Lumea satului 750x100

update 22 Oct 2020

Primii bani rambursați de la Comisia Europeană pentru 2018 au intrat în conturile Ministerului Agriculturii

În prima săptămână a lunii ianuarie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a primit suma de 664 milioane euro, ce reprezintă rambursarea de la Comisia Europeană, în contul cheltuielilor efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2017, pentru acordarea avansului aferent campaniei 2017 din plățile directe finanțate din FEGA (Fondul European  de Garantare Agricolă).

Aceste cheltuieli au fost finanțate inițial de la bugetul de stat, conform prevederilor europene și se rambursează ulterior de la Comisia Europeană.

Se precizează că plățile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit de către Banca Centrală Europeană de 4,5993 lei pentru un euro și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/05 din 30.09.2017.

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, plățile în avans s-au acordat în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2017.

Se menționează că, în conformitate cu art.75, alin. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, plățile din cadrul schemelor de sprijin se fac în perioada 1 decembrie – 30 iunie a anului calendaristic următor.

Comisia Europeană alocă 179 de milioane de euro pentru promovarea produselor agricole în interiorul și în exteriorul UE

Producătorii europeni vor avea anul viitor un buget de 179 de milioane de euro pentru a promova produsele agricole în interiorul și în exteriorul UE, dar și pentru a continua să găsească noi piețe, se arată într-un comunicat publicat marți de Comisia Europeană.

Bugetul adoptat miercuri de Comisia Europeană va cofinanța campaniile promoționale care se adresează în special piețelor cu potențial ridicat de creștere, în particular China, Japonia, Asia de Sud-Est, Mexic, Columbia și Canada.

Această orientare este în linie cu campania lansată la începutul anului de Phil Hogan, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, menită să găsească noi piețe de desfacere și să sprijine consumul produselor din UE pe plan global.

În interiorul UE, campania se va concentra pe cofinanțarea programelor destinate să-i informeze pe consumatori în legătură cu diversele scheme și etichete de calitate în UE: organică, Indicație Geografică Protejată (PGI), Denumire de origine Protejată (PDO), Specialitate tradițională garantată (TSG). În plus, un buget special va fi alocat pentru promovarea consumului de fructe și legume pentru a-i încuraja pe cetățenii europeni să adopte obiceiuri alimentare sănătoase dar și pentru a-i sprijini pe producătorii europeni de fructe și legume.

Sursa: AGERPRES

Președintele Comisiei Europene anunță măsuri privind calitatea alimentelor în statele membre

Președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a afirmat că nu poate accepta ca alimente de calitate inferioară să fie vândute cetățenilor din Europa Centrală și de Est (CEE), transmit AP și Reuters.

Câteva studii au arătat că multe dintre produsele alimentare vândute de multinaționale în CEE conțin ingrediente mai ieftine, de calitate mai scăzută, în comparație cu versiunile identice vândute în Europa Occidentală.

Practica este deja ilegală, iar Comisia Europeană va adopta mai multe măsuri pentru a asigura calitatea alimentelor în Uniunea Europeană.

Jean-Claude Juncker a discutat problema luna trecută cu premierul slovac, Robert Fico.

"Nu-mi place ideea că ar exista un fel de categoria a doua în Europa. Vom face tot posibilul să încheiem acest mod discriminatoriu prin care se furnizează slovacilor produse alimentare și alte bunuri de o calitate mai scăzută", a afirmat Juncker, într-o conferință de presă comună.

Companiile alimentare și-au apărat practicile, susținând că piețele au gusturi diferite, iar ingredientele sunt specificate cu acuratețe. De asemenea, firmele susțin că, în Est, consumatorii sunt mai săraci decât în Vest. Alimentele sunt cu aproximativ 25% mai ieftine în Cehia decât în Germania.

Fico a afirmat că refuză în mod strict standardele duble la calitatea alimentelor și a apreciat că Juncker vede această problemă ca pe una europeană, nu doar regională.

AGERPRES

Comisia Europeană pregătește o metodă comună pentru analizarea produselor alimentare din statele membre

Comisia Europeană (CE) pregătește o metodă comună pentru a vedea dacă în anumite state calitatea alimentelor este mai scăzută, așa cum se pretinde, a declarat, marți, Christian Wigand, purtător de cuvânt al CE, pentru publicația online EUobserver.

''Lucrăm la o metodologie solidă pentru a îmbunătăți testarea produselor alimentare, astfel încât statele membre să poată discuta această problemă pe o bază științifică și solidă, care să fie aceeași pentru toți'', a afirmat Christian Wigand.

În 25 iulie, Comisia Europeană va începe ''o discuție cu producătorii și retailerii pentru a analiza concret cum vor lucra împreună în această problemă'', a precizat purtătorul de cuvânt al forului comunitar.

Acesta a dat asigurări că CE ia foarte în serios această problemă și de aceea adună dovezi de la statele membre pentru a vedea în ce țări diferă calitatea alimentelor și care sunt produsele implicate.

Dezvăluirile privind calitatea mai slabă a unor mărci comercializate de unii producători în țările est-europene ale UE față de mărcile similare vândute în țările din vest evoluează către un scandal internațional, a declarat săptămâna trecută premierul slovac, Robert Fico.

''Nu pot accepta ca cetățenii Slovaciei să fie tratați în acest mod'', a spus Fico, în timpul unei conferințe de presă.

Șeful Guvernului de la Bratislava a mărturisit că a constatat el însuși un astfel de dublu standard al calității produselor alimentare, după ce a cumpărat fish fingers (file de pește pane) produs de aceeași companie, dar care în Austria avea 65% carne, iar în Slovacia 58%.

''Trebuie să ne apărăm. Nu putem accepta acest lucru! Dorim doar ca cetățenii slovaci să aibă acces la alimente de aceeași calitate cum au cei din Vest'', a insistat premierul slovac, amintind că societățile care practică standarde duble în calitatea produselor încalcă normele europene.

În urma efectuării unor cercetări, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia și Slovacia au sesizat anul trecut Comisia Europeană privind standardele duble ale calității produselor vândute de unele companii în est, față de cele din vest.

O cercetare coordonată de eurodeputatul ceh Olga Sehnalova a relevat că aproximativ o treime dintre produsele comercializate în Cehia au o calitate inferioară celor similare comercializate de aceleași companii în Germania.

Avocatul Poporului din Bulgaria, Maia Manolova, a făcut apel anul acesta, pe 14 martie, la încetarea discriminării și a folosirii de standarde duble împotriva consumatorilor bulgari, în scrisori adresate comisarului european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jourova, și ombudsmanului european, Emily O'Reilly.

Ulterior, la sfârșitul lunii martie, Avocatul Poporului din România s-a sesizat din oficiu cu privire la informațiile privind protestul statelor din Grupul de la Vișegrad împotriva standardelor duble practicate de marile branduri la produsele alimentare și monitorizarea fenomenului de către Ministerul Agriculturii din România.

Sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a două articole din Constituție privind egalitatea în drepturi și dreptul la ocrotirea sănătății și a pornit de la articole publicate în mass-media în care se arată că asociațiile pentru protecția consumatorilor și Guvernele s-au plâns că unii producători de alimente folosesc ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale și de Est.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat atunci constituirea unui 'colectiv de muncă' format din reprezentați ai ministerului, Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și ai Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor, în vederea stabilirii dacă folosirea standardelor duble este practicată de marile branduri și în România.

Sursa: AGERPRES

Agnes Richroch: „Eu cred că CE îi lipsește curajul să se pronunțe!“

Dna Agnes Ricroch este secretarul secției „Științele Vieții“ a Academiei Agricole Franceze. De curând, domnia sa a vizitat România, unde a prezentat și o expunere despre viitorul agriculturii și agricultura de precizie în cadrul simpozionului „Alternative inovatoare în ameliorarea plantelor – fundamentul agriculturii durabile și eficiente“. Domnia sa este unul dintre numeroșii oameni de știință care susțin necesitatea cultivării în Europa a plantelor transgenice. De asemenea, mai susține, ca mulți alții, că editarea genomului cu ajutorul biotehnologiilor moderne nu are ca rezultat ceea ce actualele reglementări UE numesc OMG (organisme modificate genetic).

Agnes RichrochCu această ocazie, doamna Ricroch a avut amabilitatea de a acorda un interviu în exclusivitate pentru revista Lumea Satului.

– Considerați că ne aflăm la o intersecție de drumuri, în sensul că de-acum va trebui să facem diferențierea între organisme modificate genetic și organisme cu genomul editat?

– Cred, mai degrabă, că există o continuitate pe drumul cunoașterii și, pe măsură ce avansăm în timp, înțelegem mai bine cum funcționează genomul și cum genele exprimă însușiri, caracteristici. Acum, mulțumită acestor cunoștințe, putem imita natura și să accelerăm efectiv niște modificări în cadrul genomului. Dar, așa cum ați spus, ne aflăm la intersecția cu o cale care ne permite să facem niște modificări precise ale caracteristicilor care sunt guvernate de anumite gene. În același timp, editarea genomului permite, de asemenea, și introducerea de gene, ca și transgeneza, dar putem introduce gene străine, cum s-a făcut, dar mai ales gene din aceeași specie. Actualele cunoștințe permit ca prin mici modificări la nivelul genomului, dar foarte precise, să obținem mari modificări ale caracteristicilor plantei. Pentru mine aceasta rămâne o modificare genetică, dar, după cum am mai spus, modificările genetice au parcurs un drum lung, începând din anii '30, când erau rezultatul hazardului, și până în zilele noastre când, printr-un act voit, se introduc mai multe gene exact acolo unde se dorește, cu rezultate cunoscute dinainte.

Rich a

– De unde credeți că se trage această întârziere a autorităților europene în reglementarea cadrului privind organismele modificate genetic? Care considerați că sunt motivele ce stau la baza acesteia?

– Cred că politicile și actorii politici, bărbații și femeile implicate în politică la Bruxelles, sunt prea ocupați să asculte minorități, precum Green Peace și altele asemenea, sunt prost sfătuiți și nu sunt consiliați de mediul științific. De exemplu, există un Comitet pentru Mediu care consiliază Comisia europeană și care a devenit exponentul unor ideologii, ceea ce nu este normal!

Europa este prea atentă să asculte aceste minorități și are o atitudine protecționistă față de plantele transgenice, în sensul că a dorit să păstreze varie­tatea nontransgenică în cadrul întreprinderilor europene.

Din punctul meu de vedere cred că această întârziere mai vine și din aceea că poate CE așteaptă să vadă ce vor aduce plantele rezultate din editarea genetică. Eu cred că CE are de rezolvat mai multe probleme. Cred că această întârziere a mai venit și din aceea că membrii Comisiei au dorit să lase câmp liber diferitelor Academii și Institute pentru a se pronunța, pentru a interpreta texte etc. Dar cred și că principala lor problemă este că le-a lipsit curajul, pentru că productivitatea, competitivitatea întreprinderilor europene – care sunt direct implicate în chestiune – privesc și instituțiile publice.

– Nu este o contradicție în atitudinea CE ca, pe de o parte, să interzică cultivarea plantelor modificate genetic, iar, pe de altă parte, să permită importul lor?

– Desigur, este un paradox, pentru că nu le cultivăm deloc, dar le importăm în cantități mari!

– Și ce poate să înțeleagă din aceasta un simplu cetățean al UE?

– Au apărut deja magazine care susțin că nu vând decât produse alimentare nontransgenice, inclusiv carne de animal care nu a fost hrănit cu furaje modificate genetic. Asta înseamnă că, practic, nu a fost hrănit cu soia sau cu porumb transgenic. Dacă se va continua pe această linie, zeci de mii de ferme se vor închide, pentru că cea mai mare parte din furajele șeptelului din Europa provine din import și e alcătuită din soia și porumb transgenic.

E un paradox și, după părerea mea, nu se mai poate continua multă vreme în modul acesta, adică importând plantele transgenice pe care le-am putea produce. Și asta cu atât mai mult cu cât multe dintre aceste plante sunt produse de către firme europene în laboratoare din SUA sau din altă parte.

Rich b

Un exemplu este China, care a cumpărat Syngenta pentru a avea acces la resurse genetice, la tehnologii și la piețe.

– Din ce direcție credeți că va apărea mai rapid o reacție în chestiunea reglementării OMG și a plantelor cu genomul editat? De la Curtea de Justiție a UE sau de la Comisie?

– Curtea de Justiție are la dispoziție 14 luni pentru a aprecia dacă are competență în această cauză. Eu cred că CE nu va lua o decizie și, până la urmă, va lăsa statele membre să decidă dacă vor cultiva sau nu plante transgenice. Ceea ce ar fi de știut este dacă CE va dori ca această varietate, a plantelor cu genomul editat, să fie evaluată precum o varietate standard sau ca o varietate de OMG. Dacă se va lua o decizie bazată pe argumente științifice – și știința nu are nimic de-a face cu democrația, care este o chestiune politică – atunci nu le va considera modificate genetic, pentru că ADN-ul lor nu conține fragmente din genomul altor specii. Dacă se va lua o decizie care să le considere OMG, aceasta va fi o decizie politică.

Pe de altă parte există și varianta ca CE să rămână inactivă, lăsând diverse academii să dezbată și să alcătuiască tot felul de comisii de etică și să ia poziții. Există și un organism care consiliază științific Comisia Europeană, SAM (Scientific Advisory Mechanism) care a ajuns la aceleași concluzii ca, de exemplu, Academia Agricolă a Franței, și care poate da avizul său. Un alt factor îl constituie orientările politice, dar și binomul Germania – Franța. Aceste două țări reunesc o parte foarte importantă din populația și din tehnologia UE. Dacă aceste două țări vor da un semnal pozitiv în privința acestei inovații, Comisia Europeană va trebui să țină cont de el. Nu știu cum va reacționa Emanuelle Macron, nici Angela Merkel, dar știu că Suedia a luat deja o decizie favorabilă.

De altfel, și în Franța deja mai multe înalte foruri științifice s-au pronunțat în favoarea cultivării fără restricții a plantelor cu genomul editat și a utilizării acestor tehnologii.

A consemnat Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 44-45

România riscă cea mai mare creştere a deficitului bugetar din UE

După ce în ultimii ani România a fost campioana creșterii economice în Uniunea Europeană, anul acesta riscăm să ajungem la polul opus, cu un deficit record. Cel puțin așa susțin reprezentanții Comisiei Europene care au prezentat Raportul de Țară pentru România pe 2017. Dar indiferent ce spun oficialii europeni sau statisticile, cert este că această creștere economică cu care s-au mândrit oficialii de la București și care a atras ”invidia” majorității țărilor din UE, nu s-a reflectat deloc în nivelul de trai al populației. Chiar și cu recentele creșteri de salariu (în sectorul de stat) românii, alături de bulgari rămân cel mai prost plătiți lucrători din Europa. În aceste condiții de ce ne-ar îngrijora deficitul record?

Țara paradoxurilor

Cu ocazia lansării Raportului Economic pentru România, Angela Cristea, șefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti a ținut să sublinieze că documentul consemnează o serie de paradoxuri legate de evoluţia economiei româneşti. ”România a înregistrat anul trecut cea mai mare creștere economică din Europa, de 4,9%. În același timp, raportul atrage atenția asupra riscului ca anul acesta să aibă cea mai mare creștere a deficitului public. Noi am primit asigurări de la Guvern că nu avem motive de îngrijorare, dar suntem ca părintele ăla care își face întotdeauna griji ca nu care cumva să se îmbolnăvească copilul. Mai bine să fim îngrijorați și să nu se întâmple nimic, că putem trage concluzia în raportul de anul viitor că ne-am făcut griji degeaba”, a spus Cristea. Totodată, reperezentantul CE a spus că paradoxurile economice crează noi paradoxuri sociale.

”Pe de o parte, constatăm scăderea sărăciei în România, dar creşterea inegalităţilor sociale şi este, cred, cea mai mare creştere din UE a inegalităţilor de venituri în România şi observăm că acesta nu este un fenomen punctual, ci o tendinţă încă din 2012. Am remarcat că este, de altfel, o tendinţă care nu este specifică numai României, ci observăm asta şi în alte state membre din UE şi considerăm că reflectă efectele globale ale crizei, complicate cu efectele globalizării. Potrivit previziunilor ale CE, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, față de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB. Totodată, Comisia Europeană a revizuit în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creșterea economiei românești în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018. Totodată, Raportului de Țară că ”bugetul pe 2017 adoptat de noul Guvern conține mai multe reduceri de taxe (în special eliminarea contribuțiilor sociale pentru pensii mici) la care se adaugă majorarea cheltuielilor pentru pensii și salarii în sectorul public. În consecință, deficitul guvernamental este preconizat să crească la 3,9% din PIB în 2018 din cauza efectelor majorării semnificative a pensiilor programată pentru luna iulie 2017”.

Războiul Comisiei Europene cu neonicotinoidele

Și în acest an fermierii au emoții legate de modul în care vor începe campania de primăvară. Una dintre incertitudinile cele mai mari este legată de acceptarea sau nu a neonicotinoidelor pentru tratamentul semințelor. De răspunsul la această întrebare depinde prețul înființării culturilor de primăvară. Iar diferența nu este una minoră, ea putând depăși 10%. În plus, eficiența altor tratamente este mult mai scăzută.

Scurtă istorie, mai veche și mai nouă

Războiul în jurul substanțelor din clasa neonicotinoidelor a început încă de acum mulți ani. Principalii combatanți au fost agricultorii, pe de o parte, și apicultorii pe de altă parte. Celor din urmă li s-au adăugat și vânătorii, precum și unii activiști de mediu. În anul 2013, European Food Security Agency (EFSA) a prezentat concluziile unui studiu preliminar asupra chestiunii. În urma acestora, Comisia Europeană a hotărât interzicerea provizorie a utilizării acestor substanțe, dar cu posibilitatea acordării unor derogări. Ulterior, în urma publicării rezultatelor unor studii independente, foarte bine documentate, Comisia a cerut EFSA să refacă raportul său. Termenul fixat: ianuarie 2017. Între timp, Comisia Europeană a continuat să acorde unele derogări pentru țările care au solicitat imperios acest lucru. Așa cum s-a întâmplat și pentru România în 2015 și 2016. Iar EFSA a anunțat zilele trecute că nu va putea respecta termenul stabilit...

Principalii oponenți ai utilizării acestor substanțe sunt, așa cum spuneam, apicultorii. De fapt ei sunt și cei care s-au adresat Comisiei Europene, cerând interzicerea lor. Motivul invocat este toxicitatea crescută a acestor compuși, pentru albine.

Ce spun apicultorii...

În România, chiar și în primăvara anului 2016 au adresat MADR un memoriu în care solicitau ca agricultorii să nu mai primească noi derogări. Între altele, Federația Asociațiilor Apicultorilor din România, Romapis, solicita ministerului „aplicarea unor măsuri concrete de protecție a albinelor și a restului faunei polenizatoare și anume:

a. Limitarea autorizării utilizării semințelor de rapiță tratate cu neonicotinoide exclusiv la județele unde nivelul de infestare depășește pragul admisibil.

b. Verificarea pe teren de către poliția fito-sanitară a respectării stricte a folosirii substanțelor autorizate temporar pentru tratarea semințelor de rapiță în toamna anului 2016. Solicităm efectuarea acestor verificări pentru cel puțin 5% dintre culturile înființate, alese aleatoriu din baza de date a fiecărui județ al României.

c. Alocarea resurselor necesare desfă­șurării aces­tor acțiuni de control pentru primăvara anului 2016.

d. Publicarea până cel târziu la 1 iunie 2017 a unui raport oficial referitor la concluziile acestor acțiuni de control care să reflecte, cu date concrete, pentru fiecare județ, numărul de verificări pe teren efectuate, numărul abaterilor constatate și măsurile luate pentru pedepsirea celor care se fac vinovați de asemenea situații în vederea descurajării utilizării ilegale a pesticidelor pe această cale”

...și ce răspund fermierii

În replică, fermierii români și-au prezentat și ei poziția în mai multe rânduri. Principalul argument invocat este că neonicotinoidele sunt substanțele cele mai eficiente pentru tratamentul semințelor. Acest tratament face ca în special porumbul să fie apărat de Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului), care este endemică în toată zona de sud a României. Acest dăunător atacă cu precădere semințele și planta proaspăt răsărită. Atacurile sale sunt distrugătoare, putând face să dispară până la 60% din plantele semănate.

La nivel european, COPA – COGECA a comandat un studiu al impactului interzicerii neonicotinoidelor asupra culturilor de porumb și de rapiță. Din acest raport, înaintat Comisiei Europene, vă prezentăm datele principale. „Una dintre preocupările majore pentru cultivatorii de porumb în UE este lipsa opțiunilor alternative de control disponibile. Opțiunile active alternative curente includ, tiacloprid, cipermetrin, teflutrin și tratarea semințelor cu metiocarb – deși nu toate substanțele active sunt aprobate în toate țările. În Austria, Franța, Portugalia și România de la retragerea tratamentelor de semințe cu neonicotinoide, se estimează că pierderile de randament au variat de la 1%, în Franța, la 15% în Portugalia. Aceste reduceri ale randamentului pe zona afectată a culturilor sunt echivalente cu o reducere a producției de aproximativ 394,000 tone în cele trei țări. Reducerea randamentelor înseamnă că există o reducere generală a marjei brute în ambele țări. În Portugalia și România pagubele produse de dăunători în recoltă au fost estimate la 25% și respectiv 10%. În Portugalia, culturile au fost replantate la un cost estimat de 17.8 milioane euro, în timp ce în România terenul a fost lăsat pârloagă, având ca rezultat pierderea atât a costului de înființare a culturii, cât și profitul proiectat. În general, se estimează că marjele brute la porumb au scăzut cu aproximativ 292 milioane euro în Austria, Franța, Portugalia și România de la retragerea tratamentelor cu neonicoti­noide al semințelor“, spune raportul.

Pierderi de sute de milioane de euro

Acest lucru s-a petrecut în condițiile în care, după cum precizează documentul, autorizații pentru utilizarea neonicotinoidelor au fost aprobate în România în toți anii de când interdicția a intrat în vigoare. Dar acestea nu au venit întotdeauna la timp pentru ca agricultorii să poată beneficia de ele. Unii fermieri au trebuit să aplice efectiv tratamente la sămânță, în loc să achiziționeze semințe tratate profesional, în timp ce alții au semănat înainte de a fi intrat în vigoare derogările.

În absența neonicotinoidelor, cea mai eficientă soluție de protecție a culturilor ar fi utilizarea substanțelor din grupa piretroizilor, aplicate ca insecticid foliar. Cu toate că piretroizii sunt mai puțin costisitori decât neonicotinoidele, presupune aplicarea lor pe câmp, deci cheltuieli suplimentare cu manopera și cu carburanții. Asta spre deosebire de tratamentele cu neonicotinoide, care sunt aplicate pe semințe și, prin urmare, nu este necesară o trecere suplimentară peste câmp.

Date colectate de la membrii Copa Cogeca indică faptul că modificarea costurilor în absența neonicotinoidelor a variat de la zero în Finlanda, Franța și România, la o creștere estimată la 68 euro/ha în Austria, cu o creștere medie globală a costului de producție de 21 euro/ha.

Nici rapița nu poate fără neonicotinoide

În ceea ce privește culturile de rapiță, un alt studiu recent arată că aplicațiile suplimentare de insecticide (în principal, piretroizi) au condus, în medie, la o suplimentare cu cel puțin o stropire pe hectar pentru întreaga UE. „Această aplicație suplimentară a piretroizilor și a altor insecticide a dus nu numai la probleme de rezistență la insecticide, inexistente în cazul neonicotinoidelor, dar, de asemenea, creșterile costurilor de producție pentru semințe oleaginoase de rapiță în Uniunea Europeană, în ansamblul său, au fost de aproape 120 milioane euro/an“, susține raportul HFFA.

Acesta mai precizează că este vorba de „o estimare destul de grosieră a creșterii costurilor de producție reale“, ca urmare a interzicerii neonicotinoidelor.

Costurile suplimentare de producție, împreună cu pierderile de venituri pe piață sunt egale cu totalul pierderilor cu care s-au confruntat cultivatorii de rapiță din UE. Cumulat, aceste pierderi se ridică la mai mult de 510 milioane euro, potrivit HFFA Research.

„Impactul brut total, prin urmare, este echivalentă cu o pierdere anuală de aproape 880 milioane euro“, spune raportul. „De-a lungul unei perioade de timp de doi ani aceasta se ridică la mai mult de 1,75 miliarde euro la nivelul global al UE.“

De asemenea, raportul susține că interdicția a produs, la nivel mondial, conversia către o utilizare agricolă a 533.000 ha terenuri, pentru a compensa cele 912,000 tone de rapiță pierdute în UE. Cea mai mare parte a acestor terenuri sunt situate în Australia și Ucraina, care sunt principalii furnizori de semințe de rapiță ai UE.

Lucian Buzdugan:

„Fără derogare, culturile ar fi fost compromise!“

Ca o concluzie vom cita părerile a doi dintre reprezentanții de vârf ai agriculturii românești. Domnul Lucian Buzdugan, conducătorul celei mai mari exploatații agricole din UE, Agricost – Brăila, spunea: „Directivele europene trebuie respectate, însă trebuie ținut cont de specificitatea fiecărei țări în parte. Țara noastră are această specificitate, în zona de sud, începând de la Turnu-Severin și până la Galați și în sus urcând către Iași, atacul de tanymecus este unul destul de puternic. În acest an, vârful a fost de 250 de exemplare pe metru pătrat. Este limpede că dacă nu am fi obținut acea derogare, cultura ar fi fost compromisă“.

În completare, dl. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii și reputat cercetător, a adăugat: „Fără un studiu paralel de hrănire a unor albine cu polen de la plante tratate cu produse pe baza de neonicotinoide și altele hrănite cu polen de la plante netratate, nu se pot lua asemenea decizii cu impact economic major. Când s-a luat hotărârea de restricțio­nare a neonicotinoidelor, Comisia Europeană a avut la bază studii științifice serioase? Eu zic că nu! Consider că, de cele mai multe ori, deciziile luate și care influențează negativ fermierii țin mai degrabă de sfera politică decât de cea științifică“.

Alexandru Grigoriev

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 26-27-28

Comisia Europeană a prelungit măsurile de sprijin excepțional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe și legume

Ca urmare a prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a prelungit măsurile de sprijin excepțional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe și legume, prin adoptarea Regulamentului Delegat (UE) 921/2016 al Comisiei de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume.

Cantitatea maximă de produse repartizată Romaniei este de 3000 tone. Măsura pentru care se acordă sprijin financiar este retragerea de pe piaţă.

În baza prevederilor art. 2 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 921/2016, statul membru poate stabili pentru fiecare produs, cantitățile aplicabile în cazul retragerilor de pe piață.

Produsele și cantitățile au fost stabilite ținând cont de:

-  propunerile Organizației Interprofesionale Prodcom legume fructe (OIPA) rezultate în urma consultării asociațiilor membre și a întâlnirilor care au avut loc la sediul MADR, care au ca scop îmbunătățirea și eficientizarea implementării măsurilor excepționale pentru despăgubirea producătorilor de legume și fructe urmare a embargoului Federației Ruse;

-  o analiză a sprijinului primit de către producătorii agricoli din sectorul fructe și legume în perioada 2014 - 2015 pentru aceste măsuri excepționale;

-  analiza datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și a datelor operative MADR cu privire la sectorul legume și fructe (suprafețe, producții totale, producții medii).

De asemenea s-a avut în vedere și recomandarea Curții de Conturi Europene (ECA) cu privire la combaterea risipei alimentare și de a pune accent pe evitarea acesteia, printr-o proporție mare a produselor distribuite gratuit față de cele distruse.

Produsele din sectorul fructe și legume destinate consumului în stare proaspătă și cantitățile pentru care se va acorda sprijinul financiar conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 921/2016, sunt următoarele:

-  Fructe - 1500 tone (mere, pere, prune, fructe de tip bacă, struguri de masă proaspeți, piersici și nectarine).

-  Legume - 1500 tone (tomate, castraveți, inclusiv cornișon, morcovi, varză albă și varză roșie, ardei gras, conopidă, broccoli, ciuperci din genul Agaricus).

La propunerea Organizației Interprofesionale Prodcom legume fructe (OIPA), un solicitant poate beneficia de maximum 750 tone din cantitatea totală repartizată fiecărui sector, respectiv legume/fructe.

Termenul limită de solicitare a retragerilor de pe piață este 15 septembrie 2016 pentru legume și 15 octombrie 2016 pentru fructe.

În situația în care până la data de 15 octombrie 2016 nu s-au solicitat cantitățile stabilite, pentru cantitatea rămasă disponibilă pot fi depuse cereri de către orice beneficiar, până la atingerea plafonului de 3000 de tone.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va monitoriza zilnic cantităţile de produse care fac obiectul măsurii retragerii de pe piață şi va sista aplicarea acestei măsuri la data epuizării cantității alocate României.

Beneficiari:

- organizaţiile de producători din sectorul fructe și legume;

- producători de fructe şi legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători.

Aprobarea de către Comisia Europeană a Programelor Naționale Apicole pentru perioada 2017 - 2019

În data de 23 iunie 2016, la cea de-a 183-a reuniune a Comitetului pentru Organizarea Comună a Piețelor Agricole – produse de origine animală (carne de pasăre, ouă, carne de ovine și miere), Comisia Europeană a prezentat Decizia de Implementare privind aprobarea Programelor Naționale Apicole pentru perioada 2017 – 2019.

Bugetul anual pentru Programele Apicole notificate de Statele Membre a fost majorat la 36 milioane de Euro, iar România beneficiază de o creștere a bugetului alocat de 1.463.140 Euro pentru întreg programul apicol aferent perioadei 2017 – 2019.

Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor din Program cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA, iar sprijinul financiar alocat pentru perioada 2017 – 2019 este de 21.508.480 euro, față de 20.045.340 Euro repartizat pentru perioada 2014 -2016, astfel:

- pentru anul 2017 – 7.169.494 Euro (3.584.747 euro buget UE / 3.584.747 euro buget național);

- pentru anul 2018 -  7.169.498 Euro (3.584.749 euro buget UE / 3.584.749 euro buget național);

- pentru anul 2019 – 7.169.488 Euro (3.584.744 euro buget UE / 3.584.744 euro buget național)

Accesarea măsurilor și depunerea dosarelor la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în vederea solicitării sprijinului financiar se poate face direct de către apicultor sau prin intermediul formei asociative.

În vederea implementării măsurilor de sprijin financiar prevăzute în PNA 2017 – 2019, urmează să se elaboreze hotărârea de Guvern care să aprobe Programul naţional apicol pentru perioada 2017-2019, normele de aplicare, precum şi valoarea sprijinului financiar.

În cadrul procesului de elaborare a actului normativ menționat anterior, în perioada următoare, vor avea loc consultări cu reprezentanții formelor asociative din sectorul apicol, ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și ai Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie.

Sursa madr.ro

Comisia Europeană a prelungit autorizarea pentru folosirea glifosatului

Oficialii Comisiei Europene au anunțat faptul că autorizația pentru folosirea glifosatului a fost prelungită pentru încă 18 luni.

Decizia Comisiei vine în urma întâlnirii ce a avut loc pe data de 24 iunie, în cadrul căreia statele membre UE trebuiau să ajungă la un acord comun privind utilizarea acestuia. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, iar vechea autorizare urma să expire în data de 29 iunie 2016, comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, asumarea răspunderii prelungirii din partea CE.

COMISIA EUROPEANĂ CONFIRMĂ: TERMENUL PLĂȚILOR DIRECTE ESTE 15 OCTOMBRIE

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a confirmat prelungirea termenului până la care statele membre pot efectua plăţi directe, fără reduceri ale ratei de rambursare, astfel că noua dată-limită este 15 octombrie 2016, faţă de 30 iunie 2016, informează un comunicat al Reprezentanţei din România a Comisiei Europene.

Oficialul european a subliniat că aceasta este "o măsură excepțională, care reflectă dificultățile cu care unele agenții de plăți s-au confruntat în primul an de implementare a noii politici agricole comune (PAC). Ea înseamnă o flexibilitate fără precedent din partea Comisiei Europene și,  pe baza nivelurilor actuale de plăți, ar putea genera economii în valoare de milioane de euro pentru acele state membre sau regiuni, și agricultorii lor, care nu au efectuat plățile până la data de 30 iunie. Pornind de la discuțiile avute cu un număr de state membre și regiuni, am încrederea că această măsură, care folosește toate mijloacele posibile la dispoziția Comisiei, îndeplinește în totalitate nevoile acestora în termeni de flexibilitate maximă și garantarea rambursării integrale a valorii plăților."

Inițiativa comisarului Hogan vine ca răspuns la dificultățile cu care unele state membre sau regiuni se confruntă în finalizarea plăților,înainte de data-limită de 30 iunie. În conformitate cu normele europene, pentru plățile efectuate după această dată se aplică reduceri ale ratei de rambursare de10%(pentru cele efectuate în luna iulie),25%(august) și45%(septembrie). Prezenta derogare, care poate fi aplicată numai la nivelul statelor membre, înseamnă că plățile pot fi făcute și după 30 iunie, fără reducerile sus-menționate.

Comisarul european a adăugat, luând în considerare dependența de plățile directe pe care mulți fermieri o au, în special din cauza dificultăților actuale de pe piață cu privire la fluxul de numerar, că această derogare nu trebuie să fie folosită ca o scuză pentru a încetini ritmul de efectuare al plăților și a cerut agențiilor de plăți să acorde prioritate celor restante, în scopul de a maximiza efectuarea lor până la 30 iunie.

A fost aprobat Programul Național Apicol pentru perioada 2017 - 2019 pentru a fi notificat la Comisia Europeană în vederea analizării și aprobării prin Decizie

Procedura prevede ca, după aprobarea Programului, Comisia Europeană stabilește suma alocată pentru perioada 2017 – 2019, emițând o decizie în baza căreia Guvernul României elaborează actul normativ de aprobare a sprijinului financiar și de implementare a măsurilor de sprijin notificate.

Suma estimată a fi alocată în perioada 2017 – 2019 este de peste 7.000.000 euro/an, respectiv 21.000.000 euro/3 ani. În anul 2013, România a notificat în Programul Național Apicol pentru perioada 2014 – 2016 un efectiv de 1.550.000 stupi, suma alocată fiind de 20.045.340 euro/3 ani, măsurile prevăzute în PNA 2014-2016 vizând achiziţionarea de stupi, material biologic, medicamente pentru tratarea varoozei şi decontarea analizelor fizico-chimice efectuate pentru determinarea calităţii mierii.

Măsurile de sprijin financiar cuprinse în Programul Național Apicol 2017-2019 vizează:

  • achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei și nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât și pentru apicultura ecologică;
  • decontarea achiziţionării de stupi/cutii în vederea înlocuirii stupilor uzaţi în urma deplasării în pastoral ( nu mai mult de 25% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar);
  • decontarea achiziționării de accesorii apicole: colector polen, colector propolis, uscător polen, încălzitor miere (nu mai mult de20% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, cu condiția să mențină minimum 3 ani accesoriile achiziționate);
  • Achiziționarea de către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (ANSVSA) a unor echipamente pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii și a produselor apicole și pentru determinarea zonei geografice de proveniență și a autenticității mierii
  • Achiziţionarea de mătci (regine) şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică
  • Achiziționarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox prin intermediul cooperativelor constituite de minimum 2 ani, conform legislației naționale, membrii cooperativei trebuind să deţină minimum 1500 de familii de albine.

Menționăm că accesarea măsurilor și depunerea dosarelor la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în vederea solicitării sprijinului financiar se poate face direct de către apicultor sau prin intermediul formei asociative.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Programul Național Apicol este elaborat conform Regulamentului (UE) nr. 1308/2013al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.922/72, (CEE) nr.234/79 (CE)nr.1037/2001 şi (CE) nr.1234/2007ale Consiliului, al Regulamentului CE nr. 1366/2015 de completare a Regulamentului (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol și al Regulamentului CE nr. 1368/2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol.

Conform art. 8 alin. (2)din Regulamentul CE nr. 1366/2015:„Alocarea fondurilor Uniunii pentru programele apicole din perioada 2017-2019 se efectuează pe baza numărului de stupi comunicat în 2013 de către statele membre în programele lor apicole pentru perioada 2014-2016”.

Conform art. 5 din Regulamentul CE nr. 1368/2015 Programul apicol” se aprobă de către Comisie în conformitate cu articolul 57 primul alineat litera (c) din Regulamentul (UE) nr.1308/2013, cel târziu la data de 15 iunie care precedă începutul primului an apicol al programului apicol în cauză”.

Conform art.7 din Regulamentul CE nr. 1368/2015 ”Plăţile legate de măsurile puse în aplicare în fiecare an apicol, efectuate de statele membre către beneficiari, au loc în perioada de 12 luni care începe la 16 octombrie a anului apicol respectiv şi se încheie la data de 15 octombrie a anului următor”.

MĂSURILE DE SPRIJIN FINANCIAR PENTRU PERIOADA 2017 – 2019 PREVĂZUTE ÎN PROGRAMUL NAȚIONAL APICOL SUNT:

A. Achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei și nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât și pentru apicultura ecologică:

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA al medicamentelor achiziționate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultorla data depunerii cererii în vederea solicitării ajutorului financiarsaual medicamentelor achiziționate pentru tratarea nosemozei, în cazul apiculturii convenționale, de la furnizori autorizați conform legislației în domeniu;
  • preţul fără TVA al medicamentelor achiziţionate folosite pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultorla data depunerii cererii în vederea solicitării ajutorului financiar sau al medicamentelor achiziționate pentru tratarea nosemozei, în cazul apiculturii ecologice, de la furnizori autorizați conform legislației în domeniu;

B. Achiziţionarea de stupi/cutii în vederea înlocuirii stupilor uzaţi în urma deplasării în pastoral

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA pentru achiziţia de stupi utilaţi conform tehnologiei apicole, dar nu mai mult de 25% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, excluzând materialul biologic.
  • achiziţionarea stupilor se face maximum de două ori pe perioada derulării Programului

C. Achiziționarea de accesorii apicole:

Din lista accesoriilor apicole care pot fi achiziționate fac parte:

  • colector polen
  • colector propolis
  • uscător polen
  • încălzitor miere

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA pentru decontarea achiziției de colectoare de polen sau colectoare de propolis, dar nu mai mult de 20% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, cu condiția să mențină minimum 3 ani accesoriile achiziționate;
    Achiziţionarea colectoarelor de polen sau a colectoarelor de propolis se face maximum de două ori pe perioada derulării Programului/beneficiar
  • până la 75 % din preţul fără TVA pentru decontarea achiziției de uscător de polen sau încălzitor miere, cu condiția să mențină minimum 3 ani accesoriile achiziționate;
    Achiziţionarea uscătorului de polen sau a încălzitorului pentru miere se face o singură dată pe perioada derulării Programului/beneficiar.

D. Achiziționarea de către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (ANSVSA) a unorechipamente pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii și a produselor apicole și pentru determinarea zonei geografice de proveniență și a autenticității mierii.

Achiziționarea echipamentului LC-EA-IRMS permite determinarea prin spectrometrie de masă a raportului izotopic 13C/12C. Modificarea raportului de abundența izotopică naturală menționat anterior, pusă în evidență cu echipamentul LC-EA-IRMS identifică pozitiv falsificarea produselor prin introducerea unor aditivi ieftini, în general cu valoare nutritivă și energetică inferioară în raport cu produsul nefalsificat.

Achizitionarea unui echipament performant la același nivel de competență tehnică cu al laboratoarelor recunoscute ca fiind de referință la nivel european permite României să certifice calitatea și autenticitatea mierii.

Pentru analiza și identificarea polenului prin atribuirea speciei de plante de proveniență este necesar un microscop cu putere de magnificație mai mare, capacitate de examinare în contrast de fază, lumina polarizată și posibilitatea de imagistică analitică prin construirea unei baze de date capabilă să culeagă informații din bazele de date dedicate on-line.

Pentru scurtarea timpului de lucru și reducerea limitei de cuantificare este necesar un spectrofotometru de absorbție moleculară UV-Vis cu viteza de scanare de peste 10000 nm/min in domeniu extins de 190-1100 nm și posibilitatea de analiză directă prin fibră optică.

Este necesar un refractometru digital cu corecție de temperatură inclusă pe baza tabelară ICUMSA, cu domeniu de indici de refracție extins, rezultat independent de aprecierea analistului.

Procedura de achiziționare a echipamentelor se va face cu respectarea legislației în vigoare și acestea vor fi utilizate pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii și a produselor apicole și pentru determinarea zonei geografice de proveniență și a autenticității mierii.

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA pentru achiziționarea echipamentul LC-EA-IRMS;
    preţul fără TVA pentru achiziționarea unui microscop;
    preţul fără TVA pentru achiziționarea unui Spectrofotometru de absorbție moleculara UV-Vis;
    preţul fără TVA pentru achiziționarea unui Refractometru.

E. Achiziţionarea de mătci (regine) şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică:

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de 75 familii de albine și pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora, în cazul apicultorilor care dețin sub 75 familii de albine;
  • preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de familii de albine egal cu 40 % din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 100 de familii şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora, în cazul apicultorilor care dețin peste 75 familii de albine;
  • preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de mătci (regine) egal cu 40 % din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea familiilor de albine, în cazul apicultorilor care dețin sub 75 familii de albine;
  • preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de mătci (regine) egal cu 40 % din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 100 de mătci şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea familiilor de albine, în cazul apicultorilor care dețin peste 75 familii de albine;

F. Achiziționarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox prin intermediul cooperativelor constituite de minimum 2 ani, conform legislației naționale, iar membrii cooperativei trebuie să deţină minimum 1500 de familii de albine.

Cheltuieli eligibile:

- Până la 75% din preţul fără TVA pentru decontarea achizițiilor de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox, cu condiția să mențină minimum 3 ani uneltele achiziționate;

Achiziţionarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox se face o dată pe Program.

Prin PROGRAMUL NAŢIONAL APICOL pentru perioada 2014 – 2016 sprijinul financiar alocat prin Decizia Comisiei nr. 5126/2013a fost de20.045.340 Euro, respectiv:

  • anul 2014, 6.683.690Euro;
  • anul 2015, 6.684.930Euro;
  • anul 2016, 6.676.720Euro.

Indicatorii monitorizați în Program au fost:

INDICATORI

2014 realizat

2015 realizat

Nr. beneficiari - apicultori 5.391 5.903
Nr. solicitanți – forme asociative 143 145
Nr. mătci achiziționate 38.526 60.863
Nr. familii de albine achiziționate 23.297 29.966
Nr. roi pe faguri achiziționate 19.771 23.941
Nr. stupi achiziționați 86.035 102.663
Seturi de analize efectuate 7 28

Pentru anul 2014/2015 - curs de schimb la data de 30 decembrie 2009 de 4,2325 lei

Pentru anul 2016 - curs de schimb la data de 1 ianuarie 2016 de 4,5240 lei.

Prima varianta a noului PNDR a fost transmisa spre consultari Comisiei Europene

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis în data de 21 martie 2014 prima variantă a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 către serviciile specializate ale Comisiei Europene.

Această transmitere a fost făcută cu scopul de a obține opinia experților europeni asupra conținutului viitorului PNDR.

MADR este primul minister din România care furnizează Comisiei Europene o variantă de lucru a unui Program european de finanțare.

Menționăm că în ultima perioadă Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 a parcurs un amplu proces de consultare publică prin care toți cei implicați au avut ocazia să își spună opinia asupra acestei prime forme consultative.

”Am transmis varianta de lucru a PNDR 2014 – 2020. Așteptăm emiterea de către Comisia Europeană a regulamentelor de implementare și a actelor delegate. Vreau să accentuez  faptul că suntem în grafic și ne ținem promisiunea de a demara cât mai repede acest nou Program pentru ca mediul rural românesc să beneficieze de fondurile europene atât de necesare. Nu în ultimul rând, aș dori să mulțumesc tuturor celor implicați în consultări”, a declarat Daniel Constantin, ministrul agriculturii.

Toate documente transmise către Comisia Europeană se găsesc pe pagina web a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, la secțiunea Dezvoltare Rurală.

Comisarul european Dacian Cioloş la București

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, va fi prezent în România, la București, în perioada 10 – 12 februarie 2014.

Înaltul oficial european se va întâlni cu dl Traian Băsescu, președinte al României, cu dl Crin Antonescu, președinte al Senatului României, cu dl Liviu Dragnea, viceprim-ministru al României și ministru al dezvoltarii regionale și administrației publice și cu dl Victor Ponta, prim-ministru al României. În cadrul aceleiași vizite, comisarul Cioloş se va întâlni cu dl Daniel Constantin, ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale, și cu dl Eugen Teodorovici, ministru al fondurilor europene.

Pe agenda comisarului va mai fi inclusă o reuniune cu reprezentanți ai Asociației Comunelor din România, cu care va discuta oportunitățile existente pentru agricultura și spațiul rural din Romania în politica agricolă comună 2014-2020, dar și pașii de urmat pentru buna implementare a viitorului program de dezvoltare rurală.

 

Comisia Europeană va interzice folosirea unor pesticide dăunătoare albinelor

Comisia Europeană va restricţiona temporar folosirea a trei dintre cele mai populare pesticide din cauza temerilor legate de pericolul pe care îl reprezintă acestea pentru viaţa albinelor, a indicat luni o sursă a Comisiei citată de Reuters. Decizia survine după ce UE a supus din nou la vot interdicţia, în urma unui prim vot neconcludent desfăşurat în martie.

Nici în urma votului de luni nu s-a ajuns la o poziţie unitară, însă '15 state membre au votat în favoarea propunerii, aşa încât CE va trece la adoptarea ei', a precizat sursa.

Reprezentanţa franceză pe lângă Uniunea Europeană /UE/ a anunţat la rândul ei pe twitter că votul s-a soldat cu o 'majoritate de 15 state membre /din cele 27/, inclusiv Franţa, în susţinerea Comisiei care doreşte să interzică cele trei insecticide' neonicotinoide, a transmis AFP.

Germania, care la primul vot, cel din 15 martie, s-a abţinut, a trecut în tabăra partizanilor interdicţiei, în pofida presiunilor din partea grupului Bayer, care comercializează, alături de compania elveţiană Syngenta, pesticidele incriminate. În schimb Italia, care iniţial votase pentru interdicţie, a trecut în tabăra opozanţilor ei, pentru că nu a obţinut posibilitatea de a trata culturile înainte de înflorire, au indicat surse din rândul participanţilor la vot.

Berlinul şi Roma dispuneau de câte 29 de voturi fiecare. Pentru adoptarea ori respingerea propunerii CE era nevoie de o majoritate calificată de 255 de voturi. Pe lângă Italia, şapte state, între care Marea Britanie şi Ungaria, au votat împotriva interdicţiei, iar patru s-au abţinut.

Sursa AGERPRES 

România, avertizată de Comisia Europeană în privinţa sistemului de ecarisare

România a primit un semnal de atenţionare din partea Comisiei Europene pentru a-şi pune la punct un sistem de ecarisare integrat şi cât mai eficient, a declarat duminică, pentru AGERPRES, preşedintele interimar al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu.

"Comisia Europeană a transmis o scrisoare EU Pilot în luna noiembrie 2012 în care încearcă să lămurească situaţia sistemului de colectare şi eliminare al subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, provenite din gospodăriile populaţiei. Această scrisoare este primul pas al procedurii de infringement, iar în perioada următoare va trebui să luăm o decizie împreună cu toate instituţiile implicate să vedem ce facem cu acest sistem astfel încât să nu ajungem la infringement. Noi am oferit un răspuns prin care am informat Comisia care sunt atribuţiile ANSVSA în această activitate, care momentan se află în subordinea Ministerului Agriculturii prin Agenţia Domeniilor Statului, şi am transmis un plan de acţiuni", a spus Mănăstireanu.

Comisia Europeană a cerut României să respecte legislaţia europeană şi legile naţionale privind colectarea şi eliminarea acestor subproduse, iar concluzia misiunii din luna noiembrie 2012 a fost că sistemul de ecarisare nu a mai evoluat din 2010, anul când au fost eliminate subvenţiile de la stat pentru transportul şi distrugerea cadavrelor de animale.
În opinia şefului ANSVSA, sistemul de ecarisare ar trebui gândit ca un parteneriat public privat între instituţiile publice implicate, autorităţi locale şi mediul privat, dar care să fie în coordonarea Autorităţii Veterinare deoarece este o activitate care aparţine sistemului veterinar în cea mai mare parte.
"Trebuie gândit un sistem de ecarisare integrat şi cât mai eficient. Noi nu ţinem neapărat să luăm ecarisajul la ANSVSA, dar este o activitate care în proporţie de 50% ne aparţine nouă ca şi veterinari. S-ar putea dezvolta un sistem, dar implică alocări bugetare destul de importante, de nivelul a milioane de euro, pentru că, spre exemplu, numai un incinerator pentru animale de talie mare costa între 150.000 şi 200.000 de euro, iar o unitate de procesare cadavre de animale ajunge la aproximativ 4 - 5 milioane euro în funcţie de capacitate. Aici nu trebuie neglijat aportul celorlalte ministere, respectiv Ministerul Agriculturii, cel al Mediului şi al Dezvoltării pe de o parte, iar pe de altă parte autorităţi locale şi primării. Noi suntem autoritatea competentă care prin legislaţia europeană şi cea naţională, asigurăm doar partea tehnică a acestei activităţi, adică autorizăm unităţile implicate în lanţul de colectare şi eliminare al subproduselor şi facem auditul şi controlul acestor unităţi dacă respectă din punct de vedere sanitar veterinar toate condiţiile stabilite. De asemenea, noi facem eforturi suplimentare pentru a colecta o parte din cadavrele de porcine, ovine şi caprine şi anume acelea de la care trebuie prelevate probe pentru efectuarea testelor de laborator obligatorii pentru supravegherea anumitor boli, animale care provin din gospodăriile populaţiei. Ulterior le distrugem prin intermediul unităţilor de incinerare de mică capacitate pe care le avem în laboratoarele noastre sau prin intermediul altor unităţi de incinerare cu care Direcţiile judeţene au încheiate contracte de prestări servicii. Pentru cadavrele mai mari, de cabaline sau de taurine, intervin autorităţile locale", a explicat şeful Autorităţii.

Încă de anul trecut, specialiştii ANSVA lucrează la un proiect de lege privind activitatea de ecarisare, nu numai pentru gospodăriile populaţiei ci şi pentru ecarisarea întregului teritoriu al României. 

"Încercăm să găsim varianta legislativă care să înglobeze toate autorităţile şi lucrăm la acest proiect de act normativ. Vrem să facem o lege pe activitatea de ecarisare, dar trebuie să o gândim ca un proces foarte amplu pentru că nu se referă numai la cadavrele din gospodăriile populaţiei, ci la ecarisarea întregului teritoriu al României pentru a evita răspândirea sau perpetuarea unor boli care au impact, în primul rând, asupra sănătăţii animalelor dar şi asupra sănătăţii omului. În anul 2010, statul a eliminat subvenţia pentru transportul şi neutralizarea subproduselor de animale care nu sunt destinate consumului uman şi de la acea dată totul pică în sarcina autorităţilor locale. Ele trebuie să suporte aceste cheltuieli cu cadavrele de animale pe care le colectează de la populaţie şi de pe marginea drumului", a subliniat Vladimir Mănăstireanu.

În perioada următoare va avea loc o primă discuţie pe marginea acestui proiect de act normativ cu toţi reprezentanţii ministerelor implicate pentru a evalua costurile şi modul de funcţionare a unui astfel de sistem.

"Am avut o discuţie de principiu încă de anul trecut, dar în perioada următoare vom avea discuţii cu reprezentanţii tuturor ministerelor, dar în primul rând cu ministrul Daniel Constantin, privind colaborarea cu MADR pentru această activitate, dar şi cu autorităţile locale ca să vedem dacă pot să-şi prevadă în buget sume pentru ecarisaj. Cheltuielile necesare pentru punerea la punct a sistemului nu sunt legate numai de unităţile de eliminare a cadavrelor (procesare şi incinerare) ci şi de acele depozite de pe lângă autorităţile locale şi de tot ceea ce înseamnă infrastructura aferentă depozitului, respectiv maşini de transport, utilaje de manipulare. Dacă facem depozitele pe lângă fiecare autoritate locală, trebuie gândite câte depozite vor exista în funcţie de mărimea judeţului. Se poate stabili un depozit pe o anumită rază de kilometri calculată astfel încât transportul cadavrelor să fie cat mai ieftin", a mai adăugat şeful ANSVSA. 

Acesta nu exclude eliminarea societăţii Protan din acest sistem, chiar dacă în ultimii ani au fost multe opinii, potrivit cărora statul ar pierde din contractul încheiat cu operatorul privat.

"Nu cunosc detalii pe contractul încheiat de ADS cu Protan, respectiv dacă respectă legislaţia, dar acesta poate fi continuat dacă se regândeşte sistemul şi operatorul ne poate ajute la ecarisarea teritoriului. Nu vrem să eliminăm pe nimeni pentru că vom căuta variantele cu impact bugetar redus. Dacă Protan are în anumite zone unităţi de neutralizare, le putem utiliza ca şi centre regionale. Este importantă însă distanţa de la depozite şi până la centrul regional de distrugere, care ar trebui să fie cât mai mică, ca să coste cat mai puţin, iar transportul să se facă în vehicule specializate", a afirmat Mănăstireanu.

În sistemele de ecarisare ale altor state din Uniunea Europeană, contribuţia publică este între 25 şi 100% pentru transport şi eliminare, însă în România mai exista doar un ajutor minim de 230 de lei pe tonă la transportul cadavrelor de animale şi doar a acelora care provin din exploataţiile comerciale de animale, nu şi din gospodăriile populaţiei, ceea ce înseamnă 0,05 euro pe kilogram. În alte state membre sprijinul este de 150 de euro, dar poate ajunge şi la 220 euro pe tonă pentru transport şi pentru eliminare, sprijinul fiind existent în mod semnificativ in majoritatea Statelor Membre ale UE. Trebuie să vedem raţionamentul pentru care s-a eliminat această subvenţie în 2010, chiar dacă a fost considerat ajutor de stat. Dacă ne uităm şi la legislaţia din alte ţări poate găsim o variantă astfel încât şi pentru transportul si eliminarea cadavrelor de animale din gospodăriile populaţiei să se beneficieze de o anumită subvenţie notificată evident la Bruxelles", a mai adăugat preşedintele interimar al ANSVSA.
România are la ora actuală 1,152 milioane de gospodării, iar anual în sistemul de ecarisaj sunt distruse în total circa 25.000 de tone de cadavre de animale, din care aproape 230 de tone prin sistemul veterinar. La nivel naţional exista în sistemul de ecarisare circa 300 de unităţi implicate în lanţul de transport, prelucrare, distrugere, utilizare, depozitare a subproduselor de origine animală şi a produselor derivate din acestea.

Sursa AGERPRES

CE a cerut României returnarea a 17,7 milioane euro

Pentru că au fost cheltuiţi incorect, pe PAC, Comisia Europeană a cerut, marţi, României returnarea unei sume de 17,7 milioane de euro fonduri europene cheltuite incorect pe instrumentul Politica Agricolă Comună (PAC), solicitări similare fiind trimise altor 21 de state membre.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, pentru România organismul de la Bruxelles a cerut recuperarea a 12,5 milioane de euro pentru deficienţe ale controalelor privind eligibilitatea şi cheltuielile beneficiarilor, dar şi deficienţe în aplicarea de sancţiuni în cadrul măsurii 'modernizarea exploataţiilor agricole' din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

De asemenea, Comisia Europeană a calculat corecţii financiare pentru controale incomplete privind parcelele şi registrele, în valoare de 5,2 milioane de euro, care ar urma să aibă însă un impact financiar net de 2,96 milioane de euro, circa 2,2 milioane de euro fiind deja recuperate din corecţii anterioare.

CE a solicitat marţi unui număr de 22 de state membre returnarea sumei totale de 414 milioane de euro, cheltuiţi necorespunzător prin Politica Agricolă Comună.
Celelalte 21 de state membre cărora li s-au solicitat restituiri de fonduri sunt Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Cipru, Lituania, Ungaria, Malta, Olanda, Polonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie.

Cele mai mari returnări, în valoare de 129,4 milioane de euro, revin Marii Britanii, urmată de Italia cu 66 milioane de euro, Spania cu 40,6 milioane de euro, Polonia cu 34,4 milioane de euro, Spania cu 16 milioane de euro.

Statele membre sunt responsabile cu efectuarea plăţilor şi cu verificarea cheltuielilor efectuate în cadrul politicii agricole comune (PAC), iar CE are obligaţia de a se asigura că acestea au utilizat fondurile în mod corect. Banii revin la bugetul UE deoarece nu au fost respectate reglementările UE sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare.

Întrucât unele dintre sume au fost deja recuperate de la statele membre, în prezent ar mai urma să fie returnate aproximativ 393 milioane de euro, mai precizează comunicatul Comisiei.

Sursa: Monitorul de Galati

Biocombustibilii, subiect de controversă între Comisia Europeană şi statele membre UE

Trebuie impuse unele limite asupra biocombustibililor fabricaţi din cereale, au afirmat vineri Franţa şi Marea Britanie, punând totodată sub semnul întrebării detaliile unei propuneri a Comisiei Europene pentru un prag de 5 procente, scrie Reuters.

Îngrijorări legate de faptul că biocombustibilii ar putea produce mai multe probleme decât soluţii au condus la o schimbare majoră de politică în septembrie, când executivul UE a anunţat planuri pentru reducerea biomotorinei şi bioetanolului pe bază de cereale la 5 la sută din totalul consumului de combustibil pentru transport.

Comisarul pentru energie Guenther Oettinger a spus vineri că propunerea CE de 5 procente a luat în calcul investiţiile efectuate deja, dar că nu este o limită definitivă. El a explicat, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor energiei din cele 27 de state membre, că un nivel puţin mai ridicat de 6 sau 7 procente, precum şi o separare a biomotorinei şi bioetanolului, 'ar putea fi mai adecvată pentru piaţa actuală'. 'Suntem dispuşi să fim flexibili', a notat el.

Motivul pentru care anumiţi biocombustibili de primă generaţie sunt consideraţi problematici este că ei măresc cererea generală pentru cereale şi afectează producerea de hrană în anumite zone, suscitând despăduriri şi drenarea unor terenuri. Acest proces este cunoscut sub denumirea de Schimbarea Destinaţiei Terenului /ILUC/. În anumite cazuri, combustibili de primă generaţie pot fi mai dăunători mediului decât combustibilii fosili.

'Mie mi se pare o irosire teribilă de bani şi de mâncare să promovezi biocombustibili care sunt mai scumpi decât combustibilul fosil, nu creează o reducere semnificativă a gazelor cu efect de seră şi, în unele cazuri, par să producă mai multe emisii decât combustibilii fosili', a declarat ministrul danez pentru mediu, energie şi clădiri, Martin Lidegaard. El a făcut apel la schimbări în planul Comisiei, inclusiv la controale mai dure asupra biocombustibililor cu cele mai importante efecte ILUC.

Sursa AGERPRES

Comisia Europeană lansează o consultare publică privind programele de distribuţie în şcoli a fructelor şi produselor lactate

Comisia Europeană (CE) a lansat luni o consultare publică privind două programe referitoare la asigurarea de produsele lactate şi de legume copiilor în şcoli, informează un comunicat dat publicităţii la Bruxelles.

Consultarea are drept scop analiza impactului celor două programe şi modalităţile în care acestea ar evolua, în ceea ce priveşte alegerea produselor oferite copiilor şi respectiv susţinerea procesului educaţional.

În anul şcolar 2010-2011, 25 de milioane de copii din Uniunea Europeană (UE) au beneficiat de cele două programe, fiind distribuite 43.000 de tone de fructe şi legume şi 300.000 de tone de lapte şi produse lactate. În prezent, 24 de state membre UE participă la programul de distribuţie a fructelor în şcoli, cu excepţia Finlandei, Suediei şi a Marii Britanii şi toate ţările UE, cu excepţia Greciei, sunt angrenate în programul privind asigurarea laptelui.

'Rezultatele ambelor programe sunt pozitive, atât în ceea ce priveşte efectele asupra sănătăţii, cât şi a educării copiilor privind producţia de fructe sezonieră. De aceea încercăm să identificăm opţiunile care să ne permită să ameliorăm şi în continuare eficienţa celor două programe', a declarat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş.

Consultarea publică declanşată luni va dura până la 22 aprilie 2013, informează executivul comunitar.

Sursa AGERPRES

România se îndreaptă spre o redresare modestă în următorii doi ani, indică previziunile de toamnă ale CE

Corespondentul Agerpres, Florin Ştefan, transmite: România are în faţă o perioadă de redresare economică modestă în următorii doi ani, creşterea urmând să-şi revină în 2013 şi să se accelereze în 2014, în timp ce deficitul bugetar va scădea până la 2% din PIB în 2014, iar datoria publică se va stabiliza în 2014, indică previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene (CE) date publicităţii miercuri la Bruxelles.

Creşterea PIB pentru 2012 ar urma să fie de circa 0,8%, având ca principal motor cererea internă. Condiţiile dificile de iarnă au dus la o scădere a activităţii economice în primul trimestru (0,1%), dar creşterea şi-a revenit în al doilea trimestru (0,5%), datorită investiţiilor robuste şi consumului privat. Totuşi, seceta severă din vară, menţionează previziunile publicate de CE, scăderea încrederii consumatorilor şi dificultăţile întâmpinate în absorbţia fondurilor comunitare indică o perspectivă nu foarte optimistă. Activitatea economică redusă ar urma să ducă la scăderea cererii de importuri, menţinând în mare stabil actualul deficit de cont curent.

Principalele riscuri caracteristice României pentru 2012 sunt continuarea incertitudinilor politice interne care ar putea duce la creşterea cheltuielilor de finanţare şi ar putea diminua investiţiilor şi respectiv impactul mai mare decât cel aşteptat al secetei asupra agriculturii.

În 2013, conform previziunilor Comisiei, creşterea PIB-ului ar trebui să revină la o creştere de 2,2%. Deşi investiţiile sunt principala componentă a creşterii, acestea ar urma să scadă în comparaţie cu 2012, din cauza activităţii scăzute la nivelul UE şi a incertitudinilor interne. Activitatea de creditare ar urma să se amelioreze modest, iar creşterea consumului privat ar urma să se reia. De asemenea, în 2013, spre deosebire de perioada 2010-2012, consumul public ar urma să asigure o contribuţie marginală la creştere, prin creşterea salariilor din sectorul public.

Deficitul de cont curent ar urma să se adâncească sensibil, până la 4,2% din PIB, în concordanţă cu modesta refacere a cererii interne prognozată. Pentru 2014, creşterea ar urma să accelereze la 2,7%, în condiţiile în care reformele iniţiate pe piaţa muncii şi pieţele de produse vor începe să-şi facă simţitele efectele.

Inflaţia anuală este în prezent prognozată la o medie de 4,9% pentru 2013 şi 3,3% pentru 2014, mai previzionează Comisia Europeană în cazul României.

Deficitul bugetar este prognozat să scadă la 2,8% din PIB în 2012, de la 5,5% în 2011, datorită continuării consolidării fiscale, datorită unei îngheţări a pensiilor, a reducerii unor beneficii sociale şi a creşterii accizelor. Deficitul ar urma să scadă la 2,4% din PIB în 2013, prognoză care ţine cont şi de impactul creşterii salariilor în sectorul public. În 2014, deficitul ar urma să se reducă până la 2% din PIB. Deficitul structural ar urma să se amelioreze de la -2% din PIB în 2012 la -1% în 2014. De asemenea, după ce va creşte la 34,8% din PIB în 2013 de la 34,6% în 2012, datoria publică a României ar urma să înceapă să se stabilizeze în 2014, după mai mulţi ani de creştere rapidă în timpul crizei.

Principalele riscuri pentru buget în perioada previzionată sunt posibilele corecţii financiare legate de absorbţia fondurilor UE sau finanţarea de la bugetul naţional a unor proiecte de prioritate, acumulările de arierate la nivel local şi lipsa de progrese în restructurarea companiilor deţinute de stat, care ar putea duce la noi presiunii asupra bugetului în următorii ani, mai estimează CE.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS