reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Aug 2019

Pe site-ul MADR a fost publicat chestionarul referitor la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027

În vederea finalizării Planul Național Strategic pentru perioada 2021-2027, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală adresează tuturor actorilor interesați rugămintea de a completa “Chestionarul cu privire la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027”, publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (www.madr.ro – secțiunea Dezvoltare Rurală) și de a-l transmite până în data de 31.07.2019, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În prezent, cele trei regulamente ce vizează Politica Agricola Comună, respectiv planurile strategice, finanțarea, gestionarea și monitorizarea, organizarea comună de piață, sunt în plin proces de analiză și negociere, căutându-se cele mai potrivite căi de legiferare pentru o implementare cât mai eficientă.

Propunerea Comisiei prevede o abordare în care statele membre vor avea mult mai multă flexibilitate în elaborarea intervențiilor și în garantarea rezultatelor.

Elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de programare națională trebuie să respecte principiul european al parteneriatului și să se realizeze pe baza unor proceduri transparente.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale răspunde nevoilor-cheie identificate la nivelul Uniunii Europene și implicit la nivelul țării noastre privind sprijinul pentru finanțarea investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală.

LINK CHESTIONAR

Sursa: madr.ro

Prima întâlnire în România a Rețelelor Rurale Naționale

În perioada 12-13 iunie 2019 a avut loc la București prima întâlnire a Rețelelor Rurale Naționale organizată în România, respectiv cea de-a 14-a întâlnire organizată de Rețeaua Europeană pentru Dezvoltare Rurală (ENRD), în colaborare cu rețelele rurale ale statelor din Uniunea Europeană. Astfel de întâlniri sunt organizate lunar la propunerea Rețelelor din Statele Membre pe subiecte de interes și de actualitate pentru comunitățile rurale.

Întâlnirea de la București a avut loc în contextul președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a fost organizată de ENRD împreună cu Rețeaua Rurală Națională din România (RNDR) din cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Participanții la reuniune au discutat despre implementarea LEADER și mijloacele de sprijinire a acestui program, precum și despre schimbul de experiențe și bune practici între rețelele rurale naționale.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Programul LEADER (titulatura provine din franceză „Liaison entre actions de développement de l'économie rurale”, în traducere „Legături între acțiunile de dezvoltare a economiei rurale”) este  o inițiativă a Uniunii Europene de sprijinire a proiectelor de dezvoltare rurală la nivel local, în vederea revitalizării zonelor rurale și creării de locuri de muncă.

Necesitatea unui astfel de program a apărut în 1990, când programele de dezvoltare rurală erau limitate. La nivel european, LEADER funcționează încă din perioada 1991-1993 (LEADER I), continuând apoi ca LEADER II în perioada 1994-1999 și LEADER+, în 2000-2006. În actuala programare, 2014-2020, LEADER a fost extins pentru a cuprinde nu doar zonele rurale, ci și cele de coastă și zonele urbane prin intermediul conceptului de „dezvoltare locală sub responsabilitatea comunității”.

În România, în actuala perioadă de programare au fost selectate 239 de Strategii de Dezvoltare Rurală având o alocare publică totală de 563,5 mil. euro. Din totalul suprafeței eligibile LEADER, cele 239 de GAL-uri acoperă 2.735 comune și 142 de orașe cu o populație sub 20.000 locuitori, ceea ce reprezintă un procent de 92% acoperire teritorială eligibilă LEADER, respectiv totalitatea comunelor și a orașelor cu o populație de sub 20.000 locuitori.

Fonduri rambursate Romaniei de la Comisia Europeană pentru agricultură și dezvoltare rurală

În data de 05 iunie 2019, României i-au fost virate de la Uniunea Europeană 88 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), ajungându-se astfel la suma de 1,7 miliarde euro, intrată de la începutul acestui an în contul plăților directe efectuate de APIA. Aceste fonduri au ajutat fermierii să își execute la timp lucrările agricole, să se doteze corespunzător, astfel încât să poată realiza investiții viabile, moderne, la standarde europene.

Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură și dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,2 miliarde euro (plăți directe și investiții).

Preocuparea constantă a Ministerului Agriculturii pentru accesarea banilor europeni dedicați domeniului agricol a determinat o absorbție de peste 8,4 miliarde euro, reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019, prin eforturile susținute ale funcționarilor din cadrul celor două agenții de plăți, APIA și AFIR.

Sursa: madr.ro

Susținerea financiară a cooperării fermierilor prin PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează prin submăsurile 16.4 și 16.4a din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020) cooperarea între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol. Cererile pentru finanțarea cooperării dintre fermieri și microîntreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale sau unități școlare, sanitare, de agrement sau de alimentație, se depun până la data de 30 iunie 2019, ora 16:00. Pentru finanțarea acestor parteneriate există o alocare disponibilă de 4.744.665 euro pentru sectorul agricol (submăsura 16.4) și de 6.668.484 euro pentru sectorul

Valoarea sprijinului acordat în cadrul submăsurilor 16.4 și 16.4a este de maximum 100.000 euro, iar finanțarea este 100% nerambursabilă* și se acordă pentru studii și planuri de marketing (maxim 10%*), pentru acoperirea costurilor de funcționare a cooperării (maxim 20%*), precum și pentru decontarea cheltuielilor de promovare a lanțului scurt de aprovizionare și a pieței locale (maxim 50%*), de creare sau achiziționare a mărcii înregistrate (maxim 5%*), de protejare a mărcii înregistrate (maxim 5%*). De asemenea, finanțarea se acordă și pentru etichetarea și ambalarea produsului, pentru aplicații software, pentru onorarii ale partenerilor sau colaboratorilor externi, pentru investiții în construcții, în echipamente, în utilaje și mijloace de transport, dar și pentru închirierea acestora.

 În această sesiune de depunere, AFIR a primit până în acest moment solicitări de finanțare a 8 parteneriate, în valoare totală de 728.019 euro, din care unul, în valoare de 100.000 euro, este aferent sectorului pomicol. Beneficiarii din județele Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș, Tulcea au depus la AFIR solicitări cu valori cuprinse între 32.000 euro și maximul de 100.000 euro pentru un proiect.

Un astfel de proiect din Hunedoara solicită finanțare pentru coagularea producătorilor din zona cetăților dacice sub un brand comun și constituirea unui lanț scurt de aprovizionare adresat turiștilor, dezvoltarea unei platforme on-line și lansarea unei campanii de promovare a brandului respectiv, înființarea unui spațiu special de tip stand mobil destinat vânzării de produse locale. De asemenea, un alt proiect, depus în județul Tulcea, vizează promovarea și comercializarea produselor obținute din lapte de capră, iar în județul Cluj a fost propusă promovarea dovleacului copt românesc.

Beneficiarii eligibili care pot primi finanțare prin submăsura 16.4 și 16.4a sunt parteneriatele constituite în baza unui Acord de Cooperare din cel puțin un fermier sau un grup de producători sau o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/ pomicol și cel puțin un partener din categoriile: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit pe site Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurilor 16.4 și 16.4a.

