• Interviu cu Alexandru Potor, preşedintele Federaţiei Naţionale a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL).

– De curând v-aţi ocupat de organizarea unei Conferinţe care a reunit la Sinaia peste 100 de reprezentanţi ai Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) din teritoriu. Care a fost scopul acestui eveniment?

– Scopul Conferinţei organizate de FNGAL este stimularea absorbţiei fondurilor europene, în special a celor dedicate axei 4 LEADER. Aceasta este axa din care se finanţează Grupurile de Acţiune Locală. A fost un prilej pentru noi să ne reunim pentru a discuta problemele cu care ne confruntăm în acest moment în absorbţia sumelor care sunt la dispoziţia GAL-urilor şi am pus accent pe proiectele de cooperare, care sunt prevăzute în strategiile GAL-urilor, atât prin decizia proprie, dar şi prin liniile oferite de Ministerul Agriculturii.

– Câte astfel de Grupuri de Acţiune Locală există pe teritoriul României?

– În acest moment în România există 163 de GAL-uri, dintre acestea 81 au fost acreditate în 2012 şi au semnat contracte de finanţare, iar 82 au fost finanţate şi au încheiat contracte cu APDRP în 2013. Aproape toate sunt afiliate federaţiei, cu excepţia celor care sunt acreditate foarte târziu în 2013.

GAL-urile stabilesc eligibilitatea proiectelor

– Care este misiunea acestor GAL-uri şi care sunt beneficiile aduse de aceste structuri comunităţilor locale?

– GAL-urile reprezintă partene­riate public-private, asta înseamnă că reprezintă o reuniune de autorităţi publice locale, agenţi economici, ONG-uri dintr-o microregiune, iar misiunea acestor parteneriate este de a implementa o strategie de dezvoltare locală. Se urmăreşte aduce­rea unor bani de la nivel european şi naţional către aceste teritorii unde activează GAL-urile, bani care pot fi distribuiţi către diverşi beneficiari. În felul acesta se creează liniile de finanţare la nivelul GAL-urilor. Spre exemplu, un GAL poate să aibă o linie de finanţare care să susţină activitatea fermierilor, a tinerilor fermieri în genul Măsurii 112 din PNDR, există GAL-uri care au linii de finanţare pentru activităţi nonagricole, cum ar fi Măsura 313 din PNDR, dar şi GAL-uri care finanţează infrastructura locală, drumuri, canalizare apă. Depinde de la GAL la GAL, în funcţie de particularităţile teritoriului, cum şi-a făcut încărcarea pe aceste linii de finanţare. Poate unii colegi au dat mai mulţi bani pentru turism, pentru că au constatat că au o zonă cu potenţial acolo unde este instalat GAL-ul sau alţii au dat mai mulţi bani pentru fermieri, pentru dotarea cu combine, tractoare sau dezvoltarea activităţilor de procesare. Acesta este un avantaj enorm faţă de orice altă abordare, pentru că decizia de încărcare cu proiecte se ia la nivel local prin consultarea comunităţii. Toţi aceşti parteneri implicaţi – autorităţi locale, agenţi economici, ONG-uri – în momentul în care se propune finanţarea unei strategii sunt întrebaţi: „După părerea voastră, ce-ar fi mai bine să dezvoltăm în teritoriu, mai degrabă turismul, infrastructura, zootehnia?“ iată deci un proces interactiv care se desfăşoară pe tot parcursul implementării strategiei. Şi pentru că m-aţi întrebat de avantajele unei asemenea abordări, pot să vă spun că strategiile se modifică permanent, de la an la an, iar pe baza răspunsului primit din teritoriu de potenţialii beneficiari, dacă sunt mulţumiţi de modul cum sunt alocaţi banii, putem să ne adaptăm aceste planuri.

Peste 600 mil. euro vor fi atraşi prin GAL-uri

– Câte proiecte eligibile sunt în acest moment la nivel naţional?

– La nivelul GAL-urilor, aproxima­tiv 1.700 de proiecte au fost selectate, sunt în diverse stadii de analiză, conformitate, eligibilitate, dar noi sperăm să ajungem la cifra de 7.000 de proiecte până în 2013, pentru că implementarea propriu-zisă va fi prelungită la toate proiectele din PNDR până la 31 decembrie 2015. Contractarea este undeva spre sfârşitul anului 2013, iar pe partea de contractare noi considerăm că în structura celor 163 de GAL-uri vom avea 7.000 de proiecte.

– Care este valoarea proiectelor?

– Valoarea totală estimată la nivelul tuturor GAL-urilor este de aproximativ 400 mil. euro, aceasta fiind valoarea grantului care vine din partea UE şi a Guvernului României. La această valoare, în funcţie de specificul măsurilor, se adaugă şi cofinanţarea privată, care diferă de la un grup la altul. Spre exemplu, dacă un GAL are 1 mil. euro alocaţi pentru măsuri de procesare Măsura 123, PNDR va avea 1 mil. euro de la UE şi încă 1 mil. euro care va fi contribuţia beneficiarilor privaţi care vin şi depun proiecte acolo. În concluzie, extrapolând peste cei 400 mil. euro, vor mai fi încă 200 mil. – 250 mil. euro cofinanţare privată, ducând la un buget de 600 mil. - 650 mil. euro, în funcţie de proiectele depuse.

Evaluarea şi selecţia proiectului durează o lună

– Care este circuitul documentelor pentru cei care vor să acceseze fonduri europene? Vin la Grupul de Acţiune Locală, ce urmează apoi?

– Este o particularitate în GAL-uri. Decizia de finanţare nu se ia în cadrul Centrelor Regionale ale APDRP sau la nivel naţional, ci chiar la nivelul GAL-ului. Această particularitate dă foarte mare flexibilitate, mai ales în ceea ce priveşte lansarea apelurilor de proiecte. Trebuie să ţinem cont de faptul că într-un GAL apelul proiectelor şi posibilitatea ca un beneficiar să depună proiecte nu sunt limitate de lansarea la nivel naţional a unei linii de finanţare. GAL-ul este absolut suveran şi are posibilitatea ca în orice moment să lanseze o linie de finanţare pe oricare dintre măsurile cuprinse în strategie. În momentul în care o asemenea linie este deschisă, informaţie care poate fi găsită pe site-ul GAL-ului sau la primăriile partenere din teritoriul GAL, potenţialii beneficiari trebuie să realizeze documentaţia în conformitate cu ghidurile şi rigorile care sunt prezentate pentru orice proiect din PNDR, apoi vor veni cu acest proiect la GAL-ul din zona în care sunt localizaţi, îl depun, se face verificarea normală de conformitate, eligibilitate şi, după depăşirea acestor faze de evaluare, se trece la selecţie. Acesta este un proces des­făşurat la nivelul GAL-ului, Comitetul de Selecţie fiind compus din persoane aflate în teritoriul GAL. Este un proces transparent, raportul de selecţie se publică pe pagina de Internet şi chiar în ziare, astfel încât fiecare beneficiar să afle ce s-a întâmplat cu dosarul depus la GAL. După această etapă proiectul ajunge la APDRP, care mai face ultimele verificări normale, ei fiind autoritatea de finanţare, şi se încheie contractul cu beneficiarul. De aici procedura decurge pe regula unui proiect naţional.

– Care este timpul pe care îl par­curg toate aceste documente de la depunerea dosa­rului şi până la obţinerea finanţării?

– Un timp mult mai scurt decât la nivel naţional, pentru că trebuie să vă gândiţi că GAL-ul analizează un număr redus de proiecte. Nu vorbim de ani de zile cum s-a întâmplat pe liniile de finanţare naţionale în unele cazuri, ci vorbim de 1-1,5 luni pentru depunere, evaluare şi selecţie. După acest interval suntem legaţi de APDRP în ceea ce priveşte derularea plăţilor.

Patricia Alexandra POP

În anul 2012 au fost declarate eligibile şi acceptate spre finanţare europeană nerambursabilă (FADR, Axa 4 – LEADER din cadrul PNDR 2007-2013) 82 de parteneriate public-private (Grupuri de Acţiune Locală), cu o valoare totală eligibilă de 228 milioane de euro. 28 de proiecte de dezvoltare rurală au fost respinse. Acestea se adaugă altor 81 de GAL-uri aprobate anterior, cu o valoare eligibilă de 226 milioane de euro. Prahova lucrează din 2010 la documentaţia premergătoare depunerii dosarelor şi, după mai multe peripeţii, generate de erori care au dus iniţial la refuzul de finanţare, în 2012 a primit aviz favorabil pentru trei GAL-uri. Două localităţi din judeţ (Proviţa de Sus şi Gura Vadului) sunt incluse în parteneriat cu judeţele limitrofe, Buzău şi Dâmboviţa.

Cele trei GAL-uri din Prahova au primit în ianuarie şi februarie Decizia de autorizare, eliberată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fiecare trecând apoi la organizarea structurilor de coordonare şi execuţie: adunări generale ale acţionarilor, consiliul director, comisia de selecţie a proiectelor şi compartimentul administrativ, condus de un manager. Ele funcţionează ca autorităţi de management, duse mai aproape de beneficiarii de proiecte.

Fiecare GAL a primit o valoare de finanţare de 2,85 milioane de euro, deci un total de 8,55 milioane de euro. În perioada următoare, grupurile vor trece la lansarea apelului de proiecte, iar acestea pot fi depuse la unitatea de implementare din cadrul GAL de către autorităţile publice, ONG-uri sau unităţile private de pe raza administrativă a localităţilor asociate în parteneriatul public-privat.

Ce activităţi poate finanţa GAL

Finanţarea din fondurile GAL este posibilă doar pentru unele măsuri:

– Axa 1 – Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic:

• Măsura 111 – Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe; 

• Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri;

• Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole;

• Măsura 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere;

• Măsura 142 – Crearea grupurilor de producători;

• Măsura 143 – Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori.

– Axa III – Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale:

• Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi;

• Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale;

• Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice;

• Măsura 421 – Implementarea proiectelor de cooperare.

19,2% dintre localităţile Prahovei, incluse în GAL-uri

Grupurile din Prahova includ, în total, 20 de localităţi, ceea ce înseamnă 19,2% din totalul comunelor şi oraşelor din judeţ. GAL „Colinele Prahovei“, cu sediul în comuna Floreşti, cuprinde în parteneriat şapte comune – Filipeştii de Târg, Măgureni, Floreşti, Băneşti, Cocorăştii Mislii, Scorţeni şi Vâlcăneşti.

Până acum, în structurile de conducere au fost desemnaţi preşedintele şi directorul executiv. Acesta din urmă, Gheorghe Gîţ, ne spunea că, în mod cert, fiecare localitate va depune proiecte mai ales pentru a completa infrastructura de bază – drumuri, apă, gaze, însă nu este de neglijat potenţialul turistic al zonei.  Cel de-al doilea GAL, „Valea Cricovului“, vine dintr-o zonă specializată în proiecte europene, mai multe programe de acest fel fiind aplicate aici.

Grupul are 40 de membri (11 autorităţi publice, 16 societăţi comerciale, o societate agricolă, 3 întreprinderi individuale, 7 ONG-uri şi 2 parohii) şi acoperă un teritoriu de 586 kmp, cu 69.981 de locuitori. Comunele asociate fac parte din zona viticolă Dealu Mare (Bucov, Valea Călugărească, Urlaţi, Ceptura), din cea pomicolă (Iordăcheanu, Gornet – Cricov) şi câmpie (Albeşti – Paleologu, Drăgăneşti, Ciorani, Sălciile şi Jilavele, ultima localitate fiind din judeţul Ialomiţa).

Localităţile din zonele de câmpie au în vedere să depună proiecte pentru realizarea unor perdele de protecţie pe câteva sute de hectare.

În fine, ultimul GAL, „Treimea Colinelor“, include un parteneriat în trei, comunele Brebu, Aluniş şi Vărbilău.

Printre intenţiile deja exprimate ar fi realizarea unei fabrici de ciocolată şi a unei plantaţii de alun, iar pentru Brebu importantă este valorificarea potenţialului cultural din Brebu Megieşesc şi Brebu Mănăstiresc, dat fiind edificiul de bază, Complexul arhitectural Brebu, care include biserica, fântâna şi casa domnească a voievodului Matei Basarab, precum şi casa pictorului Sava Henţia (1848-1904).

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

Plecând de la ideea că fiecare comunitate deţine soluţiile pentru problemele cu care se confruntă, apariţia grupurilor de acţiune locală (GAL) permite dezvoltarea mediului rural, cu respectarea specificului zonei. Grupul de acţiune locală – în fapt un parteneriat public-privat cu participarea părţilor implicate în acţiunile multisectoriale dintr-o astfel de microregiune – devine, iată, urmând exemplul din ţările Uniunii Europene, şi pentru ţara noastră cel mai important factor în dezvoltarea zonelor rurale, GAL-ul elaborând strategii de dezvoltare pe care le adoptă şi le implementează.

În judeţul Iaşi, de pildă, în cele şase microregiuni care au depus şi elaborat la MADR strategii de dezvoltare locală, se numără şi GAL Valea Prutului, care cuprinde opt comune din judeţul Iaşi şi comunele Româneşti, Şanta Mare şi Ştefăneşti din judeţul Botoşani. Între cei 60 de membri fondatori se numără primăriile, 33 de firme, trei persoane fizice şi trei ONG-uri, parohii etc., cu menţiunea că, înde­plinind condiţiile impuse de statut, lista rămâne deschisă.

Oficial, activitatea GAL Valea Prutului a debutat la 30 decembrie 2011, dar în fapt putem vorbi de implicare în viaţa microregiunii din a doua jumătate a anului trecut, când s-au primit proiecte pentru finanţări.

„Ne-am făcut simţită prezenţa, ne spune managerul ing. Cătălin Magneriu, după o intensă muncă de lămurire, după întâlniri cu viitorii beneficiari ai proiectelor din fiecare comună, pentru că, se ştie, oamenii sunt încă reticenţi, mai ales când este vorba de cofinanţare la un anume proiect care implică respectarea strictă a unor condiţii. Or, dacă aceste condiţii nu sunt respectate punct cu punct, beneficiarul este obligat să restituie suma.“

Rezultatele n-au întârziat să apară. La ultima sesiune pe Măsura 112 au depus proiecte tineri fermieri din Popricani, Andrieşeni, Şanta Mare, Victoria.

Proiecte vizând construcţia unor pensiuni turistice au fost depuse din comunele Popricani, Vânători, Bivolari. Alte proiecte s-au depus pentru dezvoltarea unor ferme agricole, apicultură etc.

Birocraţia – mereu în actualitate

Dar tânărul manager nu este mulţumit. „La Măsura 112 s-au depus doar nouă proiecte, la Măsura 121 numai şase şi exemplele pot con­tinua. Explicaţiile sunt multiple: în primul rând a lipsit şi, trebuie s-o spunem, sprijinul primarilor. Cei mai mulţi sunt membri ai GAL-ului numai cu numele, au cu totul alte preocupări, mai ales că 2012 a fost un an greu cu secetă, alegeri etc.

Ing. Magneriu este de asemenea nemulţumit de volumul mare de tot felul de acte care se solicită pentru avizarea unui proiect. „Dacă ar fi să fac acum un proiect, ne spune domnia sa, aş sta mult pe gânduri din cauza hârţogăraiei care se solicită, deşi, de ani şi ani, se vorbeşte de limitarea birocraţiei. Unele avize se obţin greu şi foarte greu. Acelaşi dosar, deci aceleaşi acte, trebuie alcătuit pentru un proiect în valoare de 20 mii de euro sau 200 de mii de euro. Pe de altă parte, timpul de aşteptare este atât de lung încât unii fermieri, în special cei tineri, renunţă.

Din acelaşi motiv, dar şi din cauza multiplelor modificări care se aduc mereu legislaţiei, suma solicitată în proiect nu mai poate fi folosită şi, nu de puţine ori, solicitantul se adresează unei bănci.“

Instituţii paralele?

După ce Gal-ul a primit proiectul, acesta este trimis la APDRP pentru verificare. „Fără îndoială sunt necesare controalele, dar dosarul rămâne la instituţia amintită cel puţin 60 de zile, ceea ce înseamnă timp pierdut.

De asemenea, sesiunea de proiecte a fost deschisă de către GAL odată cu cea de la APDRP. Şi de ce să ni se adreseze nouă, se întreabă retoric interlocutorul meu, când la APDRP timpul de aşteptare este cu două-trei luni mai mic? Mai mult, la proiectele care prevăd construcţii (inclusiv pensiuni) în dosarul depus la GAL trebuie anexat şi proiectul tehnic, în timp ce la APDRP e necesar numai studiul de fezabilitate.“

Dar ing. Magneriu este optimist. În nădejdea că autorităţile centrale vor lua în sfârşit măsuri care să conducă la simplificarea formalităţilor, ceea ce până la urmă explică în bună măsură rata scăzută de absorbţie a fondurilor europene, managerul de la GAL Valea Prutului mizează pe dorinţa a tot mai mulţi tineri care vor să investească în agricultură, aducând un suflu nou în viaţa satului.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013