În ultimii ani, agricultura României s-a dezvoltat inclusiv cu ajutorul fondurilor europene, însă statisticile arătă faptul că nu suntem nici pe departe printre țările fruntașe la acest capitol. În acest context am stat de vorbă cu domnul Achim Irimescu, ministrul plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, și am aflat ce fel de programe ar trebui să fie în atenția agricultorilor români.

Reporter: Domnule Achim Irimescu, reprezentați agricultura românească la nivel european de 20 de ani și știți care este evoluția absorbției fondurilor europene în rândul fermierilor. De ce credeți că nu reușesc fermierii români să acceseze mai multe proiecte? Nu cunosc toate programele sau care ar fi cauza?

Achim Irimescu: Atunci când vorbim despre fondurile europene destinate agriculturii discutăm de două fonduri – cele pentru plăți directe, adică bine-cunoscutele subvenții, și cele pentru dezvoltarea mediului rural, adică FEADR și FEGA. Uităm însă să spunem că în cadrul Fondului pentru Garantarea Agriculturii –  FEGA mai există două componente foarte importante: cea pentru promovare, care dispune de 191 milioane euro/an, din care România nu reușește să obțină nimic, și cea pentru măsuri de piață, care dispune la fel de multe milioane, dintre care nu ajunge nimic în România.

Rep.: Cum ar putea ajunge acești bani la fermierii români?

A.I.: Trebuie spus că proiectele nu sunt ale instituțiilor statului, nici ale fermierilor, ci ale organizațiilor de producători. Deci producătorii trebuie să se asocieze și să transmită proiecte viabile la Bruxelles. Aceste proiecte sunt pentru promovarea produselor de calitate pe piața europeană și pe piețele țărilor terțe. Noi nu reușim să ne organizăm și astfel acești bani ajung în Italia, Spania, Franța, Grecia, dar nu și în România. Deci, pe lângă acele programe unde absorbția este foarte bună, de exemplu pentru plăți directe absorbția este în jur de 98% de-a lungul anilor, iar la dezvoltare rurală avem peste 50% absorbție, există și măsuri care ne pot ajuta în promovarea produselor. Noi trebuie să îi încurajăm pe producătorii români să se asocieze pentru a se dezvolta. De exemplu, un producător de fructe și legume, dacă primește fonduri de la Uniunea Europeană, sigur că se poate dezvolta și poate face față pe piață, mai ales în contextul unei piețe europene care permite importurile, iar la noi pe piață știți foarte bine câte fructe ajung din alte state.

Rep.: Una dintre problemele agriculturii românești în 2019 a fost evoluția alarmantă a pestei porcine africane. Cum este privită la Bruxelles această problemă?

A.I.: Consider că pesta porcină africană reprezintă cea mai mare provocare a României și sunt presiuni foarte mari exercitate asupra Comisiei în ceea ce privește situația de la noi din țară. Chiar și Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură, i-a solicitat ministrului Agriculturii să facă toate eforturile pentru a reduce impactul acestei boli. Trebuie să nu uităm că, în condițiile în care China se confruntă cu pesta porcină africană, a devenit cel mai mare importator de carne de porc. Iar în vestul Europei sunt cei mai mari producători de carne de porc care au văzut prețurile dublându-se și sunt foarte temători cu ceea ce se întâmplă cu evoluția pestei porcine africane în estul Europei pentru că se gândesc că vor putea fi și ei afectați și astfel ar pierde o piață importantă. Mereu ni se dă ca exemplu Cehia unde au fost focare, dar care, prin măsuri foarte serioase și respectate de toată lumea, a reușit să țină sub control situația.

Rep.: Ce măsuri considerați că ar trebui să ia România?

A.I.: Trebuie pregătit un plan de acțiune, cu măsuri concrete, dar trebuie să înțeleagă și cetățeanul de rând că nu se mai poate duce carnea, împotriva interdicțiilor, dintr-o parte în alta a țării. Consider că aici s-au făcut cele mai mari greșeli și îmi amintesc de supărarea enormă a comisarului european atunci când pesta porcină a ajuns în Dobrogea și ne întreba cu disperare de ce am lăsat să depășească această regiune, în condițiile în care exista bariera naturală, adică Dunărea. E clar că nu mistrețul a dus boala dincolo de Dunăre, ci oamenii care nu au înțeles că trebuia respectată această interdicție. Astfel s-au creat pagube foarte mari, iar în continuare se reduce cantitatea de porc produsă în România, cresc importurile și deja avem balanță negativă.

Rep.: Dincolo de aceste aspecte, slaba absorbție a fondurilor europene, evoluția pestei porcine africane care a creat mari pagube, există și părți pozitive. De exemplu, ne situăm destul de bine în ceea ce privește producțiile agricole, iar la unele culturi suntem printre fruntașii Europei…

A.I.: Așa este! Este foarte bine că avem producții ridicate, este bine să le creștem, dar cred că ar trebui să le ținem pentru noi! Nu este bine să ieșim cu cifre în Europa pentru că în acel moment se va întâmpla exact ce s-a întâmplat nu cu mult timp în urmă, atunci când organizațiile producătorilor de fructe și legume au cerut ca în țările din estul Europei, deci și în România, să nu se mai ofere sprijin european pentru refacerea livezilor pentru că au ei suficiente fructe și legume să ne dea și nouă. Trebuie să înțelegem că este o luptă pentru piață, deci nu e bine să te lauzi cu producții record, care nu fac decât să atragă atenția că agricultura din România a crescut foarte mult, lucru perfect adevărat, și poate deveni o amenințare pentru alte piețe.

Rep.: Pentru următoarea perioadă, care considerați că ar trebui să fie principalele proiecte care să contribuie la dezvoltarea agriculturii din României?

A.I.: Consider că România trebuie să aibă ca prioritate utilizarea fondurilor europene. În ceea ce privește fondurile care țin de APIA, lucrurile merg foarte bine, este foarte important să reușim și pe partea de dezvoltare rurală să ne apropiem de alte state. În acest moment suntem undeva la mijloc, mi-aș dori să ne situăm în partea superioară a statelor care sunt primele la absorbția fondurilor europene. Nu trebuie să uităm că reducerea de buget, survenită în urma Brexitului, s-a produs exact pe componenta de dezvoltare rurală. Este vorba de o reducere de 15%, iar România, în loc de 8 miliarde, câte avea alocate, va avea 6.73 miliarde, o scădere care va afecta investițiile în mediul rural și astfel și decalajul între zonele rurale din România și cele din alte state europene.

Larissa SOFRON

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

În data de 10 decembrie 2019, ministrul Adrian Oros a participat la Conferinţa Naţională cu tema “Ferma de familie în centrul viziunii agricole post 2020”. Evenimentul, desfăşurat la Sinaia, face parte dintr-o serie de trei conferințe naționale organizate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) din cadrul Autorității de Management pentru PNDR.

Ministrul Adrian Oros a afirmat că ferma de familie este o prioritate a Guvernului, accentuând rolul economic și social al fermelor de familie şi a vorbit despre problemele cu care se confruntă acestea. „Fermele de familie se confruntă cu problema pieței de desfacere, o problemă care poate fi rezolvată doar prin asociere. Este important să încurajăm tinerii, căutând acele soluţii pentru a le oferi acces la teren”, a declarat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

La eveniment au mai participat Florian-Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Daniela Rebega, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR , Adela Ştefan, șef serviciu AM PNDR, Claudiu Coadă, director general adjunct al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, precum și Adrian PINTEA, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Secretarul de stat Emil Dumitru a menționat că „obiectivul nostru este de a consolida clasa de mijloc – ferma de familie și de a susține dezvoltarea mediului rural. Ferma de familie este esența agriculturii din România”, a conchis Emil Dumitru.

Daniela Rebega, directorul general adjunct al DGDR a declarat că ferma familială este un pilon economic pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a prezentat modul în care ferma de familie este susţinută în PNDR 2014-2020 şi principalele modificări vizate de Politica Agricolă Comună post 2020.  Totodată, Adela Ştefan a prezentat instrumentele financiare și cele de gestionare a riscurilor în agricultură. Având în vedere că din acest an, fermierii români și alte categorii de beneficiari au acces la noi forme de sprijin finanțate din PNDR, reprezentantul AM PNDR a menţionat că accesul la finanțare este esențial pentru modernizarea agriculturii și pentru dezvoltarea afacerilor și a spiritului antreprenorial în spațiul rural. 

În acest context, Claudiu Coadă, director general adjunct al AFIR a susținut o prezentare referitoare la optimizarea implementării PNDR şi Adrian PINTEA, directorul general al APIA, a prezentat sprijinul financiar acordat fermierilor de către APIA prin măsurile gestionate din PNDR.

Scopul conferinței, la care au participat aproximativ 250 de persoane, a fost informarea asupra noii abordări a Politicii Agricole Comune și asupra impactului finanțărilor din PNDR 2014-2020.

Sursa: madr.ro

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020, la Centrele Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse Cererile unice de plată în cadrul Campaniei 2019.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către Centrele APIA judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 20 lucrătoare de la data depunerii cererii de acord.

În anul 2020, diferenţa dintre rata accizei standard prevăzută în coloana 3 din Anexa nr.1 de la Titlul VIII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal şi rata accizei reduse prevăzute la alin. (2), se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE:

Beneficiarii Cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020 sunt:

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz care sunt înregistraţi în Registrul Naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploateză animale, individual sau în forme de asociere, conform legislație în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, registrul fermelor, registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare care exploatează terenuri agricole individual sau în forme de asociere,conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală, testarea noilor soiuri pentru introducerea în cultură precum şi de a-şi face cunoscute rezulatatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari  ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri  trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt următoarele:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci se iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării;

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă  , în original de la Registrul agricol  cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat  anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i)  cantitățile de  motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică  cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau  întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin, daca este cazul.

Legislație:

• Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare;
• OMADR 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Știința ne oferă suficiente rezultate, tehnici și inovații pentru progres genetic? Avem toate cunoștințele necesare pentru aplicarea sistemelor de nutriția plantelor astfel încât să asigurăm sporuri de producție care să genereze profit? Schimbările climatice ne vor permite să avem o siguranță și securitate a producțiilor și a fermelor? Toate aceste teme au fost dezbătute în cadrul primei conferințe AGROW. Evenimentul a reușit să reunească, la un loc, sute de fermieri și experți în agricultură.

Rotația culturilor și monocultura

Unul dintre răspunsurile enumerate mai sus este chiar rotația culturilor. O etapă importantă în exploatațiile agricole. Aceasta contribuie la menținerea resurselor solului și previne apariția bolilor și dăunătorilor. „O rotație lungă, pe o perioadă mai mare de ani, înseamnă probleme mai mici privind bolile, dăunătorii și buruienile specifice. De asemenea, planta premergătoare trebuie să ofere niște condiții favorabile culturii care urmează, dar care să nu aibă boli și dăunători comuni sau același consum de elemente nutritive. Cu alte cuvinte trebuie să ofere un sistem diferit de lucrare a solului“, explică prof. univ. dr. ing. Viorel Ion, prodecan Facultatea de Agricultură, USAMV București. Monocultura, practicată deseori la porumb, este opusă rotației culturilor. Ea înseamnă cultivarea unei singure plante mai mulți ani pe același teren, şi anume cel puțin atâția ani cât durează rotațiile în zonă respectivă (4-6 ani). Specialiștii recomandă rotația culturilor în locul monoculturii.

„Monocultura are mari dezavantaje în comparație cu rotația culturilor. Printre efectele sale nefavorabile se numără epuizarea și eroziunea solului, îmburuienarea, dar și creșterea numărului de boli și dăunători“ spune prof. univ. dr. ing. Viorel Ion, prodecan Facultatea de Agricultura, USAMV București.

O iarnă mai caldă decât în mod obișnuit

În cadrul evenimentului s-a ridicat și problema schimbării radicale a vremii.  În pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală va continua să crească în perioada următoare, fiind necesare măsuri cât mai urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatic. Din punct de vedere termic, luna decembrie 2019 se va caracteriza printr-o vreme ușor mai caldă decât în mod obișnuit, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Sub aspect pluviometric, cantitățile totale de precipitații vor fi în general apropiate de mediile multianuale lunare, pe întreg teritoriul agricol al țării. „Nu avem cea mai grea iarnă din ultimii zeci de ani. În fiecare an se discută de un asemenea scenariu. Nu avem un semnal robust în acest sens. Dar nu putem exclude ca pe parcursul următoarelor trei luni să nu avem alternanțe de perioade mai călduroase, urmate de perioade mai reci specifice sezonului de iarnă“, spune Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie.

La sfârșitul lunii decembrie 2019 aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă în aproape toate regiunile agricole. Pe suprafețe extinse din estul, sud-estul și centrul țării rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime.

Ruxandra Hăbeanu

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Clubul Fermierilor Români a lansat programul Tineri Lideri pentru Agricultură, o inițiativă ce vizează pregătirea celor care vor să activeze cu succes în domeniul agricol, dar mai ales să reprezinte interesele agricultorilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

„Acest program adună tinerii într-un ciclu de pregătire structurat pe trei stagii mari. Îi pregătim în domeniul diplomației, al protocolului, al managementului timpului sau al fermelor, adică lucruri care nu se învață în școală. Și astfel avem în vedere patru obiective strategice: asigurarea reprezentativității, asigurarea continuității și sustenabilității fermei, promovarea noilor tehnologii și mai ales ne dorim ca tinerii să fie implicați în diseminarea informației. Ei trebuie să își asigure rolul de lider dincolo de porțile fermei sau de job-ul pe care îl au“, a declarat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

În prima sesiune, 2019-2020, participă 18 tineri din diverse județe ale țării; aceștia asistă la cursuri și au lucrat în cadrul Unității executive de Management a Clubului Fermierilor Români pentru pregătirea individuală în vederea stagiilor de la Bruxelles. În acest moment tinerii desfășoară stagiile de practică la Reprezentanța României la Uniunea Europeană, sub coordonarea ministrului plenipotențiar Achim Irimescu, la Farm Europe, la biroul de reprezentare al Comisiei Europene al companiei John Deere. Stagiile de practică vor continua și în următoarea etapă de pregătire a tinerilor, aceștia având ocazia să învețe mai multe lucruri la Bruxelles sau în cadrul altor firme și instituții din străinătate.

Creat cu scopul de a contribui la o mai bună dezvoltare a agriculturii și implicit a societății românești, programul cuprinde cursuri care se desfășoară timp de o săptămână pe lună, pe o perioadă de șase luni, fiind urmate şi de cursuri de consolidare pe aspecte legislative și fiscale. Trebuie menționat faptul că plata cursurilor este asigurată de Clubul Fermierilor Români, însă tot ceea ce înseamnă logistică și alte cheltuieli de întreținere pe parcursul stagiilor de practică revine în atribuția participanților.

Inițiativa Clubului Fermierilor Români a fost primită cu interes de tinerii care vor să își desfășoare activitatea în agricultură, astfel că în următoarea sesiune sunt deja înscriși 14 copii de fermier pentru că acesta este unul dintre criteriile de selecție în următoarea etapă la care vor participa 20 de tineri.

În cadrul evenimentului în care a fost prezentat programul, dar și tinerii participanți și alți fermieri au prezentat din experiențele lor, iar organizatorii au făcut un apel către noi parteneriate, astfel încât agricultura românească să fie un model de referință pentru agricultura europeană mai ales prin intermediul tinerilor.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

În data de 25 noiembrie 2019, la inițiativa MADR, a avut loc o întâlnire de lucru privind acordarea unor derogări pentru folosirea neonicotinoidelor de către fermierii români pentru culturile care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020. Reuniunea a fost condusă de ministrul Nechita Adrian Oros și de secretarul de stat Florian-Emil Dumitru. De asemenea, au participat directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), directorul general al Direcției Generale de Politici Agricole, cercetători, precum și reprezentanți ai sectorului.

În deschiderea discuțiilor, secretarul de stat Florian-Emil Dumitru a subliniat necesitatea de a crea o fundamentare solidă și credibilă care va fi prezentată Comisiei Europene, cu sprijinul expertizei profesionale a reprezentanților formelor asociative.

Participanții la discuții și-au exprimat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile statului și de a pune la dispoziția acestora toate resursele științifice proprii pentru a fundamenta necesitatea acordării derogărilor.  În cadrul reuniunii s-a reliefat importanța prognozei și a avertizării în domeniul fitosanitar.

Ministrul a declarat că este necesar să existe un echilibru între protejarea plantelor și sănătatea umană,  precum și cea a animalelor. De asemenea, acesta a apreciat că institutele de cercetare trebuie să-și prioritizeze tematicile de cercetare în funcție de problemele actuale cu care se confruntă fermierii.

S-a agreat stabilirea unui calendar de lucru astfel încât, până la data de 15 decembrie a.c., cei implicați să întocmească un proiect de argumentare credibilă, în vederea acordării derogării. Astfel, se va crea un grup de lucru care va discuta aspectele tehnice pentru a contura o poziție fermă a României.

Atât ministrul Nechita-Adrian Oros, cât și secretarul de stat Florian-Emil Dumitru i-au asigurat pe cei prezenți la masa discuțiilor de tot sprijinul pe care instituția îl poate oferi și și-au exprimat speranța că împreună pot conlucra la binele fermierilor.

Reamintim că față de alte state membre, România se confruntă cu numeroși dăunători, foarte agresivi la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, iar din anul 2014 MADR a acordat derogări pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide, astfel încât fermierii să nu înregistreze pagube semnificative pentru aceste culturi. 

Sursa: madr.ro

Pe 21 noiembrie a avut loc la Brăila, în cadrul Facultății de Inginerie și Agronomie, cea de-a treia ediție a conferinței despre managementul resurselor umane în agricultura de precizie, organizate anual de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România. Proiectul se încadrează în strategia CCIFER de a susține agricultura locală și de a facilita sinergiile între agricultori, investitori și potențiali parteneri ai acestora.

”Cheia rentabilității unei ferme este îmbunătățirea producției în paralel cu optimizarea costurilor. Aceasta este provocarea cu care avem de-a face zi de zi. ” -  Florin Constandache, Account Manager Agro & Off-Highway Transportation Michelin 

După o primă ediție organizată la Cernavoda, în 2017 și o ediție derulată în Alexandria, în 2018, cea de-a treia ediție a conferinței s-a desfășurat la Brăila cu susținerea Credit Agricole, Groupama Asigurari, Limagrain Romania și Michelin. Astfel, experți tehnici din cadrul acestor companii au intervenit în cadrul evenimentului cu prezentări și analize ale celor mai noi tendințe și provocări în agricultură, pentru a răspunde nevoilor cu care se confruntă comunitatea agri din județul Brăila.

Discuțiile au avut în prim plan productivitatea fermelor, resursele umane, tehnologii de ultimă generație, precum și eficientizarea costurilor în agricultură. Conferința a fost animată de reprezentanții tehnici ai companiilor partenere, iar aceștia au abordat următoarele teme :

• „Agrility : precizie de la pregătirea semințelor până la recoltarea porumbului.” - o prezentare de Laurent Barthez, Digital Agriculture Manager Limagrain Romania
• „Ce abilități sunt necesare pentru a câștiga bani, având o presiune exactă a anvelopelor” - Florin Constandache, Account Manager Agro & Off-Highway Transportation Michelin
• „Distribuirea eficientă a informației pentru o rambursare rapidă în caz de daune” – Ștefania Matei este Expert Produse și Asigurări Agricole Groupama Asigurări
• „Cum poate un management precis să faciliteze accesul la finanțe?” – Dan Petre, Head of AGRI Business Line Credit Agricole Bank Romania

Discuția a fost moderată de Sebastien Record, expert în digital farming și reprezentant în România pentru companiile Geosys si FarmLeap, care propun produse dedicate agriculturii de precizie.

Despre CCIFER 

O comunitate de afaceri fondată pe savoir-faire-ul francez, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) este un lider angajat în dezvoltarea durabilă a persoanelor, a companiilor și a României. CCIFER reunește peste 600 de companii franceze și române ce reprezintă 18 Mld de euro și peste 125,000 de locuri de muncă. Companiile membre sunt lideri în mai multe sectoare de activitate care formează economia locală.  CCIFER exprimă o poziție comună a societăților membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice.

Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal

„România este una dintre primele puteri agricole ale Europei şi una dintre cele mai bune din lume. Dar suntem într-o situaţie nelalocul ei. Sunt doi indicatori importanţi de testare a ceea ce înseamnă funcţionarea sistemului agricol românesc. Primul este valoarea producţiei globale pentru că trebuie să oglindeşti valoarea adăugată nu numai materia primă, iar al doilea este balanţa comercială cu produse agroalimentare care ne este nefavorabilă. Suntem singura putere agricolă din Europa care are balanţă agroalimentară negativă. Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal. Rămânem pe o valoare globală a producţiei fixă de 15-16 miliarde, prin 2011 am avut 19,4 miliarde, dar nici atunci nu am atins acea jumătate din minimul maxim. Între 40 şi 50 de miliarde ar fi potenţialul nostru şi făceam o comparaţie cu Italia. În 2016 noi am avut 16 miliarde, Italia a avut 55 de miliarde, a fost a doua valoare la nivel european după Franţa, care este o mare putere agricolă, cu 74 de miliarde. Şi se ştie că, din punct de vedere pedoclimatic, Italia are doar 44% din potenţialul României, iar partea de sud a Italiei este foarte săracă, secetoasă. România are un potenţial mai mult decât dublu. Cu toate acestea, indicatorii de funcţionalitate a întregului sistem agroalimentar românesc este nefavorabil nouă. Astfel, trebuie regândită întreaga strategie de agricultură din România şi asta înseamnă multe sectoare.“

Această valoare mică este lipsa de transformare a materiei prime

„Prima valoare adăugată din sistemul agricol al oricărei ţări se face prin zootehnie. Ea este cea care transformă materia primă. Avem exemplul agrocombinatului de la Curtici, valoare adăugată extraordinară. Dar noi nu facem acest lucru şi atunci valoarea producţiei zootehnice, care pentru a avea funcţionalitate foarte bună ar trebui să aibă 60%, are de vreo doi sau trei ani sub 30%. Este un alt indicator important care demonstrează că sistemul agricol românesc nu funcţionează. Nu discutăm despre dotarea tehnică, pentru că uneori depăşim la acest capitol ferme din Germania, Franţa, Marea Britanie şi chiar SUA. Dar nu avem tehnologiile adaptate pentru că avem un climat diferit faţă de aceste ţări. Noi avem un climat temperat continental cu veri excesiv de călduroase şi secetoase din punctul de vedere al umidităţii relative a aerului. Nu este vorba despre lipsa apei din sol pentru că aţi văzut şi anul acesta, practic plantele nu s-au uscat de la bază cum este normal, ci de la vârf la bază. Asta înseamnă, de fapt, o întrerupere a ciclului de viaţă şi o afectare a producţiei şi cantitativ şi calitativ. Sunt probleme care pot fi rezolvate prin decizii administrative sau legi. Trebuie să susţii sectoarele care produc material biologic şi tehnologii de clasă care să contracareze astfel de condiţii şi să existe o adaptare, spre exemplu, a biotehnologiilor pe care Uniunea Europeană nu le admite. Sunt multe decizii politice fără suport ştiinţific care afectează dezvoltarea agriculturii europene şi în special pe cele din ţări precum România.“

Cercetarea românească deţine date senzaţionale

„S-a spus că cercetare românească nu mai este în stare de nimic. Nu este aşa. Ea deţine date senzaţionale acumulate de ani, unele de o foarte mare actualitate. Facem eforturi pentru a îmbunătăţi resursa umană pentru că foarte mulţi ani nu s-a mai investit. Mulţi cercetători

s-au pensionat, alţii au părăsit sectorul de cercetare. De aceea suntem în discuţii acum cu o nouă lege a salarizării, iar în noua lege, Legea nr. 45, de organizare a cercetării, aş vrea să intrăm pe elemente de performanţă. Adică cei care realizează performanţă în cercetare să fie recompensaţi pe măsură. Probabil că în această lege vom introduce şi omologarea şi brevetarea tehnologiillor specifice care se obţin în sistemul de cercetare agricol din România. Avem de gând să obţinem omologarea mai rapidă, iar responsabilitatea să fie mai mare. “

Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă

„Se discută despre asociaţii. Din păcate, pe structura pe care o au acum acestea nu rezolvă problema lipsei sistemului de consultanţă care ar trebui să fie alături de fiecare fermier în parte. Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă agricolă. Noi l-am avut odată şi destul de bine pus la punct. Camerele agricole nu ar trebui neglijate. Aceste instituţii funcţionează în ţările cele mai avansate din lume din punct de vedere agricol.Poa te că ele ar trebui preluate pe lângă Camerele de comerţ şi industrie din judeţe .Ar trebui să se vorbească şi despre Direcţiile Agricole şi rolul lor şi despre alte instituţii importante cum este Agenţia pentru protecţia Plantelor care nu se simte, din nefericire, în judeţe. Sunt Oficiile de studii pedologice care ar trebui să dea reţete privind gradul de fertilitate, reţete de fertilitatea pentru anumite culturi, soiuri sau hibrizi. Chestia asta lipseşte. Nu mai vorbesc de elementele de evaluare a resurselor naturale care sunt lăsate deoparte, deşi vorbim despre mediu. Nu este suficient să vorbim. Realitatea este cu totul alta.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Implicarea femeilor în agricultură nu mai este o alegere. Nu vom mai putea hrăni lumea în următorii 30 de ani fără mai multe femei în agricultură. După estimările FAO, dacă femeile fermier ar avea acces în mod egal la resurse, precum bărbații, ar putea produce cu 20-30% mai multă mâncare. Numai asta ar scoate 150 de milioane de oameni din foamete. În acest sens, compania Corteva dorește să susțină femeile din agrobusiness.

De Ziua internaţională a femeilor din mediul rural, sărbătorită pe 15 octombrie, pentru a conştientiza faptul că femeile de la sate contribuie la dezvoltarea economiei rurale, liderii companiei au organizat o întâlnire cu cele mai importante personaje din domeniul agriculturii pentru a identifica problemele cu care se confrunta acestea. Provocările nu le țin pe loc doar pe ele, ci și pe familiile lor și comunitățile din care fac parte. În cadrul evenimentului au fost purtate discuții pentru a veni în sprijinul femeilor cu soluții.

„Aceste rezultate sunt îmbucurătoare în anumite direcții, dar pe de altă parte ne dezamăgesc. Femeile sunt încă considerate mai puțin puternice și adaptate lucrului în agricultură. Într-adevăr, potrivit unui studiu, în Europa numărul femeilor care lucrează în agricultură a scăzut în ultimii 10 ani. În schimb, în România situația este puțin diferită, mai ales în ultimii ani, când exploatațiile agricole au început să fie transferate de la o generație la alta. Ne bucură faptul că în generația tânără procentul de fete care lucrează în agricultură este din ce în ce mai mare“, spune Maria Cîrjă, marketing manager Corteva Agriscience, România și Moldova.

Ziua femeilor de la sate

Ideea celebrării, în fiecare an, a unei Zile mondiale dedicate femeilor din mediul rural s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing, în septembrie 1995. Propunerile pentru organizarea unei astfel de zile au venit din partea mai multor organizaţii: Federaţia Internaţională a Producătorilor Agricoli (IFAP), Asociaţia mondială a femeilor din zona rurală (ACWW), Reţeaua Asociaţiilor femeilor africane din zona rurală (NARWA) şi Fundaţia Summitul Mondial al Femeilor (WWSF).

Prima Zi internaţională a femeilor din mediul rural a fost celebrată la 15 octombrie 2008. Instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007, această zi recunoaşte rolul critic şi contribuţia femeilor din mediul rural în consolidarea dezvoltării rurale, a agriculturii, îmbunătăţirea securităţii alimentare şi eradicarea sărăciei rurale.

Femeile din mediul rural, dintre care majoritatea depind de resursele naturale şi de producţia agricolă pentru asigurarea hranei zilnice, alcătuiesc peste un sfert din totalul populaţiei mondiale. În ţările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forţa de muncă din agricultură şi din producţia de prelucrare şi procesare a unei părţi considerabile din produsele alimentare, conferindu-le astfel acestora responsabilitatea principală pentru siguranţa alimentară.

Rolul crucial pe care îl joacă femeile şi fetele în asigurarea durabilităţii gospodăriilor şi a comunităţilor rurale, în îmbunătăţirea mijloacelor de trai rural şi a bunăstării generale a fost recunoscut din ce în ce mai mult. Femeile reprezintă o parte substanţială din forţa de muncă agricolă şi îndeplinesc cea mai mare parte a îngrijirii neplătite şi a muncii casnice în cadrul familiilor şi gospodăriilor din zonele rurale. Ele îşi aduc contribuţia semnificativă la producţia agricolă, securitatea alimentară şi nutriţie, gestionarea terenurilor şi a resurselor naturale, precum şi la construirea rezistenţei climatice.

Casetă:

În ţările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forţa de muncă din agricultură.

Sunt doar două țări din Europa unde jumătate din numărul total de ferme au ca fermier-șef o femeie. Vorbim de Lituania și Letonia. În România doar 34% din fermele existente sunt conduse de femei.

Ruxandra HĂBEANU

Nicolae Sitaru, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județul Ialomița și organizatorul manifestației Ziua Porumbului din localitatea Orezu, a avut amabilitatea să ne ofere un interviu în care ne-a vorbit despre eveniment, dar și despre problemele cu care se confruntă ca fermier.

– Pentru început v-aș întreba de ce ați simțit nevoia să organizați o manifestare precum Ziua Porumbului.

– A Zecea Ediție a Zilei Porumbului este deja un eveniment cu tradiție care încearcă, pe lângă celelalte evenimente similare desfășurate la începutul toamnei, ne determină pe noi, fermierii, să muncim mai bine, să avem producții tot mai bune de la an la an.

– Este important de știut că acest eveniment se desfășoară la dumneavoastră în fermă. Ce participare ați avut la această ediție?

– Ca și acum doi ani – anul trecut nu am putut să organizăm manifestarea din cauza epidemiei de pestă porcină – am avut peste 1.500 de fermieri care ne-au trecut pragul. În privința firmelor prezente sunt zece companii care comercializează semințe, dar și câteva companii producătoare sau importatoare de utilaje agricole, parteneri de afaceri cu noi.

– Cum se vede producția de porumb acum, la început de toamnă?

– Cel puțin în zona noastră se vede mai prost ca anul trecut... La mine în fermă am avut producții de la 2.700 până la 12.500 t/ha... Situația e un pic mai complicată... De exemplu, anul agricol a început cu rezerva de apă în sol aproape de zero. Și de aici fluctuațiile de producție. Dacă aveam rezerve de apă suficiente, chiar dacă era secetă, producția ar fi fost mai uniformă. Din această cauză culturile au depins strict de precipitațiile din cursul anului. Unde a plouat am avut porumb, unde n-a plouat nu am avut...

– În privința prețului la porumb, ce ne puteți spune?

– Pot spune că în acest moment este mai prost ca anul trecut și asta în condițiile în care producția e mai mică, adică ar fi trebuit să fie invers... Dar asta este piața. Chiar și așa nu avem suficiente camioane pentru transportul porumbului, nu avem suficiente spații de stocare și de aici căderea prețului. Sincer să fiu, nu știu ce ne făceam în condițiile în care am fi avut producții mai mari. Găseam soluții, așa cum vom găsi și acum...

– Ca fermier, ce ați dori să se îmbunătățească în activitatea pe care o desfășurați?

– Eu ca fermier mi-aș dori, în primul rând, să avem niște legi pe care să le înțelegem. Pentru că trăim într-o nebuloasă legislativă și, nu vă ascund, asta ne încurcă cel mai rău. E foarte complicat să lucrezi într-un mediu în care orice control îți vine poate să te amendeze sau să-ți dea activitatea peste cap pe nepusă-masă. Și asta se întâmplă pentru că foarte multe măsuri sunt luate din birou. Mai mult decât atât, cred că nici nu prea sunt înțelese de cei care le consideră oportune pentru fermieri. Un exemplu bun este înverzirea pe care o facem de câțiva ani și cred că o vom face și în continuare. Precizez că noi oricum intram cu culturi verzi iarna în aproape jumătate din suprafață... Pe de altă parte, am fost obligați să semănăm niște culturi verzi, care bineînțeles din cauza secetei n-au răsărit... Iar noi ne-am făcut că lucrăm, pe timpul și motorina noastră, dar toate eforturile au fost inutile. Eu înțeleg că anumite zone din țară ar trebui să fie anumite suprafețe înverzite. Problema este că în zona noastră, unde oricum cultivăm suprafețe cu grâu și rapiță, nu cred că mai e cazul să avem și culturile verzi impuse de la centru...

Bogdan PANȚURU

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila organizează a 23-a ediție a Târgului Național AgriCultura, în perioada 26-29.09.2019, în incinta Complexului Brăila Mall.

Joi, 26.09.2018, ora 13.00, în standul CCIA Brăila va avea loc seminarul cu tema “Promovarea transferului tehnologiilor agricole din SUA în județul Brăila și regiunea de Sud-Est și facilitarea accesului produselor agroalimentare românești pe piața americană”, eveniment organizat în parteneriat cu Departamentul US Commercial Service România.

Aveți ocazia să vă întâlniți cu un reprezentant al REGISTRAR CORP, firmă agreată de Ambasada SUA în România, care vă va prezenta condițiile de acces pe piața americană. În cazul în care doriți să participați la o întrevedere B2B, vă rugăm să transmiteți o scurtă prezentare a firmei și a produselor pe care intenționați să le propuneți spre export pe piața americană (capacitate de producție/export, marcă de piață etc.)

Registrar Corp a fost fondată în 2003 pentru a ajuta întreprinderile să respecte reglementările din SUA privind alimentația și drogurile (FDA). De la deschiderea sediului central în Hampton, Virginia, SUA, Registrar Corp s-a extins la douăzeci de birouri internaționale și a ajutat peste 30.000 de companii din 160 de țări. Printre angajați se numără foști oficiali ai SUA, oameni de știință și experți ai industriei FDA.

Programul complet al Târgului se regăsește, actualizat, pe www.cciabr.ro

Titan Machinery România și Case IH Agriculture au revenit în Banat pentru un nou eveniment de excepție alături de fermierii din zonă. Ingineri austrieci și români, specializați în tehnica de recoltare Case IH, alături de echipe de demonstrație din Austria și România, au deschis la începutul lunii iulie anul curent un eveniment cum rar se vede pe ogoarele noastre. Acesta a avut în prim-plan noua serie 250 de combine Axial-Flow. Evenimentul a făcut parte dintr-o amplă campanie de promovare a noii serii în România. Această serie a fost lansată anul trecut în SUA, iar Titan Machinery și producătorul Case IH, s-au îngrijit cu atenție de logistica livrării informative și tehnice pe teritoriul românesc, imediat după lansarea de peste Ocean. Campania de implementare a celei mai înalte tehnologii de recoltare de pe piață, Case IH Axial Flow – seria 250, va continua pe tot parcursul anului și nu numai.

Astfel, fermierii din județul Timiș au avut parte de două zile cu momente inedite, în care s-a explicat pe îndelete întreaga tehnologie a combinelor cu rotor cu flux axial Case IH și ce aduce nou seria 250 Axial-Flow pe piața agricolă mondială. La eveniment, aceștia au avut posibilitatea să opereze noua serie de combine alături de un specialist Case IH, să primească răspunsuri la toate întrebările și să demonteze toate prejudecățile în materie de tehnică de recoltare. Titan Machinery România a lansat și o ofertă atractivă pentru partenerii săi. Astfel, achiziționarea unei combine din noua serie 250 Axial-Flow reprezintă biletul garantat către fabrica de combine Case IH din Grand Island – Nebraska și a Coastei de Vest, de la Los Angeles la San Francisco, în octombrie 2019. Echipa Titan Machinery România își va însoți partenerii peste tot, descoperindu-se reciproc, împreună cu aceștia.

Prin acest eveniment s-a dorit a se arăta fermierilor de ce gama Axial-Flow din anul 2019 este și mai bună, și mai performantă și va asigura date financiare de exploatare și mai bune decât cele obținute anterior. La orice altă combină, separarea se face majoritar prin batere. Paiele se bat până cedează grâul. La combinele Case IH separarea e diferită. Paiele sunt practic „mângâiate“ până sunt „convinse“ că e mai bine în buncăr decât în altă parte. Și așa ajung cu ajutorul elevatoarelor până în buncărul combinei Axial-Flow. Dacă vă închipuiți că faceți o recoltă de sămânță, în contextul în care multiplicați sămânță pentru folosirea ulterioară, acestea ar fi economiile numai pentru că folosiți o combină Axial-Flow și nu altceva. Agricultura de astăzi are nevoie de combine cu o calitate riguroasă și cu o capacitate și mai mare de recoltare a semințelor, mai ales în condițiile actuale, când fereastra de recoltat este tot mai scurtă și productivitatea este esențială.

Noua serie 250 de combine Axial Flow va înlocui vechea serie 240 și aduce fermierilor din România trei noi modele: 7250, 8250 și 9250, cu puteri nominale cuprinse între 402 și 550 CP. Case IH inovează permanent pentru a îmbunătăți performanțele combinelor Axial-Flow. Seria 250 se remarcă prin: capacitatea mare de lucru, calitatea superioară a boabelor recoltate, ușurința operării și folosirea tehnologiilor moderne de lucru în agricultură. Sistemul de control „AFS Harvest Command“ transformă cabina combinei într-un adevărat „centru de comandă“. Confortul deplin pentru zilele lungi de lucru este desăvârșit și prin suspensia pe aer și sistemul de reducere a vibrațiilor. Astfel, operatorul se poate concentra doar pe urmărirea procesului de lucru. Opțional, va fi disponiblil și un nou pachet tehnologic care utilizează 16 senzori pentru a monitoriza în continuu combina și care reglează automat șapte setări diferite ale parametrilor de lucru, totul pentru a maximiza performanța combinei.

„AFS Harvest Command“ este un sistem de funcții automate conceput pentru a îmbunătăți productivitatea combinei și pentru a ușura munca operatorului. Acest sistem realizează setarea automată a parametrilor de lucru în funcție de prioritățile în procesul de recoltare: viteza, respectiv capacitatea mare de recoltare; calitatea boabelor și managementul paielor; consum redus de combustibil și operarea ușoară. În mod automat pot fi setate patru moduri de lucru diferite, prin care operatorul stabilește o prioritate: viteză maximă la sol a combinei, combinată cu turația motorului și parametrii de batozare.

O altă noutate la noua serie 250 AF este cutia de viteze. Față de modelul 240, la 250 s-a introdus cutia de viteze cu două trepte mecanice și două trepte care pot fi schimbate din mers. Putem opera combina cu o viteză de până la 18 km/h în treapta întâi. Putem seta două trepte de viteze, una pentru mers în lucru și alta pentru întoarcerea la capăt de rând. De asemenea, un avantaj remarcabil îl regăsim și la casa sitelor. De regulă, la o combină convențională care lucrează în situații de înclinare, grânele se pot acumula într-o parte sau în alta, ducând astfel la pierderi. Sistemul de orizontalizare de care beneficiază Axial-Flow, poate prelua o compensare de 12%, astfel încât distribuția semințelor va fi optimă pe toată suprafața sitelor, fără aglomerări, ceea ce reduce viteza de lucru și, implicit, capacitatea combinei.

Le mulțumim tuturor partenerilor noștri pentru prezență!

Bogdan CONSTANTIN
PR & Communication Specialist

Producțiile agricole au ajuns în ultimii ani la niveluri record de 10.000-12.000 kg/ha la cereale păioase, 20.000-22.000 kg/ha la porumb etc., însă cu inputuri destul de mari care, pe lângă costuri ridicate, sunt mai puțin prietenoase cu mediul și mai puțin solicitate de consumatori.

Orientarea corectă ar fi către o agricultură durabilă, cu producții medii pe țară ridicate, de 5-6 t/ha la cereale păioase și 8-10 t/ha la porumb, însă obținute cu mai puține chimicale. Avem în vedere reducerea consumului de îngrășăminte chimice, de erbicide și insectofun­gicide, de biostimulatori etc. Nu ne referim la o agricultură ECO, ci doar la reducerea chimicalelor.

Principala proprietate a solului productiv este fertilitatea. Solul fertil este acela care are conținut ridicat de humus. Humusul se obține din descompunerea aerobă a materiei organice.

Prin urmare, să asigurăm solului suficientă materie organică. Sursa sigură și ieftină de materie organică o constituie resturile vegetale. Cu fiecare recoltă se extrage din sol echivalentul a 10 t materie organică. Aceasta trebuie completată pentru a menține în echilibru procesele de formare și mineralizare a humusului.

Din resturile vegetale se asigură cam jumătate (4,5-5 t), iar restul trebuie adăugat din alte surse. O soluție ar fi acțiunea de „înverzire“ care poate asigura 5-6 t/ha masă organică. Este indicată menținerea suprafețelor de teren „permanent verde“ atât pentru protecția solului, pentru evitarea levigării nitraților, cât și pentru asigurarea masei organice.

Experiențe îndelungate au demonstrat necesitatea ca imediat după recoltarea culturilor de vară să se execute lucrarea de dezmiriștit care amestecă resturile vegetale tocate de combină cu stratul superficial al solului, formând un fel de mulci în care sunt condiții pentru germinarea și răsărirea semințelor de buruieni și de samulastră.

În verile mai ploioase am realizat chiar 50-60 kg/m² masă verde care trebuie tocată înainte de a forma semințe și prin arătură încorporată în sol, până la 12-15 cm adâncime, pentru a asigura descompunerea aerobă, cu formare de humus.

Humusul încorporează 90% din azot și 30-65% din fosfor și prin mineralizare eliberează săruri de N, P, K, Ca, Mg ș.a. pentru plante. Solul cu 3-4% humus furnizează 20-30 kg/ha azot în anii secetoși și 80-100 kg/ha în anii ploioși. Existând în sol humus, acesta împreună cu argila formează complexul coloidal argilo-humic care constituie liantul pentru unirea particulelor din sol în agregate structurale stabile.

Solul cu structură are porozitate și permeabilitate favorabile aprovizionării și conservării apei în sol, crește­rii nestingherite a rădăcinilor și o activitate microbiologică intensă.

Existența materiei organice favorizează înmulțirea râmelor, acel plug biologic, care trec prin corpul lor anual 300-400 t/ha sol cu materie organică pe care le îmbogățesc în aminoacizi și lianți biologici favorabili structurării solului.

În sol bine structurat și cu regim aero­hidric favorabil are loc o intensă activitate a bacteriilor fixatoare de azot și cele nitrificatoare asigurând azotul necesar pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

Asolamentul este necesar să cuprindă o diversitate de culturi care au consum diferit de substanțe nutritive, de la niveluri diferite din sol, unele plante cu rădăcini care solubilizează substanțele greu solubile din sol, care lasă cantități diferite de resturi vegetale, care au boli, dăunători și infestare de buruieni specifice.

Rotind aceste culturi nu vom epuiza solul și vom reduce atacurile respective. Este de dorit ca asolamentul să cuprindă plante leguminoase anuale, dar și solă săritoare cu graminee și leguminoase perene care împreună să ocupe cca 20% din suprafață.

Plantele leguminoase trăiesc în simbioză cu bacteriile din genul Rhizobium care furnizează 60-300 kg N/ha/an. Totodată, având rădăcini pivotante adânci, aduc la suprafață calciul, atât de necesar formării agregatelor structurale stabile. Asolamentul poate reduce cu 40-50% necesarul de pesticide, cu 30-50% necesarul de azot și cu 26-40% necesarul de fosfor și potasiu.

Aplicând sistemul de lucrări minime și semănatul direct se asigură o bună conservare a însușirilor solului, se reduce necesarul de combustibil și o mai bună gestionare a apei și materiei organice din sol.

Prin urmare, cu elementele nutritive furnizate prin mineralizarea humusului, cu azotul rezultat din activitatea bacteriană, se asigură o bună parte din nutrienții necesari care se pot completa prin fertilizări foliare cu îngrășăminte naturale de tipul celor obținute din alge. În mod excepțional se mai pot aplica ceva îngrășăminte cu diluare treptată.

În ceea ce privește consumul de pesticide se va avea în vedere că în cadrul asolamentului fiecare cultură determină înmulțirea propriilor paraziți, crescând riscul dacă ea apare în rotație înainte de restabilirea echilibrului biologic. Ca atare, prin rotație se reduce gradul de agenți fitopatogeni, de dăunători și de buruieni.

Astfel, îmburuienarea la grâu a fost: 130 kg/ha s.u. în rotația porumb – grâu, 36,6 kg în rotația porumb – soia – grâu și 26,6 kg s.u./ha în rotația de 4 ani sfeclă – porumb – soia – grâu.

La porumb: 136 buruieni/m2 în monocultură; 88 buruieni/m2 în rotația grâu-porumb și 45 buruieni/m2 în rotația soia – grâu – porumb.

Atac de fuzarioză la grâu: 27,2% în monocultură; 20,8% în rotația porumb – grâu și 13,5% în rotația floarea-soarelui – grâu – sfeclă – porumb.

Mana la floarea-soarelui: 37,5% în monocultură și 4,9% în rotația de 6 ani.

În acțiunea de reducere a gradului de îmburuienare, a agenților fitopatogeni și a dăunătorilor sub pragul economic de dăunare, un rol important îl are aplicarea măsurilor de combatere integrată în care produsele chimice să se folosească numai în ultimă instanță, iar dintre acestea să se aplice cele care au impactul cel mai redus asupra mediului.

În solele cu grad ridicat de îmburuienare se poate aplica erbicidarea plantelor prășitoare doar pe rând, folosind 1/3 din erbicid iar intervalul dintre rânduri se prășește. Soiurile și hibrizii de ultimă generație au potențial genetic de producție destul de ridicat. Preocuparea amelioratorilor trebuie îndreptată spre creșterea rezistenței la boli și dăunători pentru a fi necesare cât mai puține pesticide.

Cu astfel de măsuri se poate reduce necesarul de chimicale, se pot obține producții mai curate și mai prietenoase cu mediul.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În data de 05 iunie 2019, României i-au fost virate de la Uniunea Europeană 88 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), ajungându-se astfel la suma de 1,7 miliarde euro, intrată de la începutul acestui an în contul plăților directe efectuate de APIA. Aceste fonduri au ajutat fermierii să își execute la timp lucrările agricole, să se doteze corespunzător, astfel încât să poată realiza investiții viabile, moderne, la standarde europene.

Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură și dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,2 miliarde euro (plăți directe și investiții).

Preocuparea constantă a Ministerului Agriculturii pentru accesarea banilor europeni dedicați domeniului agricol a determinat o absorbție de peste 8,4 miliarde euro, reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019, prin eforturile susținute ale funcționarilor din cadrul celor două agenții de plăți, APIA și AFIR.

Sursa: madr.ro

De la nivelul mării, până în vârf de munte, România dispune de un mozaic de forme de relief așezate în amfiteatru, cum nu se poate găsi în alte țări. Pe formele respective de relief se eșalonează și vegetația în zonele de stepă, de silvostepă, zona pădurilor (forestieră) și zona alpină. Dispunem astfel de câmpii mănoase, de dealuri și coline favorabile culturii viței-de-vie, pomilor fructiferi și de frumoasele pajiști din zonele de deal și de munte și, nu în ultimul rând, de bogăția pădurilor de foioase și conifere (aurul verde al țării).

În cele ce urmează vom trata, în mod deosebit, suprafața arabilă a României care ocupă cca 9,4 mil. ha și care este împărțită în următoarele zone agricole:

• Câmpia Română de sud și est cu soluri de tip cernoziom și cu o medie a precipitațiilor anuale de 470-560 mm.
• Câmpia Română centrală și de vest cu soluri de tip cernoziom și brun-roșcat și cu 520-560 mm precipitații.
• Câmpia de Vest cu soluri tip cernoziom și lăcoviște și 570-630 mm precipitații.
• Câmpia Dobrogei cu sol cernoziom și bălan și 380-460 mm precipitații.
• Câmpia Transilvaniei cu sol cernoziom și argiloiluvial și 540-610 mm precipitații.
• Câmpia Jijiei cu sol tip cernoziom și 630-670 mm precipitații.
• Podișul Transilvaniei cu sol tip podzol și 610-640 mm precipitații.

După textură, cele 9,4 mil. ha se împart în:

• Soluri cu textură grosieră sunt solurile nisipoase și nisipolutoase.
• Soluri cu textură mijlocie sunt solurile lutonisipoase și lutoase.
• Soluri cu textură fină (grele) sunt solurile luto­argiloase și argiloase.

În țara noastră se găsește întreaga gamă a acestor soluri care pot fi cultivate cu anumite culturi și cărora li se aplică tehnologii de cultură specifice. Corect cultivate, toate pot fi soluri productive.

În funcție de favorabilitatea lor pentru practicarea agriculturii, se împart în următoarele clase de pretabilitate:

• Clasa I – foarte bune, ocupă 3,8% din suprafața arabilă și sunt terenuri plane, pretabile la mecanizare, de calitate.
• Clasa a II-a – bune, ocupă 35,8% din arabil, are versanți slab înclinați, mecanizabile.
• Clasa a III-a – mediocre, ocupă 25,2% din arabil, cu panta până la 6°, este erodabil, pentru folosire necesită ameliorare.
• Clasa a IV-a și a V-a – slabe, ocupă 35% din arabil, cu panta mai mare de 6°, prezintă eroziune intensă, greu cultivabile fără ameliorare.

Printr-un studiu amănunțit al terenului s-au stabilit următoarele Note de bonitare:

• 80-100 ocupă 4,02% din suprafață, este teren fără restricții, cel mai bun.
• 61-80 ocupă 38,56% din suprafață, este teren cu limitări mici.
• 41-60 ocupă 32,44% din suprafață, este teren cu limitări mijlocii.
• 21-40 ocupă 13,51 din suprafață, este teren cu limitări mari.
• 1-20 ocupă 11,48% din suprafață, este teren cu limitări severe, cel mai slab.

Asemenea categorii de terenuri se găsesc în fiecare exploatație agricolă și ele trebuie să fie bine cunoscute de fiecare fermier pentru:

• stabilirea amplasării culturilor mai pretențioase și cu valoare economică mai ridicată, pe parcelele cele mai bune;
• stabilirea dozelor de îngrășăminte diferențiat, în funcție de starea de fertilitate a fiecărei parcele;
• în asolament, sola amelioratoare va fi mai mult prezentă pe parcelele cu fertilitate scăzută și mai rar pe parcelele fertile.

În sinteză, parametrii calitativi ai solului sunt potrivit tabelului de mai jos.

În general, România dispune de soluri cu grad de fertilitate ridicat și, atunci când se folosesc soiuri și hibrizi de ultimă generație, cu potențial de producție superior, cu o tehnologie de cultură adecvată, recoltele sunt din ce în ce mai mari și de calitate superioară.

Recoltele din anii 2017 și 2018 au confirmat nivelurile de producție agricolă ridicate obținute în țara noastră.

Din păcate, nu întotdeauna știm să apreciem valoarea pământului nostru și uneori intră în posesia unor străini.

Marele poet Tudor Arghezi spunea: „Să nu se uite că agricultura reprezintă cel mai vechi meșteșug al omului care e custodele, dar, mai bine zis, gestionarul celui mai de preț bun al țării – pământul. El, pământul, via și glia (nația) reprezintă cartea de identitate a moșilor și strămoșilor noștri, și durata și sacrificiul lor trecut prin secole.“

Dar, așa cum menționa conf. dr. Avram Fițiu de la Universitatea Agronomică din Cluj-Napoca: „În decursul ultimilor 2000 de ani, Europa nu a mai cunoscut un popor care să-și vândă o treime din pământ pe timp de pace cum au făcut românii.“

Actuala clasă politică, cu responsabilitate diminuată, consideră că pulverizarea unei clase sociale milenare este un act de bravură și de mare progres. Să transformi în milogi ai statului 9 milioane de români din mediul rural reprezintă un act de trădare națională.

Noi suntem generația care ne-am trădat strămoșii, prin vânzarea a o treime din pământul țării. Dacă în ultimele două milenii am avut generații statornice, care s-au încăpățânat să lucreze și să apere acest pământ, generațiile de după 1990 sunt complet dezrădăcinate de glia acestei țări.

Mai sunt unele voci care spun că nu este nicio nenorocire că s-a vândut din pământ, că el rămâne în țară nu pleacă peste hotare.

Este adevărat că pământul nu pleacă, dar pleacă peste hotare roadele lui, iar vechii proprietari devin slugi pe fostele lor pământuri.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Amândouă într-un pom cu 40 de soiuri de fructe diferite. Da, ați citit bine. Există un copac care face 40 de soiuri diferite de fructe. Acesta a fost creat de Sam Van Aken, sculptor și profesor de artă la Universitatea Syracuse din New York. În 2008 Sam a aflat că o stațiune pomicolă experimentală, cu specii de pomi vechi și de 200 de ani, urma să fie închisă din lipsa fondurilor și că varietățile prețioase de acolo erau condamnate la extincție.

Acesta a cumpărat livada și în următorii ani a început un experiment interesant. Și-a propus să creeze un pom fructifer în care să crească specii diferite de fructe. Astfel a început să lucreze cu o colecție de 250 de specii pomicole diferite și, ținând cont de momentul înfloririi fiecărei dintre ele, a aplicat pe un pom experimental metoda numită transsubstanțiere. Această tehnică presupune tăierea unei rămurele din pomul fructifer pe care dorim să îl replicăm și atașarea ei la o incizie făcută în pomul experimental. Cercetătorul trebuie să se asigure că rămurica este perfect lipită, astfel încât peste iarnă să fie asimilată de pomul experimental și să se dezvolte ulterior ca o ramură normală. După cinci ani în care a repetat experimentul, Sam Van Aken și-a desăvârșit creația.

Pomul cu 40 de soiuri diferite de fructe arată normal aproape tot timpul anului, mai puțin primăvara, când înflorește în nuanțele diferite ale speciilor pomicole pe care le include în structura sa – prune, piersici, caise, nectarine, cireșe. De-a lungul timpului, sculptorul din SUA a creat cel puțin 20 de astfel de copaci, aflați în colecții private de artă sau muzee.

Laura Zmaranda

În ultimii ani, agricultorii români sunt tot mai interesați de tot ceea ce înseamnă agricultura de precizie, iar furnizorii de astfel de echipamente îi surprind mereu cu inovații de ultimă oră, care promit o mai bună rentabilitate în ferme. Ținând cont de această tendință, compania AgroConcept a mai făcut un pas important în acest demers, iar în cea de a doua jumătate a lunii martie a lansat AGXTEND – prima marcă specializată în agricultura de precizie și în soluții ISOBUS.

Premieră la Cenad

AGXTEND cuprinde 5 sisteme inovatoare, SoilXplorer, CropXplorer, NIR Sensor, FarmXtend și Xpower, dintre care primele patru vor fi lansate și pe piața din România. Primele două sisteme au fost prezentate pentru prima oară la Cenad, acolo unde reprezentanții companiei au prezentat fermierilor cum funcționează acestea și care sunt beneficiile lor.

„Suntem prima țară din lume și primul dealer New Holland care începe oficial comercializarea acestor noi produse inovatoare și este o onoare pentru noi să primim din nou votul de încredere al CNH Industrial care vede în noi un deschizător de drumuri și un partener de încredere. Preluarea portofoliului AGXTEND este o confirmare că fermele și fermierii români constituie o piață importantă la nivel mondial și că există o capacitate reală de a construi împreună o agricultură a viitorului. Suntem foarte mândri să deschidem acest drum și să ne unim forțele cu CNHI și cu New Holland pentru acest scop comun“, a declarat Marco Tronchi, CEO AgroConcept.

Astfel, primul echipament, SoilXplorer, este un sistem inovator care permite fermierilor să exploreze și să descopere întregul potențial al solului. Acesta conține un senzor care, paradoxal, nu ia contact cu solul, dar care, prin electromagnetism, măsoară conductivitatea solului la 4 adâncimi diferite: 0-25 cm, 15-60 cm, 55-95 cm, 85-115 cm. Aceste măsurători foarte precise pot fi utilizate în scopuri importante, în agricultura de precizie:

– cartografierea precisă a solului pentru înregistrarea componenței/eterogenității acestuia și pentru determinarea hărților tipului de sol și a hărților conținutului de apă;

– setarea automată a adâncimii de lucru în operațiile de cultivarea a solului, determinată de zonele de compactare identificate de sistem. Practic, sistemul controlează adâncimea variabilă de lucru a organelor active astfel încât acestea să lucreze la adâncimea maximă numai acolo unde este necesar, ducând astfel la reducerea uzurii și la scăderea consumului de combustibil.

Al doilea sistem, CropXplorer, poate părea un simplu senzor de biomasă, însă este mai mult decât atât. Având în spate un sistem care utilizează caracteristici și algoritmi de precizie, senzorul determină rata de fertilizare bazându-se pe necesitățile imediate ale plantei și pe starea sa de dezvoltare. Sistemul are doi senzori optici de înaltă precizie care pot măsura atât conținutul de biomasă din plantă, cât și pe cel de azot, iar modul Map+Overlay le permite operatorilor să folosească și să exporte hărți de producție și diverse măsurători pe care senzorii le fac din mers. Sistemul citește date, le procesează și le interpretează în timp real și comandă mașina de împrăștiat amendamente pe baza datelor citite anterior. Senzorul dispune de un terminal dedicat, compatibil cu mașinile de împrăștiat ISOBUS, dar și cu majoritatea non-ISOBUS.

Senzorul NIR, dedicat recoltelor, poate fi montat pe mai multe tipuri de echipamente de recoltat – combine și mașini de recoltate furaje, balotiere sau cisterne. Senzorul permite fermierilor să determine umiditatea recoltei, precum și componența cerealelor în termeni de fibre, amidon, pleavă și grăsimi crude. Toți acești parametri oferă date relevante pentru prețul de vânzare a cerealelor și pentru dozarea corectă a hranei animalelor din fermă.

FarmXtend este o aplicație inteligentă care funcționează cu un set complet de senzori interconectați. Aceasta permite agricultorilor să monitorizeze datele meteorologice în teren și facilitează un proces complex de luare a deciziilor în timpul lucrului.

Aplicația se bazează pe 3 senzori interconectați, astfel:

– stația WeatherXact care detectează temperatura și umiditatea la o înălțime de 1 metru deasupra culturilor;

– RainXact, un indicator al precipitațiilor sub formă de ploaie;

– SoilXact, indicatorul ce înregistrează umiditatea solului și temperatura la diferite adâncimi.

Progres în ferme

„În decembrie anul trecut New Holland a lansat noua divizie de agricultură de precizie, iar noi ne-am mobilizat pentru că vrem să le oferim fermierilor români produse de nouă generație. Este important ca ei să poată interveni în teren acolo unde este cazul și atât cât este necesar pentru ca astfel să fie cât mai eficienți, să aibă un consum cât mai redus de carburant și de substanțe administrate. Iar noutatea pe care o aduc aceste sisteme este dată de faptul că prin scanarea terenului sau a culturii, rezultatele pe care le obține un fermier sunt mult mai precise“, a specificat Florin Marin, director post-vânzare AgroConcept.

Gazda evenimentului de lansare a noilor echipamente a fost fermierul Vasile Târziu, din localitatea Cenad, județul Timiș, care lucrează 2.500 ha și este mereu interesat de noutățile din agricultură. „Cele două tipuri de echipamente care au fost prezentate în fermă fac două tipuri de scanări diferite, care indică în timp real care este starea solului sau a culturii într-un anumit moment. Hărțile rămân în istoric, deci pe viitor le poți consulta pentru a ști ce ai de făcut. Consider că aceste echipamente sunt bine-venite, mai ales dacă ținem cont de faptul că în 2020-2021 vor fi fonduri din partea Comunității Europene pentru achiziționarea acestor tipuri de echipamente. Sunt sigur că nu orice fermier își va putea permite un astfel de echipament, ci doar cei care au o suprafață însemnată și pentru care optimizarea contează, pentru că, de exemplu, diferențele de 10% în aplicarea îngrășămintelor, să spunem, nu reprezintă o valoare foarte mare pentru un fermier care are 10 ha, dar pentru unul care are 1.000 ha această valoare înseamnă ceva“, a punctat fermierul.

Larissa SOFRON

În ședința de Guvern 29 martie 2019 a fost aprobată Hotărârea pentru completarea art. 10 din HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Pentru asigurarea continuării aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2019, se completează prevederile art.10 din H.G. nr.1174/2014, cu un alineat nou, alin.(6), care cuprinde suma de 580.000.000 lei alocată pentru plata ajutorului de stat, ce se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului financiar este de 1,7964 lei/litru motorină.

Schema de ajutor de stat se aplică începând cu anul 2015 prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate, care se acordă sub formă de rambursare.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură sunt: producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care exploatează terenuri agricole/deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere; organizaţiile și federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare; organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol.

Sursa: madr.ro

AGRARIA - Târg Internațional pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Zootehnie aniversează anul acesta un sfert de veac - Peste 300 de firme participante sunt aşteptate pentru a participa la expoziţie - Evenimentul va avea loc în perioada 11 – 14 Aprilie 2019, în localitatea Jucu, Județul Cluj, Parc Industrial Tetarom III.

De 25 de ani, AGRARIA devine în fiecare primăvară platforma de comunicare a tendinţelor şi inovaţiilor privind noile tehnologii agricole, fermieri din toată ţara dându-şi întâlnire la Cluj pentru a se informa asupra soluţiilor propuse de specialişti, adaptate în funcţie de specificul zonei și al culturilor.

Oportunitățile de întâlnire, schimbul de informații şi încheierea de noi parteneriate pentru fermierii și specialiştii din agribusiness sunt prezente pe tot parcursul celor 4 zile de eveniment, peste 300 de firme expozante din 10 ţări propunând soluții inovatoare, adaptate agriculturii românești. Astfel, fermierii sunt invitaţi să consulte din timp Catalogul Expozanţilor, afişat pe webiste-ul evenimentului www.agraria-dlg.ro, pentru a cunoaşte şi a-şi stabili lista standurilor pe care doresc să le viziteze. Firmele expozante au pregătit pentru perioada expoziţiei lansări de produse, informări asupra noutăţilor din gama de produse şi servicii, soluţii de finanțare, discount-uri, precum şi oferte avantajoase.

La ediţia aniversară, Comisia Europeană DG AGRI - Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală va fi prezentă cu un stand având ca temă „ De la fermă la consumator, alimente durabile pentru un stil de viaţă sănătos”. Astfel, prin acţiuni de divertisment şi un birou de informare, fermierii şi publicul larg pot descoperi valoarea adăugată a Uniunii Europene, în ceea ce priveşte asigurarea unei cantităţi suficiente de produse alimentare sigure şi de calitate pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene.

Ca în fiecare an, o amplă suprafaţă este alocată prezentărilor în demonstraţii ale furnizorilor de mașini agricole. Fermierii vor avea posibilitatea să participe la demonstrații comentate cu mașini agricole, precum și să își testeze abilitățile în manevrarea tractoarelor - ”Tractor și Tractorist”.

“Digitalizarea fermei zootehnice” reprezintă tema acestei ediţii a salonului Zootehnica Show. Zootehnia mondială, din ce în ce mai conectată  digital, aduce în atenţie posibilităţile de îmbinare optimă a productivităţii cu bunăstarea animalelor şi sustenabilitatea resurselor. Adoptarea digitalizării în sectorul zootehnic românesc reprezintă un subiect important de dezbatere, noile aspecte legate de digitalizare putând aduce valoare adăugată agriculturii româneşti.

"Organizatorul DLG InterMarketing, împreuna cu partenerii din sector, mediul academic şi experţi în agribusiness, vor prezenta fermierilor la AGRARIA 2019 importanţa digitalizării pentru zootehnia românească, exemplificând aceasta în cadrul ZOOTEHNICA Show și a evenimentelor din cadrul secțiunii de forum. Conceptul ZOOTEHNICA Show, introdus încă din 2017 la AGRARIA, a devenit în scurt timp mai mult decat o expozitie, un parteneriat. Fermierii vor putea lua parte la prezentări de animale de rasa, precum şi la dezbateri cu accent pe tehnologie şi inovaţie în zootehnie, plus-valoare prin rasă, sisteme de bonitare la bovine şi ovine. Secţiunile dedicate din cadrul forumului vor analiza conceptele de eficienţă şi eficacitate, în contextul orientării către piaţă" – Raluca Mareș, Director Expoziţii, DLG InterMarketing.

În pavilionul de zootehnie, vor expune şi la această ediţie companii reprezentative de producători, distribuitori și furnizori de tehnologii și instalații pentru creșterea și îngrijirea animalelor de rasă, inginerie genetică, produse de uz veterinar, furaje și nutrețuri combinate.

Fermierii interesaţi de tehnologii moderne pentru sectorul horticol se pot informa la standurile firmelor expozante din domeniu, standurile cu utilaje, echipamente și input-uri pentru horticultură fiind semnalizate distinct.

DLG Club Romania, comunitatea profesioniştilor din agribusiness-ul românesc, premiază la această ediţie fermieri care fac agricultură performantă în Transilvania. DLG Club Romania, lansat în 2018, reprezintă organismul conceput de DLG InterMarketing pentru a aduce plusvaloare fermierilor români, informându-i asupra noilor tendințe și inovații din domeniul agribusiness-ului mondial și care vizează sporirea încrederii lor în șansa României de a obține o agricultură performantă.

Pentru facilitarea accesului vizitatorilor a fost lansată deja procedura de înscriere online, prin care vizitatorii pot sa evite astfel aşteptarea la porțile de intrare. Vizitatorii care doresc să primească pe e-mail Tichetul de acces gratuit, sunt invitați să se înscrie pe website-ul evenimentului www.agraria-dlg.ro.

Ca modalităţi de acces în expoziție vor mai fi valabile: Invitația de vizitare, primită din partea expozanților/ partenerilor/ organizatorului sau bilet de intrare achiziționat la casa de bilete din cadrul expoziției, în valoare de 10 lei/pers./zi. Accesul vizitatorilor în expoziţie este permis de joi până duminică, între orele 10.00-18.00.

Ca în fiecare an, organizatorul DLG InterMarketing pune la dispoziţie gratuit microbuze inscripţionate cu însemnele AGRARIA, în perioada 11-14 aprilie 2019. Acestea circulă cu o frecvenţă de 30 de minute, între orele 9:30 – 16:30 (ultima plecare este la 16:30) şi pot fi preluate de la Stația de plecare IRA (Leroy Merlin) – Str. Aurel Vlaicu nr. 182

AGRARIA beneficiază și în acest an de parteneriatele traditionale cu NHR Agropartners – Partener Oficial, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca – Partener, Agenția Națională pentru Zootehnie ANZ, Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Cluj și Direcția pentru Agricultură a Județului Cluj – Parteneri Tehnici. Cea de-a 25-a ediție este organizată cu sprijinul AgroTransilvaniaCluster, LAPAR, Federația Pro Agro având alături Consiliului Județean Cluj și Primăria Jucu - Parteneri Instituţionali şi Parc Industrial Tetarom III – Partener Logistic.

A treia ediție a ZOOTEHNICA Show are alături ca Partener principal Cargill, precum și Asociația Aberdeen ANGUS, Asociatia Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească de tip Simmental, Cooperativa Agricolă Someș Arieș – Parteneri.