reclama youtube lumeasatuluitv

Ministerul Agriculturii a publicat Ghidurile Solicitantului pentru măsurile privind investițiile în ferme și instalarea tinerilor fermieri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat în data de 5 martie 2015 versiunile consultative ale Ghidului Solicitantului pentru submăsurile 4.1 (Investiții în exploatații agricole) și 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) prin care sunt stabilite condițiile și criteriile accesării fondurilor europene acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru activitățile prevăzute în aceste forme de finanțare.”Ghidurile Solicitantului, publicate pe pagina de internet http://www.madr.ro  pot fi consultate de către potențialii solicitanți, pe care îi așteptăm să formuleze propuneri de modificare și observații. Toate aceste solicitări vor intra în analiza departamentelor de specialitate din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru a verifica oportunitatea includerii în versiunea finală a Ghidurilor Solicitantului”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Ghidurile au fost elaborate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în colaborare cu Ministerul Agriculturi și Dezvoltării Rurale în baza consultărilor cu Grupurile de Lucru Agricultură din cadrul Comitetului de Monitorizare al PNDR și în baza versiunii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 transmisă Comisiei Europene spre aprobare.

Prin intermediul subMăsurii 4.1 – Investiții în exploatații agricole, vor primi sprijin financiar nerambursabil investițiile pentru creșterea competitivității exploataților agricole în vederea înființării și modernizării fermelor, în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii, inclusiv dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală.

 Prin subMăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă fonduri nerambursabile pentru a susține stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi unici ai unei exploatații agricole.

Toți cei interesați pot trimite propuneri și observații pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Schimbări şi aşteptări cu privire la noul PNDR

În pofida faptului că în momentul de față conținutul și forma finală a noului program de dezvoltare rurală nu este finalizat, potențialii beneficiari ai fondu­rilor ce pot fi accesate prin intermediul acestuia arată un interes deosebit de mare față de noile măsuri. Așteptările sunt stimulate și de pro­misiunile Ministerului de resort cu privire la data lansării diferitelor cereri de proiecte, care sunt decalate, corectate permanent. România a transmis printre primele state membre Programul cu un buget total de peste 8 miliarde de euro către Comisia Europeană, iar pe baza comunicatelor oficiale majoritatea corecțiilor primite sunt de natură formală, nu vizează conținutul Programului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale deja la sfârșitul anului trecut a publicat fișele măsurilor din noul PNDR, din care se pot constata mai multe schimbări majore cu privire la activitățile finanțate. De exemplu, prin intermediul măsurii nr. 16 se vor finanța mai intens cooperările dintre fermele mici și mijlocii, înființarea lanțurilor scurte de aprovizionare. Măsura nr. 4 cu trei submăsuri care vizează investițiile în exploatațiile agricole, procesarea/marketingul produselor agricole și dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și silvice cuprind vechile măsuri 121, 123 și 125 și un subprogram destinat finanțării sectorului pomicol. Fosta măsură 322 care viza modernizarea satelor și comunelor va fi înlocuită de măsura nr. 7 Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale, care va cuprinde și investițiile pentru dezvoltarea/modernizarea infrastructurii sociale și de învățământ și protejarea patrimoniului din mediul rural.

Cu mare probabilitate cea mai populară măsură va fi cea cu nr. 6 Dezvoltarea exploatațiilor şi a întreprinderilor, care vizează finanțarea tinerilor fermieri, a activităților neagricole și a fermelor mici. Este important de menționat că atât în cazul tinerilor fermieri, cât și în cel al firmelor start-up cu activități neagricole, sprijinul pentru înființarea de activități va fi acordat sub formă de primă în două tranșe și este precondiționat de un Plan de Afaceri sustenabil, care respectă cerințele de formă și conținut.

Submăsura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, având o relevanță crescută în regiunile montane, va fi un instrument care va fi menit să determine, în principal, transformarea structurală și deschiderea către piață a fermelor mici și creșterea capacității acestora de a identifica noi oportunități de valorificare a producției. 

În cazul criteriilor de eligibilitate vine ca o schimbare pozitivă faptul că beneficiarii eligibili pot depune mai multe proiecte simultan cu dovada că au cofinanțare pentru toate proiectele pe care le depun. Schimbările vizează și sistemul de calculare a dimensiunii gospodăriei, sistemul UDE fiind înlocuit de Coeficienți de Producție Standard 2010, coeficienții de calcul fiind accesibili pe website-ul Ministerului de resort.

Conform promisiunilor se vor înregistra schimbări și în ceea ce privește managementul programului. Noul sistem va fi mai puțin birocratizat, în marea majoritate a cazurilor proiectele vor fi înregistrate on-line. În schimbul sesiunilor lunare primirea proiectelor va fi permanentă din primăvară până în toamnă, iar afișarea listei proiectelor aprobate se va face lunar.

În cazul subvențiilor pe suprafață un element nou va fi reprezentat de plata redistributivă prin care se subvenționează fermele mijlocii. Beneficiarii plății redistributive vor fi cei care deţin între 5 şi 30 hectare de teren, primind în plus o sumă de 45 de euro/hectar.  Un alt element nou va fi introducerea conceptului de fermier activ, pe baza căruia orice fermier care va primi subvenții în valoare de peste 5.000 de euro va trebui să facă dovada acestui statut.

Acestea sunt doar câteva schimbări ale Programului Național pentru Dezvoltare Rurală. Pentru mai multe informații vizitați pagina web a proiectului PACINFO (www.zonamontana.ro) unde puteți accesa și fișele măsurilor prezentate.

„În noul PNDR putem ajunge până la 10 milioane de euro“

Semne bune anul are pentru GAL Poarta Almăjului

Constituit la nivelul a două judeţe, cu un total de 51 de parteneri, dintre care 13 primării, GAL Poarta Almăjului se mândreşte a fi printre campionii României ai Grupurilor de Acţiune Locală, având contracte semnate în proporţie de 98%. Anul care abia începe mai aduce o veste bună: calculele făcute după regulamentul noului PNDR arată că ar putea avea o „zestre“ de 10 milioane de euro.

Înfiinţat în anul 2010, prins în prima tranşă pe axa Leader, iniţial cu 4 primării reprezentate, iar mai apoi extins la 51 de parteneri (dintre care 13 primării), GAL Poarta Almăjului are o arie de cuprindere ce include localităţile Topleţ, Băile Herculane, Mehadia, Iablaniţa, toată Valea Almăjului până la Bozovici, şi mai departe, până în judeţul Gorj, cu localitatea Padeş. În linii mari, preşedintele acestui Grup de Acţiune, Victor Terteleacă, se declară mulţumit de rezultatele obţinute, de la consti­tuire şi până la sfârşitul anului trecut. Dar o nemulţumire, o nedumerire, tot are şi dumnealui: „Am reuşit în timp record să accesăm 56 de proiecte depuse. Unul singur a fost neeligibil pe Măsura 312, o pensiune pe Valea Cernei, în localitatea Mehadia. Este vorba despre un centru Spa. Proiectul a fost depus o dată, a fost depus şi a doua oară, dar, în viziunea celor de la Centrul Regional Timiş, n-a părut eficient, deoarece, vezi Doamne!, erau prea multe panouri fotovoltaice care urmau să asigure energia electrică. Nedumerirea a fost cu atât mai mare cu cât în strategia noastră este un punct ce prevede folosirea energiei verzi“, spune, încă mirat, Victor Terteleacă.

Puterea GAL-ului

Acest caz, cu proiectul centrului Spa, îl face să creadă că ar trebui să se dea mai multă putere Grupurilor de Acţiune Locală. „În noul PNDR ar fi mult mai uşor pentru GAL-uri dacă li s-ar da mai multă putere. Să se poată face evaluarea tot la GAL, iar AFIR-ul să rămână numai pe contractare şi pe plăţi. Aşa ar ajunge mult mai repede la oameni fondurile europene. Putem spune că suntem printre campionii României ai GAL, având un procent de 98% contracte semnate în acest moment. Cele mai multe şi mai avansate sunt la tinerii fermieri pe Măsura 112. Au fost mai reticenţi la început, dar, la ora actuală, dacă mai aveam 3 milioane de euro, i-aş fi dat şi pe aceia tot pentru tinerii fermieri.“

Noul PNDR aduce mai mulţi bani

Cum zona are un mare potenţial turistic, se pune întrebarea cum de nu se pot accesa fonduri mai mari pentru pensiuni. „S-ar fi accesat mai mulţi bani pentru pensiuni dacă puteau să intre şi oraşele. Abia din noul PNDR, din ce discuţii am purtat cu Ministerul Agriculturii, vor putea beneficia şi oraşele de accesarea fondurilor prin GAL, cum ar fi cazul Băilor Herculane. În noul plan de dezvoltare vom fi atenţi să cuprindem sume importante pentru construirea şi modernizarea pensiunilor agroturistice şi turistice. Interesant este că de acum sumele vor fi alocate per kilometru pătrat şi per locuitor. Astfel, după calculele făcute la ora actuală, în funcţie de populaţia pe care o avem noi în GAL, de numărul localităţilor şi, bineînţeles, de kilometri pătraţi, preconizez că am putea ajunge la aproximativ 10 milioane de euro în următorul PNDR. Şi chiar ar fi ceva să ajungem de la 2,5 milioane de euro, cât am avut, până la 10 milioane de euro“, se declară mulţumit, de această dată, Victor Teteleacă.

Paul Rogojinaru

PNDR 2014 – 2020 a fost transmis oficial Comisiei Europene spre aprobare

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis oficial în data de 1 iulie 2014 Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 către Comisia Europeană în vederea aprobării.

Noul PNDR are 15 măsuri de finanțare și o alocare totală de 9,85 miliarde de euro.

Menționăm că în luna martie varianta consultativă a PNDR 2014 - 2020 a fost transmisă informal pentru a obține opiniile serviciilor specializate ale Comisiei. În urma observațiilor primite, MADR  a demarat un nou proces de consultare a tuturor organizațiilor din domeniu, rezultând documentul final care a fost depus.

Așa cum am promis, astăzi am transmis Comisiei Europene documentul oficial al noului PNDR. Este rodul unei munci susținute și cred că este un Program bine închegat, flexibil, dar în același timp profund ancorat în necesitățile agriculturii și mediului rural românesc. Am încercat să utilizăm cât mai judicios banii alocați, care nu sunt suficienți pentru tot ceea ce ar trebui făcut, dar care așa cum sunt prioritizați vor asigura un salt decisiv  în modernizarea economiei rurale.

Urmează o perioadă de negocieri oficiale la nivelul Comisiei Europene pe marginea acestui PNDR, dar am încredere că nu va suferi modificări de substanță. Am semnale clare de apreciere de la Bruxelles că este un Program bun și fezabil”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Toate documente transmise către Comisia Europeană vor fi publicate pe pagina web a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, la secțiunea Dezvoltare Rurală.

Prima varianta a noului PNDR a fost transmisa spre consultari Comisiei Europene

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis în data de 21 martie 2014 prima variantă a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 către serviciile specializate ale Comisiei Europene.

Această transmitere a fost făcută cu scopul de a obține opinia experților europeni asupra conținutului viitorului PNDR.

MADR este primul minister din România care furnizează Comisiei Europene o variantă de lucru a unui Program european de finanțare.

Menționăm că în ultima perioadă Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 a parcurs un amplu proces de consultare publică prin care toți cei implicați au avut ocazia să își spună opinia asupra acestei prime forme consultative.

”Am transmis varianta de lucru a PNDR 2014 – 2020. Așteptăm emiterea de către Comisia Europeană a regulamentelor de implementare și a actelor delegate. Vreau să accentuez  faptul că suntem în grafic și ne ținem promisiunea de a demara cât mai repede acest nou Program pentru ca mediul rural românesc să beneficieze de fondurile europene atât de necesare. Nu în ultimul rând, aș dori să mulțumesc tuturor celor implicați în consultări”, a declarat Daniel Constantin, ministrul agriculturii.

Toate documente transmise către Comisia Europeană se găsesc pe pagina web a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, la secțiunea Dezvoltare Rurală.

Abonează-te la acest feed RSS