reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Jun 2019

Sisteme antigrindină achiziționate cu fonduri europene

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat  finanțare pentru achiziționarea și instalarea sistemelor de plasă antigrindină în exploatații pomicole prin submăsura 4.1a din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 412 pomicultori în valoare de 204 milioane de euro prin submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”.

Dintre aceștia, 85 au prevăzut prin proiect achiziționarea de plase antigrindină. Valoarea totală a acestor proiecte este de aproximativ 11 milioane de euro, iar suprafața culturilor protejate prin instalarea acestor sisteme antigrindină este de 383 de hectare.

Rezultatul schimbărilor climatice, dar și cererea pe piața românească  a produselor de calitate la prețuri accesibile, au creat necesitatea utilizării tehnologiilor de ultimă generație și în sectorul pomicol. Printre acestea pot fi incluse și plasele antigrindină utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile. Astfel, prin PNDR 2020, au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploatațiilor pomicole, menite să protejeze livezile și culturile de arbuști. Dacă finanțarea sectorului pomicol a demarat mai greu la începutul Programului, începând cu sesiunile din 2018 lucrurile s-au îmbunătățit mult în acest sector ca urmare a simplificărilor procedurale și administrative pe care le-am implementat la nivelul Agenției. Ultimul Raport de selecție intermediar evidențiază această creștere a numărului de proiecte depuse, dar mai ales a calității acestora prin punctajele foarte mari obținute. Anvelopa financiară alocată pentru investiții în exploatații pomicole a fost consumată în totalitate. Pentru acest sector vom deschide  o nouă sesiune pentru procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în a doua jumătate a acestui an”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

În plus față de proiectele contractate deja, AFIR a primit în sesiunea anuală 2019, în cele două etape lunare (februarie și martie), 81 de solicitări de finanțare pentru proiecte de investiții în exploatații pomicole ce includ plase antigrindină, în valoare totală de 7,72 milioane de euro. Aceste solicitări sunt în etapa de evaluare și selecție în vederea finanțării. În cazul în care vor fi finanțate, suprafața exploatațiilor pomicole care va fi protejată prin finanțarea acestor proiecte este de 378 de hectare. Cele mai multe cereri de finanțare care prevăd și achiziționarea de plase antigrindină, peste 40, au fost depuse în regiunea Nord-Vest și au o valoare de peste 3,5 milioane de euro.

Sursa: afir.info

A început sezonul de combatere a căderilor de grindină

Ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrată în ziua de 24 aprilie în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea, prin punctele de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost realizate activități de combatere a căderilor de grindină.

Astfel, Punctele de lansare (PL) din cadrul UCCG Iași au intervenit, în data de 24 aprilie, în intervalul orar 16:50 – 19:12, cu 42 rachete antigrindină (RAG), pentru combaterea căderilor de grindină din zonele Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora, Coarnele Caprei, Codăești și Averești.

Formațiuni noroase convective s-au manifestat și în zona de sud a Moldovei, astfel că, în aceeași zi, în intervalul 16:24-17:01, PL din cadrul UCCG Vrancea au utilizat alte 6 RAG pentru combaterea căderilor de grindină din zonele Varnița, Bolotești și Beciu.

Acestea sunt primele acțiuni de intervenții active în atmosferă din sezonul 2018 de combatere a căderilor de grindină, care a început la 15 aprilie. Data apariției fenomenelor meteorologice periculoase, înregistrate în 24 aprilie în această zonă, este mult mai avansată față de perioada similară din sezonul 2017, când primele acțiuni de combatere au avut loc în 7 mai, în județul Prahova, cu un consum total de 7 rachete antigrindină lansate din 3 puncte de lansare. De asemenea, și intensitatea fenomenelor de la Iași a fost peste medie, fiind specifică furtunilor cu grindină din lunile iunie-iulie, cu consum mare de rachete antigrindină pentru fiecare intervenție.

După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind, pe alocuri, 5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul  scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube.

În România, implementarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă, ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă este realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a instituției responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Foto cu imagini radar relevante, pre și post intervenție.


antigrindina1

antigrindina2

Sursa: madr.ro

Acțiuni de combatere a căderilor de grindină

Ca urmare a instabilității atmosferice deosebit de severe, înregistrată în zilele de 06 și 07 august în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Moldova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), pe raza județului Vrancea au fost realizate acțiuni de combatere a căderilor de grindină la UCCG Moldova 2 Vrancea, din punctele de lansare Bolotești, Bizighești, Poiana, Panciu, Varnița și Anghelești, unde au fost lansate 35 rachete antigrindină (RAG).

Începând cu seara zilei de 6 august, instabilitatea atmosferică s-a accentuat în zona de nord a României. Primele celule convective asupra cărora s-a intervenit au pătruns în zona de intervenție în data de 6 august, la ora 18:34, în zona de protecție a Punctului de Lansare Poiana, acolo unde greloanele de grindină erau de aproximativ 2 cm. În intervalul 18:34 și 19:06 s-a intervenit asupra celulor convective care prezentau potențial de grindină cu 19 rachete antigrindină, evitându-se căderile de grindină care ar fi produs pagube asupra culturilor agricole cu înaltă valoare economică. De asemenea, în aceeași seară, a avut loc și o intervenție activă în atmosferă la UPPCG Prahova unde au fost lansate 2 rachete antigrindină din Punctele de Lansare Ceptura și Vărbilău, care au evitat producerea unor pagube cauzate de căderile de grindină.

Instabilitatea atmosferică din zona Moldovei s-a accentuat și în dupa amiaza zilei de 7 august când în intervalul 17:04 și 18:35 au fost lansate un număr de 16 rachete antigrindină din Punctele de lansare Panciu, Bolotești, Varnița, Poiana și Bizighești, aparținând UCCG Moldova 2 Vrancea, pentru combaterea greloanelor de grindină cu dimensiuni de peste 4 cm diametru.

De la început până în prezent, în sezonul de combatere a grindinei 2017, au avut loc peste 54 acțiuni de intervenții active în atmosferă (din care 25 în cadrul UPCCG Prahova, 21 la UCCG Moldova 2 Vrancea și 8 acțiuni la UCCG Moldova 1 Iași), în care au fost utilizate 758 rachete antigrindină.

Acțiunile de combatere a căderilor de grindină au avut efectul scontat, asigurându-se protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Imagine radar de alerta. Se observa efectul combaterii grindinei severe, cu dimensiuni de peste 3 cm, în formațiunile noroase din zona Panciu-Vrancea în 06 august 2017.

radar1 august2017


Imagine radar din timpul IAA. Se observa efectul acestora, respectiv diminuarea dimensiunii greloanelor până la aprox 1,9 cm

radar2 august2017


Imagine radar de alerta. Se observa efectul combaterii grindinei severe, cu dimensiuni de peste 4 cm, în formațiunile noroase din zona Panciu-Vrancea în 07 august 2017.

radar3 august2017


Imagine radar din timpul IAA. Se observa efectul acestora, respectiv diminuarea dimensiunii greloanelor până la aprox 1,27 cm

radar4 august2017

Culoarea plasei antigrindină influențează creșterea pomilor și dimensiunea fructelor

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București a implementat anul acesta un proiect de cercetare cu privire la influența pe care o are culoarea plasei antigrindină asupra proceselor de creștere și fructificare a pomilor. Pe plan mondial există deja cercetări în acest sens, dar acestea sunt realizate în contexte climatice diferite de cele din țara noastră, de aceea a fost necesară începerea unor astfel de studii și în România, inițial în plantația de la USAMV București, pentru ca mai apoi cercetarea să fie extinsă și în țară. Potrivit prorectorului USAMV, Florin Stănică, experimentele se vor axa inițial pe efectul plaselor colorate asupra piersicului, o specie despre care spune că trebuie reconsiderată. Experimentele se desfășoară într-un poligon cu mai multe soiuri noi, străine sau locale, altoite pe diferiți portaltoi. Deși deocamdată, nu se poate trage o concluzie științifică cercetările preliminare sugerează că fiecare culoare are un efect diferit asupra fotosintezei, absorbției apei și a altor procese fiziologice. Practic, pomii se comportă diferit sub plase de culoare diferită. În plantația experimentală de la USAMV București au fost montate plase antigrindină albe, galbene, roșii și albastre.

4 culori diferite, 4 efecte diferite

Deși în România cercetarea privind influența culorilor plasei antigrindă sunt abia la început, oamenii de știință din Italia au oferit câteva date cu privire la această temă. Astfel s-a stabilit că plasele antigrindină galbene influențează dimensiunea fructelor. Practic, plasa antigrindină galbenă determină un spor de creștere a fructelor cu 20-30%. În consecință, spune dl Florin Stănică, acest tip de plasă ar putea fi folosit la soiurile cu producție bună, fotosinteză corespunzătoare, dar ale căror fructe rămân destul de mici.

Plasele de culoare albastră au ca efect reducerea creșterilor și a vigorii pomilor. „Este un lucru extraordinar pentru că, atunci când avem un pom foarte viguros sau o combinație soi-portaltoi de vigoare mare, în loc să facem tăieri costisitoare putem economisi mult prin simpla așezare a plasei albastre. Astfel, volumul de creșteri vegetative într-un an este mai redus în favoarea ramurilor de rod care interesează pentru anul următor.“

Plasele antigrindină de culoare închisă – negre, albastre, gri și verzi – au un efect de ușoară umbrire și de reducere a intensității luminii cu până la 24%. Acestea reduc radiația infraroșie care determină încălzirea excesivă a pomilor și a radiației ultraviolete. Acestea pot fi folosite în partea de sud și sud-est a țării unde, în zilele de vară cu luminozitate și cu tempe­raturi foarte ridicate, apar pe fructe așa-numitele arsuri solare. Aceste pete apar ca urmare a creșterii foarte mari a temperaturii pulpei, fapt ce determină degradarea acesteia.

Un alt tip este plasa perlă (alb-sidefiu). Aceasta are rolul de a realiza lumină difuză care se răspândește mai ușor în coroana pomilor, este receptată cu ușurință de frunze și este eliminată radiația reflectantă. Cu o astfel de plasă producția este mult mai ridicată. „Plasa de tip perlă poate fi livrată din fabrică într-o compoziție specială, cu o densitate mai mare pe direcția rândului. În acest fel se realizează trei lucruri, respectiv protecția antigrindină și o bună difuzie a luminii, dar și protecția împotriva ploii. La cireș, spre exemplu, acest lucru este esențial. De ani de zile ne chinuim să introducem în România folii sau țesături de polietilenă pe care să le folosim la cireș pentru a evita crăparea fructelor cauzată de excesul de apă. Însă aceste materiale sunt extrem de scumpe. Această soluție, cu plasa antigrindină îndesită, este interesantă și anul viitor o vom instala în plantația de cireș de aici ca să îi testăm eficacitatea.“

Rezultate concrete după patru ani

Din această vară în plantația experimentală se vor face măsurători legate de intensitatea radiației solare și de spectrul radiației sub fiecare tip de plasă. În plus, sunt monitorizate toate procesele de creștere și fructificare ale pomului. Deocamdată cercetările sunt abia la început, dar la final se va putea stabili în ce măsură aceste plase colorate pot fi folosite tot timpul în plantație sau dacă trebuie întinse într-un anumit moment al anului, atunci când este nevoie să se stimuleze sau să se reducă un anumit proces fiziologic. La finalul proiectului se va ști ce plasă este recomandată în regiuni pomicole diferite ale țării, în funcție de specie, soi și de combinația soi-portaltoi.

„În pomicultură cercetările durează cel puțin trei sau patru ani. Un singur an nu este concludent pentru că pe parcursul lui poți avea o anumită evoluție a factorilor climatici, iar în celălalt an lucrurile se pot schimba radical. Pentru a putea recomanda ceva pentru producție va trebui să lucrăm trei-patru ani pe mai multe soiuri. Pentru a putea trage o concluzie corectă din punct de vedere științific avem nevoie de cel puțin trei-patru ani de cercetare, dar se deschid perspective deosebit de interesante privind utilizarea plaselor colorate “

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 30-32

533 de rachete antigrindină au fost lansate până în prezent

Ca urmare a instabilității atmosferice înregistrate în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UPCCG) din Prahova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost lansate rafale de rachete, astfel:

UPCCG Prahova a intervenit cu succes, în data de 6 iulie 2017, cu 18 rachete antigrindină (RAG), lansate din punctele Câmpina, Vărbilău, Viperești, Tătaru, Tohani, Câmpina, Băicoi și Boldești (județele Buzău și Prahova). Acțiunile de combatere a căderilor de grindină au avut efectul scontat.

Precizăm că, în perioada 15 aprilie – 6 iulie 2017, au fost lansate 533 rachete antigrindină. Dintre acestea, 192 au fost lansate de Unitatea de combatere a căderilor de grindină Prahova, 198 de rachete de UCCG Vrancea și un număr de 143 rachete antigrindină au fost lansate de UCCG Iași.

Ministrul Agriculturii, Petre DAEA împreună cu ministrul Economiei, Mihai FIFOR s-au întâlnit cu conducerea ELECTROMECANICA Ploiești, în vederea stabilirii graficului de producere și livrare a rachetelor pentru perioada următoare, ținând cont de consumul crescut de vectori, în condițiile unui sezon de combatere a căderilor de grindină deosebit de dificil.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Punctul de vedere al ASAS privind utilizarea rachetelor antigrindină în zonele secetoase

În unele emisiuni televizate s-a făcut afirmația că „prin utilizarea rachetelor antigrindină se reduc precipitațiile într-o zonă în care s-a instalat seceta“. Referitor la această afirmație facem următoarele precizări:

  1. În prezent există în peste 50 de țări din lume programe operaționale de stimulare și creștere a precipitațiilor în zonele în care perioadele de secetă sunt frecvente.
  2. Tehnica de stimulare și creștere a precipitațiilor constă în trimiterea în norii care traversează o zonă lipsită de precipitații a unor substanțe, cum este iodura de argint, care prin pulverizare în interiorul norului se transformă în nuclee de condensare, ce determină procesul de precipitare a vaporilor de apă din nor. Fără existența acestor nuclee de condensare artificială trimise în nori nu există nicio șansă ca într-o zonă secetoasă să avem precipitații.
  3. Afirmația făcută în diferite emisiuni tv că prin utilizarea rachetelor antigrindină se reduc precipitațiile într-o zonă în care s-a instalat seceta este falsă.

Trimiterea rachetelor cu iodură de argint în norii care traversează zonele secetoase reprezintă singura șansă ca acești nori să producă precipitații în zona respectivă.

Este adevărat că, în cazul în care cantitatea de umezeală din nori (vapori de apă) este insuficientă pentru a se produce fenomenul de condensare și precipitare, este posibil ca nici trimiterea de nuclee suplimentare de condensare de iodură de argint să nu poată produce precipitații. Cauza o reprezintă însă cantitatea extrem de scăzută de umezeală naturală existentă în nori și nu utilizarea rachetelor antigrindină.

Dr. Ion SANDU, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 12

Acțiunile de combatere a căderilor de grindină

Ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrate în ultimele zile în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Muntenia și Moldova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost lansate rafale de rachete, astfel:

UCCG Iași a intervenit, în data de 27 mai cu 15 rachete antigrindină (RAG), lansate din punctele Maxut, Coarnele Caprei, Hodora, Valea Racului și Ruginoasa. Formațiunile noroase convective s-au deplasat spre sud astfel că, în aceeași zi, UCCG Vrancea a utilizat alte 23 RAG pentru combaterea căderilor de grindină pe raza localităților Anghelești, Panciu, Poiana, Nicorești și Bolotești. Tot în data de 27 mai, din punctul Tufeni (Băicoi) din cadrul UPCCG Prahova, s-a intervenit cu o rachetă antigrindină pentru a combate fenomenele meteorologice periculoase din zonă.

După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind pe alocuri 2,5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii instituționale responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

  • foto cu imagini radar relevante, pre și post intervenție.

Imagine radar de alerta. Se observa formarea grindinei severe în formațiunile noroase din zona Iași în 27 mai 2017.

27.05.2017 antigrindina1

Imagine radar post intervenție. Se observa efectul intervențiilor active în atmosferă, eliminarea riscului de grindină în zona protejată și deplasarea formațiunilor noroase convective spre zona Vrancea.

27.05.2017 antigrindina2

Sursa: madr.ro

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a devenit operațional

Începând din data de 15 aprilie 2017, Unitățile din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) sunt operaționale, fiind pregătite pentru combaterea căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă.

Având în vedere faptul că dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină reprezintă una din prioritățile Programului de Guvernare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a stabilit pentru acest an alt grafic de punere în funcțiune a Unităților de combatere a căderilor de Grindină, conform HG 70/23.02.2017, privind aprobarea obiectivelor etapei a XVIII-a 2017, a programului de realizare a sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor pe perioada 2010-2024.

Astfel, în anul 2017 acest program guvernamental a fost pregătit pentru lansare cu o lună mai devreme față de anul 2016 (respectiv 15 mai 2016), ca urmare a modificărilor climatice, precum temperaturi scăzute, căderi de grindină ș.a., factori ce s-au manifestat atipic față de anii precedenți.

În momentul de față sunt operaționale 34 puncte de lansare, acoperindu-se o suprafață totală de 500.000 ha, cu o creștere de 78% față de anul 2016.

Sursa: madr.ro

Unitățile de combatere a grindinei au intrat în alertă

Ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrate în data de 24 mai 2016, în intervalul 15.30-19.00, toate cele trei Unități de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au intrat în stare de alertă și au realizat cu succes activități de combatere a căderilor de grindină.

UCCG Moldova 2 Vrancea, inaugurată în toamna anului 2015, a realizat ieri primele activități de combatere a căderilor de grindină de la nivelul județului. Din 3 puncte de lansare - Bizighești, Boloteși și Panciu, s-au înregistrat 17 intervenții active în atmosferă, cu un consum de 48 rachete antigrindină care au protejat recoltele și comunitățile din zonă față de căderile de grindină. După cum se observă și pe imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, riscul de a se produce căderi de grindină a fost maxim, dimensiunea greloanelor variind pe alocuri între 3 și 5 cm diametru.

Tot ieri, în raza de intervenție a UCCG Moldova 1 Iași, în intervalul orar 15.40-19.48 au avut loc 7 intervenții active în atmosferă, fiind lansate 15 rachete antigrindină din punctele de lansare Hodora, Maxut și Valea Racului.

UPCCG Prahova a intervenit doar cu 3 rachete antigrindină, lansate din punctele Tohani și Pietroasele, în intervalul orar 18.30-19.00.

Eficiența intervențiilor a fost de 100%, în zona protejată de unitățile din cadrul SNACP nefiind înregistrate căderi de grindină.

Implementarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă, ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Responsabilitatea managementului Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Imagine radar de alertă. Se observă mai jos formarea grindinei în formațiunile noroase din zona Bizighești, Vrancea.

Sursa madr.ro

Sistemul naţional antigrindină, pregătit să protejeze 230.000 ha

Când va fi total implementat, undeva în orizontul anului 2024, Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) va proteja aproximativ 2 milioane de hectare de culturi cu înaltă valoare economică. În prezent, acesta lucrează cu două unităţi de combatere, Prahova şi Iaşi, iar pentru 2015 Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (AASNACP) dispune de buget pentru funcţionarea sistemului pentru întreaga perioadă de risc. Mai multe informaţii despre SNACP ne-a oferit Florentina Enache, manager public, Compartimentul politici şi strategii din cadrul AASNACP.

– În prezent, ce unităţi de combatere a grindinei funcţionează, cu câte puncte de lansare şi ce suprafaţă protejează, din totalul agricol estimat a fi protejat?

– În sezonul de combatere a căderilor de grindină din perioada mai-octombrie 2015 sunt operaţionale două unităţi care asigură protecţia populaţiei şi a culturilor cu înaltă valoare economică (în special vii şi livezi): Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova (UPCCG), cu 8 puncte de lansare, ce protejează o suprafaţă de 140.000 ha, şi Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova 1 Iaşi, cu 5 puncte de lansare, ce protejează o suprafaţă de 90.000 ha.

– Până la sfârşitul anului 2015, ce alte unităţi/ puncte de lansare vor mai intra în funcţiune şi pentru ce suprafaţă?

– În acest sezon de combatere a căderilor de grindină, în funcţie de alocările bugetare, va intra în funcţiune, în regim de omologare, UCCG Moldova 2 Vrancea, cu 4 puncte de lansare, asigurând protecţia unei suprafeţe de cca 80.000 ha.

– Anul acesta există buget acoperitor pentru a asigura funcţionarea sistemului antigrindină pentru întreaga perioadă cu risc de fenomene meteo extreme (grindină, furtuni etc.)?

– AASNACP a fost înfiinţată prin HG nr. 1186/2014 şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă. Bugetul alocat pentru intervenţiile active în atmosferă asigura funcţionarea UPCCG Prahova (8 PL) şi a UCCG Moldova 1 Iaşi (5 PL), pentru perioada mai-octombrie 2015.

– Guvernul a alocat pentru acest an 6,64 milioane de lei pentru finanţarea etapei a 16-a din programul de realizare a SNACP. Ce obiective se vor realiza în această etapă?

– În baza prevederilor HG nr. 327/2015 privind aprobarea obiectivelor etapei a XVI-a 2015 pe perioada 2010-2024, se asigură finanţarea următoarelor obiective:

• proiecte tehnice, execuţie lucrări şi achiziţie echipamente pentru „Dezvoltarea capabilităţii combaterii căderilor de grindină şi extinderea domeniilor de activitate pentru intervenţii active în atmosferă şi aplicaţii în agricultură a Centrului Zonal de Coordonare MOLDOVA şi a UCCG Moldova 1 Iaşi, cu grupurile de combatere din structură“;

• proiecte tehnice, execuţie lucrări, achiziţie echipamente şi dotări pentru UCCG Moldova 2 Vrancea;

• studii, proiecte tehnice şi execuţie lucrări pentru Centrul Zonal de Coordonare TRANSILVANIA – Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Mureş;

• proiecte tehnice şi execuţie lucrări pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiş;

• studiu de fezabilitate „Dezvoltarea capabilităţii de combatere a căderilor de grindină a UPCCG Prahova prin realizarea Punctului de lansare Tisău“, proiecte tehnice, execuţie lucrări şi achiziţie echipamente pentru UPCCG Prahova.

– Faţă de programul stabilit prin L173/2008 privind intervenţiile în atmosferă, normele metodologice de aplicare şi HG 256/2010 pentru realizarea SNACP, în ce punct ne aflăm, ca procent de realizare din întregul program (estimare în procente)?

– SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operaţională prevăzută prin legislaţia în vigoare a fi realizată până în 2024. Unităţile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova, Iaşi se află în diferite faze de omologare, iar cea din Vrancea va intra de anul acesta în procedura de omologare. Alte patru unităţi de combatere a căderilor de grindină, respectiv UCCG Mureş şi Timiş (cu termen de execuţie 2017), se află în diferite etape de realizare (studii şi proiecte tehnice), iar UCCG Oltenia şi Maramureş au termen de execuţie 2019. Fiind vorba despre finanţare exclusiv publică, în ultimii ani implementarea SNACP a avansat destul de lent, fiind totuşi respectat graficul de execuţie şi de exploatare. Până în 2024 urmează a fi realizate şi 2 unităţi de creştere şi uniformizare a precipitaţiilor în regiunile Muntenia şi Moldova.

– Unităţile de creştere a precipitaţiilor din Muntenia şi Moldova, aşa cum sunt descrise în lege, funcţionează tehnic separat de sistemul antigrindină (ca procedee tehnice)?

– SNACP este organizat ca un sistem coerent care integrează tehnologiile de intervenţii active în atmosferă utilizate la nivel naţional, indiferent că e vorba de creştere şi uniformizare a precipitaţiilor sau de combaterea căderilor de grindină. Aceste tehnologii de combatere a căderilor de grindină şi, respectiv, de creştere şi uniformizare a precipitaţiilor sunt operaţionale pe baza unui sistem integrat de furnizare şi transmitere a informaţiilor specializate.

– La sfârşitul aplicării programului naţional, estimat pentru 2024 (3 centre zonale de coordonare, 7 unităţi de combatere a grindinei, 2 unităţi de creştere a precipitaţiilor şi grupuri de combatere independente), ce suprafaţă din teritoriul agricol al României va beneficia de acest sistem?

– Concepţia de sistem a SNACP este elaborată de Proiectantul General al acestuia; în principiu, la finalizarea lui, sistemul va acoperi toate zonele în care se găsesc culturi cu valoare economică ridicată sau care prezintă interes strategic. Din experienţa de până acum şi din datele pe care le deţinem, fiecare unitate de combatere a căderilor de grindină, la capacitatea maximă de operare, poate asigura protecţia a cca 250.000 ha. Suprafaţa totală protejată prin SNACP împotriva căderilor de grindină va ajunge, cel mai probabil, la cca 2 milioane de ha de culturi agricole cu înaltă valoare economică. Amplasarea punctelor de lansare se stabileşte de către proiectant, în funcţie de caracteristicile climatice ale zonei şi de tipul de culturi ce necesită protecţie, identificate pe măsură ce se fac studiile de fezabilitate ale unităţilor prevăzute a fi realizate. Facem precizarea că SNACP este important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, pentru că el protejează atât comunităţile locale, cât şi bunurile publice şi private din zonele de intervenţie. 

Interviu realizat de Maria Bogdan

Avantajele investiţiei într-o plasă antigrindină!

Folosirea mai eficientă a terenurilor ocupate de pomi, necesitatea reducerii consumului de forţă de muncă şi a creşterii cantităţii şi calităţii producţiei de fructe au impus, în ferma pomicoă de la Lacu Rezi, abordarea unei noi tehnologii care să ne permită controlul permanent al factorilor de producţie în direcţia dorită. Aşa am ajuns să obţinem an de an, indiferent de condiţii, producţii de 20 t/ha la specia cireş, 40 t/ha la cais, piersic, prun şi 60 t/ha la specia măr.

Alături de aceste măsuri, o altă investiţie care s-a impus a fost plasa antigrindină cu care am acoperit până în prezent 80 ha de livadă. Nu am avut în niciun an grindină, dar, urmărind starea de vegetaţie, în funcţie şi de evoluţia vremii, am constatat în ultimii 3 ani că plasa influenţează în sens favorabil mai mulţi factori de producţie, care s-au optimizat, astfel încât să obţinem şi în acest an – 2012 – producţiile raportate la potenţialul de soi şi vârsta de la plantare.

Căldura şi frigul

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Eremia PETRE
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS