reclama youtube lumeasatuluitv

AFIR: Plăți de peste 430 de milioane de euro în conturile fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor și autorităților publice, în ultimii doi ani

În perioada de tranziție 2021 – 2022, peste 28.000 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice au solicitat fonduri europene în valoare de 2,37 de miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Până în acest moment, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a selectat pentru finanțare 14.364 de proiecte de investiții, însumând 768,9 milioane de euro. Dintre acestea, AFIR încheiat 8.474 de contracte de finanțare cu o valoare de 149,7 milioane de euro – procesul de contractare este în desfășurare. Pentru decontarea investițiilor sau achizițiilor realizate în cadrul proiectelor contractate, precum și pentru plățile compensatorii acordate fermierilor prin Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură, AFIR a transferat în conturile beneficiarilor 433,8 milioane de euro.

„Avem 21.708 fermieri care au solicitat fonduri europene în valoare de peste 1,5 miliarde de euro, o sumă ce reflectă nevoia de finanțare tot mai mare a investițiilor în exploatații agricole, pentru dezvoltarea fermelor mici și pentru instalarea tinerilor fermieri. De asemenea, am primit și solicitări care vizează înființarea grupurilor de producători, cooperarea în sectorul agricol și cel pomicol, dar și decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. În urma procesului de selecție, AFIR a încheiat 8.065 contracte de finanțare pentru investiții în sectorul agricol, a căror valoare se ridică la peste 83 de milioane de euro. Pentru proiectele contractate, am reușit să efectuăm, până în acest moment, plăți de 58,7 milioane de euro”, a declarat Directorul general al AFIR, Dorin OPREANU.

Pentru procesarea produselor agricole și pomicole, AFIR a primit 322 de cereri în valoare de 209,8 milioane de euro, din care s-au selectat pentru finanțare 51 de proiecte, în valoare de 41,3 milioane de euro. Procesul de contractare este în derulare.

Sectorul neagricol a atras 5.968 de antreprenori care au depus la AFIR solicitări de finanțare a investițiilor din mediul rural de peste 504 milioane de euro. Având în vedere fondurile disponibile, au fost selectate până acum 648 de cereri de finanțare, în valoare de 60 de milioane de euro și au fost contractate 359 de proiecte de 20,2 milioane de euro. Plățile efectuate către beneficiarii acestor contracte sunt de 10,6 milioane de euro, până la această dată.

În vederea finanțării infrastructurii de acces agricolă, autoritățile publice au solicitat fonduri în valoare de 156,4 milioane de euro, prin intermediul celor 161 de cereri de finanțare depuse. Dintre acestea, AFIR a selectat 59 de proiecte care însumează 55,1 milioane de euro și a încheiat 47 de contracte de finanțare pentru drumuri agricole, în valoare de 44,2 milioane de euro. Plățile efectuate pentru infrastructura agricolă sunt, la acest moment, de 4,4 milioane de euro.

Precizăm că, până la demararea Programului Național Strategic 2023 – 2027 (PNS), fondurile disponibile pe durata perioadei de tranziție 2021 – 2022 se ridică la 3,26 miliarde de euro, din care 2,57 miliarde reprezintă contribuția Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și 692 milioane de euro sunt fonduri provenite din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI).

Peste 17,5 milioane de euro vor intra în conturile fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor și autorităților publice

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a autorizat și plătit, în cursul săptămânii trecute, fonduri europene în valoare totală de 17,6 milioane de euro (17.568.016 euro) pentru investițiile finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sumele plătite beneficiarilor PNDR provin atât din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cuantum de 10,9 milioane de euro, cât și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 5,20 milioane de euro, diferența până la suma totală fiind reprezentată de TVA. Aceste sume sunt aferente celei de-a doua solicitări de fonduri din luna februarie (25.02.2022).

„Plățile care intră în conturile beneficiarilor reprezintă un sprijin concret pentru modernizarea agriculturii, pentru dezvoltarea satului românesc. Încurajez fermierii să continue să aplice pentru finanțările prin programele pe care le derulăm. Îi asigur că au tot sprijinul din partea noastră pentru a continua să-și dezvolte afacerile” a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Fondurile publice nerambursabile sunt plătite ca urmare a cererilor de plată primite de la beneficiarii publici și privați ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată de AFIR.

Suirsa: afir.info

Fermierii protestează, autoritățile promit

Data de 7 iunie a marcat cel mai amplu protest al fermierilor de la începutul acestei veri. Deși inițial au fost anunțați 10.000 de participanți cu greu s-au adunat în Parcul Izvor din fața Palatului Parlamentului 2.000 de agricultori.

Ce se dorește

Concret, producătorii agricoli au solicitat autorităților reglementarea fiscalizării în sensul că subvențiile nu trebuie supuse fiscalizării, au cerut ca vânzarea terenurilor agricole către străini să fie stopată în regim de urgență dar și reglementări clare pe Legea Vânătorii, cea care, după „expirarea“ OUG 60/2015, blochează din nou pășunatul între 6 decembrie și 24 aprilie și limitează numărul de câini la turma de oi. Fermierii au mai cerut și adoptarea Legii 321, pentru comercializarea produselor românești în supermarketuri. „A fost o întâlnire reușită. Optimiști fiind, așteptăm acum promisiunile celor care au reprezentat statul și ați auzit și dumneavoastră promisiunile pe care le-au făcut. Așteptăm, nu știu cât, dar prea mult nu, să vedem ce se întâmplă cu promisiunile lor și în special cu Legea 321 care ne interesează, dar și cu Legea vânzării terenurilor agricole pentru străini“, a declarat președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu la finalul protestului.

Autoritățile în stradă

Probabil că este pentru prima dată după 89 când autoritățile au coborât în stradă să răspundă doleanțelor manifestanților. „Așa ar fi normal să se întâmple de fiecare dată când oamenii au nemulțumiri. Un asemenea comportament ar trebui să fie regula nu excepția“, a declarat Baciu la vederea autorităților. Prezent în mulțime, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, le-a promis fermierilor că vor primi integral subvențiile până la finalul lunii iunie, iar pe tema Legii vânzării terenurilor agricole către străini se va vorbi foarte „serios și responsabil“. De asemenea, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Nini Săpunaru, a anunțat că se lucrează la o serie de acte normative de interes pentru agricultori, care vor fi supuse dezbaterii publice. „Avem deja un proiect în discuție (al Legii vânzării terenurilor n.r.) numai că aștept ca dumneavoastră, reprezentanții producătorilor să veniți și să îl agreăm împreună, pentru că este o lege de care dumneavoastră beneficiați în primul rând. Trebuie să ne consultăm, așa cum ne-am consultat întotdeauna pe toate actele legislative cu dumneavoastră și cu Parlamentul și cele două Comisii de Agricultură. Este foarte important să nu iasă o lege fără acceptul fermierilor. Vă propun, să agreăm un proiect de act legislativ pe care să îl promovăm cât mai rapid“, a spus Achim Irimescu. În privința reglementării vânzării produselor românești în supermarketuri prin Legea 321, Nini Săpunaru ne-a declarat că „trebuie făcut ceva pentru că așa nu se mai poate. A ajuns ca produsele lactate în special, dar și celelalte produse agro-alimentare din supermarketuri să fie în România mai scumpe decât în Germania sau în Franța“.

Supermarketurile, sceptice

„Studiile şi analizele interne Kaufland România ne-au confirmat că acest demers legislativ (Legea 321) ar putea determina o nesiguranţă pe piaţă şi nu rezolvă problemele agriculturii din România: lipsa infrastructurii adecvate de producţie şi de depozitare, fiscalizarea şi controlul sectorului de producţie (de exemplu controlul pesticidelor), lipsa asocierii între producători, lipsa unei strategii naţionale cu privire la combaterea efectelor meteo. Cu certitudine, având în vedere condiţiile actuale, propunerile de modificare a Legii 321/2009 nu vor putea fi puse în practică“, se menţionează într-un comunicat Kaufland România.

Bogdan Panțuru

Autorităţile ar trebui să instituie un mix de politici pentru comasarea terenurilor agricole din România

Autorităţile ar trebui să instituie un mix de politici pentru comasarea terenurilor agricole din România deoarece, în următorii ani, acest lucru va contribui la dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi la reducerea dependenţei excesive a agriculturii româneşti de starea vremii, se arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României', realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Comasarea terenurilor agricole s-ar putea baza pe doi piloni, respectiv pe acordarea de prime pentru cedarea terenurilor de către fermierii vârstnici şi pe descurajarea nelucrării terenurilor agricole din proprietatea persoanelor fizice.

Studiul arată că deşi există în momentul de faţă un proiect de lege benefic în ceea ce priveşte acordarea de prime pentru cedarea terenurilor, acesta ar trebui modificat în sensul creşterii sumelor acordate pentru stimularea vânzării terenurilor.

"Este importantă descurajarea nelucrării terenurilor agricole prin aplicarea pentru terenurile agricole nelucrate, proprietate a persoanelor fizice, a impozitului corespunzător terenurilor intravilane cu destinaţia curţi-construcţii. O astfel de sancţiune există şi este aplicată din 2007, dar numai în cazul terenurilor deţinute de persoane juridice", se menţionează în studiu.

De asemenea, comasarea terenurilor agricole va duce în următorii ani şi la dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi reducerea dependenţei excesive a agriculturii româneşti de starea vremii, în condiţiile în care, în prezent, plata irigaţiilor poate fi făcută numai de exploataţiile agricole medii şi mari.

Potrivit estimărilor efectuate de coordonatorii studiului, România pierde în anii cu producţie agricolă slabă aproximativ 800 de milioane de euro, atât în agricultură cât şi în sectoarele economice conexe (industria alimentară, servicii de transport şi depozitare a mărfurilor agricole etc.).

Nu în ultimul rând, în studiul menţionat se precizează că procesul de comasare a micilor terenuri în mari exploataţii agricole poate întări legătura dintre producţia agricolă internă şi formele de comerţ modern (supermarketuri, hipermarketuri) care în prezent este ruptă din cauza incapacităţii micilor proprietari de terenuri de a livra mărfuri în cantitatea şi calitatea solicitată de partenerii lor de afaceri.

România a înregistrat în anul 2011 un deficit comercial pe segmentul de produse agroalimentare de aproximativ 800 de milioane de euro (0,6% din PIB), în scădere constantă faţă de anii anteriori. Cu toate acestea, cifra de ansamblu maschează o performanţă slabă pe segmentul produselor prelucrate industrial sau pe cel al produselor agricole neprelucrate dar cu valoare adăugată mai mare (fructe, legume) pe seama unor rezultate bune în domeniul produselor neprelucrate cu valoare adăugată mică (cereale).

"O strategie coerentă de dezvoltare a agriculturii româneşti trebuie să cuprindă şi un program de facilitare a investiţiilor private în capacităţi de prelucrare a produselor agricole în cadrul industriei alimentare care să se dezvolte în mediul rural. Guvernul ar trebui să sprijine dezvoltarea infrastructurii de drumuri, apă şi canalizare din mediul rural în acele sate care au capacitatea şi doresc să plătească aceste servicii prin intermediul taxelor locale şi direct (apă, canalizare) iar nu pe criterii de algoritm politic. Conform principiului bunelor practici, tot mai multe sate ar putea adopta această strategie care le poate permite atragerea de investiţii private în industria alimentară", se mai arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României', realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Sursa AGERPRES