Sursa: afir.info


* din total cheltuieli eligibile

Întâlnirea informală a directorilor pentru dezvoltare rurală din Statele Membre UE - București

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează, în perioada 27-29 martie 2019, la București, ”Întâlnirea informală a directorilor pentru dezvoltare rurală din Statele Membre UE”.

Reuniunea organizată în contextul Președinției României a Consiliului Uniunii Europene este dedicată dezbaterii unui subiect de actualitate la nivelul UE, respectiv, reînnoirea generațiilor în agricultură, o temă prioritară în contextul negocierilor Politicii Agricole Comune (PAC) post 2020.

În cadrul evenimentului, reprezentanți ai autorităților române și ai Comisiei Europene, precum și asociații de fermieri reprezentative la nivel european vor susține prezentări privind modalitățile de sprijin a tinerilor fermieri în contextul viitoarelor Planuri Strategice PAC, precum și rezultatele concrete înregistrate în actuala perioadă de programare în ceea ce privește atragerea tinerilor în agricultură.

Reuniunea va oferi participanților oportunitatea împărtășirii experiențelor cu privire la mecanismele de sprijin disponibile pentru reînnoirea generațiilor în agricultură şi, totodată, va facilita dezbaterea perspectivelor oferite de viitorul cadru de programare al Politicii Agricole Comune.

Sursa: madr.ro

Rata de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală continuă să crească

România acordă o atenție deosebită stimulării investițiilor și atragerii de fonduri europene pentru agricultură. Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii, procesatorii, antreprenorii și autoritățile publice locale din România, care și-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambițioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spațiului rural, prin investiții eficiente și rentabile, la standarde europene.

”România gestionează pentru perioada de programare 2014-2020 o alocare din FEADR de 8.1 mld.euro, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană după Italia, Franța, Germania, Polonia și Spania. Din punct de vedere al nivelului plăților efectuate către beneficiarii FEADR, România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană, după Franța și locul 1, dacă ne referim la gradul de absorbție pentru nivelul anului 2019, fiind înregistrată o creștere de 36,2% față de aceeași perioadă a anului 2016”, a declarat Teodora Gabriela Gheniu, secretar de stat în cadrul MADR.

Prin politica de dezvoltare rurală, Uniunea Europeană (UE) își propune să ajute zonele rurale să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul al XXI-lea. Cunoscut ca Pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost îmbunătățit în perioada 2014-2020 printr-o reformă amplă, în urma căreia România a primit o alocare de 8.1 mld. euro din bugetul FEADR, la care se adaugă contribuția națională, în valoare de 1,3 mld. euro. Programul Național de Dezvoltare Rurală din România (PNDR) pentru perioada 2014-2020 se concentrează pe următoarele priorități:

  • Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole,
  • Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri,
  • Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural,
  • Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural,
  • Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat,
  • Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.

Precizăm că, la sfârșitul lunii ianuarie 2019, România era la egalitate cu Cehia și cu Lituania, pe locul 6 din punct de vedere al ratei de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Detalii privind calendarul estimativ de lansare a sesiunilor din PNDR găsiți pe pagina web a MADR: CALENDAR ESTIMATIV.

MADR va deschide noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală

Peste 445,8 milioane de euro disponibile în Trimestrul I al anului 2019, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, va deschide în Trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

Astfel, în primul trimestru al acestui an vor fi disponibile fonduri pentru Submăsurile (sM):

  • sM 4.1a - Investiții în exploatațiile pomicole (51.013.105 euro),
  • sM 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații (200.000.000 euro),
  • sM 5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile (14.775.003 euro) și
  • sM 5.2 - Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale (13.677.431 euro).

De asemenea, infrastructura locală va beneficia de finanțare prin deschiderea unor noi sesiuni pentru:

  • sM 7.2 - Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică - ITI Delta Dunării (16.777.774 euro),
  • sM 7.4 - Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente (13.761.860 euro) sau
  • sM 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării (4.990.902 euro).

Grupurile de Acțiune Locală vor avea la dispoziție o nouă oportunitate de finanțare prin  sM 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta B "Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate (9.270.000 euro).

În aceeași perioadă de timp a trimestrului unu, vor fi lansate sesiuni pentru Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (sM 15.1) și Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor (sM 17.1), valoarea totală a fondurilor disponibile pentru aceste submăsuri fiind de 110.151.918 euro.

Reamintim că în acest moment sunt deschise sesiuni de primire a proiectelor pentru:

  • sM 1.1 - Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (cost standard),
  • sM 1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri,
  • sM 4.1 - Investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, Schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă sM 4.2, Schema de minimis pentru proiectele finanțate prin sM 4.2, dar și Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole (sM 4.2).

Pe lângă aceste linii de finanțare, cei interesați au la dispoziție sM 8.1 - Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, sau sM 16.1/ 16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol/ pomicol - Etapa 2. Mai mult decât atât, din data de 3 ianuarie a fost deschisă primirea de proiecte pentru sM 16.4/ 16.4a - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare (agricol/pomicol).

Valoarea fondurilor alocate pentru submăsurile disponibile în acest moment este de 475.836.748 de euro.

Detalii privind modul de accesare sau alte informații relevante sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info), APIA (www.apia.org.ro) și MADR (www.madr.ro).

AFIR finanțează prin PNDR 2020 infrastructura secundară de irigații

În vederea pregătirii unei noi sesiuni de depunere a cererilor de finanțare, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale reamintește tuturor celor interesați că infrastructura secundară de irigații este sprijinită prin intermediul submăsurii (sM) 4.3 „Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Beneficiarii eligibili pentru finanțare sunt Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, conform legislaţiei în vigoare. Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI) pot depune cereri de finanțare numai dacă sunt deținători de infrastructură secundară de irigații[1] preluată prin proces verbal de predare-primire.

„Prin componenta de infrastructură de irigații a sM 4.3 vor fi eligibile investiţiile în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune și de racordare la utilități, inclusiv construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat, precum și echipamentele de irigat în limita a 30% din valoarea proiectului.

Din punct de vedere al amplasamentului, se vor finanța doar investiții din amenajările viabile economic, atât cele care au aplicat cel puțin o udare în trecutul recent (2007 – 2016), cât și cele care nu au udat în trecutul recent și care vizează mărirea netă a suprafeței irigate.”, a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR. 

Lista amenajărilor de irigații viabile economic se regăsește în Anexa 2 – Analiza viabilităţii economice a sistemelor de irigaţii din H.G. nr. 793/ 2016 pentru aprobarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, cu modificările și completările ulterioare, disponibilă pe pagina oficială de internet, www.afir.info, la secțiunea Legislație.

Toate informațiile necesare depunerii proiectelor se vor regăsi în versiunea finală a Ghidului solicitantului aferent submăsurii 4.3 – componenta infrastructură de irigații, care va fi publicat în perioada imediat următoare pe site-ul Agenției.


[1] infrastructură definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: afir.info

Zeci de experți din 15 țări europene, prezenți la Conferința Rețelei Europene de Dezvoltare Rurală, găzduită de USAMV Cluj-Napoca

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară este onorată să găzduiască un nou eveniment de amploare pe harta europeană.

Astfel, în intervalul 17-19 septembrie 2018, USAMV Cluj Napoca va fi gazda celei de-a XVI-a Conferințe a Rețelei Europene de Dezvoltare Rurală (ERDN), intitulată ”CAP 2020+: experiences and ideas for future rural areas and development”.

ERDN a fost înființată în anul 2002, pentru a integra eforturile și competențele diverselor instituții europene responsabile cu dezvoltarea spațiului rural, în principal a centrelor de cercetare din țările Europei centrale, estice și sud-estice. Coordonarea activităților rețelei este realizată de către ”Institute of Agricultural and Food Economics – National Research Institute (IAFE-NRI)”, din Varșovia (Polonia).

Una din caracteristicile principale ale dezvoltării rurale este complexitatea acesteia. Rezultatele cercetărilor privind situația mediului rural vor fi prezentate în cadrul secțiunilor conferinței, de către un număr de peste 50 de participanți din țări precum: România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Olanda, Germania, Italia, Franța, Marea Britanie, Austria, Ucraina și Lituania.

Cercetătorii prezenți la conferință vor discuta despre realizările și experiențele rezultate în urma implementării politicilor agricole atât în țările europene cât și non europene, precum și despre problemele economice și dilemele sociale cu care se confruntă agricultura familială din zonele rurale în secolul XXI.

Se dorește ca punctele de vedere exprimate în cadrul conferinței să fie luate în considerare cu ocazia forumurilor Uniunii Europene ce vor dezbate viitoarea Politică Agricolă Comună.

Reuniunea va fi găzduită de Amfiteatrul ”Regele Ferdinand” din cadrul Institutului pentru Științele Vieții.

FEI anunță alocarea a peste 150 de milioane de euro finanțare pentru fermierii români prin intermediul a patru bănci

Fondul European de Investiții (FEI) a selectat patru bănci românești în cadrul primului acord de finanțare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanțări fermierilor din întreaga țară.

Cele patru bănci din România - Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank vor acorda finanțări în valoare de 155 milioane de euro pentru peste 1.300 de fermieri și întreprinzători din mediul rural.

FEI și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au semnat anul trecut acordul de finanțare pentru susținerea fermierilor locali din România, iar aceste patru bănci sunt primele care vor oferi finanțare antreprenorilor locali. Acordul face parte din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și este finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

În conformitate cu obiectivele politicii agricole ale Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene – DG AGRI și ale Guvernului României, acordul va sprijini cheltuielile de capital ale fermelor mici, ale exploatațiilor agricole precum și cofinanțarea proiectelor selectate pentru grant în cadrul PNDR.

Referitor la semnarea acordurilor operaționale, Secretarul General al FEI, Maria Leander, a declarat: "Suntem încântați să alegem primele patru bănci care să acorde finanțare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinși că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunități pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-și extinde producția și pentru a spori competitivitatea sectorului în România ".

Reprezentantul Guvernului României, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a declarat: ”După semnarea primului Acord de Finanțare cu FEI pentru sprijinirea fermierilor și a antreprenorilor din zona rurală, mă bucur să văd că această inițiativă prinde contur, fiind pusă în practică prin semnarea acordurilor cu băncile care vor acorda credite finanțate din PNDR. Instrumentul financiar se va adresa inclusiv unor categorii de beneficiari cu un risc mai ridicat de creditare, cum ar fi fermele mici sau tinerii fermieri iar costurile de finanțare vor fi reduse. Având patru intermediari financiari selectați, beneficiarii noștri pot acum să acceseze împrumuturi în condiții mai favorabile, care țin cont de nevoile de finanțare specifice acestui sector de activitate. Felicit reprezentanții FEI și intermediarii financiari care au participat în procesul de selecție și îi încurajez pe fermierii din România să profite de acest instrument dedicat lor.”

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: "Instrumentele financiare și accesul la creditare pentru fermieri reprezintă pentru mine priorități-cheie în calitatea mea de Comisar european pentru agricultură. Accesul la creditare este esențial pentru agricultori să-și modernizeze și să-și dezvolte afacerile în domeniul agricol. Investind pentru a-și face fermele mai competitive și mai eficiente, fermierii noștri își pot îmbunătăți perspectivele de afaceri precum și reduce impactul referitor la schimbările climatice. Felicit FEI pentru această inițiativă și aștept cu nerăbdare să văd modul în care fermierii români și întreprinzătorii din mediul rural profită din plin de această finanțare".

Despre FEI

Fondul European de Investiții (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea sa principală este de a sprijini microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii din Europa (IMM-uri), ajutându-le să acceseze finanțarea. FEI creează și dezvoltă capital de risc și de creștere, garanții și instrumente de microfinanțare care vizează în mod specific acest segment de piață. În acest rol, FEI promovează obiectivele UE în sprijinul inovării, cercetării și dezvoltării, antreprenoriatului, creșterii economice și ocupării forței de muncă. Mai multe informații despre activitatea FEI pot fi găsite aici http://www.eif.org/what_we_do/index.htm.

Sursa: madr.ro

Comisia Europeană ia în calcul acordarea unui nivel crescut al avansurilor pentru plăți directe și dezvoltare rurală

Pentru a veni în sprijinul fermierilor români, în urma fenomenelor climatice dificile din acest an, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a solicitat Comisiei Europene – comisarului european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil HOGAN - sprijin prin creșterea avansului pentru plățile directe și dezvoltare rurală pentru a fi acordate în toamna acestui an.

În urma acestei intervenții, comisarul european Phil Hogan răspunde pozitiv solicitării ministrului Petre Daea, prin scrisoarea cu nr. (2018) 4270299, cu privire la posibilitatea creșterii nivelului avansurilor pentru plăți directe (de la 50% la 70%) și pentru anumite măsuri de dezvoltare rurală (de la 75% la 85%).

Există și posibilitatea acordării separate a avansurilor pentru SAPS sau sprijinul cuplat, odată ce controalele au fost finalizate pentru aceste scheme, precum și alte instrumente care ar putea veni în ajutorul fermierilor, cum ar fi anumite scheme din Programul de Dezvoltare Rurală sau ajutoarele de stat.

Sursa: madr.ro

Deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor pentru pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Componenta A

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că în perioada 30 iulie – 28 decembrie 2018 se va desfășura sesiunea de depunere a proiectelor din cadrul Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate din cadrul sub-măsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Alocarea disponibilă aferentă Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare din cadrul sub-măsurii 19.3 este de 2.318.573,32 Euro pentru această sesiune.

Sprijinul privind asistența tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare poate fi acordat doar cu condiția ca Grupurile de Acțiune Locală să poată demonstra că au în vedere implementarea unui proiect concret de cooperare, ceea ce presupune identificarea obiectivelor și a tipului de proiect.

Ghidul Solicitantului pentru accesarea Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate din cadrul sub-măsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală este publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro.

Dezvoltarea rurală durabilă, văzută prin ochii specialiștilor

Prof. univ. dr. Ioan Ianoș: „Avem exemple de dezvoltare rurală, însă nu cred că întotdeauna este și durabilă“

În România, de ani buni, autoritățile naționale și locale vorbesc și scriu strategii despre dezvoltarea rurală durabilă. De fapt, se aplică de cel puțin un deceniu și jumătate proiecte care vizează modernizarea satului românesc, inclusiv – și declarativ – pe componenta de protejare a mediului. Dacă rezultatul este sau nu cel așteptat, putem vedea fiecare dintre noi cu ochiul liber, călătorind prin țară. Dar important este să aflăm părerea specialiștilor, iar interlocutorul nostru, pentru o discuție pe această temă cuprinzătoare, este prof.univ. dr. Ioan Ianoș, directorul Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT) și profesor la Facultatea de Geografie, Universitatea București.

– Într-o prezentare foarte scurtă, domnule profesor, cum ați defini conceptul de dezvoltare rurală durabilă?

– Dacă dezvoltarea rurală privește satul și rețelele de așezări rurale oarecum izolat, în sensul îmbunătățirii calității vieții prin dezvoltare și inovare, dezvoltarea durabilă pune accentul pe consumul cu prudență al resurselor, pe relațiile cu mediul și pe echitate socială intergenerații. Dezvoltare rurală durabilă îmbină țintele menționate, prin atitudini prietenoase față de mediu și față de înșiși locuitorii satelor.

– În România, potrivit acestui concept, avem exemple de localități din mediul rural care au urmat o asemenea dezvoltare?

– Încercând să aplicăm aceste definiții la satele românești, am putea spune că avem exemple de dezvoltare rurală, însă nu cred că întotdeauna este și durabilă. Ca să fie durabilă, trebuie să avem garanția că acea dezvoltare este de tip inteligent, că nu este alterată de conjuncturi, care pare favorabilă din punct de vedere economic pe termen scurt, dar care, ulterior, se constată că aduce mari prejudicii mediului, comportamentului și culturii locale, relațiilor sociale și economiei așezării.

Dacă ar fi să măsurăm, acum, prin indicatori ai dezvoltării durabile așezările rurale din România, cum subliniam, găsim două categorii: una, care a reușit să ia pulsul european al dezvoltării, profitând de avantajele localizării, dar și de existența unui lider local implicat, precum comuna Ciugud, din județul Alba; alta, valorificând resursele locale, inclusiv tradiția, păstrând mediul milenar aproape nealterat, cum ar fi comuna Ciocănești, județul Suceava.

Din păcate, nu pot garanta că aceste tipuri de dezvoltare pot exista multe decenii, întrucât sunt factori perturbatori puternici: pentru prima categorie, puterea de a spune „stop investițiilor“, mai ales a acelora care au efecte perverse; pentru a doua, depopularea pe cale naturală și prin migrații.

– Puteți să oferiți, în contrapondere, exemple de localități care nu vor putea atinge nici măcar minimul de dezvoltare?

– La polul opus putem plasa marea majoritate a așezărilor rurale. După câte vedeți, eu vorbesc despre așezări rurale, nu de localități, pentru că în primul concept sunt reunite toate formele de locuire rurală (inclusiv cătunele sau grupări de gospodării izolate), iar în cel de-al doilea sunt incluse doar așezările rurale recunoscute oficial (existente în Nomenclatorul localităților din România). Revenind la întrebarea dvs., aș menționa efectul dezastruos pe care îl are supradimensionarea unor locuințe în unele sate care, veacuri la rând, au păstrat tradițiile locale și, dintr-o dată, au devenit de nerecunoscut! Evident, nu este numai vina celor care au investit, ci mai ales a celor care au eliberat documentele de urbanism și autorizațiile de construcție. Un exemplu, cunoscut la nivel național, este localitatea Huta Certeze, din județul Satu Mare, amplasată în mirificul peisaj al Țării Oașului.

– Într-o apreciere aproximativă, care ar fi zonele rurale din țară care au datele necesare pentru a dobândi o astfel de dezvoltare și care sunt cele care nu au acces, din motive obiective, la ceea ce numim standard decent de viață, sub toate aspectele (casă, loc de muncă, școală, educație, sănătate, utilități, servicii etc.)?

– Dacă vorbim strict de nivel de dezvoltare și standard de viață, marii câștigători ai postsocialismului sunt așezările rurale din zonele suburbane sau periurbane, apropiate marilor orașe. Acolo, din punctul de vedere al gradului de înnoire edilitară, al dezvoltării economice s-au înregistrat salturi spectaculoase (toate măsurate statistic), dar prețul a fost destul de mare: pierderea identității locale. Nimeni nu se poate gândi la faptul că, pentru a păstra această identitate, trebuie să condamnăm populația respectivă la subdezvoltare continuă! Dar era absolut necesară existența unor reglementări care să nu producă o suburbanizare sălbatică, ci una durabilă, cu un număr redus de conflicte de mediu și cu un grad de confort ridicat atât pentru locuitorii satelor respective, cât și pentru noii sosiți. În acest sens, un plan urbanistic general, care să identifice valorile perene și în jurul cărora să promoveze dezvoltarea firească și modernizarea fiecărei așezări rurale, era mai mult decât necesar. În lipsa acestuia, veniturile individuale și la nivel de buget local au crescut, dar nu putem vorbi de o dezvoltare rurală durabilă. Satul românesc a avut doi piloni de bază: biserica și școala! Biserica a avut un rol deosebit în perioada comunistă, contribuind la conservarea valorilor locale, iar școala s-a menținut, inclusiv în satele mici, relativ izolate. Din păcate, în ultimele două decenii s-au produs schimbări în cadrul ambelor „instituții“: prima este încă prezentă, dar calitatea celor care prestează serviciul bisericesc se pare că a scăzut, inclusiv sub aspectul exemplului local pentru comunitate; cea de-a doua a dispărut din multe sate, sub pretextul scăderii numărului de copii (nu se știe exact dacă nu cumva chiar dispariția școlii a accentuat depopularea). Din punctul de vedere al dezvoltării rurale durabile, satul montan, cu accesibilitate facilă, pare a fi favorizat întrucât atrage investitori mai ales în domeniul turismului și este mai stabil din punct de vedere demografic. În opoziție, satul/cătunul izolat, în care accesul se face doar cu mijloace tradiționale sau pe „potecă“, este pe cale de dispariție, cu o populație îmbătrânită și lipsită, uneori, chiar de electricitate sau acces rapid la servicii medicale de urgență.

dezvoltare ianos 3

– Care sunt, în opinia dvs., principalele inconveniente pentru zonele rurale în a atinge anumite standarde de dezvoltare? Ele țin cumva mai mult de partea financiară, de mentalitate, de strategii unitare de dezvoltare mai mult sau mai puțin bine puse la punct?

– Diversitatea de situații ne conduce la ideea că, promovând o dezvoltare rurală inteligentă, toate așezările rurale din România pot atinge un standard de viață decent. Însă pentru aceasta este necesară definirea și promovarea unor politici care să țină cont de resursele și valorile locale, dar și de posibilitățile limitate, pentru început, de a se dezvolta prin forțe proprii. Or, într-un asemenea context, statul este cel care trebuie să protejeze spațiul rural de agresiunile tot mai puternice și complexe venite din afara sa, prin acordarea de facilități pentru descurajarea depopulării acestuia.

Prin urmare, de comun acord cu populația locală, cu reprezentanți ai comunităților rurale, trebuie stabilite politici generale și specifice de dezvoltare locală. Particularitățile fiecărei așezări rurale impun viziuni speciale și căi diferite de atingere a performanței în procesul de dezvoltare, de creștere a gradului de satisfacție a locuitorului de la sate. Impunerea de sus în jos a unor modele de dezvoltare, viziunea contabilicească a procesului de dezvoltare și de organizare administrativă a spațiului rural vor avea efecte catastrofale asupra satelor românești. Spre exemplu, mult dorita comasare a comunelor, pentru a crește bugetele locale și a asigura salarii corespunzătoare angajaților primăriilor, este una dintre cele mai nesănătoase politici de dezvoltare rurală. În loc să se apropie serviciile administrative de sătean, prin aplicarea unei asemenea politici are loc îndepărtarea săteanului de acestea și deplasarea sa la noua reședință de comună, situată uneori la peste 20 km distanță. Evident că dezvoltarea rurală presupune educație, iar aceasta înseamnă școală (susținerea acesteia, chiar dacă numărul de copii nu se încadrează în limitele impuse la nivel național) în sens clasic, dar și centre de informare și pregătire pentru adulți, care să-i sprijine în procesul de asociere și de valorificare a excedentului de produse agricole din zonele respective. Prin construirea de rețele sociale în mediul rural, facilitându-se procesul de comunicare, inclusiv prin utilizarea Internetului, comunitățile locale, chiar relativ izolate, vor fi regenerate din punct de vedere economic, social și psihologic. Sintetic, am putea spune că, pentru o dezvoltare corespunzătoare a României, cea mai rurală țară din Uniunea Europeană, este nevoie de o viziune clară pentru conservarea ruralului prin modernizare.

– Care este principalul atu al României în a valorifica potențialul rural?

– Pentru a răspunde la întrebarea dvs. aș pleca de la unul dintre aspectele subliniate în concluzia anterioară. Atuul principal al României poate fi chiar faptul că suntem țara cea mai rurală din Uniunea Europeană. În luna iunie a anului trecut, la Conferința europeană privind dezvoltarea ruralului, care a avut loc la Braunschweig, în Germania (unde am fost invitat în calitate de „keynote speaker“), am subliniat că „noi, românii, trebuie să fim suficient de deștepți ca să transformăm acest handicap într-un atu“. Și mai remarcam atunci că europenii trebuie să ni se alăture, întrucât această nestemată, reprezentată de rural nu este un bun numai al României, ci al Europei întregi. Când vorbesc despre rural, am în minte ruralul nealterat sau slab alterat, care mai poate fi salvat prin protejare și conservare. Din nefericire, nivelul actual de dezvoltare a țării și resursele financiare de care se dispune nu permit acțiuni majore în această direcție. În schimb, există o resursă intelectuală deosebită, care poate fi pusă în practică pentru valorificarea acestui atu. Starea latentă a acestei resurse poate fi schimbată prin identificarea unor catalizatori locali sau regionali, cuplați cu o idee „perimată pentru români“, dar actuală pentru europeni, reprezentată de mândria locală și regională. Poate, cu alte ocazii, vom putea dezvolta importanța unei astfel de energii în dezvoltarea teritorială la diferite scări de timp și spațiu.

– Răspunsul dvs. provoacă o altă întrebare: există tot mai multe voci, din țară și din afară (de exemplu, prințul Charles sau Charlie Ottley, realizatorul emisiunii „Wild Carpathia“), care spun că România trebuie să-și păstreze frumusețile naturale extraordinare ori satele așa cum sunt și să nu le altereze cu modernități. Dvs. ce părere aveți? Poate fi aceasta o nișă de care putem profita?

– Cred că din cele subliniate mai sus a reieșit foarte clar o idee: sunt pentru a conserva satele românești prin modernizare. Prin componentele lor arhitectonice, prin tradiții și comportamentul psihologic colectiv al comunităților, unele sate pot deveni sate-muzeu. Dar nu toate, cele peste 13.000 de sate pot deveni adevărate muzee! De aceea trebuie să facem distincție între un rural viu, modern și cu rădăcini ancestrale definite ca valori perene (care să sprijine dezvoltarea) și un rural care să trăiască, în principal, din particularitățile sale unice. Această nișă despre care se vorbește poate fi exploatată întrucât este atractivă pentru turiști, pentru cei îndrăgostiți de istorie și de natură. Dar la fel de atractiv poate deveni orice sat, mai ales din zonele montane și deluroase, în condițiile în care își păstrează peisajul intern și cel din moșia satului mai puțin alterat, dar productiv. Bioeconomia poate fi o cale formidabilă de reabilitare a satului românesc, în condițiile existenței unor politici specifice de încurajare a inițiativei particulare și de valorificare a atuurilor fiecărui spațiu rural. 

În consecință, agreez ideea de a promova satele-muzeu, dar trebuie să nu uităm că ele trebuie să aibă și propria capacitate de producție. Viața lor nu trebuie să depindă numai de numărul de vizitatori/turiști, ci și de produsele pe care le realizează, cât mai apropiate de natură și mai puțin industrializate. Producția de serie mică, în gospodăriile țărănești sau în micile asociații create, trebuie să fie cea care contribuie la plusvaloarea dată de unicitate și de peisajele mirifice din jur.

– În prima parte a interviului vorbeați despre „efectul dezastruos pe care îl are supradimensionarea unor locuințe în unele sate“. Vorbind despre estetic, considerați că ar fi util să fie însușite norme de urbanism pentru fiecare localitate în parte, cât să dea impresia de specific local? Din câte știm, în afară de zona Transilvania, satul românesc are un amestec imposibil de arhitectură...

– Desigur, trebuie regândit urbanismul, spre a-l elibera de cifre și norme care încorsetează dezvoltarea. Reglementând majoritatea elementelor privind structura intravilanului, de la nivel central, fără a ține cont de preferințele locale sau regionale, înseamnă promovarea unei anumite uniformizări în estetica rurală. Din punctul meu de vedere, planul urbanistic general trebuie să pornească de la specificul fiecărui sat, de la valorile sale perene. În jurul acestora trebuie proiectată dezvoltarea viitoare. Vorbesc de o proiecție flexibilă, care să lase loc inovației în materie de structurare internă a satului și de îmbunătățire a imaginii rurale. Satul românesc se bucură de o mare diversitate, pentru că reprezintă adaptarea concretă a locuirii (înțelegând și specificul activităților) la mediul de inserție, respectiv natural și cultural-istoric. Așa se explică de ce satul din Delta Dunării este diferit de cel din zonele de câmpie, dar mai ales de cel din zonele de dealuri și munte sau de ce există diferențieri între sate pe mari arii culturale, chiar în interiorul acelorași provincii istorice. Precizez că, generic, am folosit termenul de sat întrucât diferențierile menționate se regăsesc și în spațiul rural adiacent, în modul de organizare și exploatare a acestuia. Chestiunea legată de estetica peisajului trebuie conectată cu cea de imagine a ruralului. Imaginea teritorială încă nu constituie o variabilă în domeniul urbanismului și amenajării spațiului, dar reprezintă un instrument important de promovare a valorilor peisajului. Prin politici specifice de cosmetizare sau alterare a imaginii teritoriale, ruralul românesc poate fi prezentat ca un produs vandabil sau mai puțin vandabil pe piața europeană, iar din acest punct de vedere toți actorii implicați în dezvoltarea rurală durabilă trebuie să realizeze sinergia necesară promovării unei imagini obiective a acestuia.

Maria Bogdan

  • Publicat în Sate

Ministerul Agriculturii încurajează înființarea și dezvoltarea formelor asociative în agricultură

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că se află în desfășurare licitația deschisă pentru atribuirea contractului privind „Consiliere acordată producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol”, număr anunț de participare în SEAP nr. 182727/15.02.2018.

Procedura a fost lansată pe 7 loturi la nivel național, în conformitate cu prevederile legislației naționale din domeniul achizițiilor publice și ale Măsurii 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. MADR precizează că termenul limită pentru depunerea ofertelor este data de 29.03.2018, ora 16.00.

La nivel național, se preconizează consilierea a 10.000 de producători agricoli după cum urmează:

LOT 1 (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 2 (județele Brăila, Buzău, Constanta, Galați, Vrancea, Tulcea):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 3 (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, București -Ilfov):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1904;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 65 din care minim 2 grupuri de producători agricoli recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 4 (județele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1190;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 45 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 5 (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiș):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 954;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 40 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 6 (judeţele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 7 (județele Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grupuri de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Contractul are ca obiect achiziția serviciilor de consiliere  pentru înființarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăți/cooperative  agricole/grupuri de producători, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare și dezvoltarea acestora, prin întocmirea de planuri de afaceri și are o valoare estimată fără TVA de 15.914.500 RON pentru toate cele 7 loturi.

Contractul este finanțat din fondurile FEADR (fonduri comunitare) prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Măsura 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”.

Sursa: madr.ro

Prima reuniune a Grupurilor de Lucru LEADER

În perioada 19 – 20 septembrie 2017 a fost organizată la Botoșani de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală prima întâlnire a Grupului de Lucru LEADER (GLL) care s-a desfășurat în cadrul planului de acțiuni al Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

La eveniment au participat membri ai Grupurilor de Acțiune Locală autorizați pentru exercițiul financiar 2014 -2020, precum și reprezentanți ai Unității de Sprijin a Rețelei și ai Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

În cadrul întâlnirii a avut loc un schimb de idei din experiența practică a grupurilor, dat fiind faptul că în prezent acestea sunt implicate în organizarea apelurilor de selecție, fiind discutate totodată și aspecte administrative privind depunerea și evaluarea proiectelor din cadrul sesiunilor în desfășurare, inclusiv prioritizarea AFIR.

Discuțiile au vizat îndeosebi clarificarea problemelor întâmpinate de GAL și a anumitor aspecte din implementare cu care s-au confruntat pe parcurs. În urma dezbaterilor, s-a constatat necesitatea organizării unor evenimente pe tematici specifice, un exemplu fiind submăsura 16.4, respectiv art. 35 al Regulamentului UE nr. 1305/2013.

Cu ocazia acestui eveniment, s-au efectuat și vizite la două proiecte de succes finalizate în cadrul PNDR 2007-2013, respectiv o pensiune agroturistică și un atelier meșteșugăresc din județul Suceava.

Mai multe detalii despre prezentarile sustinute în cadrul întâlnirii Grupului de Lucru LEADER pot fi gasite pe site-ul rndr.ro, secțiunea Evenimente RNDR - http://rndr.ro/evenimente-rndr.html.

Reamintim că, în cadrul planului de acțiuni al Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 vor fi organizate 24 de întâlniri ale Grupurilor de Lucru LEADER (GLL) în mai multe judeţe ale ţării.

AFIR a publicat versiunea consultativă a ghidului pentru dezvoltarea de proiecte pilot și de noi produse și tehnologii finanțate prin PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, versiunea consultativă a Ghidului solicitantului aferent submăsurilor 16.1 „Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse” și 16.1a „Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„După finalizarea consultării publice în data de 15 septembrie 2017 și ulterior analizării propunerilor primite, vom lansa sesiunea în care se vor putea depune, pentru prima dată în cadrul PNDR 2020, cererile pentru solicitarea fondurilor nerambursabile prin aceste linii de finanțare. Sprijinul financiar va asigura promovarea inovării și a cooperării în sectorul agroalimentar, inclusiv în cel pomicol,  prin dezvoltarea de proiecte pilot și de noi produse, practici și tehnologii de care este mare nevoie în agricultură. Grupurile operaționale care vor fi create vor facilita cooperarea dintre fermieri, organismele de cercetare și alți actori din sectorul agroalimentar, pentru creșterea gradului de inovare din aceste sectoare și adaptarea rezultatelor cercetării la nevoile reale ale sectorului agricol.” a precizat Adrian - Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Valoarea maximă a sprijinului acordat prin sM 16.1 și sM 16.1a pentru dezvoltarea proiectelor pilot, noi produse, procese și tehnologii este de 500.000 de euro/ proiect. Intensitatea sprijinului este 100% nerambursabilă pentru cheltuielile pregătitoare, pentru cheltuielile de funcționare a cooperării, dar și pentru cheltuieli generate de diseminarea rezultatelor.

Pentru submăsurile 16.1 și 16.1.a se va avea în vedere o abordare în două etape, conform precizărilor din fișa măsurii. Astfel, în etapa I  se va lansa o sesiune de depunere a Cererilor de exprimare a interesului (CEI) pentru accesarea finanțării proiectelor, iar în etapa a II-a va avea loc depunerea, evaluarea și selecția proiectului detaliat al Grupului Operațional (GO).

Solicitanții eligibili sunt grupurile operaționale, fără statut juridic, constituite în funcție de tema proiectului din minim un partener din domeniul cercetării sau agroalimentar și cel puțin un fermier/ un grup de producători/ o cooperativă/ altă formă de asociere în agricultură.

De asemenea, costurile directe generate în mod specific de activitățile incluse în planul de proiect depus de GO (cheltuieli legate de chirii pentru: echipamente, utilaje, imobile necesare desfășurării activității descrise în proiect, altele decât sediu) beneficiază de sprijin 100% nerambursabil. O altă categorie de cheltuieli pentru care intensitatea sprijinului acordat este nerambursabil în procent de 100% o reprezintă cheltuielile cu onorarii ale partenerilor, colaboratorilor externi, aferente activitatilor descrise în proiect și prestări servicii de către aceștia sau alte persoane/ entități, inclusiv cheltuielile aferente salariului/ onorariului coordonatorului de proiect.

Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (sM 16.1 și sM 16.1a) a fost publicată pe site-ul AFIR la secțiunea Dezbatere publică, Documente supuse dezbaterii publice. Perioada de consultare publică este de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Agenției, respectiv 5 septembrie 2017. Toți cei interesați să trimită propuneri sau observații au la dispoziție adresa de e-mail, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la 15 septembrie 2017.

Sursa: afir.info

Întâlnire de lucru pentru analiza implementării PNDR și a absorbției fondurilor europene pentru dezvoltare rurală

Miercuri, 6 septembrie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a participat la o întâlnire de lucru cu personalul de conducere al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) de la nivel central, regional şi judeţean.

Acest eveniment, desfășurat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este al treilea din seria de întâlniri lunare stabilite pentru analizarea stadiului implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în luna august a acestui an şi pentru găsirea unor soluții concrete la problemele semnalate din teritoriu.

Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a felicitat structurile teritoriale ale AFIR care au atins un grad ridicat de realizare pentru solicitările de plată aferente lunii august 2017, respectiv 118,12% (Centrul regional 5 Vest) şi 130,39% (Centrul regional 6 Nord- Vest) pentru realizările obţinute: „Atitudinea dvs. în realizări impune o notă de respect şi sper că şi în următoarele două luni – septembrie şi octombrie – pragurile stabilite vor fi trecute, tot aşa, la un nivel ridicat. Trebuie înțeles că doar printr-o implicare totală a fiecăruia dintre voi putem asigura atragerea fondurilor europene pentru a finanța toate acele investiții care pot asigura dezvoltarea  agriculturii și a mediului rural românesc. Observ că ați înțeles rolul pe care îl aveți, și apreciez aceasta, implicarea voastră se vede și în rezultatele acestei luni”.

La rândul său, secretarul de stat Alexandru Potor a apreciat eforturile colegilor din Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale: „Ştiu că nu este uşor, dar iată că în urma mobilizării s-au atins nişte rezultate foarte bune la anumite structuri, în timp ce la alte centre regionale și oficii județene se vede nevoia de a crește nivelul de implicare pentru a atinge cel puțin țintele de absorbție stabilite pentru acest an. Vă rog pe toţi să acţionăm ca o echipă, la nivel național, astfel încât să putem susține în comun eforturile AFIR şi ale MADR.”

Discuțiile au fost axate pe analiza stadiului implementării și nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile pentru fiecare regiune în parte, dar și pe identificarea acelor demersuri care trebuie inițiate pentru a asigura decontarea plăților stabilite ca țintă de absorbție pentru lunile septembrie și octombrie.

Un alt subiect important pe agenda întâlnirii l-a constituit situația beneficiarilor cu achiziții publice și continuarea demersurilor pentru fluidizarea etapelor pe care aceștia trebuie să le parcurgă până la atribuirea contractelor.

„Noi trebuie să ne asigurăm în același timp că în implementare vor fi atinse obiectivele proiectelor. Este important ca banii pe care îi aducem în țară să rămână în țară. Nu să ne trezim peste un an că suntem obligați să returnăm fondurile decontate sau să fim obligați să reziliem contracte. Depinde în egală măsură de implicarea noastră ca proiectele finanțate să fie finalizate cu succes. Noi, personalul AFIR, suntem, în limitele impuse de lege, primul consultant al beneficiarului pentru a-l putea ajuta în mod concret. Din acest punct de vedere, angajatul AFIR trebuie să aibă un nivel ridicat de probitate morală și profesională cerut de funcția publică pe care o îndeplinește.” a subliniat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț CHESNOIU.

Valoarea plăților efectuate de AFIR în luna august către beneficiarii proiectelor de investiții finanțate prin PNDR 2020 se ridică la 147,97 milioane euro, în marja țintei de absorbție pentru luna supusă analizei.

Până în prezent, AFIR a contractat peste 36.000 de proiecte de investiții, în valoare de 2,16 miliarde euro. Plățile la zi făcute de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru  măsurile de investiții, dar și pentru cele compensatorii de mediu și climă din cadrul PNDR 2020 prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, însumează în acest moment peste 1,755 miliarde euro.

Sursa: madr.ro

Drăgănești, Prahova - o comună care a învățat să scrie proiecte europene

Drăgănești, Prahova - o comună care a învățat să scrie proiecte europene

Comuna Drăgănești, din județul Prahova, nu este cea mai dezvoltată localitate din mediul rural și nici printre așezările bogate ale acestei părți de țară, dar are un merit al său care o diferențiază de toate celelalte entități administrative: pentru că nu s-au bucurat foarte mult de sprijinul financiar al județului ori al structurilor centrale, autoritățile au început să scrie proiecte europene și aproape toate investițiile pe care le-au realizat sunt din fonduri externe. Această conectare la resursele europene și obișnuința de a aplica programe riguroase au generat un anumit tip de comportament în rândul angajaților din administrația locală, ieșit din tiparul clasic al funcționarului, și a conferit multă disponibilitate spre transparență. De fapt, transparența este cumva la ea acasă la Drăgănești...

Situată în sudul județului, la graniță cu Ialomița, comuna Drăgănești este, cu 8.756 ha, a patra cea mai mare localitate ca suprafață, după Valea Doftanei, Măneciu și Cerașu. Cele șapte sate (Meri, Drăgănești, Bărăitaru, Cornu de Jos, Belciug, Hătcărău, Tufani) sunt dispersate teritorial, cu distanțe de 10 km de parcurs între diferite cătune, aspect ce generează o mai dificilă gestionare a treburilor care țin de funcționarea așezării. Cel mai mic sat are 48 de locuitori, iar cele mai mari, 1.370 de locuitori – Drăgănești, respectiv, 1. 068 de locuitori – Meri. Comuna dispune de o infrastructură care răspunde în mare parte nevoilor populației: o școală gimnazială, două școli primare și patru grădinițe (27 de clase, cu 569 de elevi și preșcolari); patru cabinete medicale individuale, toate asigurate cu medici; farmacie umană; cabinet veterinar; 2 cămine culturale; o bibliotecă; servicii de salubritate și unul dintre cele mai performante sisteme de colectare, selectare și reciclare deșeuri; alimentare cu apă. Ca oportunități de afaceri, predomină cele din agricultură (6.800 ha arabil), sector în care activează 20 de agenți economici, dar în zonă s-au dezvoltat și câteva business-uri din alte sectoare: tratare ape uzate, servicii de decontaminare și intervenții în caz de poluare, managementul deșeurilor periculoase și nepericuloase, procesarea combustibilului alternativ; fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții; fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice etc. Ca standard de viață al locuitorilor, acesta nu este unul ridicat și pesemne mai este mult de lucru în acest segment.

Dezvoltare realizată în proporție de 50-60% din fonduri externe

Vorbind despre ceea ce constituie subiectul articolului de față, proiectele cu finanțare externă, completate cu cele realizate din bugetul local și în mai mică măsură cu ajutor județean sau guvernamental, trebuie să spunem că administrația condusă de învățătorul Ion Dumitrache, aflat acum la al șaptelea mandat de primar, și-a început experiența accesării fondurilor europene – și nu numai europene – dinainte de anul 2000. Primul proiect, finanțat prin Banca Mondială, a vizat reabilitarea dispensarului uman, acesta fiind urmat de o finanțare prin programul Phare, prin care chiar administrația a fost dotată cu aparatură, pentru o mai bună și operativă funcționare. Prin anii 1999-2000, comuna Drăgănești a fost printre primele din județ care a obținut o finanțare de un milion de dolari pentru alimentarea cu apă în trei din cele mai populate sate (Drăgănești, Meri și Bărăitaru), sistem extins și modernizat azi și în Cornu de Jos (în prima fază a fost vorba despre realizarea captărilor de apă, a rețelei de aducțiune și montarea cișmelelor stradale. În prezent, rețeaua are 19,2 km și alimentează cu apă patru din cele șapte sate.

Ultima investiție prin OG 7 a fost de 2 milioane de lei). În perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, localitatea a fost, de asemenea, prima din județ care a scris un proiect și a obținut o finanțare Sapard (un milion de euro) pentru asfaltarea a 8,5 km de drumuri de interes local, proiect completat prin alte programe cu finanțare de la bugetul local sau de la Consiliul Județean (Program Infrainvest), astfel că lungimea drumurilor modernizate este de 41,1 km (o parte a drumurilor de interes local sunt doar pietruite). La școli, reabilitate și dotate cu grupuri sanitare în interior (una dintre comunele care dețin autorizație sanitară de funcționare pentru toate sediile), a fost aplicat programul telecentru de informatică, în valoare de 80.000 de euro, și un proiect de reabilitare a uneia dintre clădiri printr-un proiect de 1,6 milioane de lei, desfășurat prin Banca Mondială. A fost finalizat și un proiect derulat prin Fondul de Mediu, în valoare de 1,3 milioane de lei, privind reconstrucția ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite într-un perimetru de ameliorare pe suprafața de 39 ha, iar sediul Primăriei a fost reabilitat și modernizat tot din fonduri europene (proiect derulat prin GAL „Valea Cricovului“).

De remarcat ar fi că localitatea are și un serviciu propriu de pompieri, cu autoutilitară de intervenții care aparține Primăriei, dar în această zonă a serviciilor cea mai mare realizare o reprezintă serviciul de salubritate. 800.000 de euro a costat programul Phare de înființare a sistemului de colectare, selectare și transfer deșeuri menajere pentru trei comune, cu Drăgănești în chip de șef de proiect, transformat ulterior într-un exemplu de management al deșeurilor. A fost creată o firmă de colectare, cu mașini proprii, iar stația de separare și reciclare a deșeurilor funcționează cu succes și astăzi, lucru mai rar în cazul autorităților din mediul rural. Planurile primarului Dumitrache nu se opresc aici: deja a depus proiecte pentru modernizarea tuturor drumurilor comunale, pentru extinderea alimentării cu apă în alte trei sate și, începând cu 2017, ajunge la Drăgănești și proiectul de alimentare cu gaze, un parteneriat public-privat aplicat în sudul județului.

GALERIE FOTO


Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 54-55

  • Publicat în Sate

MADR intenționează să lanseze în perioada următoare a acestui an submăsura 6.5 Schema pentru micii fermieri din cadrul PNDR 2014-2020

Pentru a putea beneficia de această submăsură fermierul trebuie să fi accesat cel puțin un an Schema Simplificată pentru Micii Fermieri din cadrul Pilonului I (campania 2015) aferentă Cererii unice de finanțare de la APIA.

De asemenea, pentru a putea accesa submăsura 6.5 pe perioada anului 2016, este necesar ca fermierul să notifice APIA că dorește retragerea din Schema Simplicată menționată mai sus.

ATENȚIE! Data limită până la care fermierii pot notifica APIA pentru retragerea din Schema Simplificată pentru Micii Fermieri este 15 IULIE 2016. Fermierii care nu au optat pentru retragerea din Schema Simplificată până la data de 15 iulie 2016 nu vor putea fi beneficiari eligibili ai submăsurii 6.5 în anul 2016.

Sprijinul acordat prin submăsura 6.5 reprezintă 120% din suma anuală calculată a sprijinului pe care fermierul era eligibil să o primească în cadrul schemei simplificate din Pilonul I.

Submăsura 6.5 are ca scop facilitarea comasării terenurilor și presupune transferarea definitivă către alt fermier a întregii exploatații, inclusiv drepturile de plată corespunzătoare.

Condițiile de eligibilitate pentru accesarea submăsurii 6.5 sunt următoarele:

  • Solicitantul a aplicat cel puțin un an schema pentru micii fermieri din Pilonul I, iar în momentul depunerii cererii în cadrul acestei sub-măsuri, acesta face dovada retragerii din schema aferentă Pilonului 1
  • Solicitantul trebuie să dețină în proprietate, terenul ce urmează a fi transferat
  • Solicitantul se angajează să transfere definitiv* către alt fermier întreaga sa exploatație și drepturile de plată corespunzătoare
  • Contractul de transfer definitiv al terenului, nu poate fi reziliat de nici una din părți, mai devreme de durata minimă de 20 de ani.

* transferul definitiv se poate face atât prin documente care conferă proprietatea bunurilor imobiliare cât și prin arendarea prin contract de arendare pe o perioadă de cel puțin 20 de ani.

453 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii din mediul rural și protejarea patrimoniului cultural, în 2016

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pot depune proiecte, începând de miercuri, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, agricole sau forestiere și protejarea patrimoniului cultural, sumele disponibile pentru anul 2016 depășind 453 milioane de euro, a anunțat, marți, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

"Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că miercuri, 25 mai, ora 9,00, se va deschide sesiunea de primire de proiecte pentru submăsurile 4.3.A — Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice — Infrastructura de acces agricolă, 7.2 — Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 — Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural".

Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 25 mai 2016, ora 9,00 — 31 octombrie 2016, ora 16,00, iar modalitatea de depunere a proiectelor este cea online pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.

"Dezvoltarea rurală se realizează atât prin investițiile beneficiarilor privați, cât și prin cele ale celor publici. Cele două categorii de solicitanți se completează și se sprijină reciproc. Dacă până acum am deschis o parte din sesiunile pentru beneficiari privați, acum completăm investițiile ce se pot finanța în acest an în spațiul rural cu cele care sunt accesibile beneficiarilor publici. Sunt trei submăsuri foarte așteptate, ținând cont de faptul că, atât pentru PNDR 2007-2013, cât și pentru sesiunea din 2015, nevoia de investiție pentru infrastructura din mediul rural a depășit alocările', a declarat Eugen Popescu, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea "Investiții PNDR', în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS