Ferma Bucovina din judeţul Suceava este unul dintre cei mai cunoscuţi producători certificaţi de sămânţă de cartofi din clasele CL Elită, CL A, CL B, sămânţă de grâu, grâu de primăvară, ovăz, soia, mazăre, triticale din clasele bază, C1 şi C2, din zona de nord a Moldovei. Misiunea fermei este să construiască cu fiecare client relații de lungă durată, bazate pe transparenţă şi încredere.
Istoria Fermei „Bucovina“ a început în anul 1995, când Traian Calinciuc a plantat o suprafaţă mică de cartofi la Milişăuţi, sat situat la jumătatea distanţei dintre Suceava şi Rădăuţi. Întâmplarea a făcut ca în acel an cartofii să aibă preţ bun şi să se vândă bine şi atunci şi-a dat seama că este o oportunitate de a investi în agricultură. A pornit de la o suprafaţă de 5 hectare şi a dezvoltat ferma, cu paşi mici, în fiecare an. De la 5 hectare, a trecut la 7 în următorul an, ajungând acum la 110 de hectare, din care pe 100 de hectare se produce numai sămânţă certificată.
„Cultiv soiuri româneşti şi din import, cultura principală fiind sămânţa de cartofi. Din păcate, sămânţa de cartofi o aduc din import. Am încercat multe soiuri româneşti din mai multe zone ale ţării, dar majoritatea nu dau randament, nu dau producţii mari, nu s-au ridicat la nivelul celor aduse din Olanda, Germania, Franţa. Ferma trebuie să facă un profit cât de mic, trebuie să lucrezi ca să câştigi.
Sunt printre cei mai mari producători de seminţe certificate, multiplicând cele mai multe specii în judeţul Suceava. Am în cultură trei soiuri de cartofi elită aduse din import, grâu românesc, dar şi din import, ovăz, mazăre etc. Multiplic mai multe specii, iar de anul acesta am început şi cu muştarul. Am pus 2,5 hectare de probă să văd cum merge, să văd ce producţie dă, ce tratamente se pot aplica, cum este cu vânzarea. M-am documentat pe Internet, am citit, am studiat, sunt lucruri noi pe care le afli doar studiind. Părerea mea este că foarte mulţi fermieri greşesc pentru că nu se documentează. Foarte multe lucruri le poţi face şi bine, dar şi greşit cu aceiaşi bani. Dar, dacă eşti bine documentat, şansa să greşeşti este mult mai mică“, consideră Traian Calinciuc.
Cultura de probă, primul pas spre sămânţa certificată
Fermierul din Milişăuţi susţine că tehnologia începe de la sămânţă, fie că este din import sau autohtonă. Foloseşte seminţe româneşti de la Staţiunea Suceava, sau de la Fundulea. I-ar place să cultive doar soiuri româneşti, dar din păcate, „în România cercetarea a rămas în urmă, este atât de mică încât e aproape inexistentă“.
„Oarecum fac şi cercetare, am tot felul de probe pe parcele mici. Dacă aduc soiri noi, care nu au mai fost în România, ori soiuri din alte regiuni, trebuie să văd, în primul rând, dacă se aclimatizează. Am adus soiuri noi şi am cultivat de probă, doi ani consecutiv, două hectare, să vedem dacă se menţine an de an aceeaşi producţie. Au fost soiuri la care am renunţat pentru că nu s-au adaptat zonei. Tot ceea ce produc pe 100 de hectare este numai sămânţă certificată şi 10 hectare sunt pentru probe cu seminţe noi aduse. Sunt anumite soiuri care la noi merg extraordinar de bine, dar la Iaşi sau Vaslui, unde sunt temperaturi mai ridicate, nu merg bine. Trebuie să adaptezi soiul în funcţie de zonă, de climă, sol, nivelul de precipitaţii. În Bucovina, în cei mai crunţi ani de secetă, s-a ajuns la 50-60% din necesarul de apă. Deci totuşi mai plouă, aici sunt munţi, mai vin nori, mai aruncă 5-10 litri. Dar sunt zone unde nu plouă două-trei luni şi atunci apare problema adaptabilității“, este de părere Traian Calinciuc.
Utilajele performante duc spre producţii mari
Performanţa din sectorul agricol se datorează investiţiilor semnificative în optimizarea fluxurilor de producţie, de la folosirea unor seminţe performante la eficientizarea şi modernizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi recoltare mecanizată. La fermierii care au făcut paşi mari spre modernizare efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an
„Toate utilajele sunt ale mele. Am făcut un proiect SAPARD şi în 2009 am achiziţionat utilaje noi, care mi-au dat un impuls foarte puternic. Nu fac reclamă SAPARD-ului sau altor programe, dar după proiect producţia în ferma mea a crescut cu 30% şi în unele situaţii chiar cu 50%. În momentul în care ai utilaje noi, de calitate, producţia creşte spectaculos.
Eu circul cu o maşină de 7.000 de euro, dar tractorul costă 120.000 de euro, combina 200.000 de euro. Trebuie să investeşti bani în tehnologie, altfel nu ai cu ce lucra. Nu există agricultură cu utilaje vechi, second-hand, cu tractoare fabricate în anii ’80, cu combine tot de atunci. Trebuie să te adaptezi la nou şi să ţii pasul. Nu ai voie să pierzi firul noului, să improvizezi.
Când făceam tratamente cu instalaţii de erbicidat second-hand, aduse din afară, nu făceau treaba cum trebuie. Acum, cu o instalaţie performantă, faci un tratament ca la carte şi repede. Dacă ai făcut tratamentul la timp, cu substanțe şi cu instalaţii bune, atunci nu ai nici un stres“, afirmă Traian Calinciuc.
Nu faci sămânţă din orice grâu pe care îl treieri
Grâul este una dintre cele mai importante culturi agricole din România şi care se cultivă în fiecare an pe aproximativ două milioane de hectare. În ultimii ani această cultură reuşeşte să aducă fermierilor profituri în creştere, asigurate de producţii chiar şi de 10 tone la hectar.
Pentru a avea o cultură sănătoasă şi productivă, fie că este vorba de cereale sau de legume, este foarte important să fie asigurate condiţiile necesare pentru semănat, plantare și pentru protejarea culturii împotriva buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, care pot produce pierderi importante de producţie.
„Nu din orice grâu pe care îl treieri faci sămânţă. Am o staţie de selectat cereale şi mai vine câte un fermier mai mic cu 2-3 tone de grâu şi mă roagă să îi fac sămânţă. Îi explic că sămânţa nu se face din orice grâu. Ciclul de producţie la sămânţa începe din toamnă, cu pregătirea terenului şi tratamentele specifice, urmează semănatul, fertilizarea de toamnă, apoi cea de primăvară și tot restul lucrărilor din lanțul tehnologic. Trebuie o cultură curată, să fie doar grâul şi pământul. Dacă are şi sămânţă de buruiană este foarte greu să o selectezi. Ca să nu mai spun că un grâu curat, întreţinut bine, un grâu sămânţă la care s-a respectat tehnologia în selectorul meu se selectează 5 tone pe oră. Când vine un fermier mai mic, cu un grâu murdar, selectezi două tone într-o oră şi jumătate şi tot nu îl scoţi cum trebuie“, ne-a precizat Traian Calinciuc.
Producţia pleacă de la sămânţă
Imaginea pieţei cartofului scoate în evidenţă câteva judeţe cu un mare potenţial de cultivare, cum ar fi Suceava, Covasna, Braşov şi Harghita. La Suceava, în ultimii ani suprafeţele cultivate sunt în scădere, fermierii spunând că ar fi nevoie de o susţinere mai mare din partea statului.
„Părerea mea este că nu a fost susţinută suficient această cultură de către stat. Nu prea înţeleg cum cei de afară reuşesc să producă o asemenea o calitate la sămânţa de cartofi la un preţ destul de mic pentru că eu produc sămânţă de cartofi de peste 20 de ani şi ştiu ce înseamnă. Există o singură explicaţie, ei sunt sprijiniţi mai mult. Una este să produci cartofi pentru consum şi alta e să produci sămânţă certificată. Costurile sunt undeva la 25.000 de lei pentru un hectar de sămânţă certificată. Subvenţia la suprafaţă şi subvenţia la sămânţă certificată reprezintă maximum 15% din investiţie.
Cum o casă pleacă de la fundaţie, de la temelie, aşa o cultură pleacă de la sămânţă. Dacă ai o sămânţă de calitate, chiar dacă ulterior nu mai respecţi perfect tehnologia, tot obţii producţie. Dar dacă e şi sămânţa veche, de pe timpul răposatului, chiar dacă faci tratamente, nu trebuie să mai ai pretenţie“, ne-a spus Traian Calniciuc.
„Cartoful este ca un copil născut în incubator“
În ultimii ani cultivatorii de cartofi din Bucovina au început să îşi schimbe mentalitatea, să nu mai fie conservatori, au început să colaboreze între ei şi să se asocieze.
„Fermierii au început să colaboreze foarte mult, să se ajute, să povestească, să spună cum au reuşit să rezolve anumite probleme, să îi sfătuiască pe ceilalţi. La mine, când cineva a cerut un sfat, nu m-am făcut că plouă. I-am dat toate sfaturile pe care le-am considerat necesare, i-am spus cum am făcut eu.
Cultura cartofului este foarte grea. Mulţi au renunţat pentru că nu este susţinută suficient.
La cultura cartofului poţi face toate lucrările de nota 10 în toată săptămâna. Dacă nu ai făcut şi sâmbătă lucrarea perfectă, atunci s-a dus totul de râpă. Cartoful este ca un copil născut în incubator. Stă în incubator la început, trebuie să îl iei cu mâna şi să ai mare grijă de el. Așa este și la cartof, dacă un pic l-ai scăpat, anul acela e terminat. Dacă o mană ai scăpat-o într-o cultură de cartofi anul acesta, deja trebuie să te gândeşti anul viitor ce cultivi, pentru că anul acesta este deja compromis“, este de părere Traian Calniciuc.
Silviu BUCULEI
