reclama youtube lumeasatuluitv

Decontarea TVA pentru proiectele de investiții în infrastructura de irigații finanțate prin PNDR 2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale prezintă o serie de clarificări privind depunerea proiectelor de investiții în infrastructura de irigații de către Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) prin submăsura (sM) 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„Rolul principal al Agenției este de a facilita accesul solicitanților la fonduri europene, contribuind prin intermediul proiectelor finanțate la dezvoltarea pe termen lung a mediului rural, obiectivul comun al Agenției și al beneficiarilor PNDR 2020.

În acest sens, venim acum cu o serie de clarificări privind declararea și decontarea TVA pentru OUAI-urile care doresc să obțină finanțare prin submăsura 4.3 și care ne-au semnalat anumite neclarități în înțelegerea prevederilor legale care reglementează aspectele de ordin tehnic.” a menționat Adrian CHESNOIU, Directorul general al Agenției pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Beneficiarii componentei infrastructură de irigații din cadrul sM 4.3, respectiv Organizaţiile sau Federațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, sunt persoane juridice de utilitate publică fără scop patrimonial, ce se constituie şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare, republicată.

„Beneficiarii pot să fie înregistrați în scopuri de TVA, însă aceasta este opțiunea acelei organizații, conform legislației fiscale din România. Trebuie ținut cont de faptul că înregistrarea în scop de TVA nu este o condiție obligatorie pentru OUAI-urile care intenționează să depună proiecte prin submăsura 4.3 – infrastructura de irigații.” a precizat Adrian CHESNOIU.

Conform fișei sM 4.3 din PNDR 2020, printre cheltuielile neeligibile, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1303/ 2013, se numără și taxa pe valoare adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul și a prevederilor specifice pentru instrumente financiare.

În cazul în care OUAI-ul solicită ANAF decontarea TVA (fiind plătitor de TVA), valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile purtătoare de TVA este cheltuială neeligibilă din FEADR și, de asemenea, nu se încadrează în mecanismul de plată prevăzut de OUG nr. 49/ 2015.

Dacă solicitantul este neplătitor de TVA, valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile purtătoare de TVA poate fi trecută în coloana cheltuielilor eligibile din bugetul indicativ al cererii de finanțare, proporțional cu intensitatea sprijinului financiar nerambursabil și în limita sprijinului public nerambursabil maxim admis conform ghidului solicitantului.

În situația în care beneficiarii se încadrează în prevederile art. 43 alin. 1 din OUG nr. 49/2015 cu modificările și completările ulterioare, pot beneficia de rambursarea TVA din bugetul statului, proporțional cu intensitatea sprijinului financiar nerambursabil prevăzut în Contractul de finanțare. În acest caz, este necesară încheierea unui act adițional la Contractul de finanțare pentru angajarea sumelor reprezentând valoarea maximă a TVA ce poate fi rambursată de AFIR din bugetul statului.

Menționăm că OUAI-urile constituite conform legii, care au încheiat contracte de finanțare cu AFIR, se încadrează în prevederile art. 43 alin.(1) litera h) din OUG nr.49/ 2015 și pot beneficia de rambursarea TVA din bugetul statului. Potrivit art. 43 alin.(3), în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, dacă această categorie de beneficiari își exercită dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanțate prin PNDR, au obligația să restituie la bugetul de stat sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată dedusă, a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor potrivit ordonanței de urgență amintite, în condițiile stabilite prin normele metodologice.

Ministerul Agriculturii încurajează înființarea și dezvoltarea formelor asociative în agricultură

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că se află în desfășurare licitația deschisă pentru atribuirea contractului privind „Consiliere acordată producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol”, număr anunț de participare în SEAP nr. 182727/15.02.2018.

Procedura a fost lansată pe 7 loturi la nivel național, în conformitate cu prevederile legislației naționale din domeniul achizițiilor publice și ale Măsurii 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. MADR precizează că termenul limită pentru depunerea ofertelor este data de 29.03.2018, ora 16.00.

La nivel național, se preconizează consilierea a 10.000 de producători agricoli după cum urmează:

LOT 1 (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 2 (județele Brăila, Buzău, Constanta, Galați, Vrancea, Tulcea):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 3 (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, București -Ilfov):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1904;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 65 din care minim 2 grupuri de producători agricoli recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 4 (județele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1190;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 45 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 5 (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiș):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 954;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 40 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 6 (judeţele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 7 (județele Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grupuri de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Contractul are ca obiect achiziția serviciilor de consiliere  pentru înființarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăți/cooperative  agricole/grupuri de producători, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare și dezvoltarea acestora, prin întocmirea de planuri de afaceri și are o valoare estimată fără TVA de 15.914.500 RON pentru toate cele 7 loturi.

Contractul este finanțat din fondurile FEADR (fonduri comunitare) prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Măsura 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”.

Sursa: madr.ro

Beneficiarii publici ai PNDR pot solicita un avans de până la 50% din valoarea proiectului, după semnarea contractului

Beneficiarii publici ai Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020  pot solicita, după semnarea contractului de finanţare, un avans financiar de până la 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă deţin un dosar de achiziţie avizat şi prezintă o garanţie financiară în procent de 100% din valoarea avansului, a anunţat, vineri, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

"Continuăm demersurile prin care dorim să fim cât mai aproape de beneficiarii noştri şi să îi sprijinim pentru a-şi duce la bun sfârşit investiţia pe care şi-au asumat-o. Această informare este în fapt un document prin care explicăm pe scurt toate etapele pe care beneficiarul trebuie să le parcurgă până la finalizarea proiectului. Semnarea contractului de finanţare din fonduri europene presupune anumite drepturi, dar şi respectarea unor obligaţii de către ambele părţi semnatare. Responsabilitatea nu este doar a beneficiarului pentru că avem împreună cu el un scop convergent, acela de a dezvolta economia rurală şi satul românesc", a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Astfel, prin aceste recomandări, se aduce la cunoştinţa beneficiarilor că imediat după semnarea contractului de finanţare pot solicita un avans financiar de până la 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Condiţia pentru obţinerea avansului este de a avea un dosar de achiziţie avizat, precum şi prezentarea unei garanţii financiare în procent de 100% din valoarea avansului. Ulterior solicitării avansului, se demarează procedurile de achiziţii în conformitate cu procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică anexate Contractului de finanţare şi respectând legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice.

De asemenea, AFIR recomandă demararea cât mai rapidă a procedurii de achiziţie a proiectului tehnic. Conform recomandărilor Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), stabilirea tipului de procedură se va face însumând valoarea estimată a proiectului tehnic cu cea a lucrărilor.

"Obţinerea autorizaţiei de construire reprezintă următorul pas în implementarea proiectului. Documentele emise de autorităţile de mediu, sanitare sau sanitar-veterinare se vor prezenta, după caz, de către beneficiar la ultima cerere de plată, după finalizarea investiţiei realizate prin PNDR 2020. Urmează executarea lucrărilor în termenul stabilit prin Contractul de finanţare, cu asistenţă din partea proiectantului şi sub supravegherea unui diriginte de şantier atestat. După executarea lucrărilor se realizează recepţia parţială sau finală a acestora şi se depun cererile de plată conform eşalonării depuse", se precizează în comunicatul AFIR.

De asemenea, reprezentanţii agenţiei subliniază importanţa efectuării plăţilor cu respectarea prevederilor manualului de procedură specifică al AFIR.

În ceea ce priveşte prima tranşă de plată, aceasta trebuie depusă în termen de 12 luni de la semnarea contractului de finanţare pentru proiectele care prevăd construcţii montaj, dar acest termen se poate prelungi cu maximum 6 luni, însă implică aplicarea de penalităţi în conformitate cu prevederile contractuale. Ultima tranşă de plată se va depune cu 90 de zile calendaristice înainte de expirarea duratei de execuţie a contractului de finanţare.

Potrivit sursei citate, beneficiarul poate solicita avans de maximum 50% înainte de data depunerii primei tranşe de plată, care se va recupera la ultima tranşă de plată. AFIR precizează că avansul nu reprezintă tranşă de plată.

Nu în ultimul rând, beneficiarii au posibilitatea modificării contractului de finanţare, prin solicitarea unui act adiţional, cu condiţia ca această modificare să nu schimbe obiectivul principal al proiectului şi să nu afecteze funcţionalitatea investiţiei, criteriile de eligibilitate şi de selecţie.

"Precizăm că există situaţii în care nu este necesară întocmirea de act adiţional la contractul de finanţare, cum ar fi: modificări tehnico-financiare ce nu depăşesc 10% din valoarea Contractului de finanţare, schimbarea adresei sediului social al beneficiarului, schimbarea contului bancar sau de trezorerie şi/sau al instituţiei financiare bancare pentru proiectul PNDR 2020", se mai arată în comunicatul instituţiei.

Măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole în anul 2018 finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

Începând cu data de 1 martie 2018, prin cererea unică de plată, fermierii pot accesa fonduri europene pe baza deschiderii unor angajamente în cadrul măsurilor de agro-mediu și climă (Măsura 10), agricultură ecologică (Măsura 11) și pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale (Măsura 13), acestea fiind implementate în România începând cu anul 2015.

Măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole și pe UVM beneficiază de alocări financiare consistente în perioada de programare 2014 - 2020, suma disponibilă pentru aceste măsuri fiind de cca. 2,629 mld. euro (Măsura 10 – 1,072 mld. euro, Măsura 11 – 236 mil. euro, Măsura 13 – 1,321 mld. euro).

Prin implementarea măsurilor de mediu și climă, MADR urmărește menținerea resurselor agricole naturale și tradiționale pe care România le deține, inclusiv conservarea biodiversității asociate terenurilor agricole atât prin susținerea sistemelor extensive de agricultură (bazate pe reducerea inputurilor și utilizarea durabilă a resurselor naturale), cât și prin încurajarea continuării activităților agricole în zonele cu o valoare de mediu ridicată, dar în special în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale și în zonele montane, pentru evitarea abandonului acestor zone.

Începând cu anul 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a adus o serie de modificări măsurilor de mediu și climă pentru a crește atractivitatea acestora, pentru a răspunde mai bine nevoilor fermierilor, precum și pentru a crește beneficiile de mediu ca urmare a aplicării angajamentelor.

Astfel, au fost introduse 3 noi pachete în cadrul Măsurii 10 - Agro-mediu și climă aplicabile pe terenuri agricole pentru conservarea speciilor acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) și dropia (Otis tarda), precum și pe terenuri arabile pentru protejarea speciilor de păsări comune.

De asemenea, a fost majorat nivelul plăților compensatorii acordate la nivel național pe pajiști permanente, fără angajament de agro-mediu și climă, cu 19 euro/ha/an pentru perioada de conversie și cu 18 euro/ha/an pentru perioada de menținere a practicilor de agricultură ecologică, față de anul 2017.

Totodată, a fost inclusă posibilitatea de a cumula pe aceeași suprafață plățile compensatorii acordate în cadrul pachetelor aplicabile pe pajiști permanente, atât prin Măsura 11 - agricultura ecologică, cât și prin Măsura 10 – agro-mediu și climă. Astfel, în funcție de combinația de pachete accesate, nivelul plăților cumulate poate fi cuprins între 119 - 449 euro/ha/an pentru perioada de conversie și între 153 - 483 euro/ha/an pentru perioada de menținere a practicilor de agricultură ecologică;

Detalierea modului de accesare a acestor măsuri se regăsește în documentele informative și de ghidare elaborate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu sprijinul Autorității de Management pentru PNDR, respectiv:

  • Broșura măsuri compensatorii de dezvoltare rurală;
  • Ghid Informativ pentru beneficiarii măsurilor de mediu și climă ale Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 aferent Campaniei 2018;
  • Pliant scheme/ măsuri de plată pentru care se poate solicita sprijin prin cererea unică de plată în campania 2018;
  • Pliant completare electronică cerere unică de plată;
  • Pliant norme ecocondiționalitate;
  • Afiș informativ Măsura 10;
  • Afiș informativ Măsura 11 și Măsura 13;
  • Fișă de prezentare (flyer) Pachetul 9 – Măsura 10;
  • Fișă de prezentare (flyer) Pachetul 10 – Măsura 10;
  • Fișă de prezentare (flyer) Pachetul 11 – Măsura 10;
  • Caiete de agro-mediu însoțite de instrucțiuni de completare pentru pachetele Măsurii 10;
  • Caiete de agricultură ecologică însoțite de instrucțiuni de completare pentru pachetele Măsurii 11;
  • Calendarul lucrărilor agricole specifice pachetelor Măsurii 10;
  • Lista zonelor eligibile pentru măsurile de mediu și climă;
  • Hărți la nivel județean cu încadrarea unităților administrativ-teritoriale în zonele eligibile în cadrul măsurilor de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, indicând arondarea acestora pe Centre Locale APIA.

Informațiile relevante privind condițiile aplicabile măsurilor de mediu şi climă în anul 2018 se pot consulta la toate Centrele Locale şi Centrele Județene APIA, Oficiile Județene şi Centrele Regionale ale AFIR, la Compartimentele de Dezvoltare Rurală județene și la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste informații sunt disponibile şi în mediul online:

Măsura 10 – agro-mediu și climă
Pachet / Variantă

Valoarea plății (€/ha/an)
PNDR 2014-2020

Anul 2017

Anul 2018

P1 - Pajiști cu înalta valoare naturala

142

P2 - Practici Agricole Tradiționale

 

varianta 2.1 - lucrări manuale pe pajiști permanente

100

varianta 2.2 - lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști permanente

21

P3 - Pajiști Importante Pentru Păsări

 

varianta 3.1.1 - Crex Crex

310

varianta 3.1.2 - Crex Crex

231

varianta 3.2.1 - Lanius minor si Falco vespertinus

159

varianta 3.2.2 - Lanius minor si Falco vespertinus

80

P4 - Culturi verzi

128

P5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice

125

P6 - Pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.)

 

varianta 6.1 - lucrări manuale pe pajiști permanente

410

varianta 6.2 - lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști permanente

331

P7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis)

250

P8 – Creșterea animalelor de fermă din rase localr în pericol de abandon

Ovine – 87 €/UVM/an

Caprine – 40 €/UVM/an

Bovine:(taurine și bubaline) – 200 €/UVM/an

Ecvidee – 200 €/UVM/an

Porcine – 176 €/UVM/an

P9 - Terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

 

sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

200

sub-pachetul 9.2pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)  

 

varianta  9.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

269

varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

190

P10 – Refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole

92

P11 – Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

 

sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)

 

varianta  11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști

255

varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil

100

sub-pachetul 11.2 – pajiști permanente importante pentru dropie (Otis tarda)

 

varianta  11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda)

269

varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda)

190

varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda)

169

 

Măsura 11 – agricultură ecologică – pachete

Valoarea plății (€/ha/an)
Anul 2018

Sub-măsura 11.1 – conversie

Sub-măsura 11.2 – certificat

Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)

293

218

Pachetul 2 – legume

500

431

Pachetul 3 – livezi

620

442

Pachetul 4 – vii

530

479

Pachetul 5 – plante medicinale și aromatice

365

350

Pachetul 6 – pajiști permanente

-

-

varianta 6.1 (nivel național fără angajament de agro-mediu și climă)

143

129

varianta 6.2 (în zone eligibile și cu angajament M.10 P1, P2, P3.1, P3.2, P6, P9.2, P11.2)

39

73

 

Măsura 13 – zone care se confruntă cu constrângeri naturale

Valoarea plăţii (€/ha/an)

Anul 2018

sM.13.1 zona montană (ANC ZM)

97

sM.13.2 zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (ANC SEMN)

62

sM.13.3 zone care se confruntă cu constrângeri naturale specifice (ANC SPEC)

75

 

Noutăţi pentru Campania 2018 privind Măsura 10 - Agro-mediu și climă din PNDR

Ca element de noutate adus Măsurii 10 –Agro-mediu și climă începând cu anul 2018, MADR a introdus 3 noi pachete pentru conservarea unor specii de păsări, după cum urmează:

  1. Pachetul 9 – terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) cu următorul nivel al plăților:
  • sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)- 200 €/ha/an;

Pe parcelele angajate se vor lăsa fâșii necultivate/ nerecoltate. Este interzisă utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor și cultivarea rapiței, porumbului și florii-soarelui. Pe fâșiile necultivate se va desfășura activitatea agricolă minimă.

  • sub-pachetul 9.2 – pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina):
  • varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru acvila țipătoare mică – 269 €/ha/an;
  • varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru acvila țipătoare mică – 190 €/ha/an.

Pe parcelele angajate cositul poate începe numai după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor suprafețe necosite până la 1 octombrie. Se vor respecta anumite limite pentru încărcătura cu animale pe pășuni și pentru cantitățile de gunoi de grajd utilizat în mod tradițional. Se interzic utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor, drenajul și folosirea utilajelor grele.

  1. Pachetul 10 – refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole cu o plată de 92 € /an/ha.

Pe parcelele angajate se vor lăsa fâșii necultivate, pe care nu se vor aplica îngrășăminte chimice sau pesticide. Pe fâșiile necultivate se va desfășura activitatea agricolă minimă.

  1. Pachetul 11 – terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda), cu următoarele sub-pachete:
  • sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda),
  • varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști - 255 €/ha/an,

Pe suprafața angajată se va înființa pajiște.

  • varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie pe teren arabil - 100 €/ha/an,

Pe suprafața angajată se va respecta în fiecare an un anumit asolament.

Pe suprafața angajată în cadrul ambelor variante suprafețele pe care s-au înființat culturi perene vor putea fi cosite după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor suprafețe necosite până la 1 octombrie. Cositul se face dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia, folosindu-se un dispozitiv pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol.

  • sub-pachetul 11.2 – pajiști permanente importante pentru dropie (Otis tarda)
  • varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru dropie - 269 €/ha/an,
  • varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru dropie – 190 €/ha/an,
  • varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajiști importante pentru dropie - 169 €/ha/an.

Pe parcelele angajate cositul poate începe numai după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor suprafețe necosite până la 1 septembrie. Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia, iar pentru varianta 11.2.3, utilajele grele vor fi dotate cu un dispozitiv pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol. Se vor respecta anumite limite pentru începerea pășunatului, încărcătura cu animale pe pășuni și pentru cantitățile de gunoi de grajd utilizat în mod tradițional. Se interzic utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor și desfășurarea oricăror lucrări agricole pe timp de noapte.

Plățile compensatorii se acordă pentru respectarea angajamentelor pe o perioadă de 5 ani, fiind necesar ca fermierii să respecte cerințele de bază și cele specifice aferente pachetelor pentru care aplică și să țină o evidență a activităților agricole prin completarea caietului de agro-mediu. Indiferent dacă pachetul se aplică pe teren arabil sau pe pajiști permanente, nu este permis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare. Beneficiarii vor trebui să facă dovada deținerii cunoștințelor necesare implementării angajamentelor.

Alocarea totală a acestei măsuri depășește 1 mld. EUR.

Informații detaliate privind accesarea noilor pachete ale Măsurii 10 – Agro-mediu și climă şi regulile pentru derularea în bune condiţii a angajamentelor sunt disponibile pe site-urile MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro, www.rndr.ro), APIA (www.apia.org.ro) și AFIR (www.afir.info), precum și la toate Centrele Locale și Centrele Județene APIA în format tipărit.

AFIR: Precizări privind procedura de achiziții pentru beneficiarii publici ai PNDR 2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a inițiat demersurile pentru a permite beneficiarilor proiectelor de utilitate publică (infrastructură de bază și de acces din mediul rural), finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, achiziționarea serviciilor de proiectare și de execuție lucrări în cadrul unei singure proceduri, procedură numită și „licitație la pachet”.

AFIR, în colaborare cu Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), va armoniza în scurt timp procedura internă de lucru și va pune la dipoziție fișele de date model specifice care vor putea fi utilizate de beneficiarii publici în cadrul viitoarelor proceduri de achiziții.

„Întâlnirile de lucru pe care le-am avut până în acest moment cu beneficiarii noștri ne-au permis să colectăm sugestii pe care le putem folosi pentru îmbunătățirea cadrului procedural specific implementării proiectelor finanțate prin PNDR. Procesul de modificare a procedurilor pentru achiziții publice, pe care l-am demarat în colaborare cu ANAP, este un foarte bun exemplu în acest sens. Voi continua să am acest dialog, pentru că sunt convins că scopurile AFIR și ale beneficiarilor nu sunt antagonice, ci dimpotrivă, convergente, pentru dezvoltarea mediului rural românesc.” a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Precizăm că acest tip de procedură va putea fi derulat numai după aprobarea Manualului de procedură privind achizițiile publice pentru beneficiarii publici ai PNDR 2020 prin ordin semnat de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sursa: afir.info

AFIR finanțează dezvoltarea proiectelor pilot și a noilor produse și tehnologii prin PNDR 2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primește în perioada 29 ianuarie – 30 aprilie 2018 solicitări pentru finanțarea proiectelor de înființare și funcționare a grupurilor operaționale care dezvoltă proiecte pilot și noi produse în sectorul agricol și în cel pomicol prin submăsurile 16.1 (agricol) și 16.1a (pomicol) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară stabilită pentru prima sesiune de primire a solicitărilor de finanțare pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale în sectorul agricol este 6.676.044 euro și 5.850.768 euro pentru sectorul pomicol.  

„Dezvoltarea proiectelor pilot și a unor noi produse în sectorul agricol sau pomicol este o oportunitate excelentă pentru fermierii români de a se alătura celor europeni în ceea ce privește inovarea și excelența în producție. Aceste linii de finanțare oferă posibilitatea de a face cercetare aplicată pentru obținerea unor soluții de eficientizare a proceselor tehnologice sau de obținere a unor noi produse în vederea comercializării. Este pentru prima oară când finanțăm acest tip de proiecte și consider că este o ocazie foarte bună pentru angrenarea organismelor de cercetare românești sau a altor actori din sectorul agroalimentar și cel pomicol în constituirea unor grupuri operaționale care să ducă la o cooperare reală între toate părțile interesate.” a precizat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Valoarea maximă a sprijinului acordat prin sM 16.1 și sM 16.1a pentru dezvoltarea proiectelor pilot, noi produse, procese și tehnologii este de 500.000 de euro/ proiect. Pentru aceste submăsuri pragurile minime sunt de 10 puncte în cazul sM 16.1 și 15 puncte în cazul sM 16.1a, acestea reprezentând pragurile sub care nicio cerere de exprimare a interesului nu este eligibilă.

Cererile se depun on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții interesați au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente sM 16.1 și 16.1a, documente pe care le pot consulta pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR”.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Pentru submăsurile (sM) 16.1 și 16.1.a există o abordare în două etape, conform precizărilor din fișa măsurii. Astfel, în etapa I  se va lansa o sesiune de depunere a Cererilor de exprimare a interesului (CEI) pentru accesarea finanțării proiectelor, iar în etapa a II-a va avea loc depunerea, evaluarea și selecția proiectului detaliat al Grupului Operațional (GO).

Solicitanții eligibili sunt grupurile operaționale, fără statut juridic, constituite în funcție de tema proiectului, din minim un partener din domeniul cercetării sau sectorul agroalimentar și din cel puțin un fermier, un grup de producători, o cooperativă sau o altă formă de asociere în agricultură.

Pe baza temei proiectului care va fi abordată de Grupul Operațional, alți parteneri relevanți (cum ar fi: consilieri, ONG-uri, alți consultanți, întreprinderi etc.) se pot alătura parteneriatului.

Parteneriatul poate avea ca membri și persoane fizice neautorizate, cu condiția ca liderul de proiect să fie cel puțin PFA, II, IF (înfiinţate conform legii).

Intensitatea sprijinului submăsurilor 16.1 și 16.1.a este 100% nerambursabilă pentru următoarele tipuri de cheltuieli specifice:

  • elaborarea de studii pregătitoare, studii de fezabilitate și planuri, inclusiv planul proiectului;
  • cheltuieli de funcționare a GO (cheltuieli de transport și diurnă ale coordonatorului sau echipei de proiect și partenerilor, costuri legate de activitățile parteneriatului, conform legislatiei nationale; onorarii ale personalului; cheltuieli legate de închirierea spațiilor de desfășurare a întâlnirilor parteneriatului, închiriere sediu, achiziție echipamente IT și alte dotări necesare desfășurării cooperării);
  • costurile directe generate în mod specific de activitățile incluse în planul de proiect depus de GO (cheltuieli legate de chirii pentru echipamente, utilaje, imobile necesare desfășurării activității descrise în proiect, altele decât sediu; investiții de modernizare și/sau construcție clădiri, echipamente, utilaje necesare implementării proiectului; aplicații software adecvate activității descrise în proiect);
  • cheltuieli generate de diseminarea rezultatelor (organizare evenimente diseminare, pliante, publicații, participare evenimente specifice în vederea diseminării rezultatelor etc.).

În cazul în care prin proiect vor fi prevăzute și acțiuni aferente submăsurilor 4.1, 4.1a, 4.2 și 4.2a, acestea vor respecta intensitatea aferentă.

Dintre cheltuielile neeligibile pentru investițiile finanțate în cadrul sM 16.1 și sM 16.1.a, amintim câteva tipuri: cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri și echipamente „second hand”, cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal și pentru transport persoane, construcția sau modernizarea locuinței și sediilor sociale, cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile, achiziționarea de clădiri etc.

Sursa: afir.info

Recomandarea AFIR pentru beneficiarii publici ai PNDR privind diminuarea excedentului bugetar

Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale recomandă Unităților Administrativ Teritoriale să ia în considerare articolul 6 din Legea nr. 2/ 2018 pentru elaborarea corectă a bugetelor locale aferente anului 2018.

Articolul 6 din Legea nr. 2/ 2018 a bugetului de stat pe anul 2018 prevede diminuarea excedentului bugetelor locale, înregistrat la data de 31 decembrie 2017, cu sumele destinate implementării proiectelor care beneficiază de finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Această diminuare se poate realiza încă de la faza de proiect a bugetului local (faza publicării pentru transparență), cu respectarea condiției încadrării sumelor destinate implementării proiectelor ce beneficiază de finanțare din fonduri externe nerambursabile, prevăzute în excedent, la Titlul 58 – Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020.

Avansurile acordate prin PNDR pot fi utilizate exclusiv pentru finanțarea cheltuielilor care fac obiectul contractelor de finanțare încheiate între beneficiarii publici și AFIR, până la terminarea duratei de execuție a contractelor de finanțare, respectiv 24 sau 36 de luni. Aceste avansuri asigură finalizarea în termen și în bune condiții a proiectelor de utilitate publică finanțate prin intermediul PNDR.

„Pentru a preveni apariția unor blocaje financiare la nivelul UAT-urilor care au semnat contracte de finanțare cu AFIR pentru implementarea proiectelor de investiții în infrastructura de bază și de acces, considerăm oportun să atragem atenția cu privire la posibilul risc de subdimensionare a bugetelor locale în exercițiul financiar din acest an, dacă nu se va ține cont de prevederile Legii 2/ 2018. Noi, ca Agenție, avem același interes ca și beneficiarii noștri, acela de a duce la bun sfârșit investițiile aflate în derulare și pentru aceasta vom întreprinde orice acțiune care poate veni în sprijinul real al beneficiarilor PNDR.” a precizat Adrian CHESNOIU, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Așadar, modalitatea de înregistrare a sumelor destinate implementării proiectelor ce beneficiază de finanțare din fonduri externe nerambursabile (avansuri acordate în baza contractelor de finanțare, sume destinate cofinanțării proiectelor, sume destinate acoperirii cheltuielilor neeligibile, sume destinate angajării de credite pentru susținerea proiectelor etc.) este foarte importantă în contextul prevederilor art. 6 (15) din legea bugetului de stat pe anul 2018.

Sprijin acordat pentru comasarea terenurilor cu fonduri europene

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea unei noi sesiuni de primire a solicitărilor de finanțare prin intermediul submăsurii 6.5 „Schema pentru micii fermieri” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se va desfășura în perioada 8 ianuarie 2018, ora 9.00 – 11 mai 2018, ora 16.00.

Fondurile europene disponibile pentru această sesiune de primire a cererilor de finanțare sunt în valoare de 12.290.531 euro. Pragul de calitate lunar stabilit pentru intervalul 8 ianuarie 2018 – 8 februarie 2018 este de 25 de puncte și scade treptat până la pragul minim de 3 puncte în ultima lună a sesiuni (11 aprilie 2018 – 11 mai 2018).

 „Încercăm prin intermediul submăsurii 6.5 să încurajăm comasarea terenurilor agricole pentru creșterea productivității și competitivității în acest sector. Consolidarea exploatațiilor agricole va permite mai multor solicitanți accesul la finanțări europene pentru investiții și, totodată, va asigura un venit mai mare fermierilor care transferă exploatația.” a precizat Daniel-Eugeniu CRUNȚEANU, directorul general adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Sprijinul public nerambursabil pentru beneficiarii sM 6.5 se acordă sub formă de plată anuală începând cu anul semnării Contractului de finanțare și până la data de 31.12.2020. Valoarea sprijinului ajunge până la 1.500 de euro/ an și reprezintă 120% din suma anuală pe care fermierul a primit-o în ultimul an în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I (plăți directe către fermieri).

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line prin intermediul paginii oficiale de internet a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați pot consulta pe site-ul AFIR (secțiunea Investiții PNDR – sM 6.5) Ghidul solicitantului şi anexele aferente sM 6.5 din PNDR 2020.

AFIR Prahova: PNDR-2014-2020, plăți de 10 mil. euro, în 2017

294 de cereri de finanțare au fost depuse, în Prahova, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Valoarea totală a proiectelor se ridică la 75 milioane de euro. Pentru 2017, potrivit statisticilor publicate de Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, au fost efectuate plăți în valoare de 10 milioane de euro. Un grafic al depunerilor de proiecte, al sumelor contractate și a sumelor deja decontate arată în felul următor:

– sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici: 50 de cereri depuse, în valoare de 0,74 mil. euro, contracte semnate în cuantum de 0,15 mil. euro, plăți transferate către fermieri – 0,1 mil. euro;

– sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri: 16 cereri de finanțare depuse, în valoare de 0,6 milioane de euro, contracte semnate în cuantum de 0,4 mil. euro, plăți efectuate – 0,4 milioane de euro;

– investiții în exploatații agricole: 35 cereri de finanțare depuse, în valoare totală nerambursabilă de 21 milioane de euro, contracte semnate de 3 milioane de euro, suma transferată beneficiarilor – 1 milion de euro;

– investiții în exploatații pomicole: 3 cereri depuse și acceptate spre finanțare, în valoare de 0,9 milioane de euro;

– procesarea sau marketingul produselor agricole: 6 proiecte în valoare de peste 3 milioane de euro depuse, din care au fost contractate proiecte de 2 milioane de euro;

– schema de ajutor de stat GBER – „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole“: 9 proiecte depuse, în valoare de 6 mil. euro, contractate, proiecte în cuantum de 3,6 milioane de euro;

– înființarea de activități neagricole în zone rurale: 22 cereri de finanțare în valoare de 1,1 milioane de euro depuse, proiecte acceptate în cuantum 1,1 milioane de euro, plăți efectuate în 2017- 0,8 milioane de euro;

– investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole: 15 cereri de finanțare depuse, cu o valoare totală de 2,5 milioane de euro, contracte semnate pentru 2,4 milioane de euro, plăți efectuate – peste 1 milion de euro;

– modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice: 1 proiect în valoare de peste 0,8 milioane de euro;

– crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică: 18 proiecte de utilitate publică depuse, valorând peste 19 milioane de euro, contracte semnate în valoare de 12 milioane de euro, transferuri de bani – 5,8 milioane de euro;

– protejarea patrimoniului cultural: 7 proiecte depuse (3 mil. euro), contracte semnate în valoare de 0,4 mil. euro, plăți efectuate – 0,2 mil. euro.

În Prahova s-au constituit și 9 grupuri de acțiune locală ale căror strategii însumează 18 mil. euro.

Maria BOGDAN

AFIR a lansat în dezbatere publică Ghidul Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere finanțate prin PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, în cadrul secțiunii „Dezbatere Publică”, versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere din cadrul proiectelor implementate cu fonduri europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„După modelul Bazei de date cu prețuri de referință pentru maşini, utilaje şi echipamente specializate, pe care AFIR a implementat-o încă din 2014, am decis să realizăm un instrument de lucru similar și pentru silozuri, grajduri și sere. Astfel, elementele care se vor regăsi în această Bază de date, vor putea fi achiziționate de către beneficiarii PNDR, în mod direct, fără a mai parcurge nicio altă procedură de achiziție. Mai mult, beneficiarii PNDR vor avea la îndemână soluții la cheie pentru realizarea unui sistem integral de depozitare a cerealelor. De asemenea, atrag atenția asupra faptului că în Baza de date se vor introduce prețurile de vânzare către beneficiarii PNDR, nu prețurile recomandate de producători.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț CHESNOIU.

Elementele din categoriile menționate (silozuri, grajduri și sere) se vor introduce în Baza de date sub forma unor proiecte tip, funcționale, de către producător sau de către un singur importator/ dealer al acestuia. Producătorul sau importatorul care înscrie elemente are posibilitatea de a încărca maximum 20 de proiecte tip pentru fiecare marcă din categoriile menționate. Precizăm că prețurile din baza de date vor fi exprimate în Euro și nu vor include TVA (preț CIP la beneficiar).

Actualizarea prețurilor se va realiza o dată pe an pentru fiecare marcă per trader, cu aprobarea conducerii AFIR și se va face la solicitarea oficială a producătorului/ importatorului/ dealerului care a înscris marca respectivă în Baza de date în urma analizării acesteia de către experţii AFIR.

Versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere este publicată pe portalul AFIR la secțiunea „Dezbatere Publică”, rubrica „Documente în dezbatere”. Toți cei interesați să trimită propuneri sau observații au la dispoziție adresa de e-mail, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Perioada de consultare publică este de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Agenției, respectiv 18 septembrie 2017.

Sursa: afir.info

Sesiunea de primire a proiectelor pentru procesarea produselor agricole și pomicole finanțate prin PNDR 2020 se prelungește

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea până la 31 octombrie 2017 a sesiunii de primire a proiectelor de investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole și pomicole finanțate prin submăsurile 4.2 și 4.2a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„Împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR am decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare cu o lună, alocarea aferentă acestor submăsuri nefiind consumată până la acest moment. Trebuie să subliniez că, în această ultimă etapă din luna octombrie, punctajul este unul ușor de atins și astfel, există o șansă în plus pentru solicitanți să obțină finanțare pentru a dezvolta o investiție în domeniul procesării produselor agricole și pomicole. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1 – 31 octombrie 2017 este de 15 puncte pentru sM 4.2 și de 10 puncte pentru sM 4.2a.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU.

Alocarea financiară stabilită pentru sesiunea din acest an aferentă submăsurii (sM) 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” este de 100 de milioane de euro. Până în prezent au fost depuse 46 de cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 41 de milioane de euro.

Alocarea financiară pentru sM 4.2a „Investiţii în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol” este de 12 milioane de euro pentru sesiunea din acest an, din care au fost solicitate până acum 1,6 milioane de euro.

Sprijinul nerambursabil acordat pentru procesarea produselor agricole și pomicole este de până la 50% nerambursabil, iar valoarea finanțării este de maximum 2,5 milioane/ proiect pentru sM 4.2 și de maximum 1,5 milioane/ proiect în cazul sM 4.2a.

Depunerea cererilor de finanțare se face on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, până la termenul limită al sesiunii, respectiv 31 octombrie 2017, ora 16.00. Toți cei interesați să depună cereri de finanțare prin sM 4.2 și sM 4.2a, pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.

Sursa: afir.info

Prima reuniune a Grupurilor de Lucru LEADER

În perioada 19 – 20 septembrie 2017 a fost organizată la Botoșani de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală prima întâlnire a Grupului de Lucru LEADER (GLL) care s-a desfășurat în cadrul planului de acțiuni al Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

La eveniment au participat membri ai Grupurilor de Acțiune Locală autorizați pentru exercițiul financiar 2014 -2020, precum și reprezentanți ai Unității de Sprijin a Rețelei și ai Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

În cadrul întâlnirii a avut loc un schimb de idei din experiența practică a grupurilor, dat fiind faptul că în prezent acestea sunt implicate în organizarea apelurilor de selecție, fiind discutate totodată și aspecte administrative privind depunerea și evaluarea proiectelor din cadrul sesiunilor în desfășurare, inclusiv prioritizarea AFIR.

Discuțiile au vizat îndeosebi clarificarea problemelor întâmpinate de GAL și a anumitor aspecte din implementare cu care s-au confruntat pe parcurs. În urma dezbaterilor, s-a constatat necesitatea organizării unor evenimente pe tematici specifice, un exemplu fiind submăsura 16.4, respectiv art. 35 al Regulamentului UE nr. 1305/2013.

Cu ocazia acestui eveniment, s-au efectuat și vizite la două proiecte de succes finalizate în cadrul PNDR 2007-2013, respectiv o pensiune agroturistică și un atelier meșteșugăresc din județul Suceava.

Mai multe detalii despre prezentarile sustinute în cadrul întâlnirii Grupului de Lucru LEADER pot fi gasite pe site-ul rndr.ro, secțiunea Evenimente RNDR - http://rndr.ro/evenimente-rndr.html.

Reamintim că, în cadrul planului de acțiuni al Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 vor fi organizate 24 de întâlniri ale Grupurilor de Lucru LEADER (GLL) în mai multe judeţe ale ţării.

AFIR a publicat versiunea consultativă a ghidului pentru dezvoltarea de proiecte pilot și de noi produse și tehnologii finanțate prin PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, versiunea consultativă a Ghidului solicitantului aferent submăsurilor 16.1 „Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse” și 16.1a „Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„După finalizarea consultării publice în data de 15 septembrie 2017 și ulterior analizării propunerilor primite, vom lansa sesiunea în care se vor putea depune, pentru prima dată în cadrul PNDR 2020, cererile pentru solicitarea fondurilor nerambursabile prin aceste linii de finanțare. Sprijinul financiar va asigura promovarea inovării și a cooperării în sectorul agroalimentar, inclusiv în cel pomicol,  prin dezvoltarea de proiecte pilot și de noi produse, practici și tehnologii de care este mare nevoie în agricultură. Grupurile operaționale care vor fi create vor facilita cooperarea dintre fermieri, organismele de cercetare și alți actori din sectorul agroalimentar, pentru creșterea gradului de inovare din aceste sectoare și adaptarea rezultatelor cercetării la nevoile reale ale sectorului agricol.” a precizat Adrian - Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Valoarea maximă a sprijinului acordat prin sM 16.1 și sM 16.1a pentru dezvoltarea proiectelor pilot, noi produse, procese și tehnologii este de 500.000 de euro/ proiect. Intensitatea sprijinului este 100% nerambursabilă pentru cheltuielile pregătitoare, pentru cheltuielile de funcționare a cooperării, dar și pentru cheltuieli generate de diseminarea rezultatelor.

Pentru submăsurile 16.1 și 16.1.a se va avea în vedere o abordare în două etape, conform precizărilor din fișa măsurii. Astfel, în etapa I  se va lansa o sesiune de depunere a Cererilor de exprimare a interesului (CEI) pentru accesarea finanțării proiectelor, iar în etapa a II-a va avea loc depunerea, evaluarea și selecția proiectului detaliat al Grupului Operațional (GO).

Solicitanții eligibili sunt grupurile operaționale, fără statut juridic, constituite în funcție de tema proiectului din minim un partener din domeniul cercetării sau agroalimentar și cel puțin un fermier/ un grup de producători/ o cooperativă/ altă formă de asociere în agricultură.

De asemenea, costurile directe generate în mod specific de activitățile incluse în planul de proiect depus de GO (cheltuieli legate de chirii pentru: echipamente, utilaje, imobile necesare desfășurării activității descrise în proiect, altele decât sediu) beneficiază de sprijin 100% nerambursabil. O altă categorie de cheltuieli pentru care intensitatea sprijinului acordat este nerambursabil în procent de 100% o reprezintă cheltuielile cu onorarii ale partenerilor, colaboratorilor externi, aferente activitatilor descrise în proiect și prestări servicii de către aceștia sau alte persoane/ entități, inclusiv cheltuielile aferente salariului/ onorariului coordonatorului de proiect.

Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (sM 16.1 și sM 16.1a) a fost publicată pe site-ul AFIR la secțiunea Dezbatere publică, Documente supuse dezbaterii publice. Perioada de consultare publică este de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Agenției, respectiv 5 septembrie 2017. Toți cei interesați să trimită propuneri sau observații au la dispoziție adresa de e-mail, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la 15 septembrie 2017.

Sursa: afir.info

Întâlnire de lucru pentru analiza implementării PNDR și a absorbției fondurilor europene pentru dezvoltare rurală

Miercuri, 6 septembrie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a participat la o întâlnire de lucru cu personalul de conducere al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) de la nivel central, regional şi judeţean.

Acest eveniment, desfășurat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este al treilea din seria de întâlniri lunare stabilite pentru analizarea stadiului implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în luna august a acestui an şi pentru găsirea unor soluții concrete la problemele semnalate din teritoriu.

Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a felicitat structurile teritoriale ale AFIR care au atins un grad ridicat de realizare pentru solicitările de plată aferente lunii august 2017, respectiv 118,12% (Centrul regional 5 Vest) şi 130,39% (Centrul regional 6 Nord- Vest) pentru realizările obţinute: „Atitudinea dvs. în realizări impune o notă de respect şi sper că şi în următoarele două luni – septembrie şi octombrie – pragurile stabilite vor fi trecute, tot aşa, la un nivel ridicat. Trebuie înțeles că doar printr-o implicare totală a fiecăruia dintre voi putem asigura atragerea fondurilor europene pentru a finanța toate acele investiții care pot asigura dezvoltarea  agriculturii și a mediului rural românesc. Observ că ați înțeles rolul pe care îl aveți, și apreciez aceasta, implicarea voastră se vede și în rezultatele acestei luni”.

La rândul său, secretarul de stat Alexandru Potor a apreciat eforturile colegilor din Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale: „Ştiu că nu este uşor, dar iată că în urma mobilizării s-au atins nişte rezultate foarte bune la anumite structuri, în timp ce la alte centre regionale și oficii județene se vede nevoia de a crește nivelul de implicare pentru a atinge cel puțin țintele de absorbție stabilite pentru acest an. Vă rog pe toţi să acţionăm ca o echipă, la nivel național, astfel încât să putem susține în comun eforturile AFIR şi ale MADR.”

Discuțiile au fost axate pe analiza stadiului implementării și nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile pentru fiecare regiune în parte, dar și pe identificarea acelor demersuri care trebuie inițiate pentru a asigura decontarea plăților stabilite ca țintă de absorbție pentru lunile septembrie și octombrie.

Un alt subiect important pe agenda întâlnirii l-a constituit situația beneficiarilor cu achiziții publice și continuarea demersurilor pentru fluidizarea etapelor pe care aceștia trebuie să le parcurgă până la atribuirea contractelor.

„Noi trebuie să ne asigurăm în același timp că în implementare vor fi atinse obiectivele proiectelor. Este important ca banii pe care îi aducem în țară să rămână în țară. Nu să ne trezim peste un an că suntem obligați să returnăm fondurile decontate sau să fim obligați să reziliem contracte. Depinde în egală măsură de implicarea noastră ca proiectele finanțate să fie finalizate cu succes. Noi, personalul AFIR, suntem, în limitele impuse de lege, primul consultant al beneficiarului pentru a-l putea ajuta în mod concret. Din acest punct de vedere, angajatul AFIR trebuie să aibă un nivel ridicat de probitate morală și profesională cerut de funcția publică pe care o îndeplinește.” a subliniat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț CHESNOIU.

Valoarea plăților efectuate de AFIR în luna august către beneficiarii proiectelor de investiții finanțate prin PNDR 2020 se ridică la 147,97 milioane euro, în marja țintei de absorbție pentru luna supusă analizei.

Până în prezent, AFIR a contractat peste 36.000 de proiecte de investiții, în valoare de 2,16 miliarde euro. Plățile la zi făcute de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru  măsurile de investiții, dar și pentru cele compensatorii de mediu și climă din cadrul PNDR 2020 prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, însumează în acest moment peste 1,755 miliarde euro.

Sursa: madr.ro

GAL Ialomița Centrală, un pilon pentru stabilitate socială

Că unirea face puterea este o lecție demult învățată de către fermierii de la noi. Doar că, de la caz la caz, această axiomă se aplică diferit. În noul context, al apartenenței la UE și al posibilității oferite de a accesa fonduri europene, a căpătat noi valențe. Una dintre acestea este și asocierea în cadrul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL). Printre acestea se numără și GAL Ialomița Centrală. Despre ce este și, mai ales, ce poate face un GAL am stat de vorbă cu doi reprezentanți ai acestei organizații.

„Putem oferi sprijinul financiar de care fermierii au nevoie!“

GAL Ialomița Centrală are în componența sa 21 de localități, care se întind pe o suprafață de peste 1.300 km² și cuprind 55.000 de locuitori.

„Noi oferim membrilor comunităților care aparțin acestui grup posibilitatea de a accesa fonduri europene în condițiile în care concurența este doar în cadrul organizației, nu și cu persoane din afara ei. Acesta este un avantaj enorm!“, explică dl Niculae Began, directorul executiv al GAL Ialomița Centrală.

„Principala noastră activitate constă în primirea și evaluarea proiectelor pe care ni le aduc cetățenii din grupul nostru, în așa fel încât ele să corespundă tuturor normelor UE, iar noi să le putem oferi sprijinul financiar de care au atâta nevoie. Ceea ce putem noi să facem este să oferim sprijin financiar, uneori cofinanțare, pentru majoritatea aplicanților, iar alteori sume forfetare – pentru cei care sunt tineri. Îi sprijinim pe toți aceia care doresc să investească pentru dezvoltarea regiunii noastre“, a mai spus directorul organizației.

Dl Dumitru Pop, animator în cadrul aceluiași GAL, a detaliat: „Strategia de dez­voltare a regiunii noastre este centrată pe următoarele măsuri: Măsura 4, cu submăsurile aferente, Măsura 6, Măsura 7 și Măsura 16. Până acum am avut activitate de animare. Am fost în fiecare din cele 21 de localități aparținând GAL–ului și am explicat oamenilor ce putem face pentru ei. Am avut o participare foarte bună, aș putea spune. Cel puțin câte 15-20 de oameni au participat la întâlnirile organizate în fiecare comună. În momentul de față suntem în faza de pregătire a publicării pe site-ul organizației a ghidului solicitantului și a manualelor de procedură pentru fiecare măsură în parte. Urmează ca apoi, în cursul lunii iunie să deschidem sesiunile de depunere a proiectelor pentru accesarea de fonduri, în special pentru persoane private, pe Măsura 4 și pe Măsura 6. Concret, este vorba despre modernizarea exploatațiilor agricole – pe Măsura 4 – atât în domeniul vegetal, legumicol, pomicol, floral, cât și zootehnic. Măsura 6 include și ea două submăsuri pe nonagricol și Submăsura 6.1 pentru tineri fermieri.“

„Oamenii au căpătat încredere“

„Prima încercare de a constitui o asociație de acest gen a fost în 2007. Deja de atunci am început noi să cochetăm cu activitatea de GAL, deși am apărut ca atare abia în 2012“, își amintește dl Pop.

GAL Ialomita Centrala

„În 2007 era o organizație care reunea 12 localități. În 2010, când a demarat activitatea de constituire propriu-zisă a GAL-urilor și de ela­borare a strategiilor, au mai aderat încă cinci localități. Pentru programul 2014-2020 au mai aderat încă patru, astfel încât am ajuns la 21 de UAT – uri (unități administrativ-teritoriale). Asta dovedește că lumea a înțeles importanța GAL-ului și rolul pe care acesta îl poate avea în dezvoltarea locală“, a mai spus animatorul.

„Vreau să subliniez un fapt: dacă la început exista un scepticism foarte marcat, lumea își punea întrebări de genul ce-o mai fi și chestia asta sau ce se mai întâmplă și cu GAL-ul ăsta, nimeni nu prea avea încredere, astăzi lucrurile s-au modificat radical. După ce s-au derulat mai multe proiecte prin GAL, mai ales în condițiile în care am reușit să cheltuim peste 90% din fondurile pe care le-am avut alocate – un lucru extraordinar de bun și care spune multe despre calitatea activității noastre și care ne situează pe o poziție fruntașă la nivel național –, oamenii au căpătat încredere“, revine în actualitate directorul executiv Niculae Began.

„Mărturisesc un lucru“, a adăugat domnia sa, „ne temem un pic de avalanșa de proiecte care probabil că va veni în această nouă sesiune. Ne temem în sensul că fondurile sunt limitate și nu putem să asigurăm finanțare pentru toți. Ca toată lumea la nivel național, am primit sume din partea Uniunii Europene pe care le vom distribui pentru fiecare măsură în parte. Ca să fie mai clar, nu putem depăși un anumit plafon!“, precizează dl Began.

Sprijin pentru tineri

„Cu toate aceste limitări, credem că este un lucru bun. Cred că oricine și-ar dori, de exemplu, să cumpere un tractor plătind doar jumătate din valoarea lui. În ceea ce privește tinerii fermieri, mă bucur să anunț că avem prevăzută o măsură și pentru ei. În cazul lor nu vor trebui să participe cu o cofinanțare. Ei vor primi doar bani, adică pot să înceapă o afacere în domeniul agricol și îi vom statornici în cadrul GAL-ului nostru, ceea ce înseamnă mai bine pentru ei, pentru familiile lor și, de ce nu, pentru cei care vor lucra alături de ei. Dacă ei se dezvoltă în anii următori, sigur vor angaja și alți oameni, ceea ce va duce la mai bine pentru toată lumea. În felul acesta, vom putea spune că am ajutat și noi, cu puținul nostru, la stabilizarea populației din zonă și, mai mult decât atât, nu-i vom mai trimite pe tineri, în special, în afara granițelor țării. Acesta este rolul GAL-ului nostru! Ne bucurăm că el există și că oamenii au căpătat încredere în noi și vor veni, cu siguranță, cu foarte multe proiecte către noi“, și-a exprimat încrederea dl Began.

Mai multe informații despre această organizație, ca și despre activitatea sa pot fi obținute de pe site-ul Gal-ului, http://www.galil.ro/

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 50-51

De ce vor primarii să cumpere buldoexcavatoare prin GAL-uri

70% dintre primarii cu care am stat de vorbă – și să fi fost în jur de 40 numai în Prahova –spuneau că vor folosi banii pe care-i pot accesa prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL) pentru a achiziționa buldoexcavatoare, utilaje pe care să le utilizeze inclusiv pentru deszăpezirea drumurilor de interes local pe timp de iarnă. De ce o asemenea preferință și de ce este extinsă la o scară atât de largă? Prima dată am gândit că o fi vreun intermediar ori „sus-pus“ care are de vânzare multe buldoexca­vatoare. Și, pe alocuri, se confirmă ipoteza! Dar alți primari au oferit o explicație mai la îndemână: sumele pe care le pot extrage sunt atât de mici încât banii nu ar ajunge pentru altceva în afară de utilaje. Ce nu știau ei la vremea respectivă (n.n. – inclusiv la începutul lunii mai) este că, mai nou, instituțiile statului au exclus de la finanțare, cel puțin pentru unitățile administrativ-teritoriale, achiziția de tractoare sau altele asimilate acestora.

De altfel, e o poveste întreagă și cu aceste GAL-uri pentru exercițiul financiar european 2014-2020. În primul rând, suntem în 2017 și niciun grup nu a început treaba efectiv, în sensul de a lansa sesiunile de proiecte. Motivul? Strategiile de dezvoltare locală (SDL), pe baza cărora au fost selectate pentru finanțare sute de GAL-uri, trebuie schimbate parțial. Adică trebuie modificate condițiile de acordare a finanțării proiectelor în sensul de a fi armonizate cu cerințele impuse de Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) pentru măsurile similare. Anii trecuți, pentru că rolul unui GAL este de a duce fondurile europene mai aproape de beneficiar, oficialii de la București au fost de acord ca anumite condiții din SDL să fie mai accesibile fermierului sau primăriilor, mai neîncărcate de proceduri birocratice. Nu se știe cine, dar în 2017 s-a trezit cineva că nu e bună prea multă deschidere, așa că GAL-urile au fost obligate să aplice condițiile impuse de AFIR la selectarea/aprobarea proiectelor. Pesemne după ce va fi terminată și această etapă sunt libere să-și înceapă treaba entitățile asociate într-un GAL.

Autoritățile publice, acces limitat la fondurile GAL

Pe de altă parte, deși GAL-ul reprezintă, prin defi­niție, „un parteneriat public-privat, în care partea publică deține un procent de 49%, la nivel decizional și la nivel de alcătuire, iar 51% este deținut de partea privată“, unitățile administrativ teritoriale vor avea acces doar la 25% din fonduri. Grupurile au mers cu varianta de 50-50%, dar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a considerat că primăriile au și alte surse financiare, impunând limita de 25%. La un GAL cu suma totală aprobată de 2,8 milioane de lei și 13 administrații publice afiliate, suma pe care o poate accesa o primărie este de 54.000 de euro. În varianta unui proiect cu finanțare nerambursabilă de 50%, o unitate administrativ-teritorială se poate gândi la o investiție de 108 milioane de euro. Ce ar putea face cu o asemenea sumă? Nu foarte multe! Probabil din acest motiv s-au orientat primarii la buldoexcavatoare. Nu toți, evident. Sunt și semnale că ar fi existat „o sugestie“ în acest sens. Numai că, dacă a fost un asemenea plan, acesta este dat peste cap de AFIR, care a anunțat că nu va deconta achiziția de utilaje în cazul primăriilor. Reamintim că, pentru perioada 2014-2020, fondurile destinate GAL-urilor au crescut la aproape 700 de milioane de euro. Prin intermediul grupurilor pot fi accesate toate măsurile din PNDR.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 43

APIA a prelungit termenul pentru depunerea cereilor de sprijin pentru „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor“

Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că sesiunea de depunere a Cererile de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020, se prelungește până la data de 15 iunie 2017, ora 17.00.

Depunerea Cererii de Sprijin se realizează pe suport de hârtie la Centrele Județene sau al Municipiului Bucureşti al APIA. Aceasta va fi însoţită de avizul Gărzii Forestiere și de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidul Solicitantului.

Alocarea financiară pentru sesiunea 01/2017 este de 117.803.922 euro.

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.362/2016, publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site a Raportului de selecție preliminar aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

MADR a elaborat proiectul de ordin de modificare a Ordinului 619/2015

În data de 8 mai 2017, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334, s-a publicat Legea nr.97/2017, prin care s-a aprobat, cu modificări și completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada  2015-2020 (…).

Legea va intra în vigoare în trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Astfel, pentru implementarea prevederilor din Legea nr. 97/2017 și corelarea acestora cu documentele aferente, este necesară modificarea în mod corespunzător a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.619/2015, cu modificările și completările ulterioare.

În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat proiectul de Ordin de modificare a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 619/2015, care a fost postat pe site-ul madr.ro, pentru consultare publică (http://madr.ro/transparenta-decizionala/proiecte-de-acte-normative.html).

Principalele modificări ale Ordinului vizează:

-  în cazul pajiștilor concesionate/închiriate în condițiile legii de către asociațiile crescătorilor de animale, la articolul 61, se evidențiază trei posibile categorii de beneficiari, respectiv, membrii asociației, asociația fără cod propriu de exploatație și care desfășoară activitate cu animalele membrilor pe raza localității precum și asociația cu cod propriu de exploatație care desfășoară activitate cu animalele membrilor în taberele de vară pe perioada de pășunat

- la articolul 7, alin.(1) și (2), pentru formele asociative de proprietate, categoria documentelor justificative a fost completată cu adeverința emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole, în vederea preîntâmpinării reducerii numărului de beneficiari eligibili și asigurării menținerii capacității de absorbție a fondurilor europene.

De asemenea, pentru o mai bună înțelegere a prevederilor cuprinse în ordin, s-au mai propus:

- modificarea literei b) a alineatului (1) al art. 44, fiind necesară pentru corelarea condițiilor de eligibilitate ale măsurii de sprijin cuplat pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare cu titlul și scopul măsurii „Leguminoase boabe pentru industrializare”, notificată la Comisia Europeană.

- abrogarea art.481, urmare a scrisorii DG AGRI prin care se precizează că fermierul care nu atinge nivelul de producție minimă stabilită trebuie exclus de la plata sprijinului cuplat, întrucât nivelul respectiv reprezintă o condiție de eligibilitate.

Mai jos aveți atașat Ordinul 691 din 2015 în forma actuală.

Peste 680 de milioane de euro disponibile pentru proiecte finanţate prin PNDR 2020 - 14 submăsuri

Începând de miercuri, 3 mai 2017, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va deschide sesiunile de primire a proiectelor de investiții, finanțate prin intermediul a 14 submăsuri din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru teritoriul național, dar și pentru zona ITI Delta – Dunării.

Fondurile totale nerambursabile, disponibile solicitanților care doresc să obțină finanțare europeană, însumează 680,8 milioane de euro, din care 53,5 milioane de euro sunt alocate investițiilor din zona ITI Delta – Dunării.

„Una din priorităţile Guvernului României este creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. În această perioadă, ne-am implicat la capacitate maximă pentru a pregăti toate etapele procedurale necesare deschiderii sesiunii de primire a proiectelor de investiții pentru toate submăsurile de finanțare din Program care se adresează beneficiarilor privați. Am dorit să lansăm toate aceste sesiuni, cu domenii de investiție diversificate, pentru a oferi tuturor celor interesați șansa de a dezvolta o investiție în mediul rural, cu fonduri din PNDR”, a declarat Adrian-Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

În intervalul 3 mai 2017, ora 9.00 – 31 iulie 2017, ora 17.00, AFIR lansează sesiuni de primire a proiectelor pentru următoarele submăsuri (sM):

  • sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”
  • sM 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”
  • sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
  • sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”
  • sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”
  • sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”
  • sM 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”
  • sM 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”
  • sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole zona ITI - DD”
  • sM 4.1a „Investiții în exploatații pomicole zona ITI - DD”
  • sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale zona ITI - DD”
  • sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici zona ITI - DD”
  • sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole ITI - DD”

De asemenea, în perioada 3 mai 2017, ora 9.00 – 31 octombrie 2017, ora 17.00, AFIR lansează și sesiunea de depunere a proiectelor pentru Schema de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole” aferentă sM 4.2.

Menționăm că depunerea proiectelor se realizează on-line pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, pentru toate submăsurile care se vor lansa în curând. Totodată, toți cei interesați să dezvolte investiții în domeniul agricol, pomicol și în cel non-agricol, pot consulta Ghidul solicitantului pentru submăsurile amintite pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Alocarea financiară stabilită pentru sM 4.1, disponibilă în sesiunea 2017, este de 185 milioane de euro, împărțită astfel: sectorul vegetal are alocate 79 milioane de euro, cel zootehnic are 60 milioane de euro, zona montană dispune de 14 milioane de euro, iar fermele de familie de 32 milioane de euro.

Pentru sM 4.1 ITI – DD, alocarea bugetară aferentă acestei sesiuni este de 33 milioane de euro, împărțită egal între sectoarele vegetal și zootehnic. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse pe sM 4.1 și pe sM 4.1 ITI – DD este de 25 de puncte.

În sesiunea anuală din 2017, alocarea financiară pentru sM 4.1a este de 100 milioane de euro, din care pentru pepiniere este disponibilă suma de 5 milioane de euro.

Pentru sM 4.1a ITI – DD, cei care doresc să dezvolte investiții au la dispoziție 5 milioane de euro în această sesiune. Pragul minim pe care trebuie să-l atingă proietele depuse pentru selecție atât prin sM 4.1a, cât și prin sM 4.1a ITI – DD este de 10 de puncte.

O submăsură care s-a bucurat de un interes deosebit din partea solicitanților de finanțare în sesiunile anterioare este sM 6.1. Tinerii fermieri dispun de fonduri europene în valoare totală nerambursabilă de 170 milioane de euro, din care pentru zona montană sunt alocate 34 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse prin sM 6.1 este de 25 de puncte.

Alocarea bugetară, disponibilă pentru înființarea de activități neagricole în mediul rural, finanțate prin sM 6.2, este 18,3 milioane de euro în sesiunea din acest an. Pentru aceeași submăsură aplicabilă zonei ITI – Delta Dunării, alocarea financiară este de 3,5 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse atât prin sM 6.2, cât și prin sM 6.2 ITI – DD este de 15 de puncte.

În sesiunea aferentă lui 2017, alocarea financiară stabilită pentru sM 6.3 este de 100 milioane de euro, din care zonei montane îi revin 21 milioane de euro. Solicitanții din zona ITI – DD au la dispoziție fonduri pentru dezvoltarea fermelor mici în valoare de 5 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse pe sM 6.3 și sM 6.3 ITI – DD este 15 de puncte.

Pentru investițiile finanțate prin sM 6.4, alocarea bugetară aferentă acestei sesiuni este de 35 milioane de euro. Alte 7 milioane de euro sunt disponibile pentru solicitanții sM 6.4 ITI – DD. Pragul minim sub care proiectele depuse pe sM 6.4 nu pot fi selectate este de 10 de puncte, iar pentru sM 6.4 ITI – DD, pragul minim de selecție este de 15 de puncte.

De asemenea, în această sesiune sunt alocate fonduri pentru înființarea grupurilor de producători în valoare totală de 7 milioane de euro, împărțită astfel: 5 milioane de euro pentru sM 9.1 și 2 milioane de euro aferente sM 9.1a. Pragul minim de depunere al proiectelor pentru cele 2 submăsuri este de 10 de puncte.

Alocarea financiară disponibilă pentru Schema de minimis aferentă sM 4.2 în sesiunea din 2017 este de 12 milioane de euro. Precizăm că sesiunea de depunere se adresează exclusiv beneficiarilor care au semnat contracte de finanțare cu AFIR pe Schema de ajutor de stat GBER „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole” aferentă sM 4.2, pentru proiectele depuse în sesiunea anuală continuă, din perioada august 2016 – ianuarie 2017.

Abonează-te la acest feed RSS