MADR, Achim Irimescu.

Vom returna 800 de milioane de euro din fondurile pe dezvoltare rurală

Se pare că România va returna Comisiei Europene cel puțin 800 de milioane de euro din fondurile alocate pe dezvoltare rurală prin PNDR 2007-2013. „Avem foarte multe fonduri alocate (PNDR 20014-2020 n.r.). Am avut și pentru perioada anterioară, dar din păcate nu am reușit să le utilizăm în integralitate. Cel puțin 800 de milioane de euro vor fi returnați Comisiei Europene și este dureros că se întâmplă așa pentru că vă imaginați, cu 800 de milioane de euro se puteau face multe afaceri în mediul rural care să aducă o viață mai bună fermierilor și mai ales celor care desfășoară activitatea în afara agriculturii. Din păcate, în mediul rural principalul furnizor de locuri de muncă este totuși agricultura“ a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la o conferință de specialitate, la sfârșitul anului trecut. În contextul celor de mai sus ne putem întreba: „E de bine? E de rău?“

Bogdan Panțuru

Parcurile industriale, o şansă în dezvoltarea satelor

În competiţia de dezvoltare economică şi edilitară a fiecărei localităţi rurale, lansată recent în Prahova, se aliniază acum un mare număr de aşezări din judeţ, care gravitează în jurul unor parcuri industriale proprii, în care şi-au dezvoltat activitatea importanţi investitori străini. Clădite fie pe structura unor unităţi ale industriei de apărare şi/sau civile, fie pe principiul greenfield, acestea şi-au demonstrat viabilitatea prin stimularea investiţiilor directe autohtone şi străine în industrie, dar şi în servicii şi dezvoltare tehnologică.

În prezent, ne spune doamna Fabioara Ionescu, administratorul public al Prahovei, pe teritoriul judeţului sunt înregistrate 11 asemenea parcuri, amplasate pe o suprafaţă totală de circa 700 ha. Opt dintre acestea sunt administrate de către societăţi comerciale, cu capital integral public, iar alte trei, de societăţi comerciale cu capital integral privat. Prin amplasarea lor la intersecţia principalelor rute europene de transport rutier şi feroviar, Polul de creştere Ploieşti are azi un grad ridicat de atractivitate pentru investitori. Aceştia şi-au manifestat intenţia de a-şi dezvolta afacerile prin deschiderea de noi capacităţi de producţie în diverse ramuri industriale, cu domenii de activitate dintre cele mai diverse, cuprinzând peste 10.000 de angajaţi. Cei mai mulţi dintre aceştia provin din lumea satului prahovean.

Un exemplu elocvent îl reprezintă parcurile industriale aflate de ceva vreme pe teritoriul comunei Ariceştii Rahtivani, localitate cu peste 8.300 de oameni şi cu 8.000 ha de teren, aflată la numai 15 km de municipiul reşedinţă de judeţ, pe DN72 – Ploieşti – Târgovişte.

Cu tenacitate şi efort

„Primii paşi i-am făcut acum câţiva ani la solicitarea sătenilor de a-şi găsi locuri de muncă. Aceştia s-au văzut în postura nefericită de a fi disponibilizaţi din unităţile industriale ale judeţului, unităţi închise una după alta. În aceste condiţii, singura speranţă rămânea punerea în valoare a terenului. În mare parte puţin roditor şi cu puţini agricultori, totul depindea de modul în care vom lucra cu acest teren. Aveam un buget local sărac, de numai zece miliarde lei vechi, suficient doar pentru ajutorul social a câtorva câteva zeci de oameni, în condiţiile în care sute de săteni îşi pierduseră locul de muncă. Utilităţi şi teren liber aveam, aşa că am pornit după investitori. Şi i-am găsit, ce-i drept, şi cu concursul activ al Consiliului judeţean. Oriunde am fost ne prezentam cu punctele noastre forte: pământ liber de sarcini, dar cu utilităţi, cu oameni calificaţi, o poziţie geografică favorabilă – la întretăierea unor importante căi feroviare şi rutiere, apropierea de Aeroportul Otopeni, dar şi de vecinătatea Autostrăzii A 3.

În consecinţă, am sugerat consiliului local introducerea a 220 ha în intravilan. Şi am reuşit. Grupul Alianso din Belgia a făcut... începutul. A cumpărat terenul de la ţărani, a ridicat mai multe construcţii şi la invitaţia lor au mai apărut şi alte firme pe care le-am primit cu aceeaşi bunăvoinţă şi interes. Este o fabrică de utilaje de irigaţii la picătură şi de dezăpezit şi o alta de utilaje petroliere.

Au mai venit apoi şi alţii care realizează utilaje de cercetare geologică, o alta de fabricat plăcuţe de frână şi de ambreiaje, iar, de curând, şi o unitate de producerea rulmenţilor grei. Într-o perspectivă apropiată, pe un câmp de aproape 100 ha se va ridica o unitate de producere a energiei electrice, cu o instalaţie de... fotovoltaice, care îşi propune şi construirea unui transformator de mare capacitate! Comuna a contribuit cu forţă  calificată de muncă: 400 de locuitori, plus alţii 1.000 de oameni din aşezările vecine.

În final, unităţile din acest parc industrial, numit acum Ploieşti West Park, se estimează că vor oferi până în 2016 peste 5.000 noi locuri de muncă“, afirmă Alexandru Cristea, primarul comunei Ariceştii Rahivani.

O mană cerească

Asta veţi spune. Şi aşa este. Parcul a schimbat cu totul faţa comunei, dar şi a altora din zonă. Bugetele locale au crescut vertiginos, an de an. La Ariceştii Rahtivani veniturile, din taxe şi impozite, de la 10 miliarde lei vechi au ajuns acum la peste 8 milioane lei noi, adică la aproape 2 milioane de euro, la concurenţă cu alte comune prahovene cu asemenea parcuri industriale – Brazi, Blejoi, Păuleşti.

„Ce face primarul când se vede cu bani mai mulţi?“

Este important că putem conta pe nişte venituri mari şi certe. Acum bugetul nostru este de două milioane de euro, adică de 16 ori mai mare ca acum câţiva ani, construim şi reconstruim… comuna“, mai declară primarul din Ariceştii Rahivani.

Notăm astfel din programul de dezvoltare edilitar-gospodărească: asfaltarea străzilor localităţii şi realizarea  trotuarelor în toate cele cinci sate ale comunei: Ariceşti, Nedelea, Târgşoru Nou, Buda şi Stoieneşti. Au fost modernizate toate şcolile, cele două cămine culturale, a fost organizat şi un club al seniorilor, fiindcă aici există peste 1.000 de pensionari, iar clădirea primăriei a fost extinsă.

„În această perioadă ne propunem să mai construim o sală de sport, o bază sportivă, să extindem alimentarea cu apă potabilă şi multe, multe altele, care îşi tot aşteaptă rândul de atâţia ani. Dar nu cumva să credeţi că vom scăpa de probleme. Acestea vor mai fi, cu siguranţă. Nu vom scăpa cu totul de spectrul şomajului, fiindcă mulţi localnici sunt de peste 50 de ani şi au lucrat în minerit, construcţii, în industria prelucrătoare, în cea de apărare şi nu mai pot face faţă noilor meserii care se caută acum la noi. Aceasta este o şansă pentru alţii din apropiere... Iar dacă vă spun că am angajat şi doi instructori artistici pentru două formaţii de dansuri moderne şi de jocuri populare, începând cu copiii de vârstă şcolară, veţi spune probabil că nu mai ştim ce să facem cu banii. Ba ştim foarte bine. Iată aşadar un îndemn pentru susţinerea organizării  parcurilor industriale care reprezintă o şansă unică de schimbare în bine a vieţii satelor noastre.“

Cristea BOCIOACĂ

GAL „Colinele Prahovei“ ţinteşte la zeci de proiecte pentru tinerii fermieri

GAL „Colinele Prahovei“, unul dintre cele trei grupuri de acţiune locală existente azi în Prahova, marchează trei ani de la înfiinţare. Cu sediul în pitoreasca comună Floreşti, localitate cu faimă în istoria ţării, ţinteşte să cucerească inima tinerilor fermieri din zonă, ieri muncitori în fabrici dispărute, azi agricultori cu pretenţii, unitatea reprezentând un important punct de reper în viaţa a şapte localităţi din judeţ, reunite în această formă insolită de dezvoltare economică: Băneşti, Cocorăştii Mislii, Filipeştii de Târg, Măgureni, Scorţeni, Vâlcăneşti şi Floreşti, fermieri care văd în acest GAL un mijloc sigur, stimulativ şi creativ de dezvoltare, prin noi şi noi proiecte comune cu fonduri europene.

Faptul ca atare ne este relevat de însuşi managerul unităţii, ec. Gheorghe Gât. „În strategia noastră de dezvoltare punem un mare accent pe susţinerea tinerilor fermieri, cei mai mulţi dintre ei reîntorşi nu de mult la sat. Satisfacţia localnicilor este tot mai mare dacă observăm că, până în prezent, am primit 18 proiecte cu finanţare europeană din partea lor. Proiectele se concentrează în legumicultură, în creşterea vacilor de lapte şi în apicultură, care schimbă oarecum înfăţişarea satelor. Asta mai ales când vedem pe câmpurile noastre utilaje noi, performante, iar în perimetrele satelor care compun GAL-ul nostru existenţa a noi şi diferite alte unităţi productive, în domeniul agricol şi forestier.“

Pentru aceeaşi categorie de beneficiari ai fondurilor europene de la sate, GAL-ul are în prezent şi alte proiecte, între care unul de 31.000 euro pentru formare profesională, în curs de implementare, un altul de 100.000 euro pentru ridicarea unei pensiuni agroturistice, de care este mare nevoie în zonă ş.a. Aceste noi proiecte, care îi vizează pe mulţi dintre tinerii fermieri, azi şomeri, se adaugă celor care au fost realizate în perioada anterioară, de doi ani, când au fost alocate finanţări de peste 2,5 milioane euro, care au adus un suflu nou în viaţa satelor de aici.

Despre astfel de reuşite ne-au vorbit şi edili ai unora dintre cele şapte comune componente. Gheorghe Iordache, primarul comunei Măgureni, localitate care a beneficiat din plin de o susţinută finanţare europeană, remarcă că proiectele europene au ameliorat sensibil situaţia financiară a comunei, care are mari probleme cu veniturile la bugetul local; susţinerea GAL a dat un impuls atingerii unora dintre obiectivele edilitar-gospodăreşti, între care extinderea reţelei de apă şi de canalizare, dotarea cu aparatură modernă a căminului cultural, precum şi a grădiniţei locale, lucruri aproape imposibil de făcut în absenţa GAL „Colinele Prahovei“.

Desigur, GAL „Colinele Prahovei“ este azi o prezenţă salutară în zonă, de la care sătenii aşteaptă o tot mai mare implicare în viaţa lor cotidiană, în dezvoltarea economică a zonei. Cât priveşte priorităţile pe acest an, managerul de la GAL „Colinele Prahovei“ menţionează două mari obiective. Mai întâi, implementarea proiectelor contractate şi elaborarea noi strategi de dezvoltare locală aferentă PNDR – 2014-2020, o lucrare complexă, cu o durată de şase luni. În urma desfăşurării procesului participativ de consultare publică, managerul unităţii ne mai asigură că în 2015 vor fi identificate alte nevoi presante ale comunităţii, dar şi priorităţile sale în abordarea noii strategii. Astfel, în opinia sa, GAL „Colinele Prahovei“ va putea fi în măsură să depună strategia de dezvoltare locală în sesiunea care urmează a fi lansată în curând pentru asigurarea finanţării tuturor proiectelor preconizate pentru anii 2015-2016. Cu acelaşi puternic accent pe susţinerea proiectelor tinerilor fermieri de la sate şi, în aceeaşi măsură, pe dezvoltarea altor obiective gospodăreşti – edilitare, solicitate de edilii din cele şapte comune din zona Floreşti-Prahova, administrate de către GAL – „Colinele Prahovei“.

Absorbția efectivă a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală a ajuns la peste 80%

România a plătit până în prezent 12,84 de miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), ceea ce reprezintă o rată a absorbției de 80,70% a fondurilor alocate în perioada 2007 – 2013.

În ceea ce privește plățile aferente perioadei 2007 – 2013 pentru fiecare din cele două fonduri, situația se prezintă astfel:

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a plătit până în prezent 6,85 de miliarde de euro din FEGA, reprezentând o absorbție de 88% din alocarea de 7,79 miliarde de euro.

Pentru FEADR au fost efectuate plăți de către Agenția de Finanțare a Investițiilor Ruare (AFIR) în valoare de 6 miliarde de euro, ceea ce conduce la o absorbție de 74% din alocarea de 8,12 miliarde de euro.

”Aceste sume care au intrat efectiv în agricultură și mediul rural românesc nu acoperă în totalitate necesarul de finanțare pe care îl avem, dar efectele acestui aport de capital se văd și cred că performanța înregistrată de sectorul agricol în ultimii doi ani se datorează în mare parte și banilor europeni. La nivelul Ministerului Agriculturii am depus toate eforturile pentru ca acești bani să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei.

Suntem într-un an în care absorbția fondurilor europene pe care Ministerul le gestionează a cunoscut o creștere exponențială. APIA a plătit până acum în 2014 peste 1,39 miliarde de euro, iar cealaltă Agenție, AFIR peste 835 de milioane de euro. Vorbim de 2,2 miliarde de euro numai în 2014”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

”Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a finalizat de plătit fermierilor avansul la plata unică pe suprafață (SAPS). Este vorba despre 635 de milioane de euro care au intrat în conturile agricultorilor și care vor constitui în mod real un sprijin pentru finalizarea lucrărilor agricole de toamnă. În fapt, exact pentru acest lucru am vrut să oferim avansul de 69 de euro/ha. Fermierii trebuie să primească banii atunci când au nevoie de ei”, a ținut să precizeze Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Plățile efectuate de către APIA în decursul anului 2014 nu se rezumă doar la subvenția normală pe suprafață, peste 7,14 milioane de euro fiind plătiți ca subvenții separate pentru zahăr.

De asemenea, au fost sprijinite prin o serie de scheme diferite sectoare ale agriculturii aflate în zonele defavorizate: 3 milioane de euro pentru orez, 32,18 milioane pentru vacile de lapte sau 6,7 milioane de euro pentru laptele și carnea de ovine sau caprine. Trebuie menționat și ajutorul specific pentru produsele ecologice, care a însemnat peste 4 milioane de euro în decursul acestui an.

Tot APIA implementează anumite măsuri de piață și programe comunitare în România. Astfel, pentru ajutorul comunitar de furnizare a laptelui în școli au fost plătiți 9,6 milioane de euro, iar pentru programul de fructe în școli peste 13,5 milioane de euro.

Alte programe derulate cu succes sunt: Programul apicol, pentru care s-au făcut plăți de la începutul anului în valoare de 6,68 milioane de euro sau Restructurarea/Reconversia plantațiilor viticole și Investiții pentru restructurare/reconversie viticolă, programe ce au primit peste 35 de milioane de euro.

Plățile pentru Grupurile de producători au însumat 11,8 milioane de euro, iar cele pentru Organizațiile de producători de legume/fructe peste 2 milioane de euro.

Pe parcursul anului au fost efectuate plăți pentru programe de promovare a produselor agricole, inclusiv vinurile sau restituiri la export în cuantum de 7,58 milioane de euro.

În total, pe parcursul acestui an, până în prezent, APIA a plătit din FEGA 1,39 miliarde de euro.

În afară de toate aceste plăți din fonduri europene, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură are în derulare o serie de Plăți Naționale Directe Compensatorii, care provin strict de la Guvernul României.

În ceea ce privește plățile naționale directe complementare în sectorul vegetal, aferente Campaniei 2013, pentru care APIA a început efectuarea plății în luna ianuarie 2014, sumele plătite până la aceasta dată sunt de 650 milioane de lei.

De asemenea, APIA a efectuat în luna ianuarie a acestui an plata integrală către fermierii care au solicitat în anul 2013 Plata Națională Directă Complementară în sectorul zootehnic, pentru speciile ovine și caprine – în valoare de 345 milioane de lei, iar în luna aprilie pentru specia bovine – în valoare de 582.3 milioane de lei.

Pentru ajutorul de stat pentru plata primelor de asigurare, în 2014 au fost alimentate conturile cu 1.8 milioane de lei, aferente cererilor depuse în semestrul II al anului 2013.

APIA a efectuat în acest an plata pentru ajutorul de stat acordat pentru motorina utilizată în agricultură, în baza HG nr. 763/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea totală fiind 211 milioane lei.

De asemenea, în perioada 29 – 31 octombrie 2014, s-a efectuat plata celei de-a doua tranșe a rentei viagere aferentă anului 2013, pentru toţi beneficiarii care și-au vizat carnetele de rentier în perioada 01 mai - 31 iulie 2014. Suma totală plătită a fost de 13.97 milioane de lei, pentru un număr de 14.502 beneficiari.

Sumele plătite în total de APIA pe parcursul acestui an, pentru schemele de sprijin finantate exclusiv din bugetul national, inclusiv cofinanțarea FEGA și FEADR, se ridică la 463 de milioane de euro.

În total, pe parcursul anului 2014 cele două Agenții au efectuat plăți cumulate, atât din Fonduri europene, cât și din Bugetul național, în valoare de 2,6 miliarde de euro.

La Iaşi, în discuţia fermierilor. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)

În organizarea ABplus Events, USAMV „Ion Ionescu de la Brad“ şi Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală la Iaşi a avut loc întâlnirea anuală a Clubului Fermierilor AGROMALIM din Regiunea de Nord-Est şi Republica Moldova.

În Aula Magna a Universităţii au fost prezenţi fermieri – clubul numără acum peste o mie de membri –, directori ai DADR din cele şase judeţe ale Regiunii Nord-Est, reprezentanţi ai instituţiilor conexe, directori şi preşedinţi din alte părţi ale ţării, cercetători, specialişti, reprezentanţi ai Federaţiei Agricultorilor din Republica Moldova.

Invitat de onoare a fost domnul Daniel Constantin, vice prim-ministru şi ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care a vorbit despre Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 în contextul noului Program de Politică Agrară Comună (PAC).

„Suntem în măsură să vorbim astăzi, a spus la deschiderea lucrărilor domnul ministru, despre ce se va întâmpla în agricultura românească în următorii şapte ani din punctul de vedere al sprijinului european şi al celui de la bugetul de stat. Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare este să încercăm să nu mai exportăm materie primă, să integrăm această producţie, astfel încât să aducem o valoare mai mare atât fermelor, dar şi bugetului de stat. În cei şapte ani agricultura românească va avea la dispoziţie prin PNDR opt miliarde de euro din fonduri europene şi două miliarde de la bugetul de stat, o sumă care va permite celor din agricultură să realizeze obiective pe măsura posibilităţilor de care dispune ţara.“

Un obiectiv – clasa de mijloc

La acest moment, unu la sută din fermieri au jumătate din suprafaţa agricolă a ţării, în timp ce cealaltă jumătate deţine peste 800 de mii de ferme care au între 1 şi 5 hectare. Deci o agricultură polarizată şi trebuie să facem tot ce depinde de noi, a subliniat domnul ministru, să încurajăm apariţia clasei de mijloc. Fermele de familie au de regulă proiecte tip care sunt pe cale să se diversifice şi care, odată depuse, să nu mai aibă nevoie de atât de multe avize, doar de o autorizaţie de construcţie, dacă este cazul. Mai mult, pentru cei care au depus aceste proiecte şi nu au bani pentru cofinanţare, aceştia nu vor trebui să pună gaj bunuri: casa, maşina etc., ci trebuie să meargă la bancă să facă un credit care este garantat în proporţie de 80% de fondul de garantare. De asemenea, unele bănci oferă microcredite pentru a cofinanţa proiectele respective ajutând astfel micii fermieri.

Un subprogram pentru pomicultură

Pentru programul de reconversie, replantare sau înfiinţare de livezi noi pentru care vor fi alocate 260 milioane de euro e nevoie de material săditor românesc, plecând de la ceea ce s-a întâmplat cu materialul săditor pentru viticultură adus din afară cu care investitorii au avut necazuri. E nevoie aşadar de sprijinul cercetării astfel încât cele o mie de pepiniere din ţară să primească un suport extrem de puternic cu material săditor creat în ţară.

Acum în România există 170 mii de hectare de livezi, din care mai mult de jumătate sunt îmbătrânite. De aceea vrem să reabilităm 35 mii ha în următorii ani cu materialul românesc, iar producţia s-o procesăm şi să trimitem la export sau pe piaţa internă. Fructele vor fi procesate în unităţi de microprocesare şi procesare pentru care s-au alocat 40 milioane de euro.

În atenţia primarilor

Până acum la Măsura 322 primăriile au avut acces la  proiecte integrate care vizau infrastructura, dar pe lângă acestea se mai făceau un cămin cultural, un centru social etc. „Am vrut, a accentuat domnul ministru, să eliminăm orice fel de interpretare pe acest subiect şi, ca o atare, infrastructura economică, socială etc. se finanţează separat prin proiecte de până la cinci sute de mii de euro, iar infrastructura rutieră, separat. Va fi sigur o singură categorie care poate fi catalogată ca proiect integrat – canalizarea şi aducţiunea de apă în valoare de 2,5 milioane de euro.“

Daniel Constantin s-a referit apoi la apariţia şi dezvoltarea grupurilor locale de acţiune (GAL). Cele 170 GAL-uri apărute până acum s-au dezvoltat bine, iar cele 450 milioane de euro alocate pentru proiecte vor fi cu siguranţă cheltuite până la sfârşitul anului 2015. În continuare, prin PNDR, GAL-urile vor avea la dispoziţie 625 milioane de euro în condiţiile în care grupurile de acţiune locală: îşi definesc singure strategia de dezvoltare, îşi elaborează singure proiecte, primesc proiecte, le evaluează, în timp ce instituţiile statului doar supraveghează dacă lucrurile au funcţionat corect. Este de fapt o conlucrare între autorităţile locale şi beneficiari – persoane fizice sau juridice la nivel de comună.

Tinerii fermieri

Până acum la nivelul ţării aproape 13 mii de tineri au primit finanţări între 25 şi 40 mii de euro pentru ca, în viitorul PNDR, circa alţi 7.000 vor avea o finanţare între 50 până la 60 mii de euro pentru a se instala în mediul rural şi pentru a începe o activitate agricolă. „Tinerii, a subliniat domnul ministru, care sunt răsfăţaţii Politicii Agricole Comune, cum am spus adeseori, au posibilitatea ca cinci ani să primească o plată directă cu 25% mai mare decât cei care au peste 40 de ani, pentru o suprafaţă cuprinsă între 25 şi 90 hectare. De asemenea, trebuie rezolvată o problemă vitală, fărâmiţarea terenurilor agricole. Proprietarilor de terenuri între 1 şi 5 ha li se recomandă să se asocieze pentru a intra într-o categorie cuprinsă între 1-30 ha care va fi stimulată din 2015, când vor primi subvenţii de 170 euro la hectar, iar cei care dispun de suprafeţe de la 5 şi peste 30 ha vor primi ca subvenţie 210 euro.

„Nu vrem să-i forţăm pe fermieri, a accentuat domnul ministru, să se asocieze, dar vrem să-i stimulăm, să le arătăm avantajele pe care le au dacă lucrează în comun.“ În continuare domnul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a răspuns unor întrebări pe care le-au pus cei prezenţi la întâlnirea anuală a Clubului Fermierilor AGROMALIM.

Stelian Ciocoiu

Cererile de Finanțare pentru proiectele de dezvoltare rurală vor fi depuse ON-LINE

Odată cu lansarea primei sesiuni de cerere de proiecte din 2014, pentru Măsura 121 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), solicitanții de fonduri europene nerambursabile pentru exploatațiile agricole, pot depune cererea de finanțare on-line.

Cererile de finanțare pentru proiectele de investiții finanțate prin Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” pot fi depuse on-line pe pagina de internet www.apdrp.ro, începând cu data deschiderii sesiunii, respectiv 20 mai 2014.

Solicitanții de fonduri pentru fermele de familie vor depune la Oficiile judeţene ale APDRP, ca și până acum, Cererile de Finanţare în format tipărit, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului. 

Pentru depunerea on-line a cererii de finanţare, solicitanții trebuie să se înregistreze (sau să se autentifice, dacă sunt deja înregistrați) pe pagina de internet a APDRP, apoi să completeze, cu informații specifice, o serie de formulare de identificare. Ulterior, după înregistrare, solicitantul va încărca în format electronic Cererea de Finanțare completată, împreună cu documentele anexate. După încărcarea tuturor documentelor, solicitantul va selecta opțiunea de a depune proiectul și, astfel, acesta este transmis automat către APDRP.

Dacă depunerea proiectului a fost realizată cu succes, se va emite un număr de înregistrare unic aferent depunerii respective. Alocarea bonurilor de ordine se va realiza prin generarea unei secvenţe unice pentru fiecare sesiune în parte. Ulterior, dacă proiectul este declarat neconform, solicitantul va primi din partea APDRP o notificare în acest sens. Dacă proiectul este conform, acesta va urma toate etapele procedurale de evaluare şi selecţie.

Toate detaliile privind depunerea on-line sunt prezentate în Ghidul Solicitantului publicat pe pagina de internet a APDRP, precum și într-o serie de materiale de prezentare intuitivă a modalității de depunere on-line a Cererii de Finanțare.

România a atras în acest an 2,35 miliarde de euro din fondurile destinate agriculturii şi dezvoltării rurale

 România a atras în acest an din fondurile europene destinate agriculturii şi dezvoltării rurale circa 2,35 miliarde de euro , o sumă foarte apropiată de obiectivul propus pentru 2013, de 2,5 miliarde de euro, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o conferinţă de profil.

"În acest moment suntem undeva la 2,35 miliarde de euro atrase, foarte aproape să ne atingem obiectivul pe care ni l-am propus pentru 2013, respectiv 2,5 miliarde de euro pe plăţi directe şi pe dezvoltare rurală. APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură n.r) şi APDRP (Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit n.r) fac eforturi extraordinare în aceste zile pentru a plăti toate sumele pe care ni le-am propus şi chiar să depăşim cele 2,5 miliarde de euro. Sigur, aşteptările au fost mult mai mari, mai ales pe zona de investiţii, unde cred că se putea mai mult dacă şi agenţii economici aveau capacitate mai mare de absorbţie", a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că gradul de absorbţie pe fondurile de dezvoltare rurală s-a îmbunătăţit cu 14% în 2013, în momentul de faţă ajungând la 63%.

"În acest an gradul de contractare pe fondurile de dezvoltare rurală au ajuns la 90% şi, dacă vom reuşi să contractăm până la finele anului toate proiectele, putem ajunge la un grad de 108%. Gradul de absorbţie pe fondurile de dezvoltare rurală s-a îmbunătăţit cu 14% în 2013, în momentul de faţă ajungând la 63%. Numai în acest an au fost contractate 19.500 de proiecte, cu o valoare de 350 de milioane de euro, din 35.000 de proiecte depuse. (...) Cred că actualul program (n.r PNDR) pe care ne pregătim să îl încheiem în acest an a fost un succes şi sper să îl ducem la bun sfârşit, dar trebuie să avem grijă să şi implementăm, până la finele lui 2015, toate proiectele contractate", a adăugat Daniel Constantin.

Potrivit datelor APDRP, până la data de 3 decembrie 2013, au fost plătite beneficiarilor români 5,7 miliarde de euro din fondurile alocate de UE pentru PNDR 2017-2013, procentul de absorbţie a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR fiind de 63%.
De la demararea programului în 2008, APDRP a gestionat 144.235 cereri de finanţare, în valoare de 18 miliarde de euro. Până la această dată au fost selectate pentru a primi finanţare 90.282 proiecte, prin care s-au solicitat 6,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 105,16% a fondurilor publice, respectiv finanţarea UE şi cofinanţarea Guvernului României, disponibile pentru proiecte de investiţii.

AGERPRES

UE a rambursat României peste 10 miliarde de euro pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului

Uniunea Europeană a rambursat României din 2007 şi până în prezent peste 10 miliarde de euro, bani atraşi în economia românească, pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Fondurile europene alocate României pe actuala programare financiară sunt de circa 14,5 miliarde de euro pe cele trei programe.

În ceea ce priveşte banii rambursaţi pentru plata proiectelor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), exclusiv din fonduri europene, fără cofinanţarea de la bugetul de stat, suma se ridică la circa 4,46 miliarde de euro, reprezentând un procent de absorbţie de aproximativ 62%.

Pentru perioada 2007 - 2013, sumele alocate României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), doar din bugetul Uniunii Europene, au totalizat 8 miliarde de euro. 

Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat 81.311 de contracte de finanţare în valoare de circa 5,5 miliarde de euro, anul 2013 fiind ultimul an în care mai pot fi contracte proiecte pe actuala programare financiară. Raportat la valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR doar pentru proiecte de investiţii, respectiv circa 6,7 miliarde de euro, procentul de contractare a fondurilor este de circa 82%. 

În ceea ce priveşte rambursările din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), de unde se fac plăţile pe suprafaţă, României i-au fost rambursate 4,575 miliarde de euro, respectiv aproape 80% din suma totală alocată pentru perioada 2007- 2013 de 6,227 miliarde de euro. La această dată, plăţile totale efectuate de APIA depăşesc 4,939 miliarde de euro, dar nici în această sumă şi nici în cea rambursată României nu au fost incluse plăţile din acest an, deoarece acestea vor debuta, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană (CE), la 16 octombrie, din bugetul naţional, iar ulterior, probabil la începutul anului 2014, va fi efectuată rambursarea din partea CE.
Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din FEGA este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.

De asemenea, pe cel de-al treilea program european din domeniu, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), au fost rambursate României în jur de 49,1 milioane de euro, aproximativ 25% din asistenţa UE alocată României prin Fondul European pentru Pescuit (FEP). România beneficiază pentru perioada 2007-2013 pe acest program de 230,7 milioane de euro de la UE pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării.
Plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012, din cauza unor erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi a unor deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Comisia Europeană a deblocat Programul Operaţional de Pescuit un an mai târziu, în mai 2013, când a rambursat României cele aproape 50 de milioane de euro pe care le-a suportat statul român.

Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, România prezintă în acest an un risc de dezangajare de 7-10 milioane de euro pe acest program din cauza întârzierilor înregistrate în derularea programului.

AGERPRES

Constantin: Facem eforturi să evităm dezangajarea în 2013 a fondurilor UE pe programele de pescuit și de dezvoltare rurală

Ministerul Agriculturii face eforturi să evite dezangajările de fonduri în 2013 pe Programul Operațional de Pescuit (POP), după ce peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, a declarat marți, la Bruxelles, Daniel Constantin, în marja unei conferințe a Comisiei Europene (CE) privind evoluțiile din sectorul laptelui după eliminarea cotelor în 2015.

Ministrul român al agriculturii a reamintit că plățile pe POP au fost deblocate în luna mai și că între timp a fost trimisă prima cerere de rambursare către CE.

'CE deja a făcut plățile pentru România, peste 50 de milioane de euro au venit dintr-o dată dintr-un pachet total de 230 de milioane de euro, mă refer la alocarea europeană pe acest program. Dacă anul trecut am avut ceva dezangajări pe acest program, pentru că lucrurile așa au fost găsite la minister, anul acesta facem eforturi să nu pierdem niciun euro, deși există un risc destul de mare. Cred că peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, există un risc și pentru 2013, dar prin măsurile care au fost luate cred că vom putea să evităm dezangajările respective', a declarat Daniel Constantin în cadrul unui briefing de presă.

El a adăugat că lucrurile stau mult mai bine în ceea ce privește absorbția de fonduri pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), unde proporția este 60% și CE a rambursat deja 5 miliarde de euro.

'Gradul de contractare depășește 80% și acolo facem eforturi să nu avem niciun fel de pierdere și să cheltuim toți banii și mi-ar face plăcere ca pe Programul Național de Dezvoltare Rurală să avem un succes real și să fie singurul program în care să nu avem dezangajări, deși și acolo există anumite penalități, mai mici sau mai mari, care vin în funcție de măsurile respective. Dar lucrurile sunt pe drumul cel bun și sper să putem să evităm astfel de penalități', a mai afirmat Constantin.

Sursa AGERPRES

GAL-urile, strategii dezvoltării rurale

• Interviu cu Alexandru Potor, preşedintele Federaţiei Naţionale a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL).

– De curând v-aţi ocupat de organizarea unei Conferinţe care a reunit la Sinaia peste 100 de reprezentanţi ai Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) din teritoriu. Care a fost scopul acestui eveniment?

– Scopul Conferinţei organizate de FNGAL este stimularea absorbţiei fondurilor europene, în special a celor dedicate axei 4 LEADER. Aceasta este axa din care se finanţează Grupurile de Acţiune Locală. A fost un prilej pentru noi să ne reunim pentru a discuta problemele cu care ne confruntăm în acest moment în absorbţia sumelor care sunt la dispoziţia GAL-urilor şi am pus accent pe proiectele de cooperare, care sunt prevăzute în strategiile GAL-urilor, atât prin decizia proprie, dar şi prin liniile oferite de Ministerul Agriculturii.

– Câte astfel de Grupuri de Acţiune Locală există pe teritoriul României?

– În acest moment în România există 163 de GAL-uri, dintre acestea 81 au fost acreditate în 2012 şi au semnat contracte de finanţare, iar 82 au fost finanţate şi au încheiat contracte cu APDRP în 2013. Aproape toate sunt afiliate federaţiei, cu excepţia celor care sunt acreditate foarte târziu în 2013.

GAL-urile stabilesc eligibilitatea proiectelor

– Care este misiunea acestor GAL-uri şi care sunt beneficiile aduse de aceste structuri comunităţilor locale?

– GAL-urile reprezintă partene­riate public-private, asta înseamnă că reprezintă o reuniune de autorităţi publice locale, agenţi economici, ONG-uri dintr-o microregiune, iar misiunea acestor parteneriate este de a implementa o strategie de dezvoltare locală. Se urmăreşte aduce­rea unor bani de la nivel european şi naţional către aceste teritorii unde activează GAL-urile, bani care pot fi distribuiţi către diverşi beneficiari. În felul acesta se creează liniile de finanţare la nivelul GAL-urilor. Spre exemplu, un GAL poate să aibă o linie de finanţare care să susţină activitatea fermierilor, a tinerilor fermieri în genul Măsurii 112 din PNDR, există GAL-uri care au linii de finanţare pentru activităţi nonagricole, cum ar fi Măsura 313 din PNDR, dar şi GAL-uri care finanţează infrastructura locală, drumuri, canalizare apă. Depinde de la GAL la GAL, în funcţie de particularităţile teritoriului, cum şi-a făcut încărcarea pe aceste linii de finanţare. Poate unii colegi au dat mai mulţi bani pentru turism, pentru că au constatat că au o zonă cu potenţial acolo unde este instalat GAL-ul sau alţii au dat mai mulţi bani pentru fermieri, pentru dotarea cu combine, tractoare sau dezvoltarea activităţilor de procesare. Acesta este un avantaj enorm faţă de orice altă abordare, pentru că decizia de încărcare cu proiecte se ia la nivel local prin consultarea comunităţii. Toţi aceşti parteneri implicaţi – autorităţi locale, agenţi economici, ONG-uri – în momentul în care se propune finanţarea unei strategii sunt întrebaţi: „După părerea voastră, ce-ar fi mai bine să dezvoltăm în teritoriu, mai degrabă turismul, infrastructura, zootehnia?“ iată deci un proces interactiv care se desfăşoară pe tot parcursul implementării strategiei. Şi pentru că m-aţi întrebat de avantajele unei asemenea abordări, pot să vă spun că strategiile se modifică permanent, de la an la an, iar pe baza răspunsului primit din teritoriu de potenţialii beneficiari, dacă sunt mulţumiţi de modul cum sunt alocaţi banii, putem să ne adaptăm aceste planuri.

Peste 600 mil. euro vor fi atraşi prin GAL-uri

– Câte proiecte eligibile sunt în acest moment la nivel naţional?

– La nivelul GAL-urilor, aproxima­tiv 1.700 de proiecte au fost selectate, sunt în diverse stadii de analiză, conformitate, eligibilitate, dar noi sperăm să ajungem la cifra de 7.000 de proiecte până în 2013, pentru că implementarea propriu-zisă va fi prelungită la toate proiectele din PNDR până la 31 decembrie 2015. Contractarea este undeva spre sfârşitul anului 2013, iar pe partea de contractare noi considerăm că în structura celor 163 de GAL-uri vom avea 7.000 de proiecte.

– Care este valoarea proiectelor?

– Valoarea totală estimată la nivelul tuturor GAL-urilor este de aproximativ 400 mil. euro, aceasta fiind valoarea grantului care vine din partea UE şi a Guvernului României. La această valoare, în funcţie de specificul măsurilor, se adaugă şi cofinanţarea privată, care diferă de la un grup la altul. Spre exemplu, dacă un GAL are 1 mil. euro alocaţi pentru măsuri de procesare Măsura 123, PNDR va avea 1 mil. euro de la UE şi încă 1 mil. euro care va fi contribuţia beneficiarilor privaţi care vin şi depun proiecte acolo. În concluzie, extrapolând peste cei 400 mil. euro, vor mai fi încă 200 mil. – 250 mil. euro cofinanţare privată, ducând la un buget de 600 mil. - 650 mil. euro, în funcţie de proiectele depuse.

Evaluarea şi selecţia proiectului durează o lună

– Care este circuitul documentelor pentru cei care vor să acceseze fonduri europene? Vin la Grupul de Acţiune Locală, ce urmează apoi?

– Este o particularitate în GAL-uri. Decizia de finanţare nu se ia în cadrul Centrelor Regionale ale APDRP sau la nivel naţional, ci chiar la nivelul GAL-ului. Această particularitate dă foarte mare flexibilitate, mai ales în ceea ce priveşte lansarea apelurilor de proiecte. Trebuie să ţinem cont de faptul că într-un GAL apelul proiectelor şi posibilitatea ca un beneficiar să depună proiecte nu sunt limitate de lansarea la nivel naţional a unei linii de finanţare. GAL-ul este absolut suveran şi are posibilitatea ca în orice moment să lanseze o linie de finanţare pe oricare dintre măsurile cuprinse în strategie. În momentul în care o asemenea linie este deschisă, informaţie care poate fi găsită pe site-ul GAL-ului sau la primăriile partenere din teritoriul GAL, potenţialii beneficiari trebuie să realizeze documentaţia în conformitate cu ghidurile şi rigorile care sunt prezentate pentru orice proiect din PNDR, apoi vor veni cu acest proiect la GAL-ul din zona în care sunt localizaţi, îl depun, se face verificarea normală de conformitate, eligibilitate şi, după depăşirea acestor faze de evaluare, se trece la selecţie. Acesta este un proces des­făşurat la nivelul GAL-ului, Comitetul de Selecţie fiind compus din persoane aflate în teritoriul GAL. Este un proces transparent, raportul de selecţie se publică pe pagina de Internet şi chiar în ziare, astfel încât fiecare beneficiar să afle ce s-a întâmplat cu dosarul depus la GAL. După această etapă proiectul ajunge la APDRP, care mai face ultimele verificări normale, ei fiind autoritatea de finanţare, şi se încheie contractul cu beneficiarul. De aici procedura decurge pe regula unui proiect naţional.

– Care este timpul pe care îl par­curg toate aceste documente de la depunerea dosa­rului şi până la obţinerea finanţării?

– Un timp mult mai scurt decât la nivel naţional, pentru că trebuie să vă gândiţi că GAL-ul analizează un număr redus de proiecte. Nu vorbim de ani de zile cum s-a întâmplat pe liniile de finanţare naţionale în unele cazuri, ci vorbim de 1-1,5 luni pentru depunere, evaluare şi selecţie. După acest interval suntem legaţi de APDRP în ceea ce priveşte derularea plăţilor.

Patricia Alexandra POP

Contracte de peste 5 miliarde de euro pentru creșterea productivității agricole și îmbunătățirea condițiilor de viața din mediul rural

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) a încheiat, până în acest moment, contracte de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru 64.850 de investiții în mediul rural, pentru care beneficiarii primesc fonduri nerambursabile în valoare totală de 5,184 miliarde de euro.

Investițiile, propuse pentru finanțare de către fermieri, investitori sau autorități locale, asigură creșterea sau îmbunătățirea producție agricole sau îmbunătățirea vieții în mediul rural prin dezvoltarea infrastructurii rurale.

Pentru „Renovarea și dezvoltarea satelor” prin Măsura 322 a PNDR au fost semnate contracte pentru finanțarea a 789 de proiecte de investiții în spațiul rural românesc. Prin aceste proiecte, autoritățile locale beneficiază de fonduri nerambursabile de 1,713 miliarde de euro pentru realizarea a 10.600 de kilometri de drumuri comunale, de conducte de alimentare cu apă și de conducte de canalizare.

De asemenea, prin submăsura d) a Măsurii 322 („Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010”), au fost refăcute 1.379 de poduri și podețe, precum și 679 de kilometri de drumuri, afectate de inundațiile anului 2010. Valoarea acestor lucrări este de 153,6 milioane de euro, fonduri acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în urma contractării a 143 de proiecte.

Pentru „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” (Măsura 125) APDRP a încheiat 460 de contracte cu o valoare de 508 milioane de euro. Proiectele finanțate cu acești bani asigura irigarea unei suprafețe totale de 130.000 de hectare, în timp ce suprafața de teren protejată de inundații prin investiții ale Măsurii 125, este de 40.266 de hectare.

Totodată, prin Măsura 125 sunt finanțate proiecte de investiții pentru realizarea a 2.000 de kilometri drumurilor agricole în interiorul exploatațiilor agricole și a 1.623 de kilometri de drumuri forestiere.

Până în acest moment, pentru „modernizarea exploataţiilor agricole” (Măsura 121) au fost aprobate pentru finanțare cu fonduri europene peste 200 de exploatații care produc și utilizează energie regenerabilă și au fost sprijinite 145 de exploatații de semi-subzistență. Peste 1.700 de exploatații finanțate prin Măsura 121 aparțin fermierilor care fac parte dintr-o formă asociativă.

În total, prin Măsura 121 sunt încheiate 2.083 de contracte pentru care au fost alocați 774 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile.

Investițiile finanțate pentru „creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” (Măsura 123 împreună cu Schemele de Ajutor de Stat aferente) au creat, prin cele 1.026 de proiecte aflate în implementare, 9.838 de locuri noi de muncă.

Investițiile eligibile care sunt sprijinite financiar prin Măsura 123 sunt centrele de sortare și ambalare ouă, depozitele frigorifice, abatoarele, halele de procesare a legumelor şi fructelor, secțiile de prelucrare a cărnii sau unitățile de producție a sucurilor naturale. Tot în categoria investițiilor care beneficiază de fonduri nerambursabile sunt centrele de vinificație, fabricile de ulei, de produse lactate sau de procesare a mierii.

Prin implementarea acestor investiții, capacitatea unităților care procesează produse agricole crește la peste 11 milioane de tone în fiecare an.

Prin Măsura 312 a PNDR („Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”), au fost finanţate 2.225 de noi microîntreprinderi, cu alte cuvinte, noi agenţi economici care contribuie direct la dezvoltarea economiei locale. Investițiile în producerea de energie regenerabilă prin Măsura 312 sunt în număr de 499. Alte 42 de investiții se înscriu în domeniul dezvoltării activităților meșteșugărești și de artizanat. Valoarea totală a contractelor aferente acestei măsuri este de 336,4 milioane de euro.

Proiectele de investiţii în turismul rural (Măsura 313), în număr de 986 de proiecte, beneficiază de fonduri nerambursabile de 162 de milioane de euro.Dintre acestea, prin 510 proiecte s-au solicitat fonduri nerambursabile pentru construcţia sau modernizarea de structuri turistice de cazare în spațiul rural.

Agroturismul este vizat de 142 de proiecte. Acestea presupun construcția sau modernizarea pensiunilor agroturistice în care se desfăşoară activități legată de agricultură, creşterea animalelor sau de cultivarea diferitelor tipuri de plante și livezi de pomi fructiferi.

 Investiţiile în activităţi recreaţionale (ştranduri şi piscine, achiziţionare de mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie, rafting etc.) sunt incluse în 38 de proiecte ale Măsurii 313.

Alte proiecte finanțate prin această Măsură au propus înfiinţarea în zonele rurale a centrelor de informare turistică, prevăzute cu toate echipamentele necesare, inclusiv cu personal de specialitate.

 „Instalarea tinerilor fermieri” (Măsura 112) a prezentat un interes deosebit în rândul fermierilor sub 40 de ani. Astfel, în mediul rural au fost instalați 9.423 de tineri fermieri. Pentru sprijinirea acestora, au fost semnate contracte de finanțare în valoare totală de 208 milioane de euro nerambursabili.

Tinerii fermieri instalați la propria lor fermă sunt interesați, în mod deosebit creșterea animalelor și culturile vegetale, așadar de realizarea fermelor mixte. Dintre tinerii fermieri care au fost selectați pentru finanțare prin această măsură, peste 2.000 sunt femei.

În ceea ce privește contractele aferente Măsurii 141 („Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”) acestea au ajuns la numărul record de 47.008 cu o valoare nerambursabilă de 352,5 milioane de euro. Dintre acestea, 24.332 de contracte sunt atribuite către tineri sub 40 de ani.

De la demararea PNDR în anul 2008, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a gestionat 139.879 de cereri de finanţare, în valoare de peste 17,659 miliarde de euro. Până la această dată, au fost selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă 68.115 de proiecte în sumă de 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 77% a fondurilor disponibile prin PNDR.

APDRP a plătit, până în prezent, beneficiarilor, aproximativ 4,737 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o absorbţie efectivă de peste 54% din sumele alocate de către Uniunea Europeană.

 Acestea sunt datele statistice ale implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în România înregistrate până în acest moment, procesul de contractare de noi proiecte fiind încă în desfăşurare.

Fondurile europene alocate pentru instalarea tinerilor în mediul rural, cele mai accesate de beneficiarii români

Fondurile europene nerambursabile alocate în cadrul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru instalarea tinerilor în mediul rural, dezvoltarea de micro-întreprinderi şi pentru modernizarea exploataţiilor agricole au fost printre cele mai accesate de beneficiarii români, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Măsura de investiţii 112 'Instalarea tinerilor fermieri' a fost cea mai accesată măsură din PNDR până în acest moment, numărul cererilor depuse depăşind 22.493. Suma solicitată a fost de 629,9 milioane euro, ceea ce reprezintă 189% faţă de totalul de 331,8 milioane euro alocat pentru perioada 2007-2013.

Potrivit sursei citate, numai în sesiunea din luna iunie 2012 au fost solicitate fonduri europene nerambursabile de 7.973 tineri fermieri. Valoarea eligibilă a solicitărilor a fost de 272,3 milioane euro, faţă de 120,8 milioane de euro alocaţi pentru această sesiune. Cele mai multe dintre proiectele tinerilor fermieri prevăd investiţii mixte (culturi vegetale şi creşterea animalelor), fiind urmate de proiecte care vizează investiţii în culturi de câmp.

O altă măsură de investiţii accesată a fost măsura 312 'Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi', unde cele 9.499 cereri de finanţare conforme depuse, echivalentul a 1,3 miliarde euro, reprezintă 252% faţă de suma alocată. În anul 2012 au fost depuse 2.966 cereri de finanţare a căror valoare nerambursabilă este de 426,3 milioane euro, iar suma alocată pentru 2012 a fost de 134,668 milioane de euro. Cabinete medicale, ateliere de reparaţii auto sau pentru prelucrarea fierului, ateliere de broderie şi mici fabrici de mobilă sunt doar câteva investiţii de succes prin PNDR în activităţi non agricole.

În ceea ce priveşte măsura 121 'Modernizarea exploataţiilor agricole', numărul total al cererilor de finanţare depuse a fost de 7.224, iar valoarea fondurilor nerambursabile solicitate a depăşit 2,78 miliarde euro. În sesiunea din aprilie - iunie 2012, au fost solicitate 422,081 milioane euro fonduri nerambursabile, aproape dublul sumei de 220,5 milioane euro alocate pentru această sesiune.
Potrivit datelor APDRP, nevoia de finanţare a potenţialilor beneficiari pentru a investi în creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere - măsura 123 şi schemele de ajutor de stat aferente - se ridică la 2,147 miliarde de euro, pentru care au fost depuse un total de 2.483 proiecte. Suma solicitată depăşeşte alocarea iniţială pentru această măsură şi anume 1,084 miliarde euro pentru întreaga perioadă de programare. În sesiunea din vara anului 2012 au fost depuse 364 de proiecte pentru măsura 123, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 378,9 milioane euro, faţă de 144,6 milioane alocate, iar pentru schema de ajutor de stat N578/2009 au fost solicitate 82,2 milioane euro, comparativ cu cele 39,2 milioane euro alocate.

Investiţiile prin măsura 123 privesc construirea spaţiilor pentru depozitare (nutreţuri, cereale, cartofi) dotate cu uscătoare sau aparatură de laborator, construirea spaţiilor pentru procesare (ciuperci, cereale, ulei) sau a morilor de făină. Prioritare pentru beneficiari sunt şi investiţiile care prevăd înfiinţarea secţiilor de prelucrare a deşeurilor animale, a fabricilor de nutreţuri combinate, a fabricilor de procesare lapte, a silozurilor, a abatoarelor pentru păsări, a unităţilor de vinificaţie etc. Cea mai accesată investiţie este cea de construire a spaţiilor pentru depozitarea cerealelor sau a produselor agricole, precizează APDRP.

Un alt domeniu prioritar în PNDR a fost încurajarea activităţilor turistice. Pentru investiţii prin măsura 313, finanţarea europeană solicitată de cei 3.703 potenţiali beneficiari, se ridică la 569,8 milioane euro. Alocarea iniţială de 378,7 milioane euro s-a dovedit insuficientă, cifrele pentru ultima sesiune, cea deschisă în aprilie - iunie 2012, arătând 2.006 cereri de finanţare depuse, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 285,6 milioane euro, faţă de suma alocată de 186,5 milioane euro. Din 997 de proiecte deja contractate, 759 au în vedere investiţii în construcţia, modernizarea, extinderea sau dotarea infrastructurii de primire turistică, respectiv fonduri europene pentru realizarea structurilor turistice precum vile, bungalow-uri, cabane, campinguri, popasuri turistice etc. Alte 291 de proiecte au propus înfiinţarea în zonele rurale a centrelor de informare turistică, amenajarea marcajelor turistice, sau recondiţionarea celor existente.

Pentru măsura 125 'Investiţii pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii', alocarea de 537,042 milioane euro a fost de asemenea depăşită. Totalul de 1.701 proiecte depuse au o valoare eligibilă nerambursabilă de 1,78 miliarde euro, procentual însemnând 333% faţă de alocarea din PNDR. Pentru 2012, a fost deschisă o singură sesiune de proiecte, pentru submăsura a, componenta 1 - Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare. Suma solicitată prin cele 97 de proiecte conforme depuse (94,53 milioane euro) a depăşit cu mult suma alocată pentru sesiunea începută în septembrie, şi anume 60 milioane euro. Beneficiarii măsurii 125 - componenta a1 sunt organizaţiile şi federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri agricole. Aceştia au solicitat fonduri nerambursabile pentru proiecte de irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare.

Fondurile alocate pentru măsura 322 'Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", în valoare de 1,72 miliarde euro, reprezintă doar 22,6% din solicitări. În total, pentru această măsură s-au depus 3.225 de cereri de finanţare a căror valoare eligibilă nerambursabilă este de 7,6 miliarde euro. Alocarea financiară pentru această măsură de investiţii a fost epuizată încă din anul 2009.

Până în prezent, APDRP a încheiat 64.845 contracte de finanţare pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală, cu o valoare nerambursabilă de 5,1 miliarde euro.

PNDR 2007 - 2013 este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Alocarea totală prin PNDR este de 9,67 miliarde de euro, pentru perioada 2007 - 2013, bani europeni care pot fi atraşi până în 2015.

Sursa AGERPRES

România a atras 4,4 miliarde de euro din fondurile europene destinate dezvoltării rurale

România a atras până la finele anului trecut peste 4,39 miliarde euro din fondurile europene pentru dezvoltare rurală, ceea ce reprezintă un grad de absorbţie de aproximativ 44% din suma totală alocată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 - 2013, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Până în prezent, APDRP a încheiat 64.845 contracte de finanţare pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală, cu o valoare nerambursabilă de 5,1 miliarde euro. Această sumă reprezintă o valoare contractată de peste 70%, raportat la întreaga sumă din PNDR alocată măsurilor de investiţii. Pentru proiectele de investiţii au fost depuse 117.221 de cereri de plată, cu o valoare nerambursabilă de peste 2,7 miliarde euro. În cadrul angajamentelor încheiate pentru măsurile care vizează plăţile compensatorii acordate pe suprafaţă şi plăţile naţionale directe complementare au fost efectuate plăţi în valoare totală de peste 1,7 miliarde euro.

Potrivit datelor APDRP, suma plătită până la finele anului 2012 se ridică la 4,39 miliarde euro, adică o absorbţie efectivă de 43,88% raportat la suma totală alocată pentru PNDR. De asemenea, în prezent se află în etapa de verificare aproape 6.957 de cereri de plată pentru măsurile de investiţii, însumând peste 102,1 milioane euro.

Astfel, până la începutul anului 2013, numărul cererilor de finanţare conforme depuse la APDRP a ajuns la 139.623, însumând o solicitare de peste 17 miliarde euro fonduri europene nerambursabile. Raportat la alocarea de 10 miliarde euro, pentru întreaga perioadă de implementare a PNDR 2007 - 2013, interesul pentru fonduri nerambursabile pentru investiţii în agricultură, înregistrat până în acest moment, reprezintă 175%. Faţă de numărul cererilor de finanţare depuse până la sfârşitul anului 2011, solicitările au crescut cu 68%.

"Beneficiarii au înţeles repede că dezvoltare rurală înseamnă mai mult decât agricultură, aşa încât solicitarea de fonduri pentru finanţarea activităţilor non-agricole, pentru măsura 312 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi', de exemplu, reprezintă astăzi 252% faţă de suma alocată. Dezvoltarea Rurală este un concept care trebuie să ducă, în cele din urmă, la creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi, în acelaşi timp, la reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură', a precizat director general al APDRP, George Turtoi.
Potrivit datelor APDRP, în 2012 au fost depuse 40.375 proiecte, pentru care s-au solicitat 2,163 miliarde de euro.

PNDR 2007 - 2013 este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Alocarea totală prin PNDR este de 9,67 miliarde de euro, pentru perioada 2007 - 2013, bani europeni care pot fi atraşi până în 2015.

Sursa AGERPRES

Arad: Proiecte de dezvoltare rurală de peste 2 milioane euro, accesate de fermierii şi primăriile din nordul judeţului

Fermierii şi primăriile din zona de nord a judeţului Arad, mai exact de pe Valea Crişurilor Alb şi Negru, au accesat în anul 2012, proiecte destinate dezvoltării rurale în valoare totală de peste două milioane de euro.

'Este vorba de localităţile Socodor, Grăniceri, Pilu, Apateu, Zerind, Mâsca, Cermei, Sintea Mare, Beliu, Craiva, Hăşmaş, Archiş, Şicula, Seleuş, Şepreuş, Zărand, Olari, Şimand şi Chişineu Criş, proiectele fiind accesate prin intermediul Grupului de Acţiune Locală Microregiunea Văilor Crişurilor Alb şi Negru (GAL - MVC)', a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o la Arad, Dimitrie Ioan Jura, preşedintele GAL- MVC.

Potrivit acestuia, în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală, proiect finanţat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în perioada 2012-2015, sunt disponibile pentru Microregiunea Văilor Crişurilor Alb şi Negru fonduri nerambursabile în valoare totală de 2.285.500 euro.

'În primul an de funcţionare, echipa tehnică a Grupului de Acţiune Locală (GAL) a lansat 13 apeluri de selecţie pentru astfel de proiecte, în urma derulării acestor sesiuni fiind selectate 46 de proiecte, în valoare totală de 2.271.222 euro, din care 1.548.368 euro reprezintă fonduri nerambursabile iar diferenţa urmând a fi suportată de beneficiari ca şi cofinanţare a proiectelor respective', a precizat Dimitrie Ioan Giura.

Pentru proiectele aferente măsurii 413.12, alocarea financiară a fost epuizată încă de la prima sesiune, fiind depuse la GAL şi selectate 12 proiecte, toate acestea fiind în prezent în procedură de contractare.

Pentru măsura 411.41 au fost selectate 16 proiecte, din totalul de 21 prevazute în Strategia de Dezvoltare. Şapte dintre acestea sunt deja la contractare, alte nouă urmând a fi verificate de APDRP. Pe măsura 413.22 au fost depuse la GAL 11 proiecte, şase aflându-se în faza de contractare iar restul de cinci urmând să fie verificate de APDRP. Alte şapte proiecte au fost depuse pe măsura 411.21, toate fiind selectate, ele aflându-se în prezent, în procedura de contractare.

'În prezent sunt deschise sesiuni de depunere de proiecte pentru măsurile 411.41 şi 411.21, toate aceste sesiuni urmând a se închide în data de 15 ianuarie 2013', a adăugat Dimitrie Ioan Giura, preşedintele GAL - MVC.

Sursa AGERPRES

România este dezavantajată de creşterea cofinanţării la 25% pe proiectele de dezvoltare rurală

România este dezavantajată de negocierile avute la Consiliul European de la Bruxelles, în special pe partea de cofinanţare, care va creşte, conform propunerii, de la 15% la 25%, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii producătorilor agricoli.

,În perioada 2007- 2013, cofinanţarea statului pe proiectele de dezvoltare rurală a fost de 15%, pe lângă sumele venite de la Bruxelles. Faptul că azi se propune o cofinanţare de 25% cred că va îngreuna foarte tare accesarea de fonduri europene, inclusiv pe zona de dezvoltare rurală, unde lucrurile au mers destul de bine', a precizat Constantin.

Acesta a subliniat că pe dezvoltare rurală contractarea fondurilor a mers destul de bine, în condiţiile în care la ora actuală sumele plătite beneficiarilor de fonduri europene prin PNDR a depăşit 4,3 miliarde de euro, însă ar putea apărea probleme în perspectiva 2014-2020, dacă gradul de cofinanţare va rămâne la 25%.

'În decembrie 2012 avem plătite 4,3 miliarde de euro către beneficiari, bani rambursaţi de către CE, iar gradul de contractare pe PNDR depăşeşte 70%. Cred că există premise foarte bune să nu avem riscuri de dezangajări pe acest program. Lucrurile merg bine, dar, dacă gradul de cofinanţare va rămâne la 25%, vom avea probleme în perspectiva viitoare', a adăugat Constantin.

Preşedintele Organizaţiei Interprofesionale Cereale şi Produse Derivate Rompan, Aurel Popescu, a întărit declaraţiile ministrului Agriculturii, subliniind că problema cea mai grea pentru producători rămâne cofinanţarea.

'Dacă noi ne ducem la 25% cofinanţare, ceea ce înseamnă efortul bugetului naţional, părerea mea este că nu vom reuşi să accesăm toţi banii pe care îi vom avea de la UE, pentru că bugetul nu o să poată să dea această finanţare. Cred că mai repede dăm nişte bani din sumele totale alocate, dar să ne ducem la cel mult 15% cofinanţare. Trebuie să ne batem ca această cofinanţare să fie de maximum 15%', a adăugat Popescu.

În urma unor negocieri făcute anul trecut, gradul de cofinanţare pe zona de dezvoltare rurală şi pe cea de coeziune a scăzut pentru România la 5%, şi, cu toate acestea, Ministerul Agriculturii, dar şi alte ministere au probleme de a asigura şi acel procent de 5%.

'Dacă avem probleme pe 5%, mă întreb cum va fi pe o cofinanţare de 25%, mai ales că acum ne raportăm la o sumă mai mică pe care o avem, dar dacă ne raportăm la 25% dintr-o sumă mai mare pe care o va avea România la dispoziţie', a menţionat Daniel Constantin.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS