Primele sesiuni de primire a proiectelor de investiții din acest an, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, vor fi deschise joi, 28 aprilie 2016, suma totală depășind 540 de milioane de euro, a declarat marți, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

"Joi, 28 aprilie, lansăm prima sesiune de depunere de proiecte pe măsuri din PNDR 2014—2020. Pachetul cuprinde 5 măsuri pentru sectorul agricol și vor fi deschise în perioada aprilie — octombrie 2016. Am suplimentat toate sumele deoarece consider că e bine să lansezi de la început sume cât mai mari, ca să nu te mai duci cu banii la sfârșitul programului. De aceea am suplimentat sumele pentru toate măsurile", a precizat Irimescu.

Măsurile care urmează să fie lansate sunt 4.1 "Investiții în exploatații agricole", cu o alocare de peste 270 milioane de euro, măsura 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" — 161 de milioane de euro, măsura 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici" — 100 de milioane de euro, 16.4 "Cooperare lanțul scurt" — 7 milioane de euro, 16.4a "Cooperare lanț scurt sector pomicol" — 3,5 milioane euro.

Ghidurile solicitantului pentru aceste măsuri vor publicateîn aceste zile pe site-urilor MADR și Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Din 25 martie 2015, când a fost deschisă prima sesiune de primire a proiectelor prin PNDR 2020, și până la 18 decembrie 2015, când s-au închis ultimele sesiuni de primire din anul trecut a proiectelor de investiții, AFIR a primit 7.697 de cereri de finanțare. Valoarea totală a fondurilor europene nerambursabile solicitate prin aceste proiecte a depășit 1,55 miliarde de euro. Gradul de accesare al alocării disponibile în anul 2015 a fost de peste de peste 100%.

AFIR a efectuat în prima parte a lunii februarie primele plăți de 3,9 milioane de euro prin PNDR 2014 - 2020.

România beneficiază de o alocare financiară totală de 9,47 miliarde de euro pentru întreaga perioadă de programare 2014 - 2020, iar alocarea bugetară totală pentru măsurile implementate la nivelul AFIR se ridică la 4,87 miliarde de euro.

AGERPRES

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată până în acest moment suma de 200 de milioane de euro pentru un număr 613.692 de fermieri, a declarat, luni, directorul general al APIA, Ioan Merca, într-o conferință de presă.

"APIA a autorizat la plată până în acest moment suma de 200 de milioane de euro pentru un număr 613.692 de fermieri. În continuare pentru noi rămâne o prioritate să facem plățile pentru toate schemele și pentru toate măsurile de sprijin. În ceea ce privește Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), APIA gestionează trei măsuri delegate de la AFIR, respectiv măsurile pentru agromediu și climă, pentru agricultura ecologică și plățile compensatorii pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale. Intenționăm în cursul acestei luni să facem plăți și aici pe măsura privind plățile compensatorii", a spus Merca.

Acesta a precizat că, în decursul lunii mai, APIA va demara și plățile pentru sprijinul cuplat pe zootehnie, astfel încât la 30 iunie să se finalizeze integral toate plățile pentru campania 2015.

Potrivit șefului APIA, aceste prime plăți sunt efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal. Astfel, au fost autorizate la plată: schema de plată unică pe suprafață în cuantum de 79,73 euro/ha, plata redistributivă — primul interval: 1 — 5 hectare inclusiv, în cuantum de 5,00 euro/hectar, iar al doilea interval peste 5 hectare și până la 30 hectare inclusiv, în cuantum de 51,07 euro/hectar, plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93 euro/hectar; plata pentru micii fermieri care au până la 7 hectare, în cuantum de maximum 1.250 euro și ANT 1 (Schema de ajutoare naționale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producție) în cuantum de 19,19 euro/hectar.

Plățile se fac în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană (BCE) în data de 30 septembrie 2015 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro.

În campania 2015, APIA a efectuat plățile în avans pe suprafață autorizând la plată suma de 255,4 milioane euro dintr-un total de 1,59 miliarde de euro pentru un număr de 602.159 fermieri. Diferența de plată de 1,34 miliarde de euro aferentă plăților directe pe suprafață se va efectua în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, până la data de 30 iunie 2016.

AGERPRES

AFIR a efectuat primele plăți de 3,9 milioane de euro prin PNDR 2014 – 2020 și în această săptămână va efectua în continuare plăți în valoare de peste 6 milioane de euro              

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale continuă efectuarea primelor plăți pentru beneficiarii submăsurilor de finanțare din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) – prima tranșă de plată din fonduri europene nerambursabile alocate țării noastre prin intermediul PNDR 2020 a fost efectuată la sfârșitul lunii ianuarie 2016.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a programat în această săptămână plăți către 225 de beneficiari ai Submăsurii (sM)6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Valoarea totală nerambursabilă a plăților se ridică la aproximativ 6,9 milioane de euro. Aceste plăți se adaugăcelor efectuate în prima tranșă către 124 de tineri fermieri, beneficiari ai sM6.1, care au primit deja fonduri europene nerambursabile în valoare totală de 3,9 milioane de euro.

„Încă de la sfârșitul lunii ianuarie, AFIR a efectuat primele plăți din PNDR 2020 către tinerii fermieri. Am reușit să ne mobilizăm la nivel instituțional și în termen de doar 3 luni de la închiderea sesiunii de depunere a proiectelor, mai precis 30 octombrie 2015, să virăm în conturile bancare ale fermierilor primii bani din fonduri europene nerambursabile, trecând, desigur, prin etapele de evaluare, selecție și contractare. Vom continua să efectuăm plăți pe măsură ce sunt semnate și alte Contracte de Finanțare în urma procesului de evaluare și selecție pe care ne concentrăm și pentru alte submăsuri de investiție din cadrul PNDR 2020” a declarat directorul general al AFIR, Andras SZAKAL.

O altă submăsură pentru care au fost depuse cereri de plată și urmează să se efectueze plăți este submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. Astfel, 164 de beneficiari ai acestui tip de sprijin vor primi în curând plăți în valoare de 246.000 euro.

De asemenea, 121 de beneficiari ai submăsurii 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” din cadrul axei LEADERvor primi fonduri europene nerambursabile în valoare de circa 612.000 euro.

O valoare ceva mai mica, de aproximativ 9.500 euro urmează să fie plătită unor beneficiari ai Submăsurii 9.1„Înfiinţarea grupurilor de producători”

De asemenea, AFIR a efectuat plăți către beneficiarii Submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta ce vizează infrastructura agricolă. Valoarea plăților este de aproximativ 380.000 euro. Pentru componenta de infrastructură agricolă aferentă acestei submăsuri mai sunt programate și alte plăți conform celor 2 solicitări de fonduri inițiate de AFIR până în acest moment. Precizăm că este vorba despre proiecte contractate pe Măsura 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii agricole şi silvice”și care au fost preluate prin procedura de tranziție pe Submasura 4.3.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale deschide astăzi, 25 martie 2015, primele sesiuni de primire a proiectelor de investiții finanțate prin măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Potențialii beneficiari vor avea la dispoziție fonduri europene nerambursabile de205,7 milioane de euro pentru modernizarea exploatațiilor agricole prin submăsura 4.1 și de 111,2 milioane de euro pentru instalarea tinerilor fermieri prin Submăsura 6.1, primele două submăsuri din PNDR 2020 deschise pentru depunerea cererilor de finanțare.

Aceste prime sesiuni anuale pentru depunerea de proiecte sunt continue până la data de 30 octombrie 2015 sau până la epuizarea fondurilor alocate în acest an pentru fiecare submăsură în parte. Astfel, sesiunile continue aferente anului 2015 se pot opri înainte de termenul limită dacă valoarea totală solicitată prin cererile de finanțare a proiectelor atinge nivelul alocării respectivei sesiuni.

Primirea cererilor de finanțare se va face de către AFIR exclusiv on-line pentru submăsura (sM) 4.1 – Investiții în exploatații agricole, iar pentrusubmăsura (sM) 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri depunerea cererilor de finanțare se va realiza în format tipărit sau on-line.

Lansarea primelor măsuri de finanțare din PNDR 2014-2020 vine cu o serie de elemente și soluții inovative care vor asigura o gestionare  eficientă și transparentă a fondurilor europene și  totodată, va facilita accesul la finanțare. Această facilitare este asigurată prin scurtarea perioadelor de evaluare și selecție a proiectelor și prin aplicarea de simplificări procedurale și mecanisme utile potențialilor beneficiari (depunere on-line, bază de date cu prețuri de referință, procedură de achiziții private on-line etc.).

Astfel, pentru a prioritiza finanțarea proiectelor în funcție de calitatea acestora, raportat la obiectivele de finanțare ale PNDR, se va aplica un prag de punctaj, care va fi diminuat în fiecare lună pe parcursul sesiunii anuale continue cu câte 10 puncte, până la atingerea unui prag minim acceptat pentru respectiva sesiune.

Pragul de calitate aplicat în prima sesiune pentru sM4.1 și sM6.1 este de 85 de puncte, iar pragul minim este de 30 de puncte.

Fiecare potențial beneficiar își va face singur evaluarea propriului proiect pentru a stabili câte puncte are, în funcție de criteriile de selecție publicate în Ghidul Solicitantului. În funcție de autoevaluarea realizată, solicitantul va depune proiectul în luna în care se va încadra din punct de vedere al punctajului estimat (exemplu: dacă un proiect a fost autoevaluat cu 75 de puncte, solicitantul îl va putea depune încă din prima lună a sesiunii când pragul de calitate este de 85 de puncte, dar va fi evaluat începând cu a doua lună când pragul de calitate va fi de 75 de puncte).

Dacă se constată că solicitantul şi-a estimat punctajul cu mai mult de 20% față de punctajul stabilit de AFIR, proiectul respectiv va fi mutat la finalul clasamentului și va fi finanțat doar dacă rămân sume disponibile după selectarea celorlalte proiecte.

Un alt element de noutate, care se va aplica odată cu lansarea primelor măsuri,îl constituie emiterea de rapoarte de selecție lunare, fiind astfel scurtat timpul de analiză al proiectelor.

Termenul estimat pentru evaluarea proiectelor este de 37 de zile lucrătoarede la sfârșitul lunii în care au fost depuse respectivele proiecte. Acest termen se poate majora cu 10 zile lucrătoare dacă sunt în evaluare proiecte pe două sau mai multe sub-măsuri.

De asemenea, pentru sprijinirea alcătuirii de Strategii de Dezvoltare Locală de către Grupurile de Acțiune Locală, se deschide submăsura 19.1 – Sprijin pregătitor pentru LEADER, cu o alocare de 2,4 milioane de euro.

Sesiunile de primire a proiectelor se vor derula conform mențiunilor Anunțului privind cererea de proiecte mediatizat de AFIR prin pagina oficială de internet (www.afir.info), prin afișare la sediile Agenției și ale partenerilor instituționali și prin canalele de comunicare proprii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat în data de 5 martie 2015 versiunile consultative ale Ghidului Solicitantului pentru submăsurile 4.1 (Investiții în exploatații agricole) și 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) prin care sunt stabilite condițiile și criteriile accesării fondurilor europene acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru activitățile prevăzute în aceste forme de finanțare.”Ghidurile Solicitantului, publicate pe pagina de internet http://www.madr.ro  pot fi consultate de către potențialii solicitanți, pe care îi așteptăm să formuleze propuneri de modificare și observații. Toate aceste solicitări vor intra în analiza departamentelor de specialitate din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru a verifica oportunitatea includerii în versiunea finală a Ghidurilor Solicitantului”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Ghidurile au fost elaborate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în colaborare cu Ministerul Agriculturi și Dezvoltării Rurale în baza consultărilor cu Grupurile de Lucru Agricultură din cadrul Comitetului de Monitorizare al PNDR și în baza versiunii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 transmisă Comisiei Europene spre aprobare.

Prin intermediul subMăsurii 4.1 – Investiții în exploatații agricole, vor primi sprijin financiar nerambursabil investițiile pentru creșterea competitivității exploataților agricole în vederea înființării și modernizării fermelor, în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii, inclusiv dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală.

 Prin subMăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă fonduri nerambursabile pentru a susține stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi unici ai unei exploatații agricole.

Toți cei interesați pot trimite propuneri și observații pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În pofida faptului că în momentul de față conținutul și forma finală a noului program de dezvoltare rurală nu este finalizat, potențialii beneficiari ai fondu­rilor ce pot fi accesate prin intermediul acestuia arată un interes deosebit de mare față de noile măsuri. Așteptările sunt stimulate și de pro­misiunile Ministerului de resort cu privire la data lansării diferitelor cereri de proiecte, care sunt decalate, corectate permanent. România a transmis printre primele state membre Programul cu un buget total de peste 8 miliarde de euro către Comisia Europeană, iar pe baza comunicatelor oficiale majoritatea corecțiilor primite sunt de natură formală, nu vizează conținutul Programului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale deja la sfârșitul anului trecut a publicat fișele măsurilor din noul PNDR, din care se pot constata mai multe schimbări majore cu privire la activitățile finanțate. De exemplu, prin intermediul măsurii nr. 16 se vor finanța mai intens cooperările dintre fermele mici și mijlocii, înființarea lanțurilor scurte de aprovizionare. Măsura nr. 4 cu trei submăsuri care vizează investițiile în exploatațiile agricole, procesarea/marketingul produselor agricole și dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și silvice cuprind vechile măsuri 121, 123 și 125 și un subprogram destinat finanțării sectorului pomicol. Fosta măsură 322 care viza modernizarea satelor și comunelor va fi înlocuită de măsura nr. 7 Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale, care va cuprinde și investițiile pentru dezvoltarea/modernizarea infrastructurii sociale și de învățământ și protejarea patrimoniului din mediul rural.

Cu mare probabilitate cea mai populară măsură va fi cea cu nr. 6 Dezvoltarea exploatațiilor şi a întreprinderilor, care vizează finanțarea tinerilor fermieri, a activităților neagricole și a fermelor mici. Este important de menționat că atât în cazul tinerilor fermieri, cât și în cel al firmelor start-up cu activități neagricole, sprijinul pentru înființarea de activități va fi acordat sub formă de primă în două tranșe și este precondiționat de un Plan de Afaceri sustenabil, care respectă cerințele de formă și conținut.

Submăsura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, având o relevanță crescută în regiunile montane, va fi un instrument care va fi menit să determine, în principal, transformarea structurală și deschiderea către piață a fermelor mici și creșterea capacității acestora de a identifica noi oportunități de valorificare a producției. 

În cazul criteriilor de eligibilitate vine ca o schimbare pozitivă faptul că beneficiarii eligibili pot depune mai multe proiecte simultan cu dovada că au cofinanțare pentru toate proiectele pe care le depun. Schimbările vizează și sistemul de calculare a dimensiunii gospodăriei, sistemul UDE fiind înlocuit de Coeficienți de Producție Standard 2010, coeficienții de calcul fiind accesibili pe website-ul Ministerului de resort.

Conform promisiunilor se vor înregistra schimbări și în ceea ce privește managementul programului. Noul sistem va fi mai puțin birocratizat, în marea majoritate a cazurilor proiectele vor fi înregistrate on-line. În schimbul sesiunilor lunare primirea proiectelor va fi permanentă din primăvară până în toamnă, iar afișarea listei proiectelor aprobate se va face lunar.

În cazul subvențiilor pe suprafață un element nou va fi reprezentat de plata redistributivă prin care se subvenționează fermele mijlocii. Beneficiarii plății redistributive vor fi cei care deţin între 5 şi 30 hectare de teren, primind în plus o sumă de 45 de euro/hectar.  Un alt element nou va fi introducerea conceptului de fermier activ, pe baza căruia orice fermier care va primi subvenții în valoare de peste 5.000 de euro va trebui să facă dovada acestui statut.

Acestea sunt doar câteva schimbări ale Programului Național pentru Dezvoltare Rurală. Pentru mai multe informații vizitați pagina web a proiectului PACINFO (www.zonamontana.ro) unde puteți accesa și fișele măsurilor prezentate.

Semne bune anul are pentru GAL Poarta Almăjului

Constituit la nivelul a două judeţe, cu un total de 51 de parteneri, dintre care 13 primării, GAL Poarta Almăjului se mândreşte a fi printre campionii României ai Grupurilor de Acţiune Locală, având contracte semnate în proporţie de 98%. Anul care abia începe mai aduce o veste bună: calculele făcute după regulamentul noului PNDR arată că ar putea avea o „zestre“ de 10 milioane de euro.

Înfiinţat în anul 2010, prins în prima tranşă pe axa Leader, iniţial cu 4 primării reprezentate, iar mai apoi extins la 51 de parteneri (dintre care 13 primării), GAL Poarta Almăjului are o arie de cuprindere ce include localităţile Topleţ, Băile Herculane, Mehadia, Iablaniţa, toată Valea Almăjului până la Bozovici, şi mai departe, până în judeţul Gorj, cu localitatea Padeş. În linii mari, preşedintele acestui Grup de Acţiune, Victor Terteleacă, se declară mulţumit de rezultatele obţinute, de la consti­tuire şi până la sfârşitul anului trecut. Dar o nemulţumire, o nedumerire, tot are şi dumnealui: „Am reuşit în timp record să accesăm 56 de proiecte depuse. Unul singur a fost neeligibil pe Măsura 312, o pensiune pe Valea Cernei, în localitatea Mehadia. Este vorba despre un centru Spa. Proiectul a fost depus o dată, a fost depus şi a doua oară, dar, în viziunea celor de la Centrul Regional Timiş, n-a părut eficient, deoarece, vezi Doamne!, erau prea multe panouri fotovoltaice care urmau să asigure energia electrică. Nedumerirea a fost cu atât mai mare cu cât în strategia noastră este un punct ce prevede folosirea energiei verzi“, spune, încă mirat, Victor Terteleacă.

Puterea GAL-ului

Acest caz, cu proiectul centrului Spa, îl face să creadă că ar trebui să se dea mai multă putere Grupurilor de Acţiune Locală. „În noul PNDR ar fi mult mai uşor pentru GAL-uri dacă li s-ar da mai multă putere. Să se poată face evaluarea tot la GAL, iar AFIR-ul să rămână numai pe contractare şi pe plăţi. Aşa ar ajunge mult mai repede la oameni fondurile europene. Putem spune că suntem printre campionii României ai GAL, având un procent de 98% contracte semnate în acest moment. Cele mai multe şi mai avansate sunt la tinerii fermieri pe Măsura 112. Au fost mai reticenţi la început, dar, la ora actuală, dacă mai aveam 3 milioane de euro, i-aş fi dat şi pe aceia tot pentru tinerii fermieri.“

Noul PNDR aduce mai mulţi bani

Cum zona are un mare potenţial turistic, se pune întrebarea cum de nu se pot accesa fonduri mai mari pentru pensiuni. „S-ar fi accesat mai mulţi bani pentru pensiuni dacă puteau să intre şi oraşele. Abia din noul PNDR, din ce discuţii am purtat cu Ministerul Agriculturii, vor putea beneficia şi oraşele de accesarea fondurilor prin GAL, cum ar fi cazul Băilor Herculane. În noul plan de dezvoltare vom fi atenţi să cuprindem sume importante pentru construirea şi modernizarea pensiunilor agroturistice şi turistice. Interesant este că de acum sumele vor fi alocate per kilometru pătrat şi per locuitor. Astfel, după calculele făcute la ora actuală, în funcţie de populaţia pe care o avem noi în GAL, de numărul localităţilor şi, bineînţeles, de kilometri pătraţi, preconizez că am putea ajunge la aproximativ 10 milioane de euro în următorul PNDR. Şi chiar ar fi ceva să ajungem de la 2,5 milioane de euro, cât am avut, până la 10 milioane de euro“, se declară mulţumit, de această dată, Victor Teteleacă.

Paul Rogojinaru

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis oficial în data de 1 iulie 2014 Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 către Comisia Europeană în vederea aprobării.

Noul PNDR are 15 măsuri de finanțare și o alocare totală de 9,85 miliarde de euro.

Menționăm că în luna martie varianta consultativă a PNDR 2014 - 2020 a fost transmisă informal pentru a obține opiniile serviciilor specializate ale Comisiei. În urma observațiilor primite, MADR  a demarat un nou proces de consultare a tuturor organizațiilor din domeniu, rezultând documentul final care a fost depus.

”Așa cum am promis, astăzi am transmis Comisiei Europene documentul oficial al noului PNDR. Este rodul unei munci susținute și cred că este un Program bine închegat, flexibil, dar în același timp profund ancorat în necesitățile agriculturii și mediului rural românesc. Am încercat să utilizăm cât mai judicios banii alocați, care nu sunt suficienți pentru tot ceea ce ar trebui făcut, dar care așa cum sunt prioritizați vor asigura un salt decisiv  în modernizarea economiei rurale.

Urmează o perioadă de negocieri oficiale la nivelul Comisiei Europene pe marginea acestui PNDR, dar am încredere că nu va suferi modificări de substanță. Am semnale clare de apreciere de la Bruxelles că este un Program bun și fezabil”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Toate documente transmise către Comisia Europeană vor fi publicate pe pagina web a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, la secțiunea Dezvoltare Rurală.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis în data de 21 martie 2014 prima variantă a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 către serviciile specializate ale Comisiei Europene.

Această transmitere a fost făcută cu scopul de a obține opinia experților europeni asupra conținutului viitorului PNDR.

MADR este primul minister din România care furnizează Comisiei Europene o variantă de lucru a unui Program european de finanțare.

Menționăm că în ultima perioadă Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 a parcurs un amplu proces de consultare publică prin care toți cei implicați au avut ocazia să își spună opinia asupra acestei prime forme consultative.

”Am transmis varianta de lucru a PNDR 2014 – 2020. Așteptăm emiterea de către Comisia Europeană a regulamentelor de implementare și a actelor delegate. Vreau să accentuez  faptul că suntem în grafic și ne ținem promisiunea de a demara cât mai repede acest nou Program pentru ca mediul rural românesc să beneficieze de fondurile europene atât de necesare. Nu în ultimul rând, aș dori să mulțumesc tuturor celor implicați în consultări”, a declarat Daniel Constantin, ministrul agriculturii.

Toate documente transmise către Comisia Europeană se găsesc pe pagina web a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, la secțiunea Dezvoltare Rurală.