reclama youtube lumeasatuluitv
update 1 Jul 2022
Lumea Satului

Lumea Satului

APIA a finalizat etapa de semnare a contractelor de acordare a ajutorului de stat în cadrul Măsurii 1

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a finalizat etapa de semnare a contractelor de acordare a ajutorului de stat în cadrul Măsurii 1 „Microgranturi în domeniul agroalimentar” din cadrul schemei de ajutor de stat, instituită prin Ordonanța de Urgență nr. 61 din 06 mai 2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar, cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Astfel, până la termenul limită, din cei 10.000 de aplicanți calificați în conformitate cu prevederile art.8, s-au semnat 9.888 contracte de acordare a ajutorului de stat în sumă totală de 49.440.000 euro. Diferența este reprezentată de contracte nesemnate de beneficiari (netransmiterea acestora, renunțarea la ajutorului de stat, transmiterea acestora după termenul limită).

Lista cu beneficiarii acestei etape se regăsește pe site-ul APIA www.apia.org.ro .

Această măsură a fost implementată până la etapa de contractare de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin Centrele județene și cu Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Vaca și călcâiul

Stau și mă gândesc unde am ajuns în acest an de grație 2022. Chiar așa, unde? După pandemia care ne-a paralizat vreo doi ani, după începerea războiului din vecini lucrurile au început să se complice și mai tare. Sunt voci care susțin că ne paște o foamete. Se spune că războiul a declanșat o creștere uriașă a prețurilor grâului, părțile aflate în conflict fiind cei mai mari exportatori. Multe țări au interzis exportul de grâu, dar și alte exporturi de alimente, ca urmare a crizei. „Pe măsură ce războiul continuă, există o probabilitate tot mai mare ca penuria de alimente, în special de cereale și uleiuri vegetale, să devină acută, ceea ce va determina tot mai multe țări să recurgă la restricții asupra comerțului“, a anunţat recent Institutul Internațional de Cercetare a Politicii Alimentare.

Dacă la asta mai adăugăm și dorința UE de a face tranziția la o agricultură ecologică fără îngrășămintele „clasice“, se pare că, într-adevăr, dacă nu acum, în următorii ani ne cam paște o foamete. Și, tot legat de politicile UE care în ciuda a tot ce se întâmplă în lume – dezastre naturale sau războaie – merg înainte ca un crucișător, am auzit că mai marii europeni au pus pe tapet un nou „dușman“… Și mă refer aici la vite. Astfel, potrivit unui studiu, UE trebuie să reducă numărul de vaci dacă vrea să îşi atingă obiectivele de reducere a emisiilor de metan. Astfel, se crede că Uniunea Europeană va avea dificultăţi în a-şi atinge obiectivele de reducere a emisiilor de metan, dacă nu reduce şeptelul în regiune. Mai precis, blocul comunitar „va avea dificultăţi“ în a-şi respecta angajamentele asumate în cadrul Global Methane Pledge privind reducerea cu 30% până în 2030 a emisiilor pentru unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră, arată lucrarea.

„Agricultura reprezintă călcâiul lui Ahile pentru strategia Europei în domeniul metanului. Emisiile de metan ale fermelor din UE sunt echivalente cu emisiile totale pentru 50 de termocentrale pe cărbune şi, cu toate acestea, politicile care ar duce la reduceri semnificative, prin încurajarea tranziţiei la diete mai sănătoase cu mai puţine lactate şi carne, sunt complet absente din planurile UE“, susţine Nusa Urbancic, director de campanie la Changing Markets, cea care a realizat studiul. Drept urmare, UE va trebui să convingă 10% din cetăţeni să facă trecerea la o dietă care să conţină mai puţine lactate şi carne și atunci ar fi atinsă o reducere de 34%. Cu alte cuvinte, carnea de vită și implicit, laptele, devin un fel de „dușmani“ ai mediului. Sigur, în Europa există ferme uriașe cu zeci de mii de capete de animale și poate acolo ar trebui să se ia măsuri. Nu să impui țăranului simplu cine știe ce măsuri aberante…

În fine, probabil că următoarele pe listă sunt oile. Cu porcii, noi, ne-am lămurit deja…

Ion Bogdan

Asociația Semne Cusute câștigă Premiul European pentru Patrimoniu / Premiul Europa Nostra 2022

Încununăm astfel efortul tuturor celor care au crezut în ii și le-au cusut pentru a le purta și a le transmite vii și pline de sens în viitor. Membrele grupului Semne Cusute în Acțiune (o șezătoare online înființată în martie 2014) se bucură deja de aprecierea specialiștilor, însă merită respectul tuturor.

A coase o cămașă tradițională ca la carte în zilele noastre presupune creativitate, documentare și determinare - nu neapărat și experiență – pentru că noi împărțim cu drag tot ceea ce am învățat. A-ți coase o cămașă cu mâna ta înseamnă a înota împotriva curentului, a lua atitudine împotriva culturii consumului ostentativ. Este o dovadă de iubire de sine, de neam, de natură, de frumos. Presupune tranziția de la materialism și competiție la comunitate.

Premiul marchează 10 ani de la lansarea Semne Cusute, în iulie 2012. Este primul, cel mai complex și mai aplicat proiect dedicat educării publicului larg întru păstrarea și transmiterea moștenirii textile tradiționale.

Obiectivul Semne Cusute a fost să readucă în atenția și în garderoba noastră cămășile românești, traducând mesajele pe care le poartă codificate în material, culoare, textură și, desigur, în simbolurile brodate. Este vorba de mesaje pe cât de vechi pe atât de actuale: biodiversitate, sustenabilitate, și  incluziune.

Reușita Semne Cusute este o dovadă de încredere în oameni: când sunt informați corect și responsabilizați, ei fac alegeri asumate, generând valoare și devenind păstrători ai patrimoniului imaterial.

Educația este motorul schimbării și la rândul său sistemul de educație trebuie să fie suplu și cu un pas înaintea timpurilor. România nu are tradiție în design, dar mustește de design în tradiție și are resurse pentru a inspira Europa azi.

În prezent, așteptăm decizia UNESCO legată de includerea în lista patrimoniului imaterial a cămășii cu altiță — un obiectiv pentru care Semne Cusute a contribuit semnificativ. Continuăm să extindem acțiunile noastre către parteneriate ce pot influența industria textilă regională, și proiecte ce vizează criza climatică și protecția mediului.

Puteți susține Semne Cusute începând cu 11 august, votând online pe pagina oficială Europa Nostra. Aprecierea publicului ne poate aduce încă un premiu foarte important. Până atunci însă puteți să vă alăturați comunității noastre și poate chiar să vă începeți prima ie.

Mulțumiri tuturor celor implicați!

Ioana Corduneanu, fondator Semne Cusute

semnecusute.com / Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. / +40 749388786

Botoșani - 50% din culturile agricole au fost afectate de grindină

La începutul lunii iunie, după ce meteorologii au emis mai multe alerte valabile pentru câteva localități, a căzut grindina în mai multe localități din județul Botoșani.

Tânărul Calistru Cosmin George este unul dintre fermierii care au culturile afectate de furtuna de pe 2 iunie ce a lăsat prăpăd în jurul ei. „Pe toată raza comunei Avrămeni, județul Botoșani, grindina a durat aproximativ 30 de minute. Cantitatea aproximativă de apă a fost 40-50 /m². Pe toată raza comunei Avrameni au fost afectate aproximativ 1.500 ha, din care 500-700 compromise (grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui, soia). În ferma proprie au fost afectate (valori aproximative): 80 ha de porumb, 50 ha de floarea-soarelui, 50 ha de rapiță, 12 ha de grâu. Este foarte greu pentru noi, fermierii din zona comunei Avrămeni, să ne vedem culturile distruse după furtuna din 2 iunie 2022, cu o cădere uriașă de grindină. Urmează ca noi să depunem din nou eforturi pentru pregătirea terenului și reînsămânțarea acestuia. Aș mai putea spune că majoritatea fermelor sunt mici și fermierii nu își permit să asigure culturile“, a declarat fermierul botoșănean.

Fermierul a mai specificat faptul că în zonă nu sunt și centre antigrindină. „Momentan nu avem informații dacă sunt funcționale sistemele antigrindină din județ.“

În localitățile Adășeni și Cândești a plouat puternic cu gheață zeci de minute. Conform informațiilor primite de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoșani, la Cândești au căzut 21 l/mp în 30 de minute.

Mai multe localități din județul Botoșani s-au aflat sub cod portocaliu de vijelii. Meteorologii au avertizat că rafalele de vânt vor atinge și 90 km/h, iar aversele torențiale vor depăși 35 l/mp și vor fi frecvente descărcări electrice însoțite de grindină.

Beatrice Alexandra MODIGA

„Turul inovației în legumicultură“, maratonul hibrizilor și tehnologiilor de cultură

Evenimentul numit „Turul inovației în legumicultură“, organizat de Syngenta în comuna Matca, județul Galați, la jumătatea lunii iunie, a fost gândit sub forma unor ateliere, astfel încât fermierii să poată avea posibilitatea de a obține informații pe diferite subiecte pentru culturi diferite. Turul s-a concentrat pe cultura de ardei, tomate și castraveți și au avut loc prezentări pe partea de semințe, prima linie de tehnologie, apoi partea de fertilizare și protecție a culturilor.

Syngenta este o companie axată pe inovație

echipa syngenta

Andrei Măruțescu, director comunicare Syngenta: „Turul inovației este tematica evenimentelor pe care le organizăm în țară pe mai multe segmente de activitate, pomicultură, viticultură, legumicultură. Inovația înseamnă accesul la produse și servicii de ultimă generație care să îndeplinească cerințele și nevoile fermierilor. Syngenta este o companie axată pe inovație, 5.000 de oameni lucrează numai pe partea de cercetare și aproximativ 1,4 miliarde de dolari sunt investiți anual în acest departament. Suntem într-un parteneriat cu cei de la Marcoser, cunoaștem această zonă și fermierii de aici de foarte mulți ani. Este foarte important ca aici să existe un parteneriat între fermieri și companiile de profil. Rolul nostru este să venim cu informație și să facem acest transfer de cunoștințe către fermieri și ei să înțeleagă importanța inovației și a modului în care produsele trebuie utilizate. Au fost prezenți la eveniment peste 300 de fermieri și ne bucurăm că au fost alături de noi.“

Ferma de aici recreează condițiile din diferite bazine legumicole

afinto

Marius Petrache, director general Marcoser: „Ferma noastră are o suprafață de trei hectare pe care cultivăm ca și cultură de bază ardei gras, tip California. Avem însă și alte culturi, respectiv tomate, castraveți, vinete, practic tot ce avem în portofoliu avem și în cultură. Ferma este gândită astfel încât să putem lucra în aceleași condiții în care lucrează și fermierii din diverse bazine legumicole. Avem diferite tipuri de structură de solar, modele de palisare diferite pentru că doar înțelegându-le nevoile putem să îi ajutăm cu adevărat. Laitmotivul evenimentului de astăzi au fost tomatele. Avem în testare foarte mulți hibrizi noi de la Syngenta și nu numai. Au fost prezentate și tehnologiile pentru culturile de ardei și castravete (la Matca cultura de castravete cornișon este cea mai importantă pe primul ciclu de cultură).“

Doi hibrizi de castravete pentru cultura în spații protejate și câmp

castraveti

Iulian Dorobanțu, reprezentant Departament legume: „În ferma de la Marcoser au fost prezentați doi hibrizi. Spino este un castravete extratimpuriu care se pretează pe ciclul I și pe ciclul II până iarna târziu, iar cel de-al doilea hibrid se numește Balkan. Acesta se pretează, de asemenea, pentru ciclurile I și II de producție și, în plus față de Spino, poate fi cultivat și în câmp. Hibriul Spino este în portofoliul nostru de trei ani, iar Balkan de un an. Avantajul hibridului Spino este că tolerează foarte bine făinarea, temperaturile scăzute din iarnă și are o legare foarte bună. Sunt castraveți uniformi, de culoare verde închis, iar acele broboane specifice castraveților sunt mai dese. Dimensiunile lor sunt de 10-12 cm.“

Coloreta și Kamos, hibrizi care vor fi comercializați din toamnă

Ionuț Dima, reprezentat tehnic și vânzări semințe – legume (sud-vest): „La evenimentul acesta am prezentat doi hibrizi, respectiv Coloreta și Kamos. Coloreta este un ardei tip blocky, de culoare portocalie, nou introdus în portofoliul Syngenta. Kamos este un alt hibrid pe care îl testăm în ferma Marcoser. Acesta este de culoare galbenă. Așa cum am obișnuit și până acum, Syngenta este tot timpul cu un pas în față cu tot ce înseamnă inovație, hibrizi mai mult sau mai puțin colorați. Acești hibrizi ajung la o greutate de 200-250 de grame, au o pulpă groasă, prezintă patru muchii și sunt destinați momentan doar pentru partea de ornament. Se pot asorta foarte bine cu alte legume pe platouri. Acești doi hibrizi vor fi comercializați începând cu toamna acestui an.“


  • „Comuna Matca reprezintă un «motor» al producției de legume pentru România și este foarte important ca în această zonă să existe inovație, know-how și informația necesară fermierilor“, Andrei Măruțescu, director comunicare Syngenta.
  • „Lucrăm alături de Syngenta încă de la începuturile companiei Marcoser, așa că suntem obișnuiți ca materialul genetic să fie de cea mai bună calitate și ne așteptăm ca hibrizii de tomate pe care i-am testat anul acesta să domine piața în anii viitori“, Marius Petrache, director general Marcoser.

Laura ZMARANDA

Ziua grâului și orzului la INCDA Fundulea - Prezentarea progreselor genetice (I)

Era o zi frumoasă de început de vară, iar institutul avea afișat marele pavoaz cu ajutorul FMC Agro România și Banca Transilvania.

Călătorii de pe magistrala feroviară București – Constanța și de pe Autostrada Soarelui, care se găsesc în paralel la câțiva metri de institut, se întrebau ce evenimente importante au loc la Institutul Fundulea. Răspunsul îl vor cunoaște citind revista Lumea Satului.

Soșeaua N. Titulescu pe care este amplasat institutul avea parcate pe sute de metri, pe ambele părți, autocare și autoturisme cu care se deplasau fermierii la câmpurile experimentale.

La ora 9,30 sala de festivități a institutului era plină de fermierii veniți să vadă noutățile la culturile de grâu și orz.

Erau prezenți Nicu Vasile, președintele LAPAR, și Ion Cioroianu, președintele Asociației Fermierilor din România, precum și L. Adam cu întreaga echipă de inspectori care supervizează calitatea semințelor.

Dr. ing. Elena Petcu, director științific al institutului, a salutat prezența tuturor invitaților și a comunicat programul de desfășurare.

Înainte de a merge în câmp, a luat cuvântul dl Vasile Iosif, director general al FMC Agro România. Acesta a prezentat portofoliul de produse ale companiei, realizate ținând  seama de recomandările UE cu privire la reducerea chimicalelor și extinderea produselor bio.

Deplasarea în câmp a avut loc mai întâi la loturile demonstrative cu soiurile de grâu și orz amplasate la șoseaua București – Călărași. Acestea avea etichete foarte vizibile, astfel încât cei interesați să poată urmări evoluția acestor soiuri, de la răsărire până la recoltare.

În câmp am fost întâmpinați de lanurile de grâu și orz, cu spice mari și grele, care unduiau în adierea vântului.

Aici ing. Gh. Măturaru a prezentat condițiile climatice ale zonei în care au crescut plantele din soiurile respective și principalele verigi tehnologice aplicate până în prezent.

În continuare, dr. ing. Liliana Vasilescu a prezentat cu lux de amănunte soiurile de orz și orzoaică, iar dr. ing. Cristina Marinciu a descris soiurile de grâu, de triticale și liniile de perspectivă.

Următoarea deplasare a avut loc la laboratorul de agricultură ecologică unde dr. ing. Ion Toncea, președintele Asociației Române pentru Agricultura Durabilă, a prezentat comportarea soiurilor de grâu și orz în condițiile agriculturii biologice.

În toate prezentările din sală și din câmp fermierii au fost amănunțit informați despre munca cercetătorilor din institute legată de crearea soiurilor de grâu și orz și despre tehnologiile de cultură aplicate pentru a se obține recolte maxime și de cea mai bună calitate.

Referitor la cultura grâului menționăm:

Soiurile și populațiile de grâu cultivate în țara noastră până în anii ’60 aveau potențial de producție scăzut, erau slab rezistente la cădere și la alți factori de mediu.

Un pas înainte a fost crearea de către acad. Gheorghe Ionescu Șișești a soiului A-15 care s-a cultivat peste 25 ani în peste un million de ha.

Se simțea necesitatea creării unor soiuri care să asigure producții ridicate și constante.

Acțiunea de ameliorare a grâului în România a fost începută de acad. Nichifor Ceapoiu. Șansa institutului a fost încadrarea tânărului cercetător Nicolae N. Săulescu, devenit ulterior și academician, care peste o jumătate de secol se ocupă de genetica și ameliorarea grâului, cu rezultate remarcabile.

În această acțiune s-au parcurs mai multe etape. Pentru diversificarea geneticii grâului, începând din 1958 s-au introdus și testat soiuri de grâu din SUA, URSS, Italia, Austria, care s-au dovedit superioare celor românești. După testare s-au recomandat soiurile Triumph, Concho și Ponca din SUA, San Pastore din Italia, Bezostaia 1 din URSS și Harach din Austria, care în 1963 ocupau peste 90% din suprafața cultivată în România. Soiurile respective nu erau însă adaptate la condițiile din țara noastră. Din aceste considerente s-au inițiat la Fundulea primele lucrări de hibridare în vederea creării de soiuri intensive adaptate la condițiile din România.

Astfel, din încrucișarea soiului București 1, creat de ICAR, cu soiul Skorospelka 3 (URSS) s-au obținut soiurile Excelsior și Dacia care au fost omologate în 1971. Soiul Fundulea 29 s-a obținut prin selecție din combinația dintre Aurora (URSS) și Riley 67 (American). Acest soi a ocupat peste 40% din suprafața cultivate cu grâu la noi. De menționat că acest soi a ocupat primul loc într-o competiție internatională organizată în SUA în 1980-1981.

O etapă superioară o constituie crearea primelor soiuri semipitice de grâu, ca premieră mondială, având la bază un material segregant de la Stațiunea de Cercetări Agricole Lovrin și care a stat la baza creării soiului Flamura 80. Ulterior, Flamura 80 a stat la baza ameliorării soiurile create la Fundulea, spre exemplu Flamura 85, Fundulea 4, Dropia.

Pe baza soiurilor semipitice s-a putut trece la diversificarea bazei genetice pentru condițiile din România. Astfel, au fost introduse gene de precocitate pentru rezistența la principalele boli, productivitate și, bineînțeles, gene pentru calități de panificație.

Așa s-au obținut Glosa, care ocupă peste 35% din suprafață, Boema 1, cu peste 23%, Izvor, care în condiții de secetă a avut spor de 15-20% din producție, Litera, Otilia, Pajura, Pitar, cu însușiri de panificație superioare, Ursita, Voinic ș.a.

Ultimul omologat (2022) este soiul FDL Abund. Există și valoroase linii de perspectivă precum Consecvent ș.a.

Datorită calităților superioare soiurile de grâu create la Fundulea au fost cultivate în țări precum Ungaria, Canada, Turcia, Bulgaria, R. Moldova ș.a.

Plecând de la producții de grâu de 1.000-2.000 kg/ha, colectivul de cercetători, sub îndrumarea acad. Nicolae N. Săulescu, a reușit să creeze soiuri care depășesc 10.000 kg/ha.

Deși există o competitivitate acerbă, soiurile românești sunt bine apreciate de cultivatori. În activitatea de producere a seminței de grâu în România, la nivelul anului 2016, soiurile românești ocupau 60%, iar cele 112 soiuri străine reprezintă 35%.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

FarmConect România - Târgul Agriculturii Românești, la prima ediție

Printre târgurile agricole de marcă din România și-a făcut apariția un nou eveniment: FarmConect România – Târgul Agriculturii Românești. Este vorba despre un târg organizat de fermieri pentru fermieri în perioada 9-11 iunie, la Slobozia, și care promite să devină un etalon printre expozițiile de profil. Numeroși expozanți și multe teme de discuții au atras atenția vizitatorilor, dar și pe cea a autorităților din domeniu.

Interes crescut pentru comunicare

Inițiativa Asociației Producătorilor de Porumb din România de a organiza un astfel de târg în inima Bărăganului a fost primită pozitiv nu doar de fermieri, ci și de autorități care au participat în număr mare la deschiderea evenimentului. Printre aceștia s-au numărat: Adrian Chesnoiu – fost ministru al Agriculturii, domnul Dragoș Soare – primarul municipiului Slobozia, conducerea executivă a APPR, Silviu Mihai – președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița, Valeriu Tabără – președintele ASAS.

„Sărbătorim cei 10 ani de activitate ai APPR printr-un târg care ne dorim să devină unul cu tradiție și care să reprezinte fermierii din toată țara. Târgul FarmConect își propune să contribuie la dezvoltarea agriculturii în România pentru că doar colaborând și sprijinindu-ne unii pe alții pentru un interes comun vom crește mai puternici ca indivizi și ca țară“, a declarat domnul Nicolae Sitaru, președinte APPR.

De partea cealaltă, Adrian Chesnoiu a precizat faptul că apreciază inițiativa APPR de a organiza un astfel de eveniment în inima Bărăganului.

„Țin să felicit APPR în calitatea sa de organizator, precum și toate instituțiile locale pentru susținerea acestei prime ediții de succes a târgului FarmConect România. Este o bucurie să văd atât de mulți fermieri mari, care au rezultate extraordinare, prezenți la acest târg și vă felicit pentru deschiderea și interesul pe care le arătați pentru cunoașterea și descoperirea noilor tehnologii din agricultură. Contextul actualul este unul provocator și, cu toate acestea, vedem fermieri din ce în ce mai performanți, care devin vectori în schimbarea mentalității în agricultura românească. Perioada 2022-2027 va fi de tranziție, iar cuvântul definitoriu va fi «performanța». Îmi doresc foarte mult ca la următoarele ediții să vedem și expozanți care vin cu soluții pentru producția de energie regenerabilă, pentru că agricultura depinde de foarte mulți factori externi, iar țara noastră are un potențial fantastic în acest sens“, a declarat domnul Adrian Chesnoiu.

Peste 100 de companii participante

Târgul FarmConect România a stârnit un interes crescut în rândul populației din zona de Sud a țării și a găzduit peste 6.500 de vizitatori în cele trei zile de expoziții și evenimente. Aproximativ 100 de companii s-au alăturat târgului în calitate de parteneri și expozanți. Așa cum poate era de așteptat, printre expozanți au dominat companiile producătoare și distribuitoare de semințe și produse pentru protecția plantelor. Nu au lipsit giganții din domeniu, care pe lângă produse, recomandări și sfaturi care, să-i ajute pe fermieri să obțină producții mai ridicate, au oferit soluții în partea agriculturii digitale.

farm conect

Compania Corteva Agriscience a lansat în cadrul târgului noua platformă digitală Granular Link – care își propune să aducă valoare fermierilor români prin hărți cu viteză variabilă pentru însămânțarea cu precizie, imagini satelitare zilnice de înaltă rezoluție, aplicații de fertilizare și fungicide și o caracteristică unică a datei de recoltare a porumbului de siloz.

„Trăim într-o eră tehnologică și fermierii își doresc să aloce cât mai puțin timp vizitelor în câmp, să facă performanță și să obțină bani. De aceea venim în sprijinul lor cu aplicația gratuită Granular Link ce poate fi accesată de pe telefon sau calculator. Este o aplicație foarte simplă, iar fermierii pot avea acces foarte ușor la imagini satelitare cu câmpurile lor, practic printr-un singur click. Avem și servicii premium în aplicație, adică putem oferi conexiune la satelitul Planet care oferă imagini zilnice, la o rezoluție foarte bună. În plus, aplicația poate furniza și hărți de aplicare variabilă a azotului, a fungicidelor și, desigur, însămânțare variabilă. Un plus este serviciul unic pe piață dedicat cultivatorilor de porumb siloz, cu ajutorul căruia pot afla care este data optimă pentru recoltatul porumbului. Această opțiune se va extinde în următoarea perioadă pentru toată cultura de porumb“, a declarat Ferdinand Tatu, digital agronomy manager Corteva Agriscience.

La standul FMC Agro Operational România vizitatorii au fost întâmpinați cu informații despre cel mai nou serviciu pus la dispoziție de reprezentații companiei, mai exact aplicația Arc farm intelligence.

„Având în vedere că ne aflăm la un târg organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, le prezentăm vizitatorilor programul pe care compania FMC îl desfășoară în ceea ce privește monitorizarea dăunătorilor din cultura de porumb, mai exact Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera. Știm că sunt doi dăunători de periculoși care provoacă pagube calitative și cantitative și sunt dificil de observat în mod normal cu ochiul liber. De aceea facem această monitorizare și îi anunțăm pe fermieri când este momentul optim pentru aplicarea tratamentelor. Este o aplicație gratuită, noi ne aflăm acum în plin proces de instalare a capcanelor, avem peste 100 de puncte de monitorizare în toată țara. Capcanele automate trimit în fiecare zi poze în aplicație, iar de aici, ulterior, se pot afla curbele de zbor ale dăunătorilor. În momentul în care se ajunge la atingerea pragului de dăunare și pericolul este iminent sunt emise buletine de avertizare, iar aplicația alerte va trmite notificări prin care va fi anunțat utilizatorul că în zona lui este pericol mare de apariție a acestor dăunători și atunci trebuie să aplice tratament cu insecticid“, a precizat Cătălin Viziru, marketing manager FMC România.

Și la standul companiei Syngenta fermierii au fost întâmpinați de specialiști cu informații cu privire la noile produse din portofoliu, dar și cu recomandări pentru maximizarea producțiilor pentru fiecare cultură, inclusiv un program prin care fermierul împarte riscul de secetă cu Syngenta. „Pe lângă gama vastă de produse, venim și cu o gamă de servicii pentru fermierii. Mă refer în primul rând la partea de consultanță pentru că atât echipa tehnică, cât și cea de vânzări se află pe teren pentru a fi în permanență în legătură cu agricultorii, astfel încât să putem veni cu soluții adaptate nevoilor lor. Apoi, venim și cu servicii adiționale post vânzare, mă refer la programul AgriClime. Este acel program care întinde fermierului o mână de ajutor atunci când îi este mai greu, adică atunci când este secetă. Practic, prin înregistrarea parcelelor în acest program fermierii pot primi până la 30% din valoarea produselor investite. În felul acesta ne asigurăm că fermierii beneficiază de o tehnologie performantă, iar în cazul în care întâmpină probleme cauzate de secetă suntem acolo și oferim o compensare pentru produsele achiziționate“, a declarat Gabriela Dragoș, marketing manager cereale Syngenta.

Dincolo de informații, produse noi, conferințe, la Slobozia fermierii au fost introduși și în istoria agriculturii prin prezența în cadrul târgului a mai multor exponate ce aparțin Muzeului Național al Agriculturii.

Larissa DINU

Clubul Fermierilor Români lansează o petiție privind includerea finanțărilor pentru sistemele de irigații și desecare-drenaj în PNRR

Clubul Fermierilor Români solicită urgentarea demersurilor Guvernului României pe lângă Comisia Europeană pentru modificarea PNRR și alocarea de fonduri pentru agricultură, cu prioritate pentru dezvoltarea sistemului de irigații și de desecare-drenaj. Clubul a lansat o petiție online privind includerea finanțărilor pentru sistemele de irigații și desecare-drenaj în PNRR care poate fi completată și semnată până pe data de 15 iulie. Petiția este disponibilă pe site-ul Clubului, pe următorul link: https://cfro.ro.

În contextul în care garantarea securității alimentare a Uniunii Europene, și nu numai, reprezintă o nouă provocare pentru statele membre și având în vedere situația geopolitică actuală, organizația consideră absolut necesară coordonarea acțiunii tuturor ministerelor relevante – MADR, MAE, MIPE – pentru solicitarea urgentă către Comisia Europeană a amendării PNRR, prin includerea finanțării programelor pentru o agricultură românească rezilientă și competitivă.

De altfel, pe fondul schimbărilor climatice care se fac tot mai puternic resimțite, în ultimii ani, Clubul a transmis și susținut în mod repetat mai multe propuneri de alocări financiare pentru modernizarea infrastructurii de irigații și desecare-drenaj, tot mai necesare în agricultura României.

Reziliența fermelor este pusă la grea încercare: pe lângă schimbările climatice care afectează viabilitatea afacerilor agricole, efectele economice ale pandemiei Covid 19, creșterile alarmante ale prețurilor la inputuri și energie, precum și războiul din Ucraina amenință securitatea alimentară a cetățenilor din multe țări din afara UE, dar și a categoriilor defavorizate ale unor cetățeni europeni.

Clubul Fermierilor Români invită toți fermierii din România să susțină refacerea sistemelor naționale de irigații și desecare-drenaj și să semneze petiția privind includerea în PNRR a fondurilor aferente modernizării și extinderii infrastructurii de irigații și drenaj la nivel național.

Mai multe informații https://cfro.ro.

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează prin Centrele Județene, plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna aprilie 2022.

Suma autorizată la plată este în valoare de 1.397.896,79 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Scrisoarea reprezentanților Camerelor agricole și organizațiilor profesionale agricole din Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia și Croația, către Comisia Europeană privind revizuirea directivei privind utili

Conform prevederilor din Strategia ”De la Fermă la Furculiță” Comisia Europeană ia măsuri suplimentare pentru a reduce utilizarea generală a pesticidelor chimice cu 50 % și utilizarea pesticidelor mai periculoase, cu 50 % în întreaga UE până în 2030. După cum se precizează în documentul Comisiei, punctele de plecare diferite și diferențele de potențial de îmbunătățire între statele membre ar trebui recunoscute în mod corespunzător. Reprezentanții organizațiilor sus-menționate cred cu tărie că trebuie luate în considerare diferitele puncte de plecare ale statelor membre, solicitând, prin urmare, Comisiei să își țină promisiunile.

Toate țările noastre utilizează cantități sub media UE de substanță activă la hectar, multe dintre acestea ar trebui să reducă consumul de pesticide la sub 1 kilogram sau chiar 0,35 kilograme de substanță activă la hectar. O reducere strictă ar face țările noastre să fie complet necompetitive cu țările din Europa de Vest și cu restul lumii, dependente de importuri și în totală nesiguranță alimentară. Țările noastre ar fi discriminate și sancționate în mod disproporționat. În aceste vremuri incerte de conflict de război chiar peste granițele Uniunii Europene, cu un impact negativ asupra UE și a piețelor alimentare mondiale, siguranța alimentelor, accesul la alimente și prețurile la alimente, subliniem că discriminând aproape jumătate din țările Uniunii Europene în acest fel nu ar face decât să înrăutățească situația.

Obiective foarte ambițioase și, în același timp obligatorii, stabilite la nivel național ar duce, de asemenea, la creșterea costurilor de producție pentru fermieri (monitorizare mai strictă, randamente reduse), creșterea prețurilor la alimente și creșterea importurilor din țări terțe, ceea ce este în contrast puternic cu eforturile actuale de a consolida independența Uniunii Europene față de importurile din țări terțe și nevoia siguranței alimentare, a securității alimentare și a suveranității în Europa, în contextul războiului în curs din Ucraina. Toate acestea în momentul în care sute și mii de fermieri din UE se luptă deja cu o creștere bruscă a costurilor de producție. Se suține pe deplin conceptul de reducere a riscurilor și eliminarea celor mai riscante pesticide și înlocuirea lor cu alternative mai sigure. Se consideră că modalitatea eficientă de reducere a impactului utilizării pesticidelor este o abordare bazată pe analiza riscurilor, prin utilizarea eficientă a pesticidelor, utilizând, de exemplu, instrumente IPM sau agricultură de precizie, mai degrabă decât procente fixe de reducere. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să aleagă acțiuni pentru atingerea acestor obiective la nivel național.

Reprezentanții Camerelor și organizațiilor agricole speră ca CE să își țină promisiunile și să țină seama de situația acestora.

De asemenea, se dorește să se susțină o nouă amânare a depunerii propunerii, din iunie 2022 până în al patrulea trimestru al anului 2022, pentru a reflecta mai bine în propunerea viitoare situația geopolitică actuală din Ucraina, al cărei impact asupra sectorului agroalimentar european nu este încă pe deplin cunoscut.

Sursa: Reprezentanți ai Camerelor și organizațiilor agricole din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia și Croația.

Abonează-te la acest feed RSS