Petre DAEA, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, l-a primit luni, 6 martie 2017, pe E.S. Mihael Zupančič, Ambasadorul Sloveniei la Bucureşti.

În cadrul discuţiilor au fost abordate subiecte ce privesc schimburile comerciale dintre România şi Slovenia, ambele părţi apreciind că relaţiile bilaterale sunt foarte bune, iar comerţul este în creştere. În prezent, cifra schimburilor comerciale dintre România şi Slovenia este situată în jurul valorii de 700 milioane de euro, atât ministrul Petre Daea cât şi Ambasadorul Mihael Zupančič opinând că lucrurile pot fi îmbunătăţite în această privinţă.

Ambasadorul a afirmat că Slovenia este interesată să importe din România produse alimentare, pe care le-a catalogat ca fiind de foarte bună calitate întrucât le-a testat personal în mare parte, în călătoriile pe care le-a făcut pe teritoriul României în decursul ultimului an şi jumătate. Totodată, Ambasadorul Sloveniei s-a arătat plăcut impresionat de faptul că a întâlnit oameni care au contact cu ţara sa natală, aceştia având diverse proiecte în derulare.

La rândul său, ministrul Petre Daea a afirmat că România este interesată să identifice noi căi de colaborare cu Slovenia, astfel încât oamenii de afaceri din cele două state să se coreleze, în acest fel reuşindu-se o impulsionare a schimburilor comerciale îndeosebi în ceea ce priveşte domeniul agricol. Ambasadorul Sloveniei a apreciat potenţialul uriaş pe care îl are ţara noastră din punct de vedere agricol, suprafaţa României fiind de 11 ori mai mare decât a Sloveniei, iar 70% din acesta este acoperit de păduri, rămânând puţin teren cu destinaţie agricolă.

În cadrul întâlnirii de astăzi, cei doi oficiali au abordat teme ce vizează legea vânzării terenurilor agricole din România, situaţiile privind eventualitatea unui dublu standard în ceea ce priveşte produsele agroalimentare comercializate pe piaţa din vestul Europei, retrocedarea terenurilor agricole etc.

Cu privire la relaţiile dintre România şi Slovenia, Ambasadorul Mihael Zupančič a apreciat că ar fi oportun ca în viitorul apropiat să aibă loc o întâlnire la nivel de miniştri ai Agriculturii, pentru a continua colaborarea în acest domeniu şi a identifica noi modalităţi pentru a îmbunătăţi relaţia dintre cele două state membre ale Uniunii Europene.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va găzdui „Târgul de Crăciun”, în curtea instituției, în perioada 16 - 18 decembrie 2016, între orele 10.00-18.00, iar duminica de la 10.00 -16.00, eveniment în cadrul căruia vizitatorii vor putea găsi produse agro-alimentare tradiţionale specifice perioadei sărbătorilor de iarnă. Astfel, consumatorii vor putea regăsi produse tradiționale atestate de MADR, ori a căror denumire este recunoscută la nivelul Uniunii Europene sau se află în curs de recunoştere, produse din arealul zonei montane dar şi produse de origine animală de la crescătorii de ovine, caprine şi porcine specifice arealului din care aceştia provin (Transilvania, Muntenia, Oltenia) păstrate din generaţie în generaţie în tradiţia mesei de Crăciun, precum şi alte produse alimentare.

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, va deschide oficial târgul vineri, 16 decembrie 2016, la ora 10.00, va face un tur al expozanţilor şi va înmâna diplome de participare din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale tuturor expozanţilor prezenţi.

Vizitatorii „Târgului de Crăciun” de anul acesta sunt invitaţi să redescopere gustul bucatelor din diferite regiunii ale României, al produselor din lapte sau din carne (brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc sau oaie, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, sloi de oaie, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, patricieni din carne de oaie afumaţi, muşchi afumat şi mititei etc.), al produselor din pește (salată icre crap sau ştiucă, batog de crap argintiu, pastramă de crap argintiu, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad Doftana etc.), al produselor de panificaţie şi patiserie (cozonac Domnesc, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.) al siropurilor, gemurilor sau dulceţurilor de fructe, gama de dulceţuri „Topoloveana”, zacuşte, uleiuri aromate, cosmetice naturale şi altele.

La eveniment vor fi prezenţi, de asemenea, producători de fructe şi legume, miere (polen, faguri, propolis) dar şi cei de palincă şi vin. Între produsele care vor încânta vizitatorii menţionăm „Magiunul de prune de Topoloveni”, produs care beneficiază de sistemul de calitate europeană „Indicație Geografică Protejată - I.G.P.”. De asemenea, se vor regăsi şi alte produse aflate în curs de dobândire a protecţiei la nivelul Uniunii Europene, cum este Scrumbia afumată de Dunăre ori Caşcavalul de Săveni (în curs de dobândire IGP).

Brânza de burduf în coajă de brad, telemeaua de oi de la Vaideeni, telemeaua de oi cu ardei iute, salată tulceană cu icre de știucă, păstrăvul afumat în cobza de brad şi cârnaţii olteneşti vor fi, de asemenea, expuse de producătorii români care îşi doresc în viitorul apropiat să înregistreze aceste produse pe sistemele de calitate europene.

În târg vor fi prezenţi şi meşteri populari care vor aduce măşti tradiţionale, instrumente populare, icoane, obiecte obţinute prin prelucrarea lemnului şi a hârtiei ori păpuşi cu motive populare.

La târgul de Crăciun vor expune producători din următoarele judeţe: Alba, Argeş, Braşov, Botoşani, municipiul Bucureşti, Călăraşi, Covasna, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Galaţi, Hunedoara, Harghita, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Prahova, Sălaj, Tulcea, Vaslui, Vaslui, Vrancea.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) sprijină sectorul vitivinicol, unul dintre cele mai dezvoltate sectoare ale agriculturii, cu cea mai mare rată de absorbție a fondurilor europene în proporție de 98% din Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol, pentru perioada 2007-2014, cu investiții importante în plantații viticole dar și în tehnologie de ultimă oră.

Pentru a veni în sprijinul producătorilor români, MADR a decis realizarea unui studiu de piață care să cuprindă elemente legate de cererea și oferta de struguri și vin din România, dar şi informaţii despre distribuție și consum, pe categorii de vârstă, despre prețuri ori standarde de calitate. Elementele studiului au fost agreate împreună cu reprezentanții producătorilor, respectiv organizația interprofesională ONIV.

Studiul urmează a fi realizat de Institutul de Cercetare pentru Economie Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR) din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice şi va avea următoarele elemente: regiunile viticole din Romania, sortimentul viticol al României, cererea si oferta de struguri si vin in Romania, distribuția şi consumul de vin din Romania, consumul pe  categorii de vârsta, preturile de consum la struguri şi vin, standarde de calitate pentru comercializarea strugurilor de masă şi a vinului, conținutul în zaharuri, sprijinul financiar acordat sectorului, concluzii etc. Acest studiu este în plină desfășurare, fiind demarat în 15 noiembrie 2016 și va fi finalizat în 8 decembrie 2016.

„Sprijinirea producătorilor români este una dintre priorităţile mele. Este nevoie de sprijin pentru crearea de noi piețe de desfacere. Sectorul vitivinicol fiind unul dintre cele mai dezvoltate cu produse de calitate, care a consumat toate fondurile europene pentru plantații noi, construcții, modernizare și dezvoltare, are nevoie de acest sprijin. Studiul de piață pe care l-am comandat ICEADR-ului este un prim pas pentru cunoașterea pieței din România. În primul rând, este nevoie ca românii să cunoască și să înțeleagă că avem o tradiție milenară în producerea vinului, importanța consumului moderat de vin și, nu în ultimul rând, faptul că este important să susținem noi, românii, pe cei care produc produse românești. S-ar putea, dacă identificăm o necesitate și surse de finanțare, să extindem acest studiu la piața intracomunitară sau mondială”, a afirmat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Valoarea fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene (UE) pentru măsura de promovare a produselor agricole a crescut pe total UE de la peste 50 milioane Euro în anul 2015 la aproximativ 111 milioane de euro în anul 2016 și va crește până la 200 milioane Euro până în anul 2020, aspect care, conform estimărilor, va conduce la creşterea numărului şi valorii programelor de informare şi promovare a produselor agricole derulate de beneficiari români.

Eficienţa acestor măsuri care valorizează şi sprijinul financiar primit în amonte conduce la creşterea pe termen mediu şi lung a fluxurilor comerciale cu produse agricole şi a exporturilor de vinuri de calitate, produse pe teritoriul naţional este relevată de evaluările periodice şi raportările care se efectuează pentru măsura de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi pe pieţele ţărilor terţe şi a celei de promovare a vinurilor în cadrul Programului Naţional de Sprijin în sectorul vitivinicol.

Activitatea de promovare a produselor agricole, respectiv a vinurilor, înregistrează şi în România, din anul 2009 și până în prezent, un trend crescător, în condiţiile derulării cu sprijinul financiar al Uniunii Europene şi de la bugetul de stat a 27 programe multianuale, în valoare totală de 23.771.081,50 euro.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează Târgul de produse alimentare, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei, ce se va derula în curtea instituției, în perioada 14-16 octombrie 2016. La târg vor expune producători din diverse zone ale țării.

Bucatele românești „Ca altădată” vă așteaptă la Târgul de produse alimentare din curtea MADR

Datorită legăturii strânse cu natura şi copilăria, pentru Aurel Simion crearea şi răspândirea reţetelor tradiţionale pentru produse din carne a devenit proiectul său de suflet la care munceşte cu perseverenţă. A făcut un pariu cu el însuşi că va face tot posibilul ca românii să nu uite ce înseamnă bucatele tradiţionale şi să nu piardă de pe limbă gustul reţetelor adevărate. Ambiţia ca produsele din carne să fie cu adevărat sănătoase, lipsite de adaosuri nenaturale, l-a împins pe Aurel Simion, Dorin cum îi spun prietenii, să îşi lărgească cunoştiinţele prin studii teoretice şi experimentate despre agroalimentaţie.

„A prepara bucate sănătoase înseamnă a convieţui cu natura armonios şi a duce mai departe ceea ce s-a dovedit a fi o reţetă benefică unei vieţi frumoase. Până la urmă, o viaţă nouă nu trebuie inventată acum. Este suficient ca oamenii să ţină cont de noile realităţi ale vieţii cotidiene. Există modalităţi pentru a face compatibile traiul sănătos şi agitaţia urbană.”

Sursa: https://www.facebook.com/madr.ro/

Un operator român de pe piața grâului întâmpină probleme cu importatorii din Egipt care refuză achiziționarea a 63.000 de tone de grâu deși cantitatea era deja contractată. În aceste condiții, printr-un comunicat de presă, reprezentanții Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susțin faptul că din punct de vedere calitativ, grâul românesc respectă toate condiţiile de calitate, nivelul de infestare cu ciuperca fitoparazită „cornul secarei” fiind sub 0,05%.

În situaţia particulară a operatorului român, procentul de infestare cu ciuperca în cauză a fost de 0,0001%, deci de o mie de ori mai mic decât limita maximă admisă, care este de 0,1%. Mai mult decât atât, se mai precizează faptul că practicile importatorului egiptean nu au în vedere calitatea grâului, ci mai degrabă intenţia de a mări presiunea asupra preţului mărfii deja contractate, grâul românesc îndeplinind condiţiile de calitate solicitate pe piaţa cerealelor.

După ce ieri a fost adoptată moțiunea depusă de PSD și ALDE împotriva ministrului Irimescu, reacția din partea ministerului nu a întârziat să apară. Astfel, printr-un comunicat de presă, se fac următoarele precizări:

“În ce priveşte acuzaţia privind neacordarea la timp a subvenţiilor de către APIA, precizăm că subvenţiile se plătesc într-un ritm accelerat - peste 1,22 Miliarde Euro din noiembrie până în prezent - deşi întârzierile se datorează 100% fostei conduceri.

Prezentăm mai jos întârzierile pe care le-a găsit actuala conducere a Ministerului şi care au impietat asupra efectuării la timp a plăţii subvenţiilor:

- adoptarea extrem de tardivă a legislaţiei necesare efectuării plăţilor:

  • Ordinul 619 a fost adoptat de abia la 6 aprilie 2015, iar depunerea cererilor de plată a început numai la jumătatea lui aprilie, deci cu o lună jumătate întârziere;
  • contractarea modulului de plăţi trebuia realizată cu 1 an înaintea demarării plăţilor în avans, dar s-a făcut de abia la sfârşitul lunii iulie 2015 (abia în 30 iulie 2015 a fost adoptată HG nr. 596/22.07.2015).

-  decizia finală privind aplicarea schemelor noii Politici agricole comune a fost transmisă Comisiei Europene de abia în octombrie 2015, deci era imposibilă realizarea modulului de plăţi până la 16 octombrie – dată la care ar fi trebuit să înceapă plăţile în avans!

-  neasigurarea la timp de fosta conducere a Ministerului a fondurilor necesare modulului de plăti ca urmare a întârzierii în aprobarea actului normativ

-  eliminarea cooperativelor şi asociaţiilor de la accesul fondurilor pentru păşuni.

La acestea se adauga desigur decizia eronată a fostului ministru de a aplica în 2015 şi 2016 un număr mult prea mare de scheme de plăţi în cadrul noii Politici agricole comune, respectiv 81 faţă de 21 de scheme în anul 2014!

Toate aceste erori şi întârzieri grave pălesc însă în fata eşecului în absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală: dezangajarea în 2015 a 1 miliard Euro şi corecţii financiare pentru cele două agenţii de plăţi în suma de peste 800 milioane Euro (numai pentru descărcarea de conturi a celor două agenţii în anul 2015 penalizări de circa 80 milioane Euro).

Să mai adăugăm faptul că fostul ministru a indus în eroare Ministerul Finanţelor Publice solicitând creşterea salariilor la Agenţia de finanţare şi investiţii rurale (AFIR) pe motiv ca acestea s-ar plăti din fonduri europene. Întrucât salariile trebuie plătite din bugetul naţional, la începutul acestui an actualul ministru a trebuit să găsească soluţii pentru plata salariilor pentru cei 1800 salariaţi ai AFIR!

Culmea, toată această situaţie gravă din agricultură este pusă de autorul moţiunii, care a condus ministerul 3 ani jumătate, pe seama actualului ministru!

Ce a realizat actualul ministru de la preluarea portofoliului:

- simplificarea semnificativă a cererii de plată pentru anul 2016 - dosar de 9 ori mai redus faţă de cel din 2015 ! Aceasta a permis introducerea cererilor de la 1 martie, aşa cum prevede legislaţia europeană;

- reintroducerea posibilităţii de acces de către cooperative şi asociaţii a subvenţiilor pentru păşuni

- stabilirea posibilităţii de acces a subvenţiilor agricole de către universităţi, institute de cercetări şi staţiuni didactice

- pentru creşterea absorbţiei fondurilor pentru dezvoltare rurală au fost identificate 52 de măsuri de simplificare a accesului PNDR 2014-2020. Au fost eforturi considerabile, astfel încât să rezulte o debirocratizare reală.

- adoptarea actului normativ prin care s-a înfiinţat funcţia de ataşat agricol care să permită promovarea exporturilor româneşti în 12 tari pentru creşterea profitului producătorilor romani

- relansarea Fondului Mutual – proiectul legislativ se afla în dezbatere cu fermierii; stabilirea unui Fond Mutual va permite despăgubirea calamitaţilor din fonduri europene, degrevând bugetul naţional de sume importante ce pot fi astfel utilizate în alte scopuri

- lansarea dezbaterilor asupra unui proiect de lege privind restructurarea cercetării în domeniul agricol, care să conducă la susţinerea creşterii competitivităţii producătorilor romani pe piaţa UE şi internaţională

Ř  realizarea unui Fond de creditare a agriculturii (termen octombrie 2016) care să permită facilitarea finanţării fermierilor şi astfel creşterea absorbţiei fondurilor de dezvoltare rurală, evitând dezangajări de miliarde din trecut

Ř  deblocarea exportului de ovine în ţările din Orientul Mijlociu – peste 750.000 ovine au fost deja exportate, noi demersuri urmând a permite deschiderea de noi pieţe şi valorificarea optimă a ovinelor

Ř  demersuri la Comisia Europeană pentru liberalizarea regimului de export al cărnii de porc

Ř  stabilirea legislaţiei necesare unui sistem de ecarisare corespunzător cerinţelor UE şi evitarea astfel a declanşării acţiunii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. De ani de zile România nu a reuşit să înregistreze progrese în acest sens.

Potrivit legii, adoptarea unei moţiuni simple nu implica în mod obligatoriu demiterea unui ministru, o decizie în acest sens este prerogativa exclusivă a primului-ministru.”

Sursa madr.ro

Anunţul făcut de ministrul Achim Irimescu este în conformitate cu prevederile europene (Regulamentul 178/2002, Regulamentul 2073/2005) şi naţionale - GHID privind elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA).

Astfel, potrivit:

Art. 10 din Regulamentul UE 178/2002 „Fără a aduce atingere prevederilor aplicabile ale legislației comunitare și interne privind accesul la documente, în cazurile în care există motive rezonabile să se suspecteze că anumite produse alimentare sau hrană pentru animale pot prezenta un risc pentru sănătatea umană sau pentru sănătatea animalelor, atunci, în funcție de natura, gravitatea și dimensiunile riscului respectiv, autoritățile publice iau măsuri adecvate pentru informarea publicului general cu privire la natura riscului pentru sănătate, identificând, în cea mai mare măsură, produsele alimentare sau hrana pentru animale ori tipul de produse alimentare sau de hrană pentru animale, riscul pe care acestea îl pot prezenta și măsurile care se iau sau sunt pe cale să se ia în vederea prevenirii, reducerii sau eliminării acelui risc”.

Art. 17 din Regulamentul UE 178/2002 “Statele membre aplică legislația alimentară, monitorizează și verifică respectarea cerințelor relevante ale legislației alimentare de către operatorii din sectorul alimentar și operatorii cu activitate îndomeniul hranei pentru animale în toate etapele producerii, prelucrării și distribuției. În acest scop, statele membre practică un sistem de controale oficiale și alte activități, conform împrejurărilor, inclusiv comunicarea către public a siguranței și riscului produselor alimentare și hranei pentru animale, supravegherea siguranței alimentelor și a hranei pentru animale și alte activități de monitorizare cuprinzând toate etapele de producție, prelucrare și distribuție”.

Art.7 din Regulamentul UE 2073/2005

“În cazul în care rezultatele testelor pe baza criteriilor definite în anexa I sunt nesatisfăcătoare, operatorii din sectorul alimentar iau masurile prevăzute la alineatele (2)-(4) ale prezentului articol, împreună cu alte acțiuni corective definite în procedurile lor bazate pe HACCP si alte acțiuni necesare pentru protecția sănătăţii consumatorilor. În plus, operatorii din sectorul alimentar iau masuri pentru a descoperi cauza rezultatelor nesatisfăcătoare în vederea prevenirii reapariției unei contaminări microbiologice inacceptabile. Respectivele masuri pot include modificări ale procedurilor bazate HACCP sau alte masuri de control al igienei produselor alimentare în vigoare.

(2) În cazul în care testele pe baza criteriilor de siguranța produselor alimentare definite în anexa I capitolul 1 dau rezultate nesatisfăcătoare, produsul sau lotul de produse alimentare se retrage sau se retrimite la unitatea de producție în conformitate cu articolul 19 al Regulamentului (CE) nr. 178/2002. Cu toate acestea, produsele introduse pe piața, care nu sunt încă la un nivel de vânzare cu amânuntul şi care nu îndeplinesc criteriile de siguranța a produselor alimentare, pot fi supuse unei prelucrări suplimentare printr-un tratament care sa elimine riscul în cauza. Respectivul tratament poate fi efectuat numai de către operatori din sectorul alimentar, alții decât cei de la nivelul vânzării cu amănuntul”.

GHID privind elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA)

„Pe măsură ce incidentul evoluează, este, de obicei, necesar să se iniţieze intervenţii pentru protejarea sănătăţii publice, prin limitarea şi controlul distribuţiei de produse alimentare afectate. Împiedicarea distribuţiei produselor alimentare contaminate, retragerea şi rechemarea produselor alimentare, precum şi închiderea unităţilor din sectorul alimentar trebuie considerate drept măsuri adecvate şi trebuie întreprinse atunci când este necesar”.

INFORMATII SUPLIMENTARE

În situaţii similare, mai exact, în 23.02.2016, ANSVSA a anunţat printr-un comunicat de presă că Punctul Naţional de Contact RASFF România a fost notificat de către Punctul European de Contact RASFF asupra unei retrageri iniţiată de compania MARS pentru 5 sortimente de produse din ciocolată: SNICKERS®, MARS®, MILKY WAY®, CELEBRATIONS® si MINI MIX®, după ce un fragment de plastic a fost identificat într-un produs. În această situaţie, ANSVSA a colaborat cu MARS România în acţiunea de retragere a loturilor de produse suspicionate de pe piaţă, urmărind modul de retragere de la comercializare precum si alte acţiuni pe care compania le întreprinde, cum ar fi informarea consumatorilor.

Bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2016 este în sumă totală de 13.442,9 milioane lei, la care se adaugă suma de 7.389,5 milioane lei reprezentând contribuţia externă nerambursabilă a UE la finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), astfel că, în fapt, bugetul total prevăzut pentru anul 2016 este de 20.832,4 milioane lei, reprezentând 2,81% din PIB. 

Sursele de finanţare provin din:

- Bugetul de stat (5.347,1 milioane lei)

- Finanţarea Uniunii Europene – 7.839,0 milioane lei [449,5 milioanelei pentru finanţarea Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) şi Programului Operaţional de Pescuit şi Afaceri Maritime(POPAM) + 7.389,5 milioane lei pentru finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul AFIR]

- Împrumut angajat de MADR - 7.645,7 milioane leidestinat prefinanţării măsurilor de ajutor specific finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

- Venituri proprii  - 0,650 milioane lei, provenite din taxa de scoatere din circuitul agricol al terenurilor.                                                               

 - Între priorităţile bugetare ale MADR pentru anul 2016 amintim:

Ajutoare acordate din Bugetul de Stat, din care:

- ajutoare naționale tranzitorii acordate în sectorul zootehnic – 897,9 milioane lei, structurate astfel: 259 milioane lei la speciile ovine şi caprine; 638,9 milioane lei la speciabovine, din care 122,8 mil. lei pentru sectorul lapte şi 516 mil. lei pentru sectorul carne;

- subvenţionarea accizei la motorina utilizată în sectoarele vegetal şi zootehnic – pentru cheltuielile aferente trimestrelor IV din 2015, I, II şi III din 2016. – 338,8 milioane lei;

- ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, aferente anului agricol 2015 – 588,2 milioane lei;

- subvenționarea ameliorării raselor de animale prin acordarea de ajutoare destinate acoperirii costurilor de întocmire şi menținere a registrului genealogic – 25 milioane lei.

Contribuţia Bugetului de stat aferentă cofinanţării programelor de sprijinire a sectorului agricol, finanţate din fonduri europene:

-  ofinanțarea de la bugetul de stat a fondurilor externe nerambursabile aferente PNDR 2007-2013, 2014-2020 şi POP 2007-2013 respectiv POPAM 2014-2020, precum şi a cheltuielilor neeligibile (TVA) – 1.704,6 milioane lei.

Contribuţia externă nerambursabilă a UE de sprijinire a sectorului agricol aferentă PNDR 2007-2013, 2014-2020 şi POP 2007-2013, respectiv POPAM 2014-2020 – în sumă de 15,5 mld lei (8.095,2 milioane lei Fondul European de Pescuit şi Fondul European de Garantare Agricolă + 7.389,5 milioane lei Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală).

Alte acţiuni finanţate de la bugetul de stat cu efecte asupra sectorului agricol, în ansamblu:

· Cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii -135,8 milioane lei (conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, aprobată prin Legea nr.269 din 6 noiembrie 2015);

· Finanţarea programului de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor – 20 milioane lei;

· Finanţarea programelor de cercetare sectorială în domeniul agricol şi de funcţionare a institutelor de cercetare - 95,2 milioane lei;

· Renta viageră aferentă cererilor depuse pentru terenurile concesionate/vândute până la sfârşitul anului 2009 – 70 milioane lei.

Ministerul Agriculturii vrea noi condiţii pentru producerea vinurilor, care îi afectează în mod deosebit pe viticultorii din Vrancea. Denumirea de vinuri de masă a fost eliminată din viitoarea Lege a Viei şi Vinului. Pentru a le putea produce este nevoie de o licenţă de la Ministerul Agriculturii. Concret, podgoreanul Ion Gheoghe de la Cârligele trebuie să meargă la Ministerul Agriculturii pentru a putea face vin. 

Propunerile legislative au ajuns la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor, unde vrânceanul Nini Săpunaru are şansa de a arăta că în campania electorală nu a făcut doar promisiuni. Federaţia Viticultorilor susţine că proiectul Legii Viei şi Vinului a fost făcut în forma actuală la presiunea marilor firme producătoare de vinuri, care vor să fie singure pe piaţă. 

Viticultorii au libertatea să vândă doar struguri, deşi vinul este produsul final al muncii lor Noul proiect al legii viei şi vinului pare a fi făcut după chipul şi asemăntarea marilor producători de vinuri, care au interesul ca micul podgorean să nu-şi poată valorifica strugurii decât în starea lor naturală. După luni întregi de stat la Ministerul Agriculturii, actul normativ a ajuns la Camera Deputaţilor şi va fi luat în discuţie de membrii Comisiei de Agricultură, condusă de deputatul de Vrancea Nini Săpunaru. Aici se va vedea dacă afirmaţiile liberalului din campania electorală potrivit cărora va sprijini viticultura din Vrancea au fost făcute sau nu din cauza alegerilor. Practic, se poate spune că în producţia de vinuri sunt două tabere: marile firme din România pe de o parte şi micii producători pe de altă parte, cei mai mulţi în Vrancea, unde sunt 25.000 de hectare de viţă de vie. Primii nu au interesul ca viticultorii să-şi poată vândă producţia decât sub formă de struguri, chiar dacă la aceştia este 85% din vinul țării.

Codul Fiscal nu permite în prezent vinderea vinului decât dacă producătorul este organizat ca o entitate economică. Acesta are de plătit din acest an şi impozit pe norma de venit, fără a primi nicio portiţă de a câştiga ceva în plus evitând birocraţia.

Acum Ministerul Agriculturii vrea impunerea unor taxe şi proceduri suplimentare în noul proiect al Legii viei şi vinului, care vor face aproape imposibilă comercializarea în condiţii legale a vinului de către micii viticultori din Vrancea.

 

Negocieri doar cu asociaţiile agreate

Federaţia Vicultorilor, care reprezintă interesele micilor producători din Vrancea, dar şi din Galaţi sau Iaşi, atrage atenţia că în Legea viei şi vinului în viziunea Ministerului Agriculturii problemele încep chiar de la modul în care sunt reprezentanţi podgorenii.

"Noi vrem ca Ministerul Agriculturii să nu-şi mai delege competențele în domeniul politicii viticole pe termen mediu şi lung unei organizaţii care reprezintă interesele unor producători ce fac concurenţă neloială viticultorilor care reprezintă 85% din piaţă", a declarat Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor. Acesta spune că în lege a fost trecută ca organizaţie reprezentativă Organizata Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV), în spatele căreia se află firme importante.

"ONIV taie şi spânzură şi îşi subordonează inclusiv Inspecţia Vitivinicolă. Orice organizaţie care este înregistrată juridic este reprezentativă şi se poate discuta cu ei, nu doar cu cine vrea Ministerul Agriculturii. (...) La discuţii am participat şi noi, dar ei fac modificări în lipsa noastră şi după aceea fac presiuni să le acceptăm susţine preşedintele Federaţiei Viticultorilor. Aceste probleme la nivelul reprezentării viticultorilor datează de mult timp, iar conservatorul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, le-a "preluat" din mers, cu rezultate dezastruoase după cum se vede pentru viticultura din Vrancea.

 

Vinurile de masă au fost scoase din noua lege

Vrancea este ţinta marilor producători dc vinuri, deoarece aici este o suprafaţă foarte mare de viţă de vie, împărţită la un număr mare de proprietari. Aceştia îşi pot valorifica producţia sub formă de vin doar dacă sunt organizaţi ca agenţi economici, lucru dificil pentru cei care sunt în mediul rural, mulţi fiind persoane în vârstă. Decât să cumpere vin din alte ţări atunci când îşi termină rezervele proprii, unii proprietari de crame ar prefera să ia vin de la ţărani, ceea ce nu este permis de Codul Fiscal în forma actuală.

Mai mult, Ministerul Agriculturii redenumeşte vinurile de masă în noua lege şi cere pentru acestea o licenţiere făcută de minister, ceea ce îi afectează cel mai mult chiar pe micii productori. În schimb, pentru vinurile cu denumire de orgine controlată (DOC) sau cu indicaţie geografică (IG) nu se impune această autorizare.

"În proiectul de lege vinurile de masă sunt denumite vinuri fără DOC şi IG soi. S-a dat această denumire pentru ca să se poată pune o taxă şi să se obstrucţioneze vânzarea. In lege se spune că vinurile fără DOC şi IG pot fi vândute doar cu licenţă care se dă de către ministrul Agriculturii. Noi vrem ca vinul să se vândă îmbuteliat şi vrac, să se menţioneze soiul şi fără să se plătească în plus. Solicităm ca întreaga cantitate de vin să se comercializeze fără licenţă, pentru care se va plăti o taxă care va ridica costurile de producţie", spune Toader Manole. Preşedintele Federaţiei Vicultorilor susţine că în Regulamentul 491/2009 al Comisiei Europene sunt prevăzute condiţiile care trebuie îndeplinite, însă autorităţile române nu vor să-1 adopte decât cu schimbări favorabile marilor jucători de pe piaţa vinurilor, cum ar fi dispariţia denumirii de vin de masă. Federaţia Viticultorilor solicită ca în viitoarea Lege a Viei şi Vinului să se menţioneze că sunt vinuri de masă soi şi vinuri de masă amestec.

 

Impozit da, comercializare ba

Una dintre doleanţele viticultorilor de Vrancea este comercializarea vinului fără restricţii de către micul podgorean. Dacă până acum guvernanţii spuneau că agricultura nu este fiscalizată, prin introducerea impozitului pe norma de venit viticultorii trebuie să plătească taxe. Cu toate acestea, doar strugurii pot fi vânduţi la liber. Mai mult legile se bat cap în cap.

In timp ce Ministerul Agriculturii dă în proiectul Legii Viei şi Vinului posibilitatea persoanelor fizice să se licenţieze pentru a produce vinuri de masă, Codul Fiscal le interzice să vândă vinul. "Fermierul trebuie să aibă bani pentru plata taxelor şi a impozitelor. Drept urmare trebuie lăsat să-şi vândă producţia fie că este sub formă de struguri sau de vin ", a declarat preşedintele Federaţiei Viticultorilor. O altă cerinţă a asociaţiei este ca instituţiile să nu mai treacă direct la plata unor amenzi, ci acestea să aibă şi un rol de îndrumare. Sancţiunile sunt foarte mari şi, potrivit legislaţiei actuale, chiar dacă sunt contestate în instanţă amenzile trebuie mai întâi plătite.

Proiectul Legii Viei şi Vinului depinde în mare măsură de ceea ce se decide în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor, deoarece în general plenul confirmă propunerile membrilor comisiei. Schimbarea propunerilor Ministerului Agriculturii este dificilă trebuie făcută în condiţiile în care există un lobby intens al marilor producători de vinuri pentru ca legea să iasă în forma dorită de ei. Cei interesaţi îi pot scrie deputatului la următoarele adrese de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Sursa: Ziarul de Vrancea

Pagina 3 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